Atenia si Memoria

Atenia

Procesul de orientare si concentrare

a activitii psihice asupra unor
obiecte, fenomene, care necesita o
reflectare clara si o selectare
contienta.
Funcia psihica ce exprima starea de
orientare si concentrare a individului
in direcia unor informaii,
evenimente in scopul de a le
nelege mai bine, asimila sau evita.

Atenia
Forme

Legate de obiect:

Atenie senzoriala - in care obiectul ateniei este

reprezentat de un stimul exteroceptiv sau
interoceptiv
Atenie ideationala - obiectul l reprezint
elementele memorate, idei, amintiri.

Legate de origine:

Atenia involuntara, neintenionala, pasiva care

este determinata de stimuli senzoriali cu debut
brusc, care reprezint o noutate in materii de
informaii, este un reflex de orientare de genul
"ce se petrece"
Atenia voluntara-intenionala este deliberata,
presupune un efort al voinei
Atenia postvoluntara se caracterizeaz printr-o
stare de pregtire pentru recepionarea corecta
a unor stimuli

Atenia

Forme : ambianta, competiia

stimulilor, motivaia, curiozitatea si
recompensa.
Caracteristici:

Selectivitate
Mobilitate
Direcionarea ctre o sursa de stimulare
Concentrarea - aprofundarea si
capacitatea detarii de ambianta
Distribuia - capacitatea de a cuprinde
simultan mai muli stimuli
Durabilitatea - intensitate si stabilitate

Atenia
Tulburri (Disprosexii)

Hiperprosexiile - exagerarea orientrii selective a

activitii de cunoatere. Se caracterizeaz prin
hiper vigilenta sau sesizarea exagerata a noului

Hiperprosexii globale - ntlnite in stri maniacale

Hiperprosexii selective - ntlnite in depresii severe
delir obsesii hipohondrie.

Hipoprosexiile - expresia diminurii orientrii

selective a activitii de cunoatere si apar in
surmenaj, anxietate, depresie, schizofrenie, stri
confuzive si in toate situaiile caracterizate printr-un
deficit al funciilor cognitive (oligofrenii si dementa)
Aprosexiile - lipsa oricrei activitati prosexice si se
refera la atenia voluntara. Apar in stri deficitare
profunde, demente, oligofrenii

Atenia
Mecanisme neurofiziologice ale ateniei

Atenia involuntara sau voluntara nu se pot

manifesta fara participarea sist. reticulat
activator ascendent. Acesta este format
dintr-un sistem de neuroni localizat in :

Tr. Cerebral: bulb, punte, mezencefal - SRAA

Diencefalul - sistem reticulat difuz de proiecie

Formaiunea reticulata mezencefalica are

rol in principal in meninerea ateniei in timp
ce formaiunea diencefalica are rol in
mobilitatea( comutarea) ateniei.

Atenia
Metode de investigare

Tahiscopul - cu ajutorul lui se poate aprecia

concentrarea si intensitatea ateniei. Se
prezint pacientului un numr de figuri intrun timp limitat, apoi este ntrebat ce a
vzut. In funcie de capacitatea de
concentrare, de volumul si intensitatea
ateniei el reproduce un anumit numr de
figuri.
Metoda Kraeplin - se cere bolnavului sa
fac scderi succesive de la 100 din 3 in 3,
din 7 in 7 sau din 13 in 13. Sau sa spun in
ordine inversa zilele saptamanii, lunile
anului
Metoda Bourdon - proba barajului - se
ofer bolnavului un text si i se cere sa taie
anumite litere.

Memoria

Procesul psihic de orientare retrospectiva care se

realizeaz prin fixare, conservare si evocare,
memoria oglindete experiena anterioara si
constituie rezervorul gndirii si imaginaiei, suportul
forei cognitive a insului.

In psihopatologie vorbim de
Memoria imediata - reproducerea se face in
cteva secunde de la momentul desfasurarii lor.
Memoria recenta - reproducerea se face in mai
mult de 10 secunde de la momentul memorrii
Memoria evenimentelor indepartate - in care pot
fi reproduse evenimente memorate si trite de la
nceputul vieii.

Memoria

Elementul fundamental al memoriei

mnema sau engrama.
Memoria imprima prezentul in sistemul
nervos central, transformnd-ul intr-un
trecut gata de a fi reactualizat. Acest lucru
presupune mai multe etape ale memoriei:
fixarea, conservarea(stocarea) si evocarea,
lor li se aduga uitarea care este un blocaj
cu reversibilitate variabila a bagajului
mnestic.
Calitatea memorrii si uitarea sunt in
strnsa legtura cu plcerea sau durerea
care nsoesc anumite evenimente.

Memoria
Dismnezii - Tulburrile de memorie cantitative

Hipomnezia - scderea memorrii. Apare si la

oamenii sntoi in stri de surmenaj, in sindroame
nevrotice, tulb. depresive, stri deficitare, intoxicaii.
Amnezia - pierderea totala a capacitaii de
memorare. De regula amneziile urmeaz unei
perioade de pierdere a contientei sau a unei
modificri a strii de contienta.
Anterograde sau de fixare- imposibilitatea de a
fixa date noi si apar dup un TCC, in
toxicomanii, alcoolism, dementa, sindrom
Korsakov.
Retrograde (de evocare) - extinderea progresiva
a tulburrii de memorie spre trecut, dinaintea
debutului bolii pana in copilrie

Memoria
Dismnezii - Tulburrile de memorie cantitative

Hipermnezia - se caracterizeaz prin exagerarea

evocrilor, ele apar mai ales involuntar, sunt numeroase si
indeparteaz subiectul de preocuprile prezente.
Hipermnezia globala - din psihoza maniacala,
secundara ingestiei de amfetamine si dup stri
febrile.
Hipermnezie sectoriala sau selectiv - apare in bolile
psihice ce presupune o ngustare marcat a
preocuprilor in anumite domenii de viata aa cum se
ntmpla in tulburrile de personalitate paranoida,
delirurile paranoide.
Mentismul - este ncadrat de unii autori in tulburri de
memorie iar de alii in tulburri de gndire. Subiectul
descrie o derulare incoercibila de idei, amintiri, in fata
crora devine un spectator. Apare in stri de oboseala
marcata dup evenimentele negative cu continut
afectiv intens, in confuzie, anxietate, epilepsie
temporala

Memoria
Tulburrile de memorie calitative

Paramnezii - termenul a fost introdus

de Kraeplin pentru a defini o serie de
amintiri neconcordante cu realitate
dpdv al cronologiei sau al legturii cu
realitatea trita de pacient in trecut
sau cu realitatea prezenta.
Clasificarea tulburrilor de memorie:
Tulburri ale sintezei mnezice
imediate
Tulburrile rememorrii trecutului
(allomnezii)

Memoria
Tulburrile de memorie calitative

Tulburari ale sintezei mnezice imediate

Se mai numesc si iluzii de memorie - reprezint o evocare

eronata in sensul ncadrrii in timp sau spaiu real a unor
fenomene trite de bolnav in realitate

Criptomnezia - atribuirea de ctre pacient a unor creaii artistice,

literare, muzicale pe care si le atribuie, dei nu ii aparin. De regula
bolnavii ncep sa lupte pentru ai primii drepturile cuvenite, acionnd
in justiie. Tulburarea apare in schizofrenie, delir cronic, dementa,
stri maniacale.
False recunoateri - se traduce prin recunoaterea unor persoane
sau situaii pe care de fapt bolnavul nu le recunoate. Se poate
ntlni in stri de surmenaj, schizofrenie, demente degenerative si
uneori stri maniacale. Strile de Deja-Vu si Jamais vu - se definesc
prin impresia ca pacientul a mai vzut sau nu a vzut pe cineva sau
ceva, situaia fiind neconforma cu realitatea. Se intalneste in strile
confuzive.
Iluzia de nerecunoatere - este fenomenul opus. Bolnavul are
senzaia ca recunoate persoane pe care nu le-a ntlnit niciodat, in
schimb nu recunoate sau nu e sigur ca recunoate persoane care
le-a cunoscut.
Paramneziile de reduplicare dedublarea perpetua a situaiilor trite
si a obiectelor ;pacientul are impresia ca a mai fost tratat intr-o
clinica identiva, a fost tratat de un medic care se amana leit cu cel de
acum;

Memoria
Tulburrile de memorie calitative

Tulburariie rememorarii trecutului

In cazul allomneziilor pacientul plaseaz in prezent
evenimente reale din trecut.

Pseudo reminiscentele - reproducerea unor evenimente din

trecut, pe care pacientul le plaseaz in prezent, amestecnd
astfel evenimente din trecut cu cele din prezent. Tulburarea
consta in faptul ca pacientul nu recunoate cnd si unde s-a
produs exact aciunea respectiva.
Ecmneziile - tulburri mai globale de memorie in sensul ca
pacientul confunda in totalitate trecutul cu prezentul. Este o
ntoarcere in trecut a ntregii personaliti a individului
Comportamentul este cel al perioadei in care pacientul
considera ca se afla. Se ntlneste in dementele
degenerative.
Anecforia - tulburare de memorie mai puin severa,
reproduce o amintire pe care o credea uitata demult in
condiiile n care i se amintesc unele elemente ale
evenimentelor respective.
Confabulatia - halucinaie de memorie si este ncadrat de
mai muli psihiatrii in tulb. de imaginaie in exces.

Memoria

Metode de investigatie psihologica a

memoriei

VIEREGGE - examinatorul ii cere persoanei pe

care o investigheaz sa repete cifre enumerate
de el dup ce ii distrage atenia 1 minut l pune
sa repete cifrele. Un adult sntos poate sa
reproduc 6-8 cifre dup un minut si 5-6 cifre
dup 2 minute.
BERNSTEIN - cuprinde 2 grupuri de figuri
desenate in profil 9 figuri in primul grup, 25 de
figuri in al 2 grup din care fac parte si primele 9.
Subiectul este pus sa recunoasc primele 9
figuri in grupul celor 25 de figuri.
WECHSLER- un text mai complex, cuprinde mai
multe probe.

V mulumesc!