19.12.

2012

TGD SIMONA CRISTEA

Dreptul civil a ramas in continuare un drept creat de legea scrisa (drept legal), pe
cand dreptul constitutional, considerat un drept fundamental al sistemnului este un
drept jurisprudential creat prin solutiile judecatorilor.
In concluzie dreptul francez are o structura unilaterala fiind fundamntet pe dretul
scris (legea scrisa) jurispdenta avand un rol secundar.
Sistemul jurisdictional:
Jurisdctii de ordin judiciar:
a) Jurisdictii de fond ( gr 1) - Tribunalele de Mare Instanta, Curti cu jurati,
Tribunale corectionale (delicate) Tribunal de police
b) Gradul 2 : - Curtile de Apel
Sunt organizate la nivel regional, judeca atat pentru stare de fapt ca si pentru
motive de drept (formula consacrata in doctrina este ca judeca in fapt cat si in
drept)
Judeca apalurile impotriva tribunalelor de mare instant dar si contra hotararilor
jurisdictiilor specializate. In materie penala exista o CAMERA CORECTIONALA care
judeca apelurile impotriva hotararilor tribunaleor de politie si corectionale Exista o
CAMERA DE INSTRUCTIE care judeca infractiunile atunci cand acestea sunt crime de
gradul 1 (crima este infractiunea cu cea mai mare gravitate)
Apelul contra veridictelor Curtilor cu jurati (Courts d`assisse)
Din 2001 verdictele pronuntate de aceste curti pot fi atacate cu apel la o noua Curte
cu Jurati al carei complect se compune din 3 judecatori de cariera si 12 jurati.
In varful ierarhiei se afla Curtea de Casatie (Cour de Cassation) care inseamnaa
gradul inaltelor jurisdictii, curte care judeca doar in drept faptele fiind stabilite de
instantele ierarhic inferioare. Curtea de Casatie verifica legalitatea hotararilor
Curtilor de Apel, dar are si misiunea de a asigura aplicarea unitara a legii.
Pe langa jurst. de drept comun exista si jurisdictii speciale, administrative: Tribunal
administrative, gr 2 Curti administrative de apel si Conseil d`etat (curtea suprema
administrative)

In afara celor doua jurisdictii, judiciara si administrative exista Tribunale de conflict

(tribunal de conflict). Acest tribunal a fost creat pentru conflictele de competenta
intre jurisdictiile judiciare si cele administrative si sunt alcatuite din membri ai
Consiliului de Stat si ai Curtii de Casatie
Conflictul pozitiv = ambele instante se declara competente
Conflic negative = ambele instante isi declina competentea

Izvoarele dreptului francez:

Legea scrisa (lato sesu) este principlalul izvor de drept, dreptul frnacez este
considerat un drept legal.
Jurisprudenta este izvor de drept in 2 cazuri:
-

Jurispudenta Consiliului Constitutional care se publica in Jurnalul Oficial si este

obligatorie erga omnes
Jurisprudenta Curtii de Casatie si a Consiliului de Stat in material interpretarii
si aplicarii legii.

SISTEMUL GERMAN:
Structura sistemului, Formarea dreptului german
Dreptul german s-a forma tin mai multe etape:
-

Prima etapa de la sfarsitul Antichitatii si zorii Evului Mediu si pana la inceputul

secolului 19

Dreptul germna a fost influentat de Imperiul Romano Germanic (Imperiu inf in 843)
, inainte de a avea acest nume si a rezistat pe timpul catorva secole dreptul din
aceasta perioada este unul feudal.
In secolul 19 ( etapa a 2-a) dreptul a evoluat de la unul tipic feudal la un drept
divizat, intai dupa ducate, apoi state, dreptul penal are un carcater
In 1874 a fost creata o comisie pentru redactionarea Codului civil german
(prescurtat BGB ) Comisie care a luat decizia sa nu urmareasca nici un model
prestabilit ci sa compare sitemul juridic din statele germane, astfel incat sa
gaseasca cea mi buna solute, dar aceasta comise a fost inlocuita de alta comisie.
Totusi in 1896 Codul civil a fost votat, a fost promulgat, dar nu a intrat in vigoare
decat la 1 ianuarie 1900.

BGB este total diferit de Codul civil franacez : are 5 carti si cuprinde o parte speciala
si una generala.
A treia etapa : perioada interbelica
Se observa un fenomen de criza a dreptului.
A patra etapa este cea de dupa Cel De Al 2-le Razboi Mondial:
Germnania s-a divizat in doua state. Republica federala germana si Republica
democrata germna. Germ de V a adoptat un model European si RDG un model
socialist.
Etapa a 5a este dupa caderea comunismului:
Unificarea politica a Germaniei in 1990 a determinat si unificare dreptului german,
unificare facuta sub egida Constitutiei ( Germaniei federale) din 1949 ce a restabilit
statul de drept pe teritoriul Germaniei Rezulta 3 consecinte majore:
-

Promovarea dreptului constitutional a insemant si promovarea dreptului

supranational adica aplicarea dr European (in special a tratatelor fondatoare
ale UE) si Conventia europeana a drepturilor omului.
Toate dispozitiile din ramaurile de drept (in special cel civil) sunt aliniate
dreptului constitutinonal au avut loc reforme tehnice importante in dreptul
penal si procedura penala pornindu-se de la principiul legalitatii (nullum
crimen sine lege) Procedura releva un sistem intermediar, are element din
familia anglo-saxona si din familia franceza. Este un sistem acuzational dar
care este inbunatatit sau atenuat prin institutii cum este dreptul la aparare,
detentia provizorie.
Au aparut noi ramuri : dr familiei, dr persoanelor handicapate, S-a reformat
falimentul (in comerical) si dreptul obligatiilor.

Sistemul jurisdictional
Exista jurisdictii oridinare si specializate
a) Jur odrinare/ de dr comun
Sunt in materie civila si penala, intalnim:
-

La nivel basic: tribunalul cantonal, de prima instnta, asigurand radul 1 de

jurisdictie
De la 5000 eura compenta apartine Tribunalului regional (gr 2 de jurisdictie)
Tribunalul care judeca in complete de 3 judecatori litigii, atat in materie civila,
cat si in materie penala. In materie penala exista urmatoare structura : Marea
Camaera Penala (judeca in prima faza) si Mica Sectie/ Mica Camera Penala.
Intalnim apoi, Tribunalul regional superior cu complete formate din 3
judecatori (inseamna tot gradul 2 de jurisdictie) sunt echivalentul Curtilor de

Apel din sistemul nostru, judeca atat in materie civila, mai precis apelurile
impotriva hotararilor pronuntat de Tribunalul regional
In varful ierarhiei se afla Curtea Federala de Justitie (gradul 3) Curtea
Suprema Federala judeca atat in civil ca si in penal

Jurisdictiile specializate:
Exista 4 jurisdictii specializate: jur administrative, de dreptul muncii, sociale si fiscal.
Tribunalele administrative, tribunal sociale si tribunal de dreptul muncii au numai
trei grade de jurisdictie, iar tribunalele finnanciare numai doua.
In materie administrative sunt TRIBUNALE ADMINISTRATIVE, Curti administrative de
Apel si Curtea Federala Administrativa (din Leipzing), analog sunt indreptul muncii si
in materie finnanciara fiscala. La celelalte jurisdictii, al nivelul cel mai inalt se afla
Curtea Federala de Finante (din Munchen), Curtea Federala Sociala (Kassel) Curtea
Federala a Muncii (Erfurt)
Desi exista jurisdictii ordinare si jursidictii special, aceste sunt organizate dupa
principiul unitatii puterii judecatoresti (toate sunt egal intre ele)
Jursdictia constitutionala:
Este exercitata de Curtea Constituionala Federala create in 1949 fiind constituita din
16 judecatori, impartiti in doua camera (are sediul la Karlsruhe) In fiecare camera
sunt cate 8 judecator. Desi nu face parte din jurisdictiile ordinare , totutsi, face parte
din puterea judecatoreasca (spre deosebire de sistemul nostru), orice judecator
poate sesiza Curtea Constitutionala. Jud. curtii const. sunt desenati de Parlament,
insa sunt judecatori de profesie.
Corpul juristilor este format din judecatori, procurori, avocati si personal auxiliar,
judecatorii (Richter) sunt exclusive de cariera se bucura de o mare independent
si odata ce au promovat examenul ei sunt numiti pe viata. Nu pot fi
delegate,detasati sau transferati fara consimtamantul lot, adica sunt inamovibili si
irevocabili. Judecatorii sunt ierarhizati, recrutarea lor se face prin intermediul
ministerului justitiei din fiecare land, iar cel federal depend de Parlamentul federal.
Procurorii (Staatsanwalt) sun independenti, dar independent lor nu este la fel de
mare ca cea a judecatorilor
Avocatii (Anwalt) trebuie sa promoveze acelasi examen ca si judecatorii si
procuroii. Profesia de avocati este liberala.
Izvoarelel dereptului german:
Ca si cel fancez sistemul gereman este un sistem legal, unde legea scrisa este
izvorul prncipal de drept. Exista autoritate de lucru judecat, dar nu exista o
hotarare judecatoreasca unica, in sensul ca nu poate determina ea singura crearea

unei norme de drept, pentru ca formarea dreptului de jurisprudenta se pote realiza

doar in urma unor hotarasi judecatoresti successive din care sa fie deduse reguli de
drept pe care ulterior legiuitorul sa le absoarba in acte normative. Contributia
jurisprudentei la crearea dreptului este deci globala, generala.
In cadrul legii scrise un loc special il are Constituia Federala, Constitutiile landurilor
trebuie sa fie in conformimtate cu aceasta.
Tratatlee intrenationale la care Germania este parete sunt izorv de drept daca au
fost aprobate de Parlament, au forta egala cu legea nationala.
Conceptia germana este aceea ca toate regulile esentiale pentru societate trebuie
cuprinse in legi scrise Spre deosbire de franacezi, care sunt adeptii codficarii,
germanii folosesc si reglementare in mai multe legi scrise a aceleiasi materii.
Jursiprudenta in genrela in familia romano-germanica nu este izvor de drept, nu
creeaza norme de drept, judecatorul doar aplica legea. Dar, in dreptul german,
exista doua cazuri cand jurisprudenta este izvor de drept, in cazul interpretarii
legii si in cazul lacunei legii, judecatorul are o libertate mai mare in interpertarea
legii decat cel francez.
Astefel, daca in urma folosirii metodelor de intrepretare rezulta mai multe
interpretari posibile judec. o va aplica pe cea care determinca ca acea lege sa fie
conforma cu Constitutia. Regula de drept stabilita pe cale de interpretare are
aceeasi forta normative cu legea interpretata (are nivel de lege)
Daca legea este lacunara, judecatorii au libertatea de a crea o regula noua, in baza
echitatii si principiilor generale ale dreptului.

Sistemul musulman:
Dreptul Islamic este un drept religios care se caracterizeza prin doua aspect:
-

Sis. Islamic nu apartine unui stat, ci unei comunitati musulmane din intreaga
lume, se aplica acelor personae care sunt de religie musulmana si nu unui
singur stat. Exista insa si state care au adoptat ca religie nationala oficiala
religia musulmana si atunci sistemul Islamic se aplica pe teritoriul acelui stat
Cand sistemul Islamic se aplica pe teritoriul unui stat musulman acest lucru
determina ca statul respective nu are competenta de legiferare in toate
domeniile, asupra tuturor relatiilor sociale esentiale pentru societate, lasand
ca anumite relatii sociale sa fie reglementat de normele religioase.

Se calsifica in 2 categorii:
-

Calsic - cel al teologilor calsici musulmani, este mai putin aplicat in statele
moderna, cuprinde un ansamblu de norme desprinse din qoran (anumite

versete sunt considerate ca fiind de drept, precum si din iterpretari ale

teologilor musulmani cu privire la invataturile profetului Mahomed
Modern presupune pe langa noremle religioase si aplicarea normelelor
laice (statale) fenomen caracterizat ca pluralism juridic, I se mai spune si dr
pozitiv, contine elemente de dr islmic clasic dar si alte norme care deroga de
la acesta.

Din punct de vedere al structurii al sistemului Islamic acesta cuprinde 3 parti:

-

Prima parte = anumite versete din qoran (in mat. penal, dr de proprietate, dr
familiei), in materie penala sunt 6 infrcatiuni preluate din qoran (de a ucide,
abjurare, adulterul femeii, de a manca carne de porc), in mat propietetii
(singurul prop. al terenului este Alah care l-a transmis in administrare
oamenilor conceptia islamica)
Idjmat = cup interpretari ale cuvintelor preofetului Mahomed, precum si ale
faptelor sale, aceste intepreteari au dat nasterea la reguli religioase
considerate norme de drept
Idjid ihad un concept formulat d e intrepreti si judecaotri sau telogii
musulmani

Jurisprudenta nu e izovr de drept, jud interpreteaza legea in vedera aplicarii ei dar

nu are liberate celui angelo-saxon.