Sunteți pe pagina 1din 7

Romulus Bucur - Cateva Poezii

Arta poetica
Pamint ars de soare,
cu iarba putina si aspra,
citiva copaci,
imaginea unei fete
(asistenta simtea gust de piersica
pe limba) iata ce se vedea in ochii tinarului
Si gura soptind: "Am invins!"

Cantecel
o punga de lapte
Si
un pachet de biscuiti
bei o sticla de tonic mergi in echilibru pe bordura daca te poticnesti n-o sa-ti iasa ce
ai de gind
doua desmembraminte
din acelea auzi
trecind pe linga tine incerci
sa intelegi cei doi
sint deja prea departe
strada ca un riu de asfalt
pe care curgi la vale care te inghite
iluminarea poate va veni intr-o dimineata cum e aceasta cind stii ca esti in mijloc ca
vara
nu s-a sfirsit si vezi in ea toamna (o stii cu-adevarat acum cu tot trupul nu ca
inainte)
rotindu-se ca un virtej o picatura de transpiratie prelingindu-se pe frunte nu misti
incerci s-o
ignori esti invins doar cind te recunosti invins
suspenda-ti gindunle ca pe niste pastravi deasupra unui piriu de munte priveste
frunzele rosii ale artarilor (nu conteaza ca-ti amintesti nici macar de ele de o

ilustrata)
ridica-te fa un pas
mergi inainte

Chanson de printemps
vine primavara au inceput
sa moara ciinii
si se topeste zapada
si toata lumea respira
un sentiment de placuta
superioritate
ca atunci cind iti jertfesti
ultimul prieten oentru niste bani
''intristatoare priveliste garile!" (moartea batrinului mecanic face semn de pe
locomotiva) "Apoi nu vad ce pretentii am mai putea avea sunind din trimbita
judecatii de apoi!"

Curajul s
ar trebui s ai curajul s-i aminteti
acea ultim cafea but mpreun
ploaia care v-a surprins mbriai
dup un film siropos plecarea ei
scrisorile netrimise din armat
n care o numeai zei i trf
poeziile n care dorul de cas
era mbrcat n cmaa strmt a ironiei
ar trebui s ai curajul s deschizi
ferestrele castelului de cri
n care te-ai ascuns i s priveti
spre ara pustie numit viaa ta
s pleci dintre zidurile acestui ora
i ale urmtorului
istovit i flmnd n al nu tiu ctelea ora
s te aezi pe o banc
ntre un beiv adormit
i un copil ce se joac

Ennui carele spleen sa chiama


un dus care ar trebui
sa ma purifice
de melancolie
(singur pe strada prin ploaia torentiala rizind de conformistii adapostiti sub stresini)
fluier ineintat versiunea absolut personala a unui cintecel simpatic
(o plimbare prin parc se vedea clar
ca ea astepta
sa inceapa ploaia
ca sa ma poata imbratisa;
mi-a spus apoi ca uneori
cind se intoarce singura acasa
isi intoarce inelul
sa para verigheta
poate nu se leaga golanii de ea)
inutil sa folosesc telefonul
tot nu gasesc pe nimeni
si in definitiv
(pretinsele?) nebunii din tinerete
ale tatii - picaturi de singe
facind vinisoare roz
in apa calduta
sint de ajuns
pentru mai mult
decit un poem

femeia de hirtie
ea e unul din copii plapinzi ai
fictiunii iar acestia sint nevrednicii sai
servitori cuvintele degeaba incearca
sa transmita veselia unui iata-ma-s tisnit
din dosul unei carti sau unor ochelari
spui toamna
Si spui tirziu

eu frunz de oel
cineva ipa sunt mai bun dect voi scriu
i poezii
oglinzile erau fugrite prin curte
i caii mbrcai n negru
se nurubau n ploaie
(frre jaques, frre jaques
dormez-vous?)
cineva era frnt zilnic
pe genunchii nepstori
ai destinului
iar eu poate fr s neleg prea bine
treceam descheiat la gt n cma

Examenul
mestecenii din fata teatrului (cu toate referintele lor livresti) si ma gandeam la ea
asa ca am intrat
in sala mai ales elevi
(Piesa era o rafuiala
intre virtute si greseala.
Scena era un sanctuar
prin care adevarul trecea foarte rar") hlizindu-se de raspunsurile gen anna karenina
a fost scrisa de tolstoievski sau revolutia franceza a fost pregatita de teleenciclopedisti in timp ce eu
impresionat de problemele de constiinta ale tinerei profesoare am scos involuntar
legitimatia de serviciu:
Unitatea Grup scolar
IV A
Tov. BUCUR ROMULUS
Tov. BUCUR ROMULUS
Functia profesor
de parca un plus de detalii reale ar spori greutatea cernelii pe hartie

Fermecatorii inocenti

important e faptul ca ne spunem sandu nino


mircea madi traian florin incalzindu-ne
degetele in jurul cestii cu ceai
important e ca traim mult-putin importanta e parabola tinarulii mester turnator de
clopote secretul meseriei sale cumatra grasa cu o mina-n sold si matura in cealalta
"care stim noi ce le urla dumnealor prin cap" prausirea cu masina in mare dintr-un
concurs cine-are-nervii-mai-tari

Intalnire de gradul trei


fata in fata cu o pisica
in intunericul de
smantana neagra
se ghemuieste gata
sa sara se strange
in sine pana
devine un punct imaterial o
atingere electrica
un ranjet intr-un
copac o gheara
mergand pe
circumvolutiuni ca pe
santul unei placi
de patefon

Un cintecel micut
un pui de cintecel
jucindu-se pe. corzi
degetele mingiind usor
ridurile fine din jurul ochilor
raza de lumina scriindu-ti chipul

Omul cu chitara

nu vei isteriza multimile cu ea


si nici macar albastra nu e
(plaja pustie
cinematograful pustiu
cu coji de seminte pe jos
urletul pustiu
in care stai si canti
cu jale cumplita
viata lumii
scrisa pe foi jupuite
de pe inimi vii
canti despre o femeie
muscand dintr-un mar
la o fereastra
despre micile vitejii duminicale
ale bunilor tati de familie
despre tine "blazat
circar
fanatic"
pierzandu-te ca niste urme
de salbaticiune
in campie vazut de sus vazut de departe omul parea ca n-are moarte vazut de
departe vazut de sus omul parea ca e in plus
in mica lume de plastilina cand ironia era regina)

Requiem pentru o camasa

pastrata din adolescenta si-a gasit sfarsitul sfasiata de un cui


i-am taiat nasturii i-am pus in buzunar (unul s-a sfaramat)
am tinut-o apoi in bataia vantului o clipa a luat forma mea
am plecat lasand-o sa fluture agatata de o creanga

Spargeam lemne
spargeam lemne in curte ma simteam
legat de viata ca frunza de pom
toporul patrundea prin butuci

dintr-o singura lovitura puteam


spune acum o saptamina sau acum
o luna cu aceeasi usurinta
cu care ai spune aseara
sau azi dimineata intunericul
se pravalea din cer
cu naturaletea cu care ai spune
va veni moartea si va avea ochii tai
fara sa-ti pese ca nu-ti apartin
cuvintele mai mult decit
propria-ti moarte.
citeodata ecoul unei voci dupa ce ai inchis telefonul iti poate aduce aminte ca e
cazul sa incepi sa-ti iei bun ramas
respiri linistit
iti misti usor degetele asteptind sa faci un gest care sa lase urmele
unui tren pe sine
ce sa mai scrii cind s-au terminat cuvintele desfasoara un ecran de tacere pe care
intr-o clipa vezi viata ta toata invaluie-te in el ghemuieste-te intr-un colt (ai voi sa
tragi spada o singura data si
nici atunci primul!) asteapta
e anotimpul tau implintat adinc
in tine
ca simburele in piersica
vreme a micilor revelatii pasesti spre strada ca spre intilnirea c-un mare destin
mucuri de tigara liirtii capace de coca cola se retrag umile
din calea ta
fiecare zi va trece la fel insotita de tot felul
de mici tradari ca un sir de pasi spre un loc numit acasa
(speranta pisoi cu ochii lipiti
incercind sa inoate intr-o
galeata cu apa)
ai rezistat pina in acest moment
de ce ai cedat
tocmai acum?
(cuvintele duse intre baionete de mici soldati de aer
s-a sfirsit vara gata
intelegi? intelegi?