CURS 3

MUSCHII: GENERALITATI
Reprezinta al treilea element component al aparatului locomotor. Muschii sunt organe
adaptate functiei lor speciale, contractia, care consta in micsorarea lungimii muschiului
contribuie la miscarea corpului sau a unui segment fata de celalalt.
Dupa structura si functia lor muschii sunt de 3 tipuri:
-muschii striati (scheletici) constituie majoritatea masei musculare a corpului, ei se contracta
voluntar, dezvolta viteza si forta insemnate insa obosesc repede
-muschii netezi se gasesc in peretii organelor interne (stomac, intestin, vase sangvine), se
contracta involuntar, dezvolta si ei viteza si forta, contractia lor desi este lenta, poate fi
mentinuta un timp indelungat fara a se produce oboseala
-muschiul cardiac (miocardul) este un muschi special, asemanator ca structura muschilor
striati iar ca functie, muschilor netezi, are o functie nemaiintalnita la alti muschi: se poate
contracta automat datorita existentei unui sistem nervos special in grosimea sa; prin sistemul
valvular ea poate sa-si dozeze efortul incat sa nu oboseasca
Muschii striati sunt organe contractile care asigura pozitiile si miscarile corpului
uman. Ei au o structura caracteristica fiind alcatuiti dintr-un numar mai mare sau mai mic de
fibre musculare. Forma si volumul muschilor difera de la un muschi la altul, dupa forma
muschii striati se impart:
-muschi lungi cu fibre paralele: croitorul, dreptul intern
-muschi fusiformi: bicepsul brahial si numerosi muschi de la antebrat si coapsa
-muschi lati: marele dorsal
-muschi in forma de evantai: marele pectoral, temporalul
-muschi penati (fibrele musculare sunt dispuse de o parte si de alta a tendonului): dreptul
anterior al coapsei, solearul si numerosi muschi de la antebrat, coapsa si gamba
-muschi circulari (sfinctere, orbiculari):orbicularul pleoapelor, orbicularul buzelor, sfincterul
vezical, sfincterul anal
Forma muschilor le confera particularitati mecanice:
-muschii cu fibre paralele si cei fusiformi mobilizeaza oasele pe o singura directie
-muschii in evantai pe mai multe directii
-muschii circulari inchid orificiile in jurul carora sunt dispusi

Tendoanele si aponevrozele (tendon lat) sunt principalele anexe ale muschilor, ele sunt
foarte rezistente, inextensibile si servesc la fixarea muschilor pe oase.
Muschii se dispun in jurul articulatiilor, pe care le mobilizeaza, majoritatea sunt
uniarticulari (se gasesc la o singura articulatie). Exista muschi care trec peste 2 articulatii
(biarticulari): bicepsul brahial, bicepsul femural. Flexorii si extensorii degetelor trec peste mai
multe articulatii, ei fiind pluriarticulari.
INERVATIA MUSCHILOR este somatica si vegetativa.
Inervatia somatica asigura sensibilitatea proprioceptiva si motricitatea muschilor iar
inervatia vegetativa a muschilor este asigurata de sistemul nervos vegetativ cu laturile lui
simpatic si parasimpatic. Inervatia vegetativa asigura cantitatea de sange necesara muschiului
atat in efort cat si in repaus.
Muschii au o circulatie sangvina bogata, asigurata de numeroase vase sangvine care se
capilarizeaza sub forma unei retele sangvine la nivelul fiecarei fibre musculare.
Circulatia la nivelul muschiului in efort devine mai activa, asigurand un aport crescut
de substante nutritive, energetice necesare contractiilor.
MECANISMELE GENERALE ALE LOCOMOTIEI
Locomotia este efectul interactiunii dintre fortele interne implicate in initierea sau
declansarea miscarii si mentinerea ei si fortele externe care se opun miscarii.
Fortele interne sunt reprezentate prin impulsul nervos, contractia musculara si
parghiile osteoarticulare.
1.IMPULSUL NERVOS:
Este fenomenul care se transmite pe traseul unui arc reflex. Arcul reflex este o
structura anatomica formata din: receptori, cale aferenta (sensitiva), centrul nervos, cale
eferenta (motorie), efector. Pe acest traseu se desfasoara impulsul nervos care devine
sesizabil prin contractia musculara.
Receptorii (proprioceptori) se gasesc la nivelul tuturor elementelor aparatului
locomotor (oase, articulatii si muschi), ei sunt foarte numerosi, au functii polivalente
inregistrand modificarile cele mai variate: termice, mecanice, chimice, inclusiv alungirea
muschiului.
Proprioceptorii impreuna cu analizatorii vizuali si acustico-vestibulari au o mare
contributie in orientare, in modificarea pozitiei si in mentinerea tonusului muscular, acestea
ducant la mentinerea echilibrului si la realizarea corecta a miscarilor.

2.CONTRACTIA MUSCULARA:
Ea este reactia de raspuns al muschiului la stimulare prin impulsul nervos. Contractia
musculara reprezinta o manifestare legata de modificarea elasticitatii musculare. Deosebim
mai multe tipuri de contractii:
-contractii izometrice (statice) in care se mentine lungimea muschiului dar creste tensiunea
intramusculara; prin ele nu se produce miscare, doar cresterea volumului si a greutatii
muschiului, acestea se explica prin cresterea cantitatii de sarcoplasma din fibrele musculare si
o redistribuire a nucleilor care din marginal devin centrali; prin aceste contractii se mentine
echilibrul corpului
-contractiile izotonice (dinamice) in care tensiunea intramusculara este constanta, se
micsoreaza lungimea muschiului prin care are loc deplasarea unui segment fata de celalalt;
prin ele are loc o crestere minima a cantitatii se sarcoplasma iar nucleii isi pastreaza dispozitia
marginala
-contractiile auxotonice in care atat viteza cat si greutatea variaza independent fiind posibile
numeroase legaturi intre ele
Se considera ca practic toate miscarile de locomotie si cele naturale ale omului sunt
auxotone. Putine sunt exemplele de contractii izometrice si izotonice.
3.PARGHIILE OSTEO-ARTICULARE:
Ele intervin in realizarea miscarii. Segmentele osoase asupra carora actioneaza
muschii se compara la prima vedere cu parghiile din mecanica. In mecanica, parghia este o
bara rigida care se poate roti in jurul unui punct de sprijin. Asupra oricarei parghii se aplica 2
forte: forta activa si forta rezistiva (greutatea). Fiecare dintre ele actioneaza la o anumita
distanta de punctul de sprijin formand un moment al fortei si un moment al rezistentei.
Distanta de la momentul fortei pana la punctul de sprijin se numeste bratul fortei
asemanator cu bratul rezistentei. In mecanica parghiile sunt folosite pentru ridicarea unei
greutati, transportul acesteia si chiar in vaslit. Tot parghii sunt si oasele corpului care au
intotdeauna punctul de sprijin in articulatie, forta activa este data de muschi iar forta rezistiva
este data de greutatea corpului sau a segmentului. Parghiile au rolul de a transmite miscarea
de la muschi la tendoane, marind eficienta ei.
Dupa raportul care se stabileste intre bratul fortei si bratul rezistentei, rezulta regula de
aur a mecanicii care spune: Ce se castiga in forta, se pierde in viteza de deplasare si invers.
Dupa felul cum se dispun cele 2 forte (activa si rezistiva) fata de punctul de sprijin
exista 3 feluri de parghii: