STRUCTURA FUNCTIONALA SI BIOMECANICA APARATULUI LOCOMOTOR

Fiecare segment al aparatului locomotor are o structura functionala si o dinamica

specifice.
CAPUL (extremitatea cefalica) contine din punct de vedere scheletal neurocraniul care
adaposteste encefalul si viscerocraniul care adaposteste cea mai mare parte a organelor de
simt si a organelor de masticatie.
Neurocraniul este format din: frontal, occipital, sfenoid, etmoid, parietale, temporale.
Viscerocraniul este format din: maxilarul superior, oasele nazale, oasele palatine,
oasele lacrimale, cornetele inferioare, oasele zigomatice, vomerul, mandibula.
Articulatiile capului: toate oasele capului se unesc intre ele prin articulatii fixe
(sinartroze). Singura articulatie mobila a capului este articulatia temporo-mandibulara.
Articulatia temporo-mandibulara uneste partea superioara a ramurilor verticale ale
mandibulei cu zona mijlocie a craniului si permite miscarea.
Structura articulatiei:
a. Suprafata articulara a mandibulei prezinta pe fiecare parte cate un condil cu o fata
anterioara si una posterioara. El este indreptat oblic din afara inauntru si dinainte inapoi.
b. Suprafata articulara a temporalului are: un condil temporal ce pleaca de la baza apofizei
zigomatice si o cavitate glenoida (de forma elipsoidala). Ambele suprafete sunt orientate oblic
inautru si inapoi.
c. Deoarece atat suprafata mandibulara (condilul) si suprafata glenoida a temporalului sunt
convexe, ele nu respecta principiul congruentei articulare si de aceea au intre ele un menisc
tot de forma elipsoidala.
d. Cele 2 suprafete articulare sunt unite intre ele printr-o capsula articulara intarita la randul
ei de doua ligamente: intern si extern.
Muschii implicati in biomecanica articulatiei temporo-mandibulara:
-muschii capului: muschii pielosi ai craniului (frontalul, occipitalul, un tendon lat
aponevroza epicraniana), muschii orbiculari ai pleoapelor si ai buzelor, muschii nasului
(piramidalul, transversul)
-muschii masticatori: 4 muschi motori ridicatori ai mandibulei (temporal, maseter, cei 2
terigoidieni intern si extern), 4 muschi motori coboratori ai mandibulei (pielosul gatului,
digastric, milohioidian, goniohioidian)

Biomecanica articulatiei temporo-mandibulara:

Articulatia se comporta ca o parghie de gradul 3 caracterizata prin:
-punctul de sprijin in articulatie
-forta rezistiva este data de greutatea capului si greutatea bolului alimentar
-forta activa este data de muschi
Articulatia prezita 3 tipuri de miscari:
- Miscari de coborare si ridicare a mandibulei se fac in jurul axei transversale ce trece prin
mijlocul ramurilor verticale ale mandibulei. Miscare de coborare se face sub influenta
gravitatiei ajutata si de muschii gatului: digastri, hiodidian, pielosul gatului. Acesti muschi au
punctul fix de isnertie pe capetele lor distale, se contracta izotonic si actioneaza prin capetele
lor proximale asupra mandibulei. Miscarea de ridicare a mandibulei se face cu muschii:
temporal, maseter, si terigoidieni. Ei ai puncte fixe de insertie pe capetele lor proximale, se
contracta izotonic si actioneaza prin capetele lor distale asupra mandibulei.
- Miscari de proiectie inainte si inapoi a mandibulei. Se fac in plan anteroposterior. In
proiectia inainte condilii mandibulei parasesc cavitatile glenoide. Ea este produsa de cei doi
terigoidieni externi. Miscarea de proiectie inapoi este produsa de digastric si temporal.
- Miscari de lateralitate (miscari de diductie) in care mentonul se deplaseaza la stanga sau la
dreapta. Cand un condil mandibular paraseste cavitatea glenoida a temporalului celalalt
ramane pivot si invers. Se realizeaza de cei 2 terigoidieni intern si extern. Cand terigoidienii
de o parte se contracta izotonic, cei de partea opusa se contracta izometric si invers.
CALITATI BIOMECANICE ALE CAPULUI:
-are o rezistenta si o elasticitate deosebite
-suporta presiuni transmise de muschii masticatori
-comprimat in sens transversal si sagital isi reduce diametrul cu cativa centrimetrii fara sa
apara fracturi
-lasat sa cada pe podea, sare ca o minge
-in traumatismele craniene, importanta este viteza cu care un agent fizic loveste craniul
-la viteza mica, craniul absoarbe forta cu care se actioneaza asupra lui
-la o viteza mai mare, apar fisuri (plesnituri)
-la o viteza mai mare, apar fracturi cominutive (cu mai multe fragmente)
-la o viteza mai mare apar fracturi penetrante (oasele se infunda in encefal)