"Barbar canta femeia-aceea"; ,,0 poema decadenta, cadaveric

parfumata"; ,,$i-n toamna asta uda, mai putreda ca cele ce s-au

dus / Cand vantul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus - /
La geamul tau, in spaima noptii, ca un prelung final, / Voi
repeta ca anii trec mereu mai greu ?i mai brutal"; "Ninge
secular, tacere, pare a fi bine"; "Ninge grandios, in ora?ul vast
cum nu mai este"; "Sunt cel mai trist din acest ora?"; "Verde
crud, verde crud; Ie mai vad, te mai aud"; "La geamuri,
toamna canta funerar / Un vals indoliat ?i monoton"; "E
numai vedere ... nu mai pot sa vorbesc"; ,,$i ploua cu-o parere
de rau"; ,,0, tara trista, plina de humor. .."; "Liceu - cimitir /
Al tineretii mele - / Pedanti profesori / $i examene grele";
"Vorbe?te incet, pa?e?te incet, / Ca totul cade ca 0 jale noua";
"E ora cand cade gandul amar, / Tacere ... e ora la?itatii";
"Blestemata mai fie?i toamna / $i frunza ce pica pe noi -; /
Blestemat sa mai fie ?i targul / Ursuz, ?i cu ve?nice ploi. .. /
Cetate, - azilul ftiziei - / Nameti de la pol te cuprind ... /
Cetate, azi moare poetul / In bratele tale tu?ind ... " Nu se poate
spune de unde vine farmecul bizar al acestor versuri care nu
formuleaza nici 0 comparatie de pret ?i nici 0 metafora care sa
ne fure ochii ?i sa incante urechea. De ce raman in minte, de?i
nu au in ele nimic memorabil? Cum se face ca aceste confesiuni, de 0 exasperanta banalitate, acapareaza, "smintesc"
fantezia noastra de lectori sceptici, in fine, cum de reu?e?te B.,
poet care voie?te sa fie un anarhic in estetica poeziei, sa
simplifice atat de mult limbajul poeziei, dandu-i, in acela?i
timp, atata pregnanta ?i 0 a?a de mare putere emotionala?
Secretele poeziei moderne care, cum se ?tie, i?i cauta sonuri ?i
"vederi" (0 formula bacoviana) in zonele de umbra ale existentei. Rimbaud invita poetul modem sa viziteze nevazutul,
neauzitul, nepipaitul?i nemirosibilul pentru a putea reinventa
poezia. B., pornind din alt punct, viziteaza camarile realului
derizoriu, ungherele plictisului existential, subteranele tristetii
?i ale e?ecului, in fine, prive?te existenta prin geamul afumat al
unei delirante singurat;lti. Reu?e?te ?i el, in cele din urma, sa
reinventeze poezia silind-o sa coboare in micul infern al
existentei curente.

Dintr-o minus-vitalitate notorie, universulliric bacovian se hrane:;;te

cu lacomie, casa zicem astfel, extragand una dintre celemai tari arme
poetice din cate cunosc fn simbolismul nostru; a:;;spune chiar ca
filtreaza esenta cea mai concentrata, amestec de fetid :;;i mosc, de
durere :;;i placere, indistinct fngemanate. Eul bacovian rasuce:;;teun
tragic, un obsedant scancet, suferinta se clatina fntr-o semisomnolenta fn care instinctul vital alterat poseda nu :;;tiuce fncordata
luciditate; materia fn dezagregare are un fel de con:;;tiintade sine,
vizibila fn fnsu:;;ipropriul ei proces de dezatomizare; ea umple toata
con:;;tiintareflexiva a poetului, manifestata printr-o atenta notatie.
Oricata simplitate :;;i stangacie verbala dovede:;;te/irica bacoviana,
acestea sunt :;;i semnele nefndoioase ale luciditatii lui artistice;
con:;;tiintaumana se prabu:;;e:;;te
fn reactii fiziologice, dizlocate, jara
nici a putinta de se ridica pe un plan egal sau analog, dar numai a
inteligenta artistica a poate surprinde fn fnse:;;i confuzele ei
dezagregari.

SCRIERI: Plumb, Bucure~ti, 1916; ed. 2, Rftrnnicu Sarat, 1924; Scdntei

galbene, Bacau, 1926; Buciiti de noapte, Bucure~ti, 1926; Poezii, Bucure~ti,
1929; Cu voi ... , Bucure~ti, 1930; Poezii, pref. Adrian Maniu, Bucure~ti,
1934; Comedii In fond, Bucure~ti, 1936; Opere, Bucure~ti, 1944; Stante
burgheze, Bucure~ti, 1946; Poezii, pref. Eugen Jebeleanu, Bucure~ti,
1956; Poezii, Bucure~ti, 1957; Scrieri alese, pre. Ov. S. Crohmalniceanu,
Bucure~ti, 1961; Plumb. Versuri $i prozii, ingr. Ion Nistor, pref. Nicolae
Manolescu, Bucure~ti, 1965; Stante $i versete. Postume, Bucure~ti, 1970;
Opere, ingr. Mihail Petroveanu ~i Cornelia Botez, pref. Mihail
Petroveanu, Bucure~ti, 1978; Plumb, ingr. Romulus Vulpescu,
Bucure~ti, 1983; Opere, pref. Ion Simut, Bucure~ti, 1994; Poezii, ingr.
Tudor Opri~ ~i Gabriel Bacovia, pref. Tudor Opri~, Bucure~ti, 1996;
Plumb - Plomb, ed. biIingva, tr. Odile Serre, Pite~ti, 1998; Plumb. Poezii.
Prozii, ingr. Ion Nistor, pre. Mircea Anghelescu, Bucure~ti, 1998;
Plumb - Plomb, ed. bilingva, tr. Miron KiropoI, pref. Basarab
Nicolescu, Ia~i, 2000; Opere (Poezii. Prozii. Publicisticii. Corespondentii.
Destiiinuiri), ingr. Mircea CoIo~enco, introd. Eugen Simion, Bucure~ti,
2001.
Repere bibliografice: 1.Ludo, Un poet al toamnei, "Absolutio", 1913,
25 decembrie; Ai. Macedonski, Bacovia, "FacIia", 1916, 7; Aderca,
Contributii, I, 331-332, 442-444, II, 167-170; Fundoianu, Imagini,
133-136, 170-177, 224-228, 323-325; Davidescu, Aspecte, I, 25-26,
231-236; Lovinescu, Scrieri, I, 403-407, IV, 581-584; Lovinescu, 1st. lit.
rom. cant., III, 1927, 312-316; Camil Petrescu, G. Bacovia, RVVR, 1922,
12, 13; Cezar Petrescu, G. Bacovia, poet al dezniidejdilor provinciale, G,
1923,7; Adrian Maniu, G. Bacovia, "Mi~carea literara", 1925, 36-37;
Perpessicius, Mentiuni, I, 227-230, 248-250, 341-343, II, 114-120,
238-246,416-422, V, 426-432; Mihail Sebastian, Bacovia, RVS, 1929, 3;
1. Valerian, "Scdntei galbene", VLT, 1926, 5; 1.Valerian [Interviu cu
G. Bacovia], VLT, 1927, 53; 1.Valerian, "Cdntec tdrziu". Romanul unui
poet. De vorbii cu G. Bacovia, VLT, 1929, 107; Camil Petrescu, Arghezi,
Bacovia, RFR,1934, 6; Iorga, 1st. lit. cant. (1934), II, 228-230; Cioculescu,
Aspecte, 136-140; Biberi, Etudes, 60-61; Streinu, Pagini, 1, 35-41;
Calinescu, 1st. lit. (1941), 627-630; Pillat, Traditie, 52-53; Constantinescu, Scrieri, I, 155-161; Tudor Vianu, Figuri $i forme literare, 1946,
132-133; A. E. Baconsky, Colocviu critic, Bucure~ti, 1957, 45-98;
Svetlana Matta, Existence poetique de Bacovia, Winterhur, 1958;
Petroveanu, Pagini, 255-259; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia.
Viata poetului, Bucure~ti, 1962; Lovinescu, Unde scurte, I, 71-74;
Calinescu, Aspecte, 7-23; Felea, Dialoguri, 37-44; Manolescu, Lecturi,
63-86; Bote, Simbolismul, 475-476; Negoitescu, Scriitori, 137-153;
Ciopraga, Por(rete, 145-152; Ra~cu, Amintiri, 7-101; Baconsky, Marginalii, 353-361; Tomu~, 15 poeti, 112-126; Galdi Laszlo, Fonosimbolismul
rimelor In "Nocturnele" lui Bacovia, LR, 1969, 2; Mihail Petroveanu,
Bacovia, Bucure~ti, 1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957).
Bibliografie, Bacau, 1970; Doina~, Diogene, 42-52; Micu, Inceput, 448-468;
Popa, Modele, 120-132; Ulici, Recurs, 69-79; Mircea Anghelescu,
Satanismul bacovian, RITL, 1972, 2; Barbu Cioculescu, Dualitatea
rds-pldns In poezia lui George Bacovia, RITL, 1972, 2; Doina~, Poezie,
71-73; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau destin, Bucure~ti,
1972; Emil Manu, Introducere In cromatica lui Bacovia, RITL, 1972, 2;
Mihai Vornicu, Masca poeticii a lui George Bacovia, RITL, 1972, 2; Pim,
Varia, I, 350-361; Sasu, Progresii, 113-118; Tudor, Pretexte, 207-218;
Balota, Umanitiiti, 362-367; George, Sfdr$itul, I, 119-125, 343-346;
Zaciu, Ordinea, 186-190; Gheorghe Grigurcu, Bacovia, un antisentimental, Bucure~ti, 1974; Romul Munteanu, Une interpretation bachelardienne de la poesie de George Bacovia, CREL, 1974, 4; Paleologu, Simtul
practic, 41-43; Pim, Reflexe, 199-207; Manolescu, Teme, II, 90-94, IV,
125-128; Popa, Forma, 57-69; Papahagi, Exercitii, 93-97; Pop,
Transcrieri, 33-41; Ion Caraion, Bacovia. Sfdr$itul continuu, Bucure~ti,

1977; Ciobanu, Insemne, I, 5-29; Gheorghe Patrar, Bacovia $i Baciiul, ani grei de temnita, petrecuti ill parte 9i la Pite9ti, experienta
pref. George Balaita, 1977; Apetroaie, Lit. rom., 187-213; Ciopraga, din care a rezultat cartea Pi te$ti - Centru de reeducare
Ulysse, 82-95; Ungureanu, Contextul, 116-128; Cioculescu, Itinerar, III, studenteasca, aparuta mai illtai la Madrid, ill 1963,ill Canada,la
171-177, V, 395-400; Dinu Flamand, Introducere in opera lui G. Bacovia,
Hamilton, in 1989, in SUA, la Englewood, in 1971, 9i la
Bucure?ti, 1979; Cristea, Faptul, 34-37; $tefanescu, Jumal, 231-236;
Bucure$ti,ill 1991.La capva ani dupa "ispa$irea" din pU9cariile
Bucur, Poezie, 60-80; Daniel Dimitriu, Bacovia, Bucure$ti, 1981;
comuniste,
ill 1959, B. se expatriaza, stabilindu-se mai illtfu la
Iorgulescu, Ceara, 83-86; Manu, Sensuri, 64-69; Raicu, Calea de acces,
Evry,
apoi
la
Paris. A scris la revistele din exil "Caete de dar",
5-46; Sii.ndulescu, Portrete, 198-203; Marcea, Concordante, 257-261;
Valentin F. Mihaescu, Timp $i mod, Bucure$ti, 1983, 22-36; Zaciu, "Vatra" $i "Cuvantul romanesc", ca 9i la "De$teptarea" 9i
Viaticum, 234-251; Ciopraga, Propilee, 54-66; Alexandra Indrie$, "Dimandarea" din Bucure9ti (dupa 1990).
Alternative bacoviene, Bucure?ti, 1984; Scarlat, 1st. poeziei, II, 303-334;
"Din granit daca ati fi - 9i totu9i nu yeti putea sa tineti
Petru Comarnescu, Kalokagathon, ingr. Dan Grigorescu $iFlorin Toma, pana la capat!" este motoul cartii lui B., "deviza" tortionarilor
introd. Dan Grigorescu, Bucure$ti, 1985, 268-269; Moraru, Ceremonia,
de la ,,$coalade reeducare studenteasca" din Pite9ti.Carte-docu7-34; Pop, Jocul, 29-41; Sorescu, U$or cu pianul, 361-362; Nicolae ment, ea poarta un subtitlu ce rezuma de fapt "fenomenul
Manolescu, Despre poezie, Bucure$ti, 1987, 204-206; Mircea Scarlat,
Pite9ti": La Buchenwald se murea mai U$or. Postul de radio
George Bacovia. Nuantiiri, Bucure$ti, 1987; $tefii.nescu,Prim-plan, 32-39;
Europa libera a difuzat-o mai illtai pe calea undelar, apoi Virgil
Mihailescu, Intrebiirile, 144-154; Simion Mioc, Anamorfozii $i poeticii,
1988,30-39; Grigurcu, Eminescu - Labi$, 105-110; Solomon Marcus, Ierunca a readus-o in con$tiinte prin lucrarea sa, Fenomenul
Pite$ti. Cartea trece illsa dincolo de ceea ce s-a numit "fenoInventie $idescoperire, Bucure?ti, 1989, 271-282; Mircea Muthu, Alchimia
mileniului, 1989, 84-86; Fanache, Varstele poeziei, 135-182; Radu menul Pite$ti", experienta (in)umana traita acolo de mii de
Petrescu, G. Bacavia, VR, 1991, 9, 10; Negoitescu, 1st. lit., I, 267-270; tineri radiografiind illtregul sistem concentrationar comunist
Cezar Baltag, Eseuri, Bucure$ti, 1992, 78-81; Alexandru MU$ina, din Romania, ca 9i din lagarul comunist ill genere. Ea aduce
Arcadia bacovianii: a contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, totodata in prim-plan un element inedit, ce 0 singularizeaza
Posteritatea lui Bacovia $i "Istoria" lui ... G. Ciilinescu, Bucure?ti, 1994; illtre marturiile des pre gulag de pretutindeni: anume ruinarea
Gh. Craciun, Bacovia - principiul tranzitiv al "Stantelor", RL, 1994, 34; sufletului detinutului (nu neaparat nimicirea lui fizica), spre a
V. Fanache, Bacavia. Ruptura de utopia romanticii $i aftrmarea spiritului
putea fi folosit ca torponar impotriva adversarilar sistemului
modem, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtii ist., I, 367-369; Gh. Craciun,
opresiv. Sunt de subliniat $i luenta memoriilor lui, firescul
Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha
rostirii, care Ie confera nu doar emotia unui tulburator docuGrigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, Bucure$ti,
1995; loan Milea, Lecturi bacoviene $i alte eseuri, Bucure$ti, 1995, 7-87; ment de sulet, ci 9i calitatea de pagini de autentica literatura.
B. a scris $ipoezie, ill limba romana, ca $iill grai aroman. In
Pop, Recapituliiri, 12-21; Popa, Estuar, 64-71; Ion Deaconescu, George
Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, Ia?i, 1996; Lucian Tamaris, mod deosebit este de menponat culegerea Crintiti tra niagar$iri
Plansullui Bacavia. 0 interpretare psihanaliticii, Bucure$ti, 1997; Daniel [Crintecespre neuitare] (1996).Sorgintea celor mai multe dintre
Dimitriu, Bacavia dupii Bacavia, Ia?i, 1998; Dict. analitic, I, 216-219, poeme sunt tot inchisorile comuniste: "Majoritatea poeziilor
256-259, II, 328-329, III, 350-352, IV, 14-15, 98-100, 150-153; Liviu [... ] din aceasta carte au fost scrise in temnitele comuniste",
Chiscop, Paharul cu otravii. Adeviir $iftctiune despre destinullui Bacovia, mai intai fn minte, "pe vremea cand nu ni se permitea nici
Bacau, 1999; Marian Papahagi, Sanda Cherata, Emma Tamaianu,
macar umbra de creion sau hartie. Descoperisem illsa placa de
Teodor VU$can,Concordanta poeziilor lui George Bacovia, introd. Sanda
ardezie,
confecponata din curea 9i praf DTI, iar drept creion, 0
Cherata, Cluj-Napoca, 1999; Radu Petrescu, G. Bacovia, Pite$ti, 1999;
a$chie
de
scandura smulsa din prici sau un fir de sarma ciupit
Constantin Calin, Dosarul Bacovia, I, Bucure?ti, 1999; Cartarescu,
din gardurile ce ne pazeau de furia poporului muncitor." PoemePostmodemismul,
284-285; Dumitru Chioaru, Poetica temporalitiitii,
Cluj-Napoca, 2000, 86-107; Dict. esential, 49-52; Gheorghe Grigurcu, Ie de pU9carie sunt memorabile, nu in nota revendicativa, ci
[G. Bacovia], RL, 2000, 30, 43-44, 2001, 20; Eugen Simion, Introducere la prin atitudinea cre9tina, care comenteaza suferinta, ill tonaliGeorge Bacovia, Opere, ingr. Mircea Colo$enco, Bucure$ti, 2001; tate uneori mioritica, precum ill Crintic di moarti, unde poetuli$i
Marilena Donea, George Bacavia. Biobliografte, Bacau, 2001; Ion Bogdan invoca mama ca martora a patimirii fiului ei, suferind, ill
Lefter, Bacovia - un model de tranzitie, 2001; Popa, 1st. lit., I, 1133-1134; propria came, chinullui: " ... $-tini aduchi i, dada ... I tu inima
9
Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia, Bucure$ti, 2001; Andrei Iustin t-acriscura schifii II 9i-t trimbura mana I cand ti-aplica$i ca
Hossu, Cuvinte despre Bacovia sau Revelatiile unui veac, SUA, 2001;
s-tinclifii II samti$i cum I sarama din tini I schimura 'na rugaTheodor Codreanu, Complexul bacovian, Ia?i, 2002; V. Fanache, Bacovia'
ciuni
$i s-dup? II dado, I laie dado1 tu aista noapti, I terlu
In 10 poeme, Cluj-Napoca, 2002.
E.S.

BACU, Dumitru (14.II.1923,Gramaticova-Vodena, Grecia 15.x.1997, Paris), memorialist 9i poet. Este fiul Hridei 9i allui
Constantin Bacu, preot. Invata carte in satul natal, apoi
frecventeaza liceul romanesc din Grebena 9i9coala comerciala
romana din Salonic. Emigreaza in Romania, unde i9i ia
bacalaureatulla Liceul "Mircea cel Batran" din Constanta. Se
inscrie in Bucure9ti la Politehnica, dar este arestat ill 1949 ca
"du9man al poporului muncitor" 9i eliberat abia dupa ce face

s-illavuta cu 'na noaua Crup." Acest lirism are $i 0 coarda

erotica, rasunand chiar $i ill elegia temnitei: "Nu-i vrearea
biligiuca, ni ciupari, I S-li port pirifan, dzua, la videari;1 Niti
icoana di-aviu, la cari s-ti-nclifii,j Ca sa-t-afireasca inima di
schifu.11 Nu i hrisafi, galbina lurie, I S-u cO$ipi ciciroana, tra
ciudie;1 Nu s-veadi. Nu s-acata. Nu-i manar, I S-lu-angafii cu
zboara dult, di picurar.j I Ma iasti-un foc batut di ploi, tu
cheari, I Ti ardi greu, 9-durut, ca 'na-a9tiptari.j Nu-l agargea.
Aveagl'iu-l cu sivdaie, I Ma vrei s-nu-l al'i astes, cinu9a laie."
B. reu$e$te sa salveze nu numai versurile proprii, ci $i unele