Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fi Zio Logie
Fi Zio Logie
MEDICIN DENTAR
( suport de curs )
Dr. Titiana Constantin
dipol electric;
mediu de desfasurare a reactiilor chimice din
organism;
participa la formarea legaturilor de hidrogen;
participa la desfasurarea reactiilor enzimatice de
hidroliza.
Apa prezinta urmatoarele proprietati fizico-chimice:
tensiune superficiala mare cu rol in circulatia sanguina
si in fixarea substratului pe suprafata enzimei;
rezistenta electrica specifica mare;
caldura specifica mare, cu rezultat inmagazinarea unei
mari cantitati de energie termica;
conductibilitate
calorica
mare,
cu
rezultat
uniformizarea temperaturii apei;
evaporare, cu rezultat eliberarea unei mari cantitati de
energie termica.
2.
Sarurile minerale
EXCITABILITATEA
5.
stimulul trebuie sa actioneze cu o anumita bruschete si
sa persiste o durata minima de timp pentru a produce stimularea celulei;
6.
stimularea produce modificari de excitabilitate in
structura vie, astfel incat aceasta se va comporta diferit in conditiile unui nou
impact cu variatii energetice din mediul inconjurator.
Actiunea excitantului se desfasoara la nivelul membranei celulare,
debutand prin modificari ale permeabilitatii membranare; aceasta se traduce
iesirea membranei din starea de repaus in cea de activitate, adica prin
inversarea sarcinilor electrice ale mediului intracelular cu cel extracelular.
Datorita acestor transformari, se individualizeaza urmatoarea clasificare a
membranelor celulare:
membrane inexcitabile (modificari de permeabilitate
reduse, fluxuri ionice reduse, deci absenta potentialelor de actiune);
membrane excitabile propriu-zise (modificari de
permeabilitate ce conduc la variatii mari de potential electro-chimic, numite
potentiale de actiune).
Investigarea excitabilitatii tesuturilor se face prin inregistrarea cu
microelectrozi intracelulari.
Bazele electro-chimice ale excitabilitatii neuronale
Celula nervoasa (neuronul) are ca principale caracteristici
functionale :
excitabilitatea;
conductibilitatea.
A. Excitabilitatea
1. Potentialul de repaus
Potentialul de repaus este sinonim cu echilibrul ionic la nivelul
membranei celulare generat de fenomene electro-chimice (in conditii de flux
net al ionilor ce traverseaza membrana in ambele sensuri, dinspre celule
inafara ei si invers, egal cu zero).
Exista doua tipuri de forte ce guverneaza starea de echilibru (numit
echilibru Donnan):
7
10
12
13
14
7.
aparare:
intervine in imunitate prin anticorpii vehiculati,
precum si prin elementele figurate specializate (leucocitele);
8.
reglare a principalelor functii ale organismului:
intervine in reglarea functiilor circulatorii, digestive,
excretorii, etc. prin proprietatile fizico-chimice si prin substantele active
continute;
9.
asigurare a unitatii organismului:
asigura simultaneitatea de actiune a unor organe si
sisteme, alaturi de sistemul nervos.
Proprietatile fizico-chimice ale sangelui
Sangele prezinta urmatoarele proprietati:
1.
culoarea:
este data de hemoglobina (pigment respirator aflat in
hematii), de la rosu aprins in artere (hemoglobina saturata cu oxigen 100%)
la rosu inchis in vene (hemoglobina saturata cu oxigen 60%);
2.
densitatea:
este cuprinsa intre 1061 (barbati) 1057 (femei);
depinde de cantitatea si densitatea substantelor
solvite, precum si de numarul de elemente figurate;
variaza fiziologic, in sensul cresterii sale (pierderi
lichidiene), sau in sensul scaderii sale (ingestie de lichide). Modificari ale
densitatii sunt prezente, in sensul cresterii in hiperproteinemii, poliglobulii,
deshidratari febrile, sau in sensul scaderii sale in hipoproteinemii, anemii;
3.
temperatura:
variaza intre 37,7-38 grade Celsius;
este mai ridicata in zonele profunde si mai coborata in
zonele superficiale (fenomenul de termoreglare);
4.
vascozitatea:
reprezinta lipsa de alunecare intre straturi invecinate de fluid
(teoria lui Newton);
media este de 4,6 (cu limite intre 4,7 si 4,4);
16
17
trunchiul celiac
artera hiogastrica.
21
22
23
alimentele;
24
2.
Functie secretorie
digestiei;
Functia de digestie sucurile contin enzime ce degradeaza
prin hidroliza principiile alimentare in componente simple;
4.
Functia de absorbtie componentele simple sunt trecute prin
peretele digestiv in mediul intern.
Functia secretorie e realizata de glande. Pe toata suprafata
mucoasei digestive sunt bilioane de glande unicelulare, celule mucoase care
secreta mucus cu rol de protectie si de favorizare a alunecarii continutului
digestiv ca si de formarea bolului din cavitatea bucala si din colon.
In submucoasa se gasesc glande tubuloase ce secreta pe langa mucus
si enzime.
In afara tubului digestiv exista glannde anexe:
Salivare (seroase, mucoase, mixte);
pancreas;
ficat.
Secretiile sunt declansate de actiunea unor substante specifice :
1.
produsi ai secretiei neurocrine;
2.
produsi ai secretiei endocrine;
3.
produsi ai secretiei paracrine.
3.
25
26
miscari de amestecare.
28
29
b)
c)
striate;
excretoare.
FORMAREA SALIVEI
Saliva formata in acini este saliva primara. Ea contine ptialina
(amilaza), mucina, intr-un mediu ionic asemanator lichidului extracelular
deci izoosmotic cu plasma.
Substantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, transportate prin
reticul endoplasmatic la aparatul Golgi si depozitate sub forma de vezicule la
extremitatea apicala a celulei de unde sunt eliminate in acin prin exocitoza.
31
32
33
36
MASTICATIA
37
Reflexul masticator
In repaos cand cavitatea bucala e inchisa arcadele dentare sunt in
raport ocluzal prin tonusul muschilor ridicatori.
Coborarea mandibulei pentru prinderea alimentelor este voluntara.
Ridicarea mandibulei care urmeaza este reflexa si se datoreste
intinderii fusurilor musculare din muschii ridicatori alungiti in timpul
coborarii mandibulei.
Stimulul ajunge prin N.trigemen la nucleul senzorial din mezencefal,
apoi trece la nucleul motor al trigemenului din portiunea ventrala a puntii,
iar de aici sunt comandati muschii ridicatori. Este un reflex miotatic,
monosinaptic.
Coborarea mandibulei care urmeaza este si ea reflexa.
Prin ridicarea mandibulei sunt stimulati presoreceptorii din
ligamentele periodentale, din pulpa dentara, mucoasa gingivala (5-6 mm)
apasati de alimente.
Intervin si mecanoreceptorii de pe suprafata dorsala a limbii si din
mucoasa palatului dur. Stimulul ia calea N.trigemen nucleul senzitiv
mezencefalic nucleul motor din punte si se comanda contractia m.
ridicatori si relaxarea celor coboratori. Acest reflex protejeaza arcadele
dentare de o supraincarcare.
Activitatea motorie a mandibulei e controlata si de impulsuri
proprioceptive din articulatia temporo-mandibulara. Intre nucleul senzitiv
din mezencefal si cel motor din punte exista nucleul supratrigemenal, care
este un nucleu integrator al masticatiei.
El e stimulat de impulsuri de la presoceptori dar si de la proprioceptori
(deci cu semnificatii diferite) si are rolul de coordonare a miscarilor
complexe de masticatie.
39
40
41
DIGESTIA GASTRICA
circular;
longitudinal;
oblic intern.
La exterior stomacul e acoperit de seroasa peritoneala.
Vascularizatia provine din aorta descendenta.
Inervatia si aici exista cele 2 plexuri ale SNE (sistem nervos
enteric).
43
44
Substantele anorganice
Sunt reprezentate de: HCl, cloruri de K si de Na, fosfat de calciu si
bicarbonat de Na.
Cl- e principalul anion, concentratia Na+ e invers proportional cu
secretia, K+ si HCO3 se gasesc in concentratie mai mare ca in plasma.
HCl, la rate mari ale secretiei se apropie de o solutie izotona de HCl.
Substantele organice
Sunt reprezentate de:
1. enzime:
- pepsinogen;
- labfermentul la sugari;
- tributiraza;
- gelatinaza;
2. mucoproteine bogate in HCO3
3. factor intrinsec Castle
Pepsinogenul se secreta in forma inactiva; - in mediu acid trece
in pepsina forma activa, prin clivarea unor legaturi peptidice, cu atat mai
repede cu cat pH-ul e mai acid. PH-ul optim e de 1,8-3,5. La un pH de 5
pepsina este inactivata. Ea are si o actiune autocatalitica.
Pepsina incepe digestia proteinelor scindandu-le pana la
albumoze si peptone care sunt de fapt niste peptide.
Labfermentul are o actiune optima la un pH 4,5-5,5 fiind
activa la sugari la care coaguleaza laptele. Aceasta actiune la adult o are
pepsina.
Tributiraza este lipaza ce actioneaza optim la pH peste 4-5,
fiind activa la sugari. Ea scindeaza trigliceridele gata emulsionate din
alimente ca laptele, smantana, frisca. Are o importanta redusa la adult.
45
3.
Apa trece in canalicul prin osmoza astfel incat HCl in canalicul
are o concentratie de 160 mmoli/L, un pH+0,8. Aici se formeaza si ClK in
concentratie de 15mEg/L. Cei doi componenti trec in lumenul glandei.
4.
In citoplasma CO2 ( din metabolismul celulei sau din plasma
sanguina) se uneste cu OH rezultat din disocierea apei, sub actiunea
anhidrazei carbonice formand HCO3 - . Acesta difuzeaza in afara celulei in
plasma sanguina in schimbul Cl- .
Secretia HCl se insoteste de alcalinizarea sangelui ce vine in contact
cu mucoasa gastrica.
Importanta anhidrazei carbonice in formarea HCl reiese din faptul ca
inhibitorii anhidrazei carbonice ca acetazolamida reduce formarea HCl.
- reflexe vago-vagale;
- reflexe scurte.
fiind stimulate secretia de HCl si pepsinogen.
Distensia antrului piloric prin:
- reflexe vago-vagale;
- reflexe scurte,
stimuleaza secretia de gastrina deci de HCl si pepsinogen. HCl
stimuleaza prin refexe scurte secretia de pepsinogen.
3.Faza intestinala (duodenala) raspunde de o secretie gastrica
redusa, stimulata de prezenta chimului in duoden.
La inceputul golirii stomacului, cand pH-ul in duoden e mai mare de 3
predomina efectul stimulator.
Cand pH-ul scade sub 2 predomina efectul inhibitor.
Stimularea are loc prin:
- distensia duodenului (mecanic);
- produsii de digestie proteica (chimic)
Ca raspuns la acesti stimuli se secreta gastrina duodenala si e
stimulata secretia gastrica.
Enteroxintina secretata de mucoasa duodenala are efect stimulator
asupra secretiei gastrice.
Aminoacizii din sange pot stimula secretia de HCl.
Inhibarea secretiei de HCl are loc prin prezenta in duoden de:
- substante acide;
- produsi de digestie ai lipidelor;
- hipertonie.
Substantele acide actioneaza prin determinarea secretiei de secretina
care inhiba eliberarea de gastrina si inhiba raspunsul celulelor parietale la
gastrina.
Substantele acide elibereaza si bulbogastrona cu aceleasi efecte.
Acizii grasi cu lant lung, monogliceridele elibereaza CCK
( colecistokinina) si GIP (gastroinhibitor peptid).
Ambele inhiba secretia de HCl.
50
masa;
joaca un rol de divizare a bolului alimentar si transformarea lui
in chim gastric, ceea ce permite inceputul digestiei;
goleste continutul gastric in duoden in mod controlat, intr-un
ritm ce permite digestia in duoden;
Relaxarea sfincterului esofagian inferior este urmata de relaxarea
fundului si a corpului stomacului (relaxarea receptiva) ce se realizeaza prin
fibrele inhibitorii ale nervului vag (secreta VIP, NO).
Alimentele se dispun in corpul stomacului concentric, incepand cu
regiunea apropiata de peretii gastrici. Pana la volumul de 1,5 l presiunea in
stomac nu creste.
Mixarea continutului gastric alimentar cu sucul gastric se datoreste
contractiei stomacului care apare la 1-2 ore dupa alimentatie. Ele incep la
curburii mici si sunt in numar de 3/min. Sunt determinate de ritmul electric
de baza a carui pacemaker se gaseste intre stratul muscular circular si cel
longitudinal, pe curbura mare mai sus de mijloc.
Potentialul de actiune generat in acest pacemaker determina pe
membrana fibrelor musculare aparitia de unde lente.
Cand depolarizarea ajunge la pragul de -40mV declanseaza raspunsul
motor. Acetilcholina si gastrina cresc durata platoului acestor unde crescand
51
52
54
7.
lipaza pancreatica;
8.
colesterol esteraza;
9.
fosfolipaza.
Cele trei enzime principale: tripsina, chimiotripsina si
carboxipeptidaza se secreta sub forma inactiva de:
tripsinogen;
chimiotripsinogen;
procarboxipeptidaza.
Tripsinogenul este activat in duoden de enterokinaza in tripsina.
Acesta are o actiune autocatalitica, dar activeaza celelalte 2 enzime
proteolitice.
Tripsina si chimiotripsina sunt endopeptidaze, ele actionand in
interiorul moleculelor proteice pe care le scindeaza pana la peptide.
Carboxipeptidaza este o exopeptidaza care desprinde aminoacidul de
la extremitatea ce se termina cu COOH, deci in urma acestei actiuni rezulta
niste aminoacizi.
Pentru a impiedica digestia pancreatica, celulele care secreta tripsina
secreta si un inhibitor al tripsinei. In leziuni pancreatice sau obstructii de
ducte, acumularea de enzime proteolitice poate depasi actiunea inhibitorului
si intreg pancreasul poate fi digerat in cateva ore (pancreatita acuta).
Degradarea glucidelor se face sub actiunea amilazei care se secreta
sub forma activa. Este mai puternica decat amilaza salivara, poate actiona
asupra amidonului crud pe care il degradeaza tot pana la maltoza si dextrine
maltotrioza.
Pentru lipide exista:
o lipaza secretata sub forma activa, ce degradeaza trigliceridele
din grasimile emulsionate de sarurile biliare pana la acizi grasi, glicerol si
monogliceride (nu scindeaza ac. gras de la C2 );
o colesterol- esteraza, ce hidrolizeaza esterii colesterolului;
o fosfolipaza, ce desprinde acizii grasi din fosfolipide.
55
56
58
60
62
63
64
DIGESTIA IN COLON
66
Defecatia
In cea mai mare parte a timpului rectul este gol deoarece exista un
sfincter functional la 20 cm de anus, la jonctiunea dintre rect colonul
sigmoid.
Aici exista si un unghi ce opune rezistenta la umplerarea rectului.
Cand contractiile in masa imping materiile fecale in canalul anal apar:
senatia de necesitate;
distensia peretelui, prin reflexe locale scurte initiaza o unda
peristaltica in colonul descendent.
Aceasta unda se asociaza cu relaxarea sfincterului intern prin stimuli
inhibitori din SNE.
Reflexul e slab, e intarit prin reflexul parasimpatic ce se inchide
in maduva sacrala, caile aferenta si eferenta sunt reprezentate de fibre din
nervii pelvici.
Ca urmare a acestui reflex se intensifica unda peristaltica din
colonul descendent si se relaxeaza sfincterul intern.
Simultan sunt declansate si alte reflexe:
inspiratie profunda;
67
DIGESTIA SI ABSORBTIA
71
colesterol 1%;
trigliceride 85-92%;
fosfolipide 6-8%.
Fosfolipidele se dispun cu gruparile polare spre exterior si acopera
82% din suprafata. Restul de 20% e acoperit de lipoproteine sintetizate in
enterocit lipoproteinele sunt necesare exocitozei chilomicronilor, in lipsa
lor enterocitul se incarca cu lipide si absorbtia lor inceteaza.
Chilomicronii trec in: chiliferul central- circulatia limfatica- circulatia
sanguina.
Absorbtia lipidelor este totala la jumatatea jejunului.
Acizii biliari se absorb in ileon prin:
proces activ de cotransport cu Na pentru acizii biliari conjugati;
difuziune pentru acizii biliari neconjugati sau dehidroxilati.
Absorbtia apei si a ionilor
In 24 de ore se ingera 2l apa, in sucurile digestive cca 7l in 24 ore,
deci in total, in tubul digestiv in 24 de ore sunt cam 9l de apa, din care 1,5l
trec in colon si cca 100-200 ml se elimina prin ,materiile fecale, restul se
absoarbe.
Absorbtia apei se face pasiv prin osmoza. De fapt prin osmoza apa
trece in ambele sensuri prin mucoasa digestiva.
In duoden, daca chimul care ajunge aici este hiperosmotic, apa din
sange trece in duoden pana cand chimul devine izoosmotic.
In jejun si ileon apa urmeaza prin osmoza substantele absorbite ( se
pot absorbi cca 5-7l in 24 ore, excesul se elimina ca diaree).
Na+ - 5-8 gr din alimente/24 ore si 25-30 gr din sucurile digestive. E
absorbit dealungul intregului intestin:
din enterocit in sange trece prin transport activ primar cu
ajutorul ATP-azei Na+ - K+ dependente;
la nivelul membranei luminale prin difuziune facilitata.
73
75
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
76
satietate in timpul unei mese, dar aceasta actiune este mai slaba si de durata
mai scurta.
Mecanismele pe termen lung sunt incomplet elucidate. S-a
constatat ca functionarea centrului satietatii depinde de consumul de glucoza
al lui.
Administrarea de glucoza marcata indica concentrarea glucozei
in acest centru, iar hiperglicemia sau administrarea insulinei (centrul este
situat in afara barierei hemato-encefalice) determina o utilizare crescuta a
glucozei si in acelasi timp cresterea frecventei PA in acest centru al satietatii
(explica senzatia de foame si tendinta la obezitate la diabetici).
In ultimul timp se acorda o tot mai mare atentiei influentei
asupra centrului satietatii, a concentratiei acizilor grasi din sange care il
stimuleaza.
In acelasi timp s-a constatat ca depozitele lipidice mai ales cele
viscerale nu sunt doar simple depozite energetice ci, celule adipoase si
monocitele de la acest nivel secreta substante active cu diferite roluri printre
care si cel de reglare a aportului energetic.
Acum 12 ani s-a descoperit ca celulele adipoase secreta o
substanta leptina, care la nivel central stimuleaza centrul satietatii, iar
periferic creste consumul acizilor grasi si scade depunerea de tesut adipos
din viscere.
Cresterea concentratiei amino-acizilor in sange stimuleaza si ea
centrul satietatii.
Deci ar exista teorii: glicostatica, lipostatica si aminostatica ce
ar participa le reglarea activitatii centrilor hipotalamici.
Expunerea la frig determina hiperfagie, la cald reduce consumul
de alimente, deci ar exista si o teorie termostatica a reglarii pe termen lung.
Principalela concluzie este ca scaderea depozitelor energetice
activeaza centrul foamei, iar cresterea lor, la omul sanatos il inhiba.
Alimentatia este stiinta relatiei dintre produsele alimentare si
om.
Principiile alimentare au rol:
78
82
2.
Actiunea dinamica specifica este cresterea consumului
energetic dupa ingestii de alimente:
100%;
60%
4.
Sistemul nervos simpatic prin Adrenalina si Noradrenalina
stimuleaza activitatea celulara;
5.
Hormonii masculini cresc consumul energetic cu 10-15%;
6.
STH creste consumul energetic cu 15-20%;
7.
Clima consumul energetic este cu 10-20% scazut la tropice;
8.
Somnul scade consumul energetic cu 10-15%.
9.
Malnutritia prelungita scade cu 20-30% consumul
energetic.
Pentru compararea consumului energetic intre indivizi se determina
metabolismul bazal = consumul energetic minim in conditii de veghe,
determinarea facandu-se in conditii bazale:
inanitie de 12 ore, inanitie de proteine de 24 ore;
repaos fizic 1-2 ore;
la temperatura de confort;
se elimina factorii de excitare fizici, psihici, alimentari,
medicamentosi.
Metabolismul bazal se exprima in functie de valoarea standard, fiind
cuprins intre +10% si -5%.
83
CAPITOLUL 6. TERMOREGLAREA
1.
2.
3.
Iradierea;
Conductia;
Evaporarea.
Iradierea este pierderea de caldura prin radiatii infrarosii (=520m). Toate obiectele care nu sunt la 0 absolut emit aceste radiatii. Daca
temperatura corpului este mai mare ca a mediului inconjurator, corpul pierde
o mai mare cantitate de caldura decat primeste de la obiectele din jur.
O persoana dezbracata intr-o camera la temperatura normala pierde
prin iradiere 60% din caldura.
Conductia
Caldura e determinata de energia cinetica a miscarii moleculelor.
Moleculele cutanate prezinta continuu o miscare vibratorie, care este
transferata aerului mai rece crescand viteza de miscare a moleculelor din aer.
Cand temperatura aerului o egaleaza pe cea a corpului pierderea de
caldura inceteaza pana cand aerul este indepartat prin convectia curentilor de
aer. O mica convectie are loc permanent pentru ca aerul cald se ridica.
Un om dezbracat intr-o camera fara miscarea aerului pierde prin
conductie 12% din caldura.
Vantul creste pierderea de caldura prin convectie.
In apa pierderea de caldura prin conductie este mai mare deoarece apa
are o caldura specifica mare deci absoarbe multa caldura si are o
conductibilitate calorica mare.
Evaporarea
Apa are o caldura latenta mare la evaporarea 1 gr apa se pierd 0,58
Cal.
Apa de pe suprafata corpului provine din:
perspiratie insensibila;
transpiratie.
85
Perspitratia insensibila are loc prin difuziunea apei prin piele, are o
valoare de cca 600ml/24 ore, prin ea se pierd 12-14 Cal/ora. Ea nu poate fi
controlata.
Transpiratia este realizata de glandele sudoripare si este stimulata de
simpaticul colinergic controlat de hipotalamusul anterior.
Evaporarea transpiratiei reprezinta singurul mijloc de pierdere a
caldurii cand temperatura mediului egaleaza sau depaseste temperatura
corpului. Prin transpiratie se pierde Na+ .
Efectul hainelor
Hainele opresc aerul in apropierea pielii si intre straturile de haine. In
acest fel zona de izolare creste si actiunea curentilor de convectie scade. Un
costum obisnuit de haine reduce pierderea calorica la 50%. Eficienta
hainelor scade daca ele se uda (transmiterea caldurii creste de 20 de ori).
Aclimatizarea la caldura se face prin:
intensificarea transpiratiei;
scaderea concentratiei Na+ din transpiratie prin secretie de
aldosteron;
La neaclimatizati, expusi unui mediu cald transpiratia e de 700 ml/ora.
Dupa 1-6 saptamani creste la 2l/ora, iar concentratia Na+ scade de la
15-30 gr/zi la 3-5 gr/zi.
Reglarea temperaturii
Receptorii ce sesiseaza modificarile de temperatura sunt centrali si
periferici.
Prin termode s-a demonstrat ca in hipotalamusul anterior, in aria
preoptica se gasesc neuroni termodetectori sensibili la cresterea temperaturii
sangelui si mai putini (cca /3) sensibili la scaderea temperaturii sangelui.
Frecventa PA in acesti termodetectori creste de 2-10 ori ca raspuns la
cresterea respectiv scaderea temperaturii cu 10 grade Celsius.
In piele se gasesc mai ales receptori pentru rece, pentru cald de 10 ori
mai putini.
86
88
89
91
NEURONUL
DEFINIIE este unitatea celular structural i funcional a
sistemului nervos
STRUCTUR
prelungirile:
dendritele - prelungirile scurte cu rol n recepionarea impulsurilor
nervoase , conducere celulipet
axonul - prelungirea unic a neuronului, din conul axonal ia
natere PA , conducerea impulsului este celulifug si transport de material
citosolic anterograd si retrograd
POTENIALUL DE REPAUS (PR) reprezint diferena de
potenial ntre suprafaa intern (electric negativ) i suprafaa extern
(electric pozitiv) a membranei neuronale n condiii de repaus funcional,
valoarea - 60 mV - 90 mV
92
93
DE ACIUNE N
Central
macroglia ( astroglia, oligodendroglia, celulele
ependimare,celulele epiteliale coroidiene) si microglia
Periferica
94
TRANSMITEREA SINAPTIC
DEFINIIE: procesul prin care cel. nervoase comunic ntre ele
sau cu efectorii (muchiul, glandele)
CLASIFICAREA SINAPSELOR:
electrice : conducerea direct a curentului de la o celul la alta
prin jonciuni specializate gap junctions, canalul unei celule se unete cu
canalul altei celule molec. mici i ionii trec de la o celul la alta, curentul
electric poate trece la nivelul jonciunii gap n ambele direcii, se gsesc n
retin i bulbul olfactiv.
chimice
structura
- componenta presinaptic, fanta sinaptic,
componenta postsinaptic
95
interiorului celulei
mediator GABA
SUMAIA
Clasa I
Clasa
Amine
Acetilcolina
II:
Noradrenalina
Dopamina
Serotonina
Histamina
96
Clasa III:
Acid
gama-aminobutiric
Aminoacizi
(GABA)
Glicina
Glutamat
Aspartat
Clasa IV
ACTH
(Adrenocorticotropic
hormone)
-Endorfina
Prolactina
Hormon luteinizant
Tirotropina
STH (Growth hormone)
Vasopresina
Oxitocina
97
Peptide
care
acioneaz pe intestin i
creier
Enkefalina
Substana P
Gastrina
Colecistokinina
Polipeptidul intestinal
vasoactiv
(VIP)
Factor de cretere nervoas
Neurotensin
Insulina
Glucagon
NEUROMODULATORII sunt substane neuroactive neimplicate
direct n procesul transmiterii sinaptice care pot aciona presinaptic
modificnd cantitatea i durata eliberrii neurotransmitorilor.La nivel
postsinaptic modific sensibilitatea receptorilor pentru mediator. Pot avea
efecte moderatoare sau facilitatoare n funcie de receptorul asupra cruia
acioneaz. Aciunile neuromodulatorilor cresc complexitatea procesrii
informaiei la nivelul fiecrui neuron.
Intre neurotransmitor i
neuromodulator nu exist o distincie net rolul lor este dependent de
tipul de receptor asupra cruia acioneaz
ORGANIZAREA STRUCTURAL I FUNCIONAL A
SCOAREI CEREBRALE
98
ORGANIZAREA COLUMNAR
dispunerea corpului celular i a prelungirilor neuronale n
99
cile de proiecie talamice specifice se termin prin sinapse
axo-somatice la nivelul celulei stelate din stratul IV
100
mecanoreceptori
,
termoreceptori
,
fotoreceptori
,chemoreceptori , interoceptori (visceroceptori) ,proprioceptori (corpusculii
tendinoi Golgi, fusurile neuro-musculare)
TRANSFORMAREA INFORMAIILOR SPECIFICE N
IMPULS NERVOS:
amplitudinea
potenialului
este
direct
proporional
cu
intensitatea stimulului
101
CALEA AFERENT
prelungiri dendritice i axonice ale neuronilor senzitivi
asigur conducerea ascendent a informaiilor de la nivelul receptorilor
specifici spre centrii nervoi refleci
fibrele spinale au prelungiri axonale:
CALEA EFERENT
fibre motorii care asigur contracia much. scheletici
constituit dintr-un singur neuron coarnele anterioare ale
mduvei spinrii mediator chimic acetilcolina (placa motorie)
fibre mielinice A-alfa vitez mare de conducere
fibre gama-motorii = bucla gama rol:
103
reflexele cutanate
reflexele intersegmentare
REFLEXE SOMATICE MONOSINAPTICE PROPRIOCEPTIVE
CARACTERISTICI FUNCIONALE: rapide, cu perioad de
laten foarte scurt (1- 3 msec.),fr postdescrcare, limitate ca suprafa,
nefatigabile.
CLASIFICARE:
1.
REFLEXUL MIOTATIC DE NTINDERE (DE EXTENSIE)
2.
REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT
3.
REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)
1. REFLEXUL MIOTATIC DE NTINDERE (DE EXTENSIE)
exist n toi m. scheletici, dar sunt mult mai puternice n m. extensori
antigravitaionali i n m. maseter
COMPONENTA FAZIC (DINAMIC)de scurt durat, reprezint
reflexul de corectare prin contracie a lungimii m. modificat n urma
ntinderii
104
105
sunt fatigabile
REFLEXUL NOCICEPTIV reacia de aprare n faa unui agent
nociv
REFLEXUL DE FLEXIE - apare la intensitate a excitaiei
dureroase
107