Curentele muzicale n istoria muzicii

1. Muzica n antichitate
Muzica in India Antica
Muzica veche indiana este in general monodica, la baza ei aflandu-se o scara
muzicala diatonica alcatuita din sapte trepte si era o arta simbolica, care era menita sa
trezeasca diferite sentimente si sa armonizeze.

Muzica in China Antica

In China Antica muzica insemna cea mai de seama arta. 'Cartea Cantecelor' este
considerata cel mai vechi document de creatie populara chineza cuprinzand 305 povestiri
in versuri, unele avand semne indicatoare de ritm de pauze sau unduiri expresive.
Genurile muzicale preferate de chinezi erau imnurile in onoarea cerului sau pentru
cinstirea stramosilor, odele pentru imparat, iar poezia era cantata cu sau fara
acompaniament.

Muzica in Egiptul Antic

Cultura egipteana a lasat nenumarate marturii, unele scrise (papirusuri), altele
nescrise (piramide sau opere de arta). Credinta cosmogonica a acestui popor lega fiecare
sunet dintr-o scara formata dintr-o succesiune de cvarte, incepand cu nota mi, de planete
si de zilele saptamanii, considerand ca acestea influenteaza viata indivizilor.

Muzica in Mesopotamia
Civilizatia ebraica este prima fara zei, fara marturii picturalesau sculpturale despre
practica muzicala. Vechiul Testament ne ofera informatii despre practica muzicala in
Psalmii lui David sau in Cantarea cantarilor, atribuita lui Solomon.
Mesopotamia este cunoscuta ca fiind una dintre cele mai vechi culturi din istoria
omenirii. Din punct de vedere muzical, aceasta civilizatie a lasat in urma Cantecul de
iubire al lui Susin, cea mai veche piesa muzicala cunoscuta pana in acest moment, care
dateaza din anul 3.300 i. Hr.
Muzica ebraica avea in principal un caracter religios, dar existau si genuri ale muzicii de
divertisment,dansul.

Muzica in Grecia Antica

Muzica insotea toate manifestarile din viata grecilor. Frumosul la greci era realizat
prin aplicarea unor numere, proportii sau masuri prin care se credea ca se atinge
perfectiunea, aducatoare de echilibru. Acesta trebuia sa imite realitatea sau sa fie privit in
perspectiva idealului.
Genurile muzicale preferate de grecii antici erau imnul, oda, poemul, teatrul, si
poezia religioasa greaca, ritmul fiind cel al silabelor limbii grecesti.

2.Cultura muzical a Evului Mediu:

- muzica gregorian - de la cantus planus,primele genuri polifonice (conductus,cantus
gemellus etc), pn la momentul Ars Antiqua;
- muzica bizantin - ehuri, caracteristici , genuri;
-muzica laic medieval-genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor,minnesngerilo
r (arta cavalereasc, pastorala etc).
Muzica gregorian, numit i cnt gregorian, este un gen muzical liturgic utilizat n
cultul cretin catolic

3.Renaterea
Renaterea a fost o micare cultural care s-a ntins pe perioada secolelor XIVXVII. A debutat n Italia, n perioada Evului Mediu Trziu i ulterior, s-a rspndit n
restul Europei. Dei apariia tiparului a accelerat difuzarea ideilor n secolul al XV-lea,
schimbrile renaterii nu au fost experimentate uniform de ntreaga Europ.
Genurile cele mai frecvente sunt "messele", "motettele", madrigalul i cntecele
cu acompaniament instrumental.
Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-1594), care cu a sa "Missa de Beata
Virgine"(1570) marchaz trecerea spre baroc.
Compozitorul spaniol Toms Luis De Victoria (1548-1611) este cel mai important
reprezentant al colii de muzic din Roma, n timp ce italianul Andrea Gabrieli (15101586) conduce "Die Mnchner Hofkapelle". Cu Giovanni Gabrieli (1553-1612)
i Claudio Monteverdi (1567-1643) se dezvolt muzica monodic i se face trecerea ctre
genul muzicii de oper.

4.Barocul muzical(preclasicismul)
Barocul muzical a fost un curent din muzica clasic european ce s-a manifestat
aproximativ ntre 1600 i 1750. Barocul a format o punte de legtur
ntre renatere i clasicism. Termenul de "baroc" deriv din cuvntul
portughez barroco ce nseamn "perl deformat", o descriere negativ a muzicii puternic
ornamentate din aceast perioad.
Tot n aceast perioad s-au dezvoltat genuri muzicale
precum opera, cantata, oratoriul,concertul i sonata.
Printre cei mai importan i compozitori din aceast perioad se numr Johann
Sebastian Bach, Georg Friedrich Hndel, Antonio Vivaldi, Alessandro

Scarlatti, Domenico Scarlatti, Georg Philipp Telemann, Arcangelo Corelli, Tomaso

Albinoni, Claudio Monteverdi, Jean-Philippe Rameau, Johann Pachelbel i Henry
Purcell.

5.Clasicismul
n mod curent, termenul clasic se refer la apartenena stilistic la epoca clasic.
Spre deosebire de literatur, muzica clasic apare mai trziu i dureaz mai puin, fiind
cuprins ntre 1750 i 1827, anul morii lui Bach i Beethoven. Situat n a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea, clasicismului muzical i se mai adaug epitetul de vienez, ntruct
cei mai de seam reprezentani ai acestei perioade au trit la Viena.
Genuri:
Serenada - Piesa instrumentala dedicata unei persoane. In Evul Mediu se obisnuia sa fie
interpretata seara, cu sau fara acompaniament vocal, sub balconul iubitei.
Divertismentul - Compozitie distractiva, in succesiune libera
Sonata - Compoziie muzical executat la un instrument sau la un grup restrns de
instrumente (da sonare), n opoziie cu "cantata" (din latin: cantare), care indic o bucat
muzical interpretata de vocea omeneasc
Simfonia - Compoziie muzical instrumental de proporii vaste, alctuit din mai
multe pri (de regul, patru), fiind executat n slile de concert sau pentru nregistrri
de o ampl orchestr simfonic.
Muzica de camera - Compoziie muzical pentru un numr restrns de instrumente. n
funcie de numrul interpreilor, orchestra de camer se numete duo, trio, cvartet,
cvintet, etc. De regul, o astfel de orchestr const din instrumente cu coarde, la care
uneori, se adaug i instrumente de suflat .
Menuet - Dans utilizat in special in piesele de factura clasica i preclasica.
Uvertura - Pies orchestral care deschide drama unei reprezentaii de teatru musical
Compozitori:
Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788)
Christoph Willibald Ritter von Gluck (1714-1787) - Orfeu i Euridice
Joseph Haydn (1732-1809) - Cvartetul imperial (imnul Germaniei)
Antonio Salieri (1750-1825) - Armida
Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) - Nunta lui Figaro, Flautul fermecat
Ludwig van Beethoven (1770-1827) - Oda bucuriei, Sonata lunii