Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir-Facultatea de Management Turistic si Comercial

POLUAREA SI POLUANTII MEDIULUI

2008

CUPRINS
1.

2.

CAP.I.ECOSISTEMUL-NOTIUNI GENERALE

I.I ECOSISTEME TERESTRE IN ROMANIA

II.I ECOSISTEMELE ACVATICE IN ROMANIA

CAP.II.POLUAREA ECOSISTEMELOR

I.II DEFINITIE SI CLASIFICARE

II.II POLUAREA ATMOSFEREI

III.II POLUAREA APEI

IV.II. POLUAREA SOLULUI

3.

CAP.III.ECOSISTEMUL URBAN- PLOIESTI

4.

CAP.IV.ECOSISTEMUL URBAN-BAIA-MARE

5.

CAP.V.POLUAREA MEDIULUI SI SANATATEA UMANA

CAP.I.ECOSISTEMUL-NOTIUNI GENERALE

Mediul de viata este reprezentat de totalitatea factorilor fara viata (abiotici) si inzestrati
cu viata (biotici).Partea abiotica a mediului formeaza biotopul, care cuprinde substratul
(elemente minerale si organice) si factorii climatici (lumina, temperatura, umiditate, vant), iar
partea biotica formeaza biocenoza, fiind reprezentata de populatiile de plante si animale din
specii diferite, care traiesc intr-un biotop.Biocenoza,la randul ei,este alcatuita din totalitatea
populatiilor din specii diferite de plante si animale dintr-un biotop.
Substratul biotopului poate fi de trei feluri, dupa natura sa:

solid (solul),

lichid (apa),

gazos (atmosfera) ;
In consecinta,biotopurile sunt de trei feluri: terestru (de exemplu parcul, avand ca

substrat solul), acvatic (de exemplu balta, avand ca substrat masa apei si substratul solid de pe
fundul apei) si biotopul aerian, avand ca substrat atmosfera.
Intre biotop si biocenoza exista o stransa legatura si influente reciproce; ele nu pot exista
decat impreuna,formand impreuna ecosistemul.
In tara noastra, ecosistemele prezinta sase aspecte sezoniere: prevernalul, vernalul,
estivalul, serotinalul, autumnalul si hibernalul.Aparitia acestor sezoane au determinat si o
ritmicitate a activitatii organismelor animalelor. Din acest punct de vedere, organismele pot fi
active toata perioada anului (sedentare sau migratoare) si care alterneaza perioada de activitate
cu cea de repaus (hibernare sau amortire).Unele vietuitoare nu sunt specifice anumitor biotopuri.
De exemplu, ghiocelul creste in mai toate tipurile de relief, de la campie pana la zona alpina, in
paduri, tufarisuri, poieni sau ciocanitoarea pestrita care este cea mai comuna ciocanitoare de la
noi, traieste in toate padurile de ses si de deal, dar populeaza si localitatile, sesurile si
gradinile.Alte vietuitoare traiesc numai in anumite biotopuri (nufarul creste in balti si lacuri,
stejarul in padurile din zona de campie, rama in mediul subteran, stiuca in mediul acvatic etc.).
Aceste vietuitoare au adaptari specifice biotopului in care traiesc; ele reprezinta forme biotice,
fiind expresia unitatii dintre organism si mediu, a interrelatiilor dintre biotop si biocenoza.

Pe baza cunoasterii formelor biotice, putem aprecia mediul din care provin acestea.
Biotopul, la randul sau actioneaza ca un factor de selectie in alcatuirea biocenozei. Insusirile
biotopului favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in teritoriu.
Exemple de ecosisteme naturale:

Parcul National Portile de Fier si Rezervatia biosferei Delta Dunarii sunt unicate
ecologice, care trebuie protejate si conservate;

Raurile, ecosisteme acvatice in care structura biocenozelor este determinata de structura

biotopurilor;

Marea Neagra, care este unica intre marile lumii prin caracteristicile biotopului si ale
biocenozei;

Lacurile, ecosisteme acvatice in care structura biocenozei este determinata de variatia

factorilor abiotici;

Padurea, care ramasa in regim ntural este un ecosistem complex si stabil. Ea prezinta o
stratificare caracteristica pe orizontala si pe verticala;

Tufarisurile si pajistile (pasuni si fanete), ecosisteme terestre care trebuie protejate,

pentru ca reprezinta surse importante de producere a nutretului pentru animalele
domestice.

I.I ECOSISTEME TERESTRE IN ROMANIA

Prezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe, mediul fluid

format de aer, caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii, sunt elemente care
diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Subtipurile identificate in aceasta categorie s-au
delimitat plecnd de
la asociatia de specii
vegetale, ntruct
aceasta este aparenta
si contribuie la

edificarea peisajelor specifice. n acest context, prezenta speciilor lemnoase este un indicator
important de diferentiere, care mparte categoria n paduri, tufarisuri si pajisti. Formarea unor
asociatii de arbori (alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de
disponibilitatea unor resurse, dar si de anumite conditii. Primul factor care conditioneaza
raspndirea padurii este temperatura, iar apoi resursele de umiditate. Astfel, padurile se pot forma
ncepnd cu zonele unde se nregistreaza cel putin 60 de zile pe an cu temperaturi medii zilnice
mai mari de 10C. ntre aceste limite, repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol,
respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. De exemplu, n conditiile climatului
temperat-continental din Romnia, raspndirea padurilor va urmari izohietele anuale de 500 mm.

1.Padurea
Prototipul structural si
functional al ecosistemelor
naturale il constituie padurea,
fiindca nici o alta unitate de lucru
din ecosfera (biosfera) nu
ntruneste, in aceeasi masura, toate
elementele alcatuitoare ntr-o stare
de maxima stabilitate, n pofida
extremei complexitati si diversitati.
In interiorul padurii pot fi
identificate diverse laturi ale
complicatei arhitecturi pe care o
infatiseaza un ecosistem natural, fiindca padurea este, inainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai
grandioasa din cate exista, nviorata de viata proprie,inchegata, la randu-i, din milioane de vitei
individuale, ct se poate de diverse, care impresioneaza coplesitor si ntr-un fel unic spiritul
omenesc.
Ecosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin
optimizarea structurii biocenozei, cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii

genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata, ntarirea controlului exercitat de
biocenoza asupra biotopului, sporirea eficientei ecologice a sistemului.
Legile generale de organizare si functionare a padurii sunt: existenta etajelor complex
alcatuite, in care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori
climatici, edafici, geomorfologici; rolul preponderent, sub aspect fizionomic si functional, al
arborilor in viata padurii; existenta ansamblului integrat, unitar al plantelor, animalelor si
conditiilor de viata ale padurii, n cadrul caruia au loc permanent interferente, influente
reciproce. Etajele de vegetatie, care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate
functional (straturi ecologice), sunt reprezentate de: arboret (etajul arborilor, al coronamentului),
cu rol fundamental n transferul de substanta si energie, ntruct asigura intrarile energetice
pentru ntregului ecosistem; subarboretul si patura erbacee. La acestea se adauga litiera si solul,
n care predomina componentele anorganice. Totodata, existenta unor conditii ecologice
particulare determina formarea a numeroase microcenoze (consortii). Hotartor n viata
ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului,constituit de
coronamentele arborilor, care reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop
calitatea si intensitatea luminii, cuantumul caldurii si precipitatiilor, viteza si intensitatea vntului
etc. In planul opus, la nivelul solului, ntrepatrunderea si etajarea accentuata a sistemelor de
nradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei.
La nivelul Romaniei, n categoria padurilor se deosebesc mai multe grupe de ecosisteme.
Dintre acestea, cele mai importante sunt padurile de molid, fag si stejar.
1. Padurea de molid
Se situeaza n etajul bioclimatic boreal, la altitudinea de 1 200-1 700m, cobornd pna la 700
m n depresiunile intracarpatice din Carpatii Orientali.
2. Padurea de fag
Apartine etajului nemoral, la 600-1 300 m, putnd cobor sau urca n functie de topoclima (vai
adnci 100 m; versanti nsoriti 1 650m).
3. Padurea de stejar
Semnifica, in Romania, padurile formate din specii apartinand genului Quercus (paduri de
cvercinee). Cea mai mare ntindere o au padurile de gorun, urmate de cele de stejar si apoi cele

de cer si garnita,predominarea speciilor permitand delimitarea subzonelor mentionate. In aceeasi

ordine cresc exigentele manifestate fata de temperatura si rezistenta la seceta.

Protectia terenurilor si a solurilor

Este o functie deosebit de importanta in regiunile cu relief framantat si in regiunile cu soluri

nisipoase. De altfel, aici padurea joaca un rol hotarator si n nsusi procesul de solificare,
asigurand stabilitatea mecanica, bioacumularea, retinerea apei n profilul de sol. Actiunea
moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului, contribuind, n acelasi
timp, la reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de
acumulare. Prevenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre Padurea participa activ si la
conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adncime, evitarea
alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate n exces.
Defrisare eroziune, procese torentiale, alunecari de teren.Absenta padurii releva importanta
acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. Defrisarea
padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare, pentru nfiintarea de islazuri comunale
(Legea din 1920) a condus la suprafete ntinse degradate prin eroziune si procese torentiale n
Vrancea, Subcarpatii Sudici, Valea Ariesului, Valea Lotrului, Podisul Central Moldovenesc etc.

Protectia atmosferei si functiile climatice

Reprezinta un alt aspect al rolului jucat de padure in mentinerea echilibrului ecologic.
Padurea reuneste pe o suprafata relativ restransa un volum important de biomasa vegetala

(arbori, arbusti, plante erbacee) angajate n procesul fotosintezei. Astfel, ea asigura consumul de
dioxid de carbon rezultat din metabolismul propriu, dar si din ecosistemele invecinate sau, mai
nou, datorat poluarii, eliberand, in acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. Aceasta functie
justifica denumirea de plaman verde, ecosistemele forestiere, mai cu seama cele tropicale,
fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. Efectul
purificator se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici pulberi
sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis.
Desi, in acest sens, rolul padurii este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot
distruge padurea, toleranta speciilor vegetale fiind limitata. Se semnaleaza, de asemenea, o
diminuare a ncarcaturii microbiene, datorata prezentei fitoncidelor, cu pna la 90% fata de

atmosfera urbana. Aerul padurii este, n schimb, mai bogat n ioni negativi, favorabili sanatatii.

Efectul purificator al vegetatiei forestiere

Un hectar de padure produce anual aproximativ 30 de tone oxigen, din care aceasta consuma
circa 13 tone n procesul de respiratie al arborilor sai. Vegetatia arborescenta a padurii pe
suprafata de un hectar consuma, n procesul de fotosinteza, circa 16 tone de dioxid de carbon. Un
curent de aer poluat cu dioxid de sulf n concentratie de 0.1 mg/m3 poate fi complet depoluat
prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. Prin reducerea, pe cale mecanica, a vitezei
vntului, un hectar de padure poate retine o cantitate de 60-70 t/an de praf, ceea ce reprezinta de
6-7 ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. Prin emanarea fitoncidelor
volatile, n cantitate de 5-30 kg/ha, padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta,
evidenta n special n padurea de conifere. De exemplu, n timp ce pe bulevardele din Paris s-au
nregistrat 570 mii bacterii/m3, iar n unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3, n padurea
Fontainbleu din apropiere, ncarcatura microbiana era de numai 50-55 bacterii/m.ntruct
modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al climei, prezenta ecosistemului de
padure induce un topoclimat specific. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra
radiatiei solare, circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. Topoclima padurii se
diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare,
cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici
ale vntului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora.

Protectia fondului genetic

Decurge din nsasi existenta padurii, ecosistem n stare de climax, n care numeroase

populatii traiesc ntr-o stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex de autoreglare a

ecosistemului forestier. Diversitatea biologica cea mai ridicata se nregistreaza n padure,
culminnd cu padurile tropicale. De aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica,
pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie, pentru
cunoasterea legitatilor care coordoneaza procesele din natura.

Functia de recreare
Ocupa, in randul functiilor padurii, un loc aparte prin influenta directa asupra activitatii si

sanatatii umane. In acest context, unii autori (Muja, 1994) considera acest rol o functie sociala.
Prin influenta exercitata asupra climatului si calitatii aerului padurea permite realizarea unui
cadru ambiental optim pentru sanatatea umana. Adaugand la aceasta efectul asupra psihicului
uman, padurea devine un refugiu pentru citadinul modern care, desi depinde n mare masura de o
serie de facilitati ale vietii urbane, ramne, ca orice fiinta vie, legat intim de natura. Din acest
punct de vedere, tinand cont de tendinta de concentrare a populatiei n centre urbane care
caracterizeaza contemporaneitatea, rolul padurii devine esential nu numai pentru mentinerea
echilibrului ecologic, dar si a celui interior al fiecarei fiinte umane si, in final, a intregii societati.
Functiile de protectie sunt importante in actualul context economico-social in care exploatarea
intensiva a condus la manifestarea consecintelor deosebit de grave ale diminuarii suprafetelor
acoperite de padure. Din perspectiva istorica insa, padurea apare mai degraba ca un important
furnizor de materii prime si alimente (material lemnos, fructe, vanat etc.). De asemenea, la acest
orizont de timp, protectia poate fi nteleasa si in sensul ngreunarii atacurilor cotropitorilor.

Situatia padurilor in Romania

Situatia actuala a padurilor in Romania, departe de a fi considerata favorabila, este, totusi,

destul de buna. Astfel, n ceea ce priveste productivitatea ne situam pe locul doi, dupa Elvetia.
Suprafata forestiera totala de 6.339 milioane hectare, reprezentand 26% din suprafata totala a
tarii, este, in opinia specialistilor, insuficienta (cu numai cteva secole in urma aceasta proportie
era de 60-70%). Cauzele acestei diminuari se regasesc, pe de o parte, in cresterea populatiei si,
implicit, a nevoii de hrana, materiale de constructii etc., iar, pe de alta parte, n antrenarea
Romniei n comertul international pe pozitia de furnizor preferat pentru calitatea produselor
(alimentare, forestiere), dar si pentru preturile reduse practicate.

Alte ecosisteme terestre :

In conditiile climatului temperat, care nu impune restrictii termice, covorul vegetal

dominat de specii lemnoase nu se mai realizeaza odata cu diminuarea cantitatii de

precipitatii. Prin urmare, locul padurii de foioase este preluat de pajisti stepice. Avand n
vedere faptul ca relieful Romaniei este deosebit de variat cuprinzand toatele unitatile majore
de relief, exista posibilitatea manifestarii limitative a temperaturii in etajarea altitudinala.
Astfel, la altitudini mari, padurile de conifere sunt nlocuite de tufarisuri subalpine urmate

apoi de pajisti alpine intrerupte de formatiuni stancoase si grohotisuri.

1. Stepa
Este un ecosistem natural care a fost nlocuit n cea mai mare parte prin ecosisteme
amenajate (n special agricole). Totusi, apare ca formatiune secundara n zonele defrisate, unde
disparitia vegetatiei arborescente a dus la accentuarea deficitului hidric. n Romnia, ocupa
cmpiile si podisurile joase (Baragan, Podisul Dobrogei, sudul Moldovei), unde temperatura
medie anuala depaseste 10C, iar cantitatea de precipitatii este mai mica de 500 mm/an, cu un
accentuat deficit spre sfrsitul verii. Structura trofica cuprinde pe primul nivel numeroase specii
de insecte (cosasi, greieri, calugarita), pasari si mamifere, din care multe carnivore (dropie,
prepelita, hrciog, popndau, soareci de
cmp). Consumatorii secundari sunt reprezentati de insecte, pasari insectivore (graur) sau
rapitoare (soim, erete, soricar), al treilea nivel fiind dominat de specii parazite.
2. Pajistile alpine
Se intalnesc in continuarea tufarisurilor subalpine de jneapan si ienupar sau direct n
continuarea padurilor de molid. Diversitatea ecologica este mult diminuata intrucat conditiile de
biotop sunt nefavorabile (temperaturi coborate, vanturi puternice, perioada scurta de vegetatie).
Prin urmare, covorul vegetal este dominat de 2-3 specii de graminee, prezenta exclusiva a unei
sau alteia dintre ele fiind legata de conditiile locale (aciditatea solului, exces permanent de apa,
profunzimea stratului de sol, intensitatea gleizarii sau pseudogleizarii etc.). Alaturi de numerosi
consumatori primari din clasa Insecta, cea a mamiferelor este reprezentata de capra neagra
(specie ocrotita), marmote, soareci etc. consumatorii de ordinul al II-lea fiind insecte, soparle,
pasari insectivore sau de prada (de exemplu, acvila de munte), mamifere.

II.I ECOSISTEMELE ACVATICE IN ROMANIA

DELTA DUNARII

Se diferentiaza in functie de caracteristicile mediului de viata, apa, in ecosisteme de ape

statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice).
A. Ecosisteme lentice
Sunt de mai multe tipuri in functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel,
dimensiunea determina impartirea in ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica
a apei le diferentiaza in functie de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu
substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).
1. Lacul
A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura
biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate
si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.
Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului n raport cu
adncimea.
2. Balta
Are o adancime mai mica (3-5 m). In zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura,
iar in larg sunt raspndite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben,
lintita, cat si cele submerse ca sarmulita apei, ciuma apei, bradis etc. In structura fitoplanctonului
intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere.

Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si
mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).
3. Mlastina
La nivelul Romaniei se diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu vegetatie
caracteristica baltilor si
mlastini oligotrofe care se
intalnesc in regiunile cu
climat rece si umed, n
zonele cu sisturi cristaline,
gresii, granite, sedimentare
sau in zonele montane unde
substantele provin partial din
mineralizarea materiei
organice animale si vegetale.
Aici este prezent muschiul
de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului).

4. Marea Neagra
Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa:
a) la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16- 17%) si mai usor, oxigenat, in care
se situeaza cea mai mare parte a biocenozei.
b) un strat de adncime (peste 180-200 m), mai sarat (salinitate 21-22%) si mai greu, ncarcat
cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de formele aerobe de viata.
Intre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai usor) plutind deasupra
celui de adancime (mai greu).
Producatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa consumatorilor incluzand
zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi); sturioni (nisetru, morun, cega, pastruga)
denumiti de Herodot pesti fara oase; rechini; delfini si, pana n 1984, foci.

Pe plaja de la Mamaia, Costinesti, Navodari esueaza in cantitati mari alge verzi cu talul latit si
marginile ondulate, denumite popular salatica de mare, precum si alge brune si rosii, bogate in
iod. In zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira
de mare, furtunar s.a. Printre dunele de nisip s-au identificat circa 120 de specii de plante
arenicole ca varza de nisip, carcelul, ridichea de nisip, scaiul vnat, pelin de nisip, lucerna de
nisip, castravetele de mare etc.
B. Ecosisteme lotice
Se diferentiaza in functie de particularitatile reliefului strabatut in paraie si rauri:
a. De munte
In albia putin adanca si ingusta a raurilor si paraielor substratul este neuniform format din
bolovanisuri, pietrisuri, nisip. Pantele mari, uneori discontinue, determina o viteza de scurgere
mare apei si formarea de cascade. Debitele sunt relativ mici, temperatura apei coborata, variabila
de la anotimp la anotimp. Transparenta apelor este mare (anulandu-se insa in perioadele de
torentialitate ploi puternice, topirea zapezilor), iar concentratia de saruri dizolvate este scazuta.
Plantele (muschi, alge) si animalele (rotifere, cladocere) prezente aici au cerinte mari fata de
oxigen, manifestand diferite adaptari morfologice pentru a evita antrenarea de curentii puternici.
Dintre vertebrate, reprezentativ este pastravul, alaturi de care se intalnesc zglavocul, lipanul,
molanul etc.
b. De zone deluroase
Fitoplancton permanent. Biocenoza saraca. Oxigenare buna. Malurile sunt mai joase, albia
este mai larga si adnca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. Pantele auinclinatii mai
mici, determinand o viteza de scurgere mai mica. In
apa sunt prezente atat substante in suspensie, cat si
solvite (100-200 mg/l). Variatia termica mai larga in
cursul anului, de la anotimp la anotimp favorizeaza
prezenta planctonului, ca o componenta biocenotica
permanenta, formata dintr-un numar mic de populatii
diatomee, alge verzi si albastre pentru fitoplancton

si rotifere, cladocere, copepode pentru zooplancton. In sectoarele cu viteza redusa, algele si

numerose specii de nevertebrate (insecte, larve,viermi sarma, crustacee mici, gasteropode) se
fixeaza de elementele substratului (pietre, nisip, ml) formand comunitatea biocenotica bentala.
c. De campie
Cursul inferior al raurilor se caracterizeaza prin albii foarte largi, cu acumulari de mal si
nisip, cu viteza de scurgere si eroziune foarte reduse, dar si o concentratie de saruri care
depaseste 1 250-1 500 mg/l. Planctonul este mult mai diversificat dect in zona colinara. In apa
apar si plante superioare submerse. Nectonul este si el bine reprezentat (mreana, clean, boarta,
crap, stiuca etc.).
C. Delta Dunarii
Reprezinta o asociere complexa de ecosisteme interconectate, dependente de regimul
hidrologic al Dunarii care, prin fluctuatiile sale, contribuie la modificari substantiale ale
biotopurilor cu o periodicitate mai mult sau mai putin constanta. Diversitatea mare a conditiilor
de mediu, intrepatrunderea si suprapunerea acestora nu permit o delimitare stricta a
ecosistemelor, aflate si ele ntr-o permanenta interactiune unele cu altele. Cu toate acestea, se
individualizeaza urmatoarele categorii:
a) Apele curgatoare
Sunt reprezentat de cele trei brate ale Dunarii (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe), canale si grle.
Fitoplanctonul reprezinta clasa producatorilor, in timp ce un zooplancton variat si numeroase
specii de vertebrate (crap, salau, stiuca, somn, sturioni) compun clasa consumatorilor.
b) Apele stagnante
Permit dezvoltarea macrofitelor sub suprafata apei (broscarita, bradis, cosor, inarita, ciuma
apei), cu frunze plutitoare (nuferi) sau plutitoare (lintita, pestisoara, otratel) si n marginile
mlastinoase (ciulini, limba broastei, sageata apei, stuf etc.). Consumatorii sunt bine reprezentati
de pesti din familia Cyprinidelor (crap, cosac, babusca), precum si de biban, salau, stiuca, somn.
In afara acestora, molustele, larve, insectele se asociaza tulpinilor plantelor sau populeaza zona
bentala.

c) Terenurile mlastinoase
Acumulari de ml si nisip.Cel mai ntins biotop al deltei cuprinde regimul hidrologic al
Dunarii.Servesc n timpul viiturilor la reproducerea pestilor de balta, fiind intercalate ntre baltile
permanente si terenurile inundabile. Practic, formeaza cel mai intins biotop al deltei actuale.
Multe terenuri mlastinoase sunt acoperite cu stufarisuri permanente, a caror limita spre
uscat o constituie o centura de papura si rogozuri. Printre plantele insotitoare se numara papura,
pipirigul, rogozul, sageata apei, stnjeneii, macrisul-de-apa etc. Prezenta lor depinde de durata si
intensitatea inundatiilor de primavara, fiind invers
proportionala cu acestea. Consumatorii micro- si macroscopici sunt mai mult sau mai putin,
comuni cu cei din ecosistemele acvatice descrise anterior. Regiunile ntinse de stufarisuri, mai
ales cele cu substrat nisipos, dau nastere, cu timpul, la o formatiune specifica si anume zonele de
plaur. Desi este format din stuf, el prezinta asociatii de organisme constituindu-se ntr-un
adevarat ecosistem care si-a creat suportul ecologic.
d) Terenurile inundabile
Se acopera cu apa in timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici sunt uscate, acoperite de
pamant aluvionar si resturi organice. Apropierea de mlastini a unora permite extinderea
biocenozelor acestora, atta timp cat uscaciunea nu este excesiva, iar pe cele cu substrat nisipos
s-au format asociatii vegetale caracteristice, mai cunoscute fiind cele de popndaci, alcatuite din
specii de rogoz prin acumularea si turbificarea materialului organic mort, astfel incat sa permita
supravietuirea speciei in conditiile alternantei dintre uscat si apa. Tot aici se ntlnesc zaloagele,
respectiv tufe de salcii n care predomina zalogul sau salcia cenusie. Importanta lor este data de
conditiile prielnice pe care le asigura pentru cuibarit, transformndu-se n adevarate colonii de
pasari pentru speciile:
tiganus, cormoran pitic, strc-de-noapte, strc galben, egreta mica etc. Aceste terenuri, ca si cele
mlastinoase, sunt importante pentru reproducerea faunei piscicole (mai ales a ciprinidelor).
e) Grindurile

Constituie suportul ecologic al padurilor de salcii si plopi (Letea, Caraorman) care

concentreaza o diversitate ecologica ridicata, atat a speciilor vegetale, cat si a celor animale.
Astfel, alaturi de numeroasele specii de salcii (Salix) si plopi (Populus),
arbustii (catina alba, catina rosie, maces, dracila, lemn cinesc, corn, snger, calin), subarbusti,
liane (curpen, vita salbatica, mur, iedera, hamei, volbura mare) si plante parazite (vsc) edifica,
ntr-o arhitectura specifica, paduri cu aspect luxuriant.
Paduri cu aspect luxuriant. Padurile Letea si Caraorman sunt fitocenoze foarte interesante si rare
n flora Europei si arata, comasate pe un spatiu relativ mic, o variatie multipla a diverselor
fenotipuri de plante caracteristice stepelor aride, nisipurilor umede, padurilor, marginii baltilor si
lacurilor. Dintre consumatori, caracteristici sunt soarecii cu botul
ascutit, iepurii si coropisnitele, diferite specii de pasari, vipera, sarpele de apa, spurcaciul, sitarul
de padure, vulturul codalb, bufnita mare, mistret, lup (mai ales iarna). In stufarii si tufarisurile
dinspre mare, n anii favorabili, se pot dezvolta lacustele migratoare, deosebit de daunatoare
pentru culturile agricole, fapt pentru care s-au folosit mijloace chimice n
combaterea lor, cu efecte poluante si asupra celorlalte specii.
f) Zona marii
Loc de reproducere a lacustelor ca latoare. Este reprezentata de mediul marin in care se
simte influenta apelor Dunarii. Aceasta zona este populata cu puieti din familia
sturionilor. In regiunile mai departate de litoral, avand o salinitate variabila, se produce o
continua ploaie de organisme moarte spre fundul platformei continentale, alimentnd bancurile
de scoici, hrana preferata a morunului si nisetrului, care-si vor petrece aici mare parte din viata.
In ncercarea de a reda o imagine cat mai sintetica, dar in acelasi
timp relevanta, s-au facut numeroase simplificari. Cu toate acestea, Delta Dunarii constituie un
ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de autoreglare si
caracterizat de stabilitate, important prin functiile sale de filtru biologic, statiune temporara a
unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, respectiv de conservare a
biodiversitatii.

CAP.II.POLUAREA

I.II DEFINITIE SI CLASIFICARE

Termenul de poluare provine din latina:

polluo ere =a murdarii, a degrada. Aceasta
desemneaza o actiune prin care omul isi degradeaza
propriul sau mediu de viata. Poluarea reprezinta
contaminarea mediului inconjurator cu materiale care
interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor
(organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este
un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor
poluante provine din activitatile umane.
Exista doua categorii de materiale poluante(pouluanti):
1. Poluantii biodegradabili -substante cum ar fi apa menajera,care se descompun rapid
in proces natural.Avesti poluanti devin o problema cand se aacumuleaza mai rapid
decat pot sa se descompuna;
2. Poluantii nondegradabil i-materiale care nu se descompun sau se descompun foarte
lent in mediul natural.Odata ce apare contaminarea,este dificilsau chiarimposibil sa se
indeparteze acesti poluanti din mediu.
Compusii nondegradabili, cum ar fi:Diclor-Difenil-Tricloretan(DDT),dioxine,difenili
policrorurarti(PCB sau materiale radioactive,pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si
pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor.De exemplu: moleculele compusilor toxici
pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa distruga acele plante;un peste mic care se

hraneste cu aceste plante,acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine;un peste mai mare sau
alte animale carnivore care se hranesc cu pesti mici,pot sa acumuleze o cantitate mai mare de
toxine.Acest proces se numeste bioacumulare.
II.II POLUAREA ATMOSFEREI
Atmosfera terestra este definita ca invelisul gazos alcatuit din aer, care inconjoara Pamantul
fara o limita superioara precisa, avand o compozitie si prioritati aproximativ constante pana la
circa 5000 m altitudine.

Aerul normal ( uscat ) este un amestec de gaze format din circa 78% N2, 21%O2 si alte gaze
( ozon, neon, heliu, dioxid de carbon). In atmosfera aerul ocupa circa 96% din volum, restul de
4% revenind apei in stare de vapori.
-Sursele de poluare a aerului atmosferic se impart in :
1. surse naturale(eruptiile vulcanice, furtunile de praf;
2. surse artificiale(legate de activitatea vitala a omului).
Sursele cele mai importante de poluare a atmosferei sunt transportul, obiectele industriale si
centralele termoelectrice.In orase, gazele produse de aceste surse formeaza uneori o ceata densa,
numita smog, care face aerul greu de respirat.Gazele acestea intra in componenta norilor, dand
nastere ploilor acide care ucid plantele.
Poluarea atmosferei-afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Majoritatea poluantilor
atmosferei pornesc de la arderi care genereaza energie. Au fost puse in evidenta in atmosfera

peste 100 de substante poluante, printre care cele mai frecvente sunt anhidrida sulfuroasa,
oxidul de carbon, oxizii de azot, fumul, sulful.

Anhidrida sulfuroasa este un poluant aproape permanent al oraselor. Provine din

siderurgie, rafinariile de petrol etc., prin arderile incomplete ale combustibililor utilizati
care elibereaza in atmosfera sulf sub forma de anhidrida sau gaz sulfuros ( SO2 ).

Anhidrida carbonica sau gazul carbonic provine din arderea compusilor organici si din
transformarea oxidului de carbon.

Oxidul de carbon este un gaz extrem de toxic. El se afla in cantitati apreciabile in

atmosfera oraselor. Rezulta din arderile incomplete din siderurgie, rafinarii de petrol etc.

Oxidul de azot este unul din componentii smogului din marile orase. Are grad ridicat de
toxicitate si provine din industria fertilizantilor, de la avioane, de la cuptoare industriale,
motoare.

Fumul, cenusa, praful sunt poluanti ai atmosferei. Acestia scapa prin sistemele de
epurare.
Impuritatile din atmosfera,indiferent de sursa lor, nu raman pe loc fiind duse de curenti

de aer la mari distante.Cantitatile imurificatoare ale atmosferei sunt foarte mari(de exemplu,in
Germania, fabricile arunca in atmosfera circa 20 mil. de tone pulberi industriale; S.U.A. 180 mil.
tone anual).
Poluantii atmosferei se caracterizeaza prin:-gradul de persistenta, foarte diferit,in functie
de natura poluantului si conditiile climatice locale; si influenta reciproca, manifestata in cazul
prezentei simultane a mai multor poluanti.Prezenta in atmosfera a poluantilor sub forma de
pulberi si gaze, in anumite cantitati poate crea un mediu diferit de cel natural prin modificarea
ansamblului microclimatic.In cursul anului,modificarile maxime produse de poluare se
inregistreaza toamna, din cauza actiunii combinate a cetei, iar cele mai reduse primavera.
Poluarea atmosferica reprezinta una dintre primele forme de manifestare a fenomenului
de poluare, considerate un pericol pentru sanatatea umana. In tarile in curs de dezvoltare smogul
este din ce in ce mai frecvent din cauza autovehiculelor si industriilor locale. In orasele asiatice,
mai ales aerul contine doze de praf si de fum, de mai multe ori superioare celor care se intalnesc
in aerul zonelor urbane din tarile industrializate. Numeroase studii arat ca cu cat sangele este
incarcat cu plumb, cu atat coeficientul intelectual al persoanei este mai scazut si cu dificultati de
auz.

Procesul prin care aerul revine la compozitia anterioara poluarii se numeste

autoepurarea aerului si se realizeaza prin mai multe cai: sub actiunea curentilor de aer,
sedimente si precipitatii.
1. Autoepurarea prin curenti de aer consta in deplasarea poluantilor din atmosfera o data cu
masele de aer. Ca urmare asemenea mase de aer se vor comporta ca orice aer poluant, dar
consecintele se vor produce departe fata de sursa de poluare, depasind uneori granitele
tarilor;
2. Sedimentarea particulelor de praf este posibila in conditii de acalmie, cand pulberile
ajung pe sot in ape sau pe plante, cu consecintele ca decurg : poluarea solului, a apelor, a
vegetatiei etc;
3. Precipitatiile contribuie la autoepurarea aerului prin urmatoarele cai: antrenarea mecanica
a poluantilor, dizolvarea substantelor poluante.
Poluarea si autoepurarea aerului afecteaza uneori puternic vegetatia pana la distrugerea ei,
micsoreaza in mare masura posibilitatile de protectie a solului inclusiv pe cele impotriva
eroziunii.

III.II POLUAREA APEI

Ca si aerul pe care il respiram, apa se

gaseste pretutindeni pe planeta noastra : pe
pamant, sub pamant, in aer, in corpul
vietuitoarelor.Prezenta sa in toate geosferele
Terrei este explicabila, deoarece ea este corpul
cu cea mai mare mobilitate. Ea poate trece de
la o stare la alta, participand astfel la realizarea
ciclului hidrologic.

Apa nu este un element chimic, ci o combinatie din 2 atomi de hidrogen si unul de

oxigen, formula cunoscuta dupa celebrele experiente ale marelui chemist Lavoisier.Se estimeaza
ca planeta dispune de 1.37 mld km3 de apa, dar circa 97.2 %este constituita din apa marilor si
oceanelor.Omul dispunand numai de apele de la suprafata solului adica de aproximativ 30.000
km3, ceea ce inseamna circa, 0.002% din total.
In tara noastra necesarul de apa in 1980 depasea stocul de aproximativ 4 ori, iar anul
2000, se previzioneaza o depasire a acestuia de aproximativ 15 ori.
Poluarea apelor este definita ca acea schimbare a compozitiei apelor care le face
daunatoare pentru sanatatea oamenilor, neadecvate pentru intrebuintarea economica si de duce la
deteriorarea florei si faunei din mediul acvatic.
Sursele care produc poluarea apei de suprafata se pot imparti in :
1. Surse de poluare concentrate sau organizate, reprezentate de apele uzate industriale, cu
descarcare continuua sau intermitenta, si care au un anumit grad de epurare si de apele
uzate orasanesti ce deverseaza continuu dupa o prealabila epurare.
2. Surse de poluare neorganizate, dispersate pe suprafata bazinului hidrografic al cursului
de apa, constituit din apele de precipitatii sau siroaie care spala suprafetele localitatilor
sau drumurilor etc.
Apa se incarca cu materii poluante, devenind uzata prin utilizarea ei de catre om, in cele
mai diverse scopuri practice, prin contactul apelor meteorice cu produse ale activitatii umane
care se gasesc in aer si pe sol .
Dupa provenienta, apele uzate se pot divide in mai multe grupe:
1. Ape uzate menajere, care contin ca poluanti : resturi alimentare, dejectii, sapun,
detergenti, microorganisme etc.
2. Ape uzate de zootehnie care contin ca poluanti : resturi de furajer, resturi de asternut etc.
3. Ape de racire avand ca poluant : caldura.

4. Ape uzate provenite din sectiile de productie, utilizate direct in procesul de productie, ca
mod de dizolvare sau de reactie, au ca poluanti : substante provenite din materiile prime
si produsele finite.
-Principalele forme de poluare a apei in functie de sursele si natural or sunt :

Poluarea organica. Principala sursa a acestei forme de poluare acvatica o constituie

deversarile menajere din marile orase si o serie de industrii. Poluarea organica are un
mecanism propriu de producere: deversate in apa, materiile organice sunt consumate ori
degradate de catre bacterii, avand loc un proces de autoaparare

Poluarea toxica provine in mod exclusiv din surse industriale si in special, din industria
chimic extractiva prelucratoare a metalelor etc. Una dintre problemele importante ale
acestei forme de poluare o reprezinta masurarea toxicitatii produselor.

Materiale de suspensie. Diferite particule, datorita eroziunii naturale ori deversarii

artificiale ale localitatii si industriilor, pot schimba calitatea apei generand o poluare
estetica. La nivelul tarilor occidentale, circa trei sferturi din materiile in suspensie
proveneau din orase si numai un sfert din industrie.

Materiile nutritive ( nitrati , fosfati). Acest tip de substante nutritive, respectiv nitrati si
fosfati, provoaca fenomenul de eutrofizare a apelor curgatoare bine, locurilor ori marilor.

Fosfatii provin, din dejectii umane si din diverse surse industriale si agricole, iar nitratii
provin in principal din agricultura ( ingrasaminte ) si din cresterea intensiva a animalelor
( dejectii)

Poluarea termica. O mare parte a apelor uzate utilizate in industrie sunt ape de racire
care apoi se evacueaza in stare calda. Acest fenomen de incalzire a apelor poate avea
doua consecinte principale:
o influenta directa asupra vietii unor specii vegetale si animale.
o activitatea bacteriana mai intensa si astfel un foarte mare consum de oxigen.

-Desigur in stransa legatura cu formele de poluare a apei se afla poluantii acesteia, care
pot fi grupati in : poluanti organici si biologici si respectiv poluanti chimici.

1. Poluantii organici si bilologici:-Cererea chimica de oxigen ( CCO). Acesti poluanti

deversati in cursurile de apa antrenata in urma degradarii, un consum suplimentar de
oxigen in detrimentul organismelor vii din mediul acvatic. Importanata acestei poluari
intr-un afluent poate fi evaluata prin cererea chimica de oxigen. ( CCO) care reprezinta
cantitatea de oxigen necesara degradarii pe cale chimica a totalitatii poluarii.
2. Poluanti chimici Azotul- In apa se intalnesc patru categorii principale de compusi
azotati : nitrati, nitriti, azotul organic si amoniacul, care pot avea surse naturale ori sunt
semnul unei poluari. Continutul ridicat de azot antreneaza o crestere excesiva a algelor si
plantelor pe fundul raurilor.- Sarurile nutritive, precum compusii azotati, sulfati, fosfati,
cloruri accelereaza fenomenul de eutrofizare a raurilor. O serie de industrii evacueaza
cantitati importante de saruri precum unitatile de producere a oxidului de titan etc.Metalele ca de pilda cadmin, cupru, mercur, pumb, zinc, titan, sunt prezentate in
deversarile lichide provenite de la diverse industrii, metalurgie chimica etc. Arsenicul este
utilizat in principal in metalurgii in industria chimica si parachimica.Fluorul precum
marea majoritate a metaloizilor, nu este intalnit in stare naturala sub forma sa moleculara
libera, ci sub forma de floruri.Fenolii provin cel mai frecvent din poluarea industriala
respective din industria petrolului , industria chimica si farmaceutica .

Micropoluantii chimici sunt poluanti dificili de decelat prin procedeele obisnuite de

analiza, data fiind concentratia ori complexitatea lor chimica.
-Din punct de vedere al persistentei in apa poluantii pot fi clasificatii in urmatoarele

categorii largi:
1. Poluanti biodegradabili care pot fi metabolizati si neutralizati de fauna si flora activa.
Poluantii biodegradabili tipic sunt cei biologici ( dejectiile animale de la
crescatori ).Caracterul biodegradabil nu inseamna insa ca acestia pot fi oricand si oricat

in ape. Degradarea lor se face prin intermediul unor procese de oxidare deci prin consum
de oxigen.
2. Poluanti nebiodegradabili care se mentin ca atare in ape-sunt cei alcatuiti din substante
organice, petroliere si radioactive.Organismele prezinta limite de toleranta diferite fata de
poluanti. Toxicitatea poluantilor se exprima prin efecte de scurta durata si prin efecte
cronice dupa expunerea de lunga durata. Toxicitatile acute se exprima prin concentratii
letale care pot provoca moartea a 50 % din efectivul populatiei acvatice dupa 24-96 ore.
3. Poluanti termici
In categoria apelor de suprafata se inscriu apele curgatoare ( rauri si fluvii ) si apele
statatoare ( lacuri, mari ). Apele uzate care se varsa intr-o apa statatoare sau curgatoare se numesc
afluenti, iar cele in care se varsa se numesc receptori.Influenta apelor uzate asupra apei raurilor
este determinata in mare masura de conditiile de evacuare cat si de caracteristicile hidrodinamice
si de regimul hidrologic al raurilor.
Delimitarea zonelor de poluare se face prin urmarirea unor indicatori de poluare care
caracterizeaza calitativ si cantitativ substantele poluante deversate si receptionate de rau.
Apele subterane reprezinta o bogatie naturala a carei importanta este legata de folosirea
tot mai intensa in alimentarea cu apa potabila a localitatilor urbane si rurale, in activitati
industriale sau pentru acoperirea necesitatilor crescande din agricultura.Poluarea apelor
subterane poate fi provocata in general de aceeasi sursa, care se intalneste la poluarea apelor de
suprafata. Deosebirea esentiala consta in conditiile diferite de contact cu aceste surse, care in
cazul apelor subterane sunt impuse patura de sol acoperitor.
-Clasificarea poluarii apelor subterane:

Poluarea prin infiltrare periodica a apelor provine din precipitatii atmosferice care pot
antrena substante poluante din aerul atmosferic poluat si din alte medii poluate.

Poluarea prin infiltare a apelor uzate, a rezidelor lichide de la procesele de productie

solutii sintetice, produse petroliere care provin din zone de acumulare a apelor uzate,
iazuri de acumulare bazine de namol etc.

Poluarea direct prin canale carstice exploatarii miniere, foraje de prospectare a surselor
de apa subterana sau care unesc straturile exploatate cu straturi situate dedesubt sau
deasupra.

Poluarea apelor subterane mai poate fi provocata prin infiltrarea precipitatiilor prin
straturi acvifere desecate in timpul exploatarilor, daca ecestea contin substante minerale
sau compusi care devin solubili sub actiunea oxigenului din aer.
Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii

unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase
canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care
produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt
surse neorganizate.
-Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :

permanente;

nepermanente;

accidentale.
-Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

naturale;

atrificiale,datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :

-ape uzate;
- depozite de deseuri

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele

provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.Principalele conditii in care se
produce poluarea naturala a apelor sunt :

trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor
saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive
pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca

impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine
cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare

variabile in timp in functie de perioada de vegetatie;

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin
caderea plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si
descompunere care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici
sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene cu
caracter geologic.

IV.II. POLUAREA SOLULUI

Una dintre componentele

deosebit de importante ale biosferei
este solul corp natural tridimensional
situate la suprafata uscatului cu
proprietatile si functiile specifice.Pin natura lui solul prezinta particularitati pe cat de deosebite
de ale celorlalti factori ai mediului inconjurator, pea tat de importante pentru biosfera, pentru om.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de
activitatile omului:

1. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a

reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decat pot avea procesele pedogenetice.
Eroziunea si alunecarile de teren reprezinta fenomenele naturale de poluare a solului care
afecteaza in tara noastra aproximativ 5.7 milioane ha.
2. Degradarea solului ca urmare a actiunii umane-Cultivand anumite plante de care avea
nevoie pentru imbracaminte omul a sapat si a arat solul.In acest fel a distrus covorul
vegetal si a afant solul, astfel incat apele din precipitatii au inceput sa-l atace mai
puternic decat inainte. La degradarea solului mai contribuie intrebuintarea excesiva a
ingrasamintelor chimice, potasice, care contin sodium, sulfat de amoniu etc.
Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuate si pasunatul excesiv pot duce la
o eroziune intensa, mergand pana la degradarea avansata a solurilor.
Degradarea solului se manifesta, atat prin degradarea parametrilor cantitativi cat si prin
deteriorarea parametrilor calitativi.
Provenienta substantelor care polueaza solul este foarte variata. Unele dintre ele sunt
scoase direct din pamant, cum este titeiul,altele apar ca un rezultat secundar in procesul de
fabricatie al anumitor produse industriale.
Substantele poluante sunt varsate de om, fie direct asupra solului, fie in apa sau aer,
de unde ajung in sol.Asadar poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca mediu de viata, in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau
create de om.
ROMANIA se situeaza pe locul 40 intr-un top al celor mai poluante 50 de state la
nivel mondial,(informeaza o analiza realizata de Reuters.)
Potrivit aceleiasi surse, pe primele pozitii in acest clasament se situeaza Statele Unite ale
Americii, China, Rusia si India. In pofida eforturilor facute pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera, tari precum China si India nu pot fi penalizate pentru nerespectarea prevederilor
protocolului de la Kyoto.In ciuda locului neonorant din acest clasament, Romania si-a redus
emisiile de gaze cu efect de sera de la 250 de milioane de tone la inceputul anului 1990 la
125 de milione de tone in anul 200, consemnandu-se astfel o reducere de aproximativ 50%.
Statele Unite, cel mai mare poluator la nivel mondial si totodata una dintre tarile ce nu au
ratificat acordul de la Kyoto, a avut un nivel al emisiilor de gaze de aproximativ 7 miliarde

de tone, in crestere cu 15% fata de anul 1990.Saltul cel mai spectaculos in acest clasament a
fost realizat de Emiratele Arabe Unite - cu o crestere de 75% fata de anul 1990, si Malaiezia - cu
o crestere de 80%.La polul opus se situeaza statele din estul Europei si tarile din fosta URSS, cu
scaderi ale valorilor poluarii de pana la -50%.
Protocolul de la Kyoto, semnat in anul 1997 a intrat in vigoare in 2005 si prevede
mentinerea nivelului de gaze cu efect de sera la un nivel constant, fiecarei tari fiindu-i
acordat un prag maxim de poluare. De asemena protocolul prevede ca o tara care nu si-a atins
"tinta" de poluare sa-si poata tranzactiona cantitatea ramasa.
Comisia Europeana a luat o decizie istorica la inceputul acestui an, propunandu-si
reducerea cu 10% a gazelor cu efect de sera in intervalul 2011-2020.

III.ECOSISTEMUL URBAN- PLOIESTI

Situat in sud-estul Romaniei, avand o

populatie de peste 250.000 locuitori, Ploiesti e
unul din cele mai importante orase din
Romania, pe locul doi dupa Bucuresti ,la
productia industriala.Aflat la 60 Km de Bucuresti, strabatut de meridiana 26 si de paralela de
44 55', Ploiesti e citadela industriei petroliere.Ploiestiul e de asemeni cunoscut pentru productia
si exportul de produse petrochimice si chimice,echipamente pentru industria petrolului, rulmenti
grei, detergenti, imbracaminte, mobila ca si pentru specialistii trmisi sa lucreze in afara tarii.
Potentialul economic al orasului e remarcabil datorita:

traditiei si profesionalismului companiilor de proiectare (PETROSTAR, RAYTHEON

ENGINEERS & CONSTRUCTORS, IPIP, COMPROIECT 92, MAAD
INTERNATIONAL, IPCUP, CONSPROECT, ICERP) in domeniul forajului,
echipamentelor si rafinarii petrolului.

unor mari companii din domeniul industriei petroliere (S.N.P. PETROM PETROBRAZI,
S.N.P. PETROM PECO PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, S.N.P. PETROM PECO
PRAHOVA, SHELL, MOL ROMANIA, VEGA - ROMPETROL, PETROTEL LUKOIL).

celor mai mari producatori de utilaj petrolier (UPETROM 1 MAI, UZUC, UZTEL, 24
IANUARIE, FLINTAB ROMANIA).

altor mari companii care apartin unor firme renumite (TIMKEN, COCA-COLA, EFES
PILSNER, BRITISH AMERICAN
TOBACCO).
Datorita exploatarii de petrol din zona
orasului,inca de timpuriu acesta a devenit oras
industrial,aici construindu-se prima rafinarie din
lume.Deoarece Ploiestiul era cel mai mare
producator de petrol dinEuropa,acesta a fost de
numit Capitala aurului negru.Desi in prezent

cantitatea de titei extras in zona scade continuu,cele patru rafinarii prelucreaza cantitati
insemnate ,produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre Bucuresti,Constanta si
Giurgiu.
Orasul a ramas ancorat in aceasta industrie, cu preponderent in industria extractiva de
prelucrare a titeiului si industrii legate de aceasta ramura (constructii de masini, echipamente
electrice, intretinere, ect.). In raport cu cifra de afaceri aceasta ramura a industriei ocupa primul
loc cu 39,6% si este urmata la mare distanta cu doar 17,7% de industria alimentara a bauturilor si
a tutunului si cu 14,5% energia electrica si termic, gaze i apa. Urmeaza apoi industria de
masini si echipamente, industria constructiilor metalice si a produselor din metal, industria
chimica si a fibrelor sintetice si artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor si a maselor
plastice, industria lemnului si a produselor din lemn, celulozei, hartiei si cartonului, industria
altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei, industria mijloacelor de transport,

industria pielariei si incaltamintei, industria metalurgica, edituri, tiparirea, reproducerea

inregistrarilor pe suporti si industria textila si a produselor textile.
Datorita faptului ca este un oras industrial foarte dezvoltat,Ploiestiul este unul dintre cele
mai poluate orase ale Romaniei,datorita emisiilor de poluanti atmosferici proveniti de la
procesele tehnologice de la diferite rafinarii sau uzine.De exemplu S.C.RAFINARIA"ASTRA
ROMANA" S.A. Ploiesti- emisiile atmosferice de hidrocarburi;sau poluantii atmosferici
proveniti de la activitatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A.
<<Aerul respirat de ploiesteni este de cinci ori mai otravit intr-o zi cu trafic fata de una
in care circulatia masinilor a fost restrictionata. In ultima luna, inspectorii Agentiei pentru
Protectia Mediului (APM) Prahova au efectuat o serie de masuratori care au scos in evidenta
un lucru alarmant pentru ploiesteni - valori foarte mari ale noxelor rezultate in urma
traficului intens.
Acestia au comparat
rezultatele obtinute cu cele ale
masuratorilor efectuate in perioada
23-24 septembrie, cand traficul a
fost interzis in zona centrala a
orasului in cadrul actiunii
Saptamana mobilitatii. Astfel,
dioxidul de azot, monoxidul de
carbon si dioxidul de sulf au inregistrat valori de cinci ori mai mari intr-o zi cu trafic fata de
una in care circulatia masinilor a fost restrictionata.
In plus, nivelul zgomotului a fost de aproape doua ori mai ridicat fata de valorile maxim
admise de 50 decibeli. Este dovada cea mai clara ca traficul este un factor important de
poluare, a declarat Camelia Stelian, directorul APM Prahova. Ploiestenii resimt din plin
efectele cresterii fara precedent a numarului de autoturisme care circula pe strazile orasului.
Potrivit reprezentantilor Primariei Ploiesti, in ultimul an au intrat in baza de date a Fiscului
local aproape 7.000 de autovehicule la care se adauga alte cateva mii luate in leasing.
Autoritatile de mediu si cele locale propun cateva solutii pentru reducerea poluarii. Pentru
imbunatatirea calitatii aerului, ploiestenii ar trebui sa incerce sa-si schimbe obiceiurile de

transport, orientandu-se spre folosirea bicicletei si a transportului in comun, propune

directorul APM Prahova.
Vom lungi pista de biciclete si vom transforma centrul orasului in pasaj pietonal pentru
reducerea poluarii, promite viceprimarul Ploiestiului, Radu Socoleanu. In schimb, soferii nici
nu vor sa auda de bicicleta sau de mijloacele de transport in comun. Eu imi castig painea
alergand toata ziua prin oras cu masina. Cum ar fi sa-mi pierd vremea asteptand autobuzul sau
sa ajung la o intalnire de afaceri transpirat din cauza pedalatului?, se intreaba Dumitru
Iordache, agent de vanzari.>>
<<SURSA: EVENIMENTUL ZILEI(www.evz.ro)>>
Industrialismul a fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare
aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza, nu pe surse
regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili,
neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.
Alvin Toffler(scriitor american) observa cu sarcasm: "Pentru prima data o civilizatie
consuma din capitalul naturii,in loc sa traiasca din dobnzile pe care le dadea acest capital!".
Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor
provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre n
fauna si flora si in sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.

CAP.IV.ECOSISTEMUL URBAN-BAIA-MARE

Municipiul Baia Mare este situat in partea

vestica a judetului Maramure, in depresiunea cu

acelai nume, pe cursul mijlociu al Raului Ssr, la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul
marii
In componena municipiului Baia Mare intra si localitatile Blidari, Firiza, Valea Neagr,
Valea Borcutului, nsumnd o suprafa de 23.471 ha. La nord se nvecineaz cu Muntii
Ignisului, la sud cu localitatile Recea si Grosi, la est cu orasul Baia Sprie si la vest cu oraul
Tauii Magheru. Suprafata teritoriului administrativ insumeaz 23.573 ha din care 3.170 ha sunt
terenuri agricole, 18.599 ha - terenuri silvice, cu preponderenta paduri, si 1.804 ha - constructii si
alte destinatii.
Poluarea in Baia Mare este prezenta deja de multa vreme datorita mineritului cat si a
extractiei si prelucrarii materialelor neferoase. Baia Mare este o depresiune industriala dezvoltata
in productia de plumb si aur ceea ce aduce pe linga satisfactiile materiale si insatisfactii majore
privind poluarea.
Aceasta poluare se resimte atat la nivelul solului cat si in apa si aer.
Solul -se numara printre marile bogatii naturale ale omenirii si este considerat pe buna
dreptate un ecosistem complex, un adevarat organism viu, de activitatea microflorei si
microfaunei specifice depinzand intreaga comunitate a lumii vii de pe planeta noastra. El
cuprinde substante minerale si organice, care sub influenta apei, aerului si microorganismelor de
aici sufera de o serie de transformari, rezultatul final fiind humusul, care-i confera fertilitate.
- constituie o veriga importanta intre regnul mineral si cel organic, orice dereglare la acest
nivel fiind resimtita in mod direct sau indirect de toate verigile ecosistemului.
-reprezinta substratul fundamental pentru organismele terestre si se afla intr-o stransa
dependenta cu clima precum si cu ceilalti factori naturali. Pentru vegetatie relatiile cu solul sunt
vitale, iar repercusiunile acestor relatii se resimt si la nivelul regnului animal.
Prin poluarea solului se intelege orice modificare nedorita privind caracteristicile fizice,
chimice sau biologice ale acestui factor natural, cu implicatii directe asupra vegetatiei in primul
rand dar si asupra animalelor sau privind starea de sanatate a omului.

Principalele surse de poluare ale solului sunt :

reziduuri menajere (ca rezultat al activitatii zilnice a oamenilor);

reziduuri agro-zootehnice (care provin din aceasta ramura economica);

reziduuri industriale (rezultate din procesele tehnologice folosite in activitatea economica

din aceasta ramura.

Printre poluantii proveniti din industrie in Baia Mare un loc de frunte il ocupa plumbul. Pe
langa plumb in Baia Mare s-a mai constatat o poluare insemnata si cu alte metale grele cum ar fi:
cupru, zinc, mangan, cobalt, cadmiu, cianuri si sulf.
Cei mai mari poluatori ai tuturor mediilor sol, apa si aer sunt: Phoenix, Romplumb, Remin si
Aurul. In mod frecvent concentratiile maxime sunt superioare depasind C.M.A. la toate tipurile
de poluanti in sol.
Printre marile bogatii ale planetei noastre, componenta esentiala a mediului, apa
reprezinta una din substantele fundamentale care a stat la originea aparitiei vietii pe Pamant. Apa
este atat de scumpa incat poate costa chiar viata. Apa se numara printre factorii cei mai
importanti care regleaza clima si are o mare capacitate de acumulare a energiei termice pe care o
cedeaza incet.
Sursele de poluare ale apei sunt multiple:

Ape uzate menajere

Ape uzate din zootehnie

Ape uzate industriale

O sursa reala si deosebit de primejdioasa pentru apa, ca si pentru sol sau aer o reprezinta
cianura folosita de S.C Aurul pentru tratarea sterilului tehnica interzisa de altfel de Uniunea
Europeana. Cianura afecteaza grav lanturile trofice.

Industria metalurgiei neferoase din zona constituie sursa unor noxe cum sunt: plumbul, cuprul
zincul, cadmiul arsenut etc.
Cel mai mare si mai bun exemplu in majora poluare a apelor baii mari este raul Sasar
care este incadrat in categoria de "pustiire biologica" fiind considerat practic un rau mort cu
biocenoza compromisa din care mai supravetuiesc doar niste bacterii. In acest fel Baia Mare
figureaza in topul celor mai poluate centre din tara.
Aerul invelisul gazos al Pamantului, pe langa rolul de protectie cunoscut are o importanta
deosebita pentru viata in general.
In Baia Mare elementele care polueaza aerul cel mai mult sunt plumbul si oxizii de sulf su
frecventa cea mai mare in zona orasului avand un rol cancerigen.
Cel mai sensibil si vulnerabil segment al populatiei fata de poluare in general si fata de
poluare cu plumb in special, il reprezinta copiii urmat indeaproape de varstnici.
Poluarea de fond a orasului Baia Mare este asigurata de catre cele doua unitati bine cunoscute
S.C. Romplumb si S.C. Pheonix la care se adauga si alte surse printre care: centrale termice,
industria locala, autovehicole si multe altele.

V.POLUAREA MEDIULUI SI SANATATEA UMANA

In cadrul interrelatiilor intre om si mediul sau ambiant, acesta din urma exercita asupra
omului influente multiple, dintre care una din cele mai importante este actiunea asupra sanatatii.
Din acest punct de vedere se stie ca mediul contine factori care au o actiunea favorabila asupra
sanatatii, cunoscuti sub numele de factori sanogeni.
Mediul contine insa si factori care au o actiune nefavorabil asupra sanatatii, determinand
inrautatirea sau pierderea acesteia, denumiti factori patogeni.

Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa. Ea poate
merge de la simple incomoditati in activitatea omului, asa-zisul disconfort, pana la perturbari
puternice ale starii de sanatate.
Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind
influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.ele se datoresc unor concentratii deosebit
de mati ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice sio brutale asupra organismului
uman: marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la sfarsitul secoluluil trecut, datorate
poluarii apei cu vibrionul holerei, iar mai recent, Londra, 1952, cand, datorita poluarii cu pulberi
si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 decese. Desi rare, aceste episoade acute au avut
meritul de a fi atras atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele
cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate poluare.
Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii
mediului asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti existenti in mediu nu ating
nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor continua, chiar in
concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite.
Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei
Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce
apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti
atmosferici. De cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta
interactiunii mai multor poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori
actiunea unui singur poluant.
Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea
organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate
din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina n lupta aspra cu natura, de a-i
smulge lacom bogatiile ascunse, ncepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si
jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.
Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta
rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente

create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile

existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii.
In concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde
nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor
pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta
cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza ntro masura mai mare sau mai mica mediului.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui - ca necesitate
supravietuirii si progresului - reprezinta o problema de interes major si certa actualitate
pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea
efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia.

 Influenta mediului asupra sanatatii umane:

MEDIU

POLUARE FIZICA, CHIMICA,

BIOLOGICA

FACTORI PATOGENI

EFECTE
ACUTE

ACTIUNEA ASUPRA
DESCENDENTILOR

INFLUENTE POZITIVE

FACTORI SANOGENI

CAPACITATEA DE
ADAPTARE A
ORGANISMULUI

EFECTE
CRONICE

INCARCAREA
ORGANISMULUI

 Riscuri de mediu pentru sanatatea umana:

RIDICATE:

MEDII:

SCAZUTE:

FENOMENE METEO
PERICULOASE
DEGRADAREA STRATULUI
DE OZON
DEGRADAREA
HABITATEALOR
NATURALE
SCADEREA
BIODIVERSITATII

PLOI ACIDE
POLUAREA APEI CU
SUBSTANTE TOXICE
POLUAREA AERULUII CU
GAZE DE SERA
POLUAREA SOLULUI CU
PESTICIDE
POLUARE RADIOACTIVA

POLUARE TERMICA
POLUARE FONICA

RISCURI PENTRU SANATATEA

POPULATIEI PRIN:

AER POLUAT
MEDIU DE LUCRU TOXIC
REMANENTA SI CONCENTRAREA
PESTICIDELOR IN HRANA
SUBSTANTE TOXICE ION
BUNURILE DE CONSUM

BIBLIOGRAFIE

Mediul inconjurator-Poluare si Protectie-Sanda Visan,Anca Angelescu,Cristina

Alpopi,ed.Economica 2000

www.poluare.org

www.evz.ro(Ziarul Evenimentul Zilei)

ro.wikipedia.org

www.ploiesti.ro

www.ecomagazin.ro

www.graiul.ro

www.referate10.ro