RELATIA PROFESOR-ELEV SI EFECTELE FRUSTRANTE ALE APRECIERII

SCOLARE
Fiind un act ce tine de sfera relatiilor interpersonale, actul educativ , eficienta sa ,
se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor si elev . In
problema relatiei profesor-elev, pe langa o bogata experienta pozitiva ce s-a
acumulat in decursul anilor, se constata ca uneori predomina arbitrariul, practici
invechite si prejudecati pe care o atitudine conservatoare le mentine. Pentru
perfectionarea

relatiei

profesor-elev

este

necesar

sa

se

ia

in

consideratie , pe de o parte , obiectivele educatiei , iar pe de alta parte psihologia

tineretului contemporan, actul educativ fiind un proces de continua inventie
sociala. Relatiile dintre profesor si clasa se polarizeaza ,in general in sentimente de
simpatie,

incredere

antipatie,

reciproca

neincredere

si

sau,

chiar

dimpotriva

ostilitate.Sunt

si

,de

cazuri

cand

contactul spiritual dintre profesor si elev nu trece de zona indiferentei: clasa nu

exista pentru profesor si nici profesorul pentru clasa . Initiativa trebuie
sa apartina insa profesorului, care tinand seama de legea esentiala a
relatiilor

afective

naste

simpatie

sentimente
aceste

de

relatii

efectuate
adecvat

si

s-a
nici

interumane
si

bunavointa,

aceiasi

calitate,

sa

le

constatat
in

potrivit

cazul

pe

parte

raspunsurilor

simpatia

antipatia
trebuie

structureze
ca

careia

si
sa

bune

bunavointa

ostilitatea

conduca,

colaborare.
din

si

In

profesori
(corecte

trezesc

sa

dirijeze

urma

studiilor

nu

reactioneaza

ale

elevilor

si

nici in cazul raspunsurilor gresite (nule).

Deosebit

interes

psihologic

prezinta

reactia

acelor

profesori

care,

dupa opinia elevilor, nu se bucura cand acestia dau raspunsuri corecte, ci

dimpotriva,

le

pare

rau,

se

arata

surprinsi,

se

mira

ca

raspund bine, stau la indoiala daca sa le puna nota, i ironizeaza

etc. S-a ajuns la concluzia ca in aceste cazuri nu se respecta un
principiu

fundamental

al

educatiei--incurajarea

printr-o

judicioasa

folosire a laudei si a dojanei. Un profesor care dojeneste mai mult

decat lauda sau care nu spune nimic atunci cand ar trebui sa spuna ,
nu

foloseste

suficient

criteriile

aprecierii

pozitive

pentru

formarea

si schimbarea comportamentului elevului.

Sursa de nemultumire a elevilor isi are originea in comportamentul
unor

cadre

elevi

didactice,
au

noilor

in

despre

tehnologii

imaginea

profesori

didactice,

deformata

si

pe

care

pe

care

despre

ei.

Utilizarea

verfixul

si

instruirea

profesorii

cum

ar

fi

unii

programata , duc in cele din urma tocmai la selectionarea si intarirea

comportamentelor
conexiunii

adecvate,

inverse,

la

la

realizarea

aprecierea

in

conditii

performantelor

scolare

optime
ale

elevilor

pe baze stiintifice si in conditiile unei obiectivitati stiute.

Dupa cum rezulta in urma
profesori,

in

aprecierile

accentul

cu

precadere

pe

esecurile

acestora,

pierzand

din

vedere

perspectiva

descurajatoare,

pe

constatarilor, o parte insemnata din

care

le

fac

asupra

elevilor,
fac

pun

prognoze

optimista

viitorului elevului.
Autoritatea

profesorului,

bazata

pe

principiul

"magister

dixit",

trebuie inlocuita cu una intemeiata pe relatii in care profesorul are

rol

de

indrumator

"Revolutia

stiintifica

intregii

lucrari,

care

are

le

si

coordonator
a

scoate

controlul

al

activitatii

invatamantului",

B.F.

elevului.
Skinner,

in

evidenta

consecintele

agresiv

asupra

elevilor. Orice

In

lucrarea

de-a

lungul

dezastruoase
incercare

pe

de

umili sau incurca un elev mai ales in prezenta colegilor sai va sfarsi
printr-un rezultat nedorit ; elevul ori se retrage in sine , refuzand
sa mai comunice , ori reactioneaza violent fata de incercarea de a fi
incurcat sau umilit.
Indiferenta fata de personalitatea elevului ameninta nevoile si
trebuintele
nevoia

de

spirituale
raspuns

de

baza

afectiv

ale
din

acestuia,
partea

respectul

celor

din

fata
jur,

de
nevoia

sine,
de

securitate pe termen lung , de succes, precum si nevoia de a apartine

unui grup si a fi acceptat de acesta.
Practica scolara traditionala ne-a lasat imaginea profesorului care, vrea sa
domine

elevii

si

sa-i

subordoneze.

Intr-un

asemenea

climat

nimic nu se face din convingere si pasiune. Este necesar sa se faca

trecerea

de

colaboreaza
predarea,

la

vechiul

tip

cu

elevii.

Principala

ci

independente.
si

in

de

angajarea
Relatiile

limbaj

relatii

la

activitate

elevilor

bazate

adecvat.

pe

relatii
a

in

stima

Expresiile

in

care

profesorul

acestuia

nu

va

si

lucrari

reciproc

reclama

jignitoare

tulbura

investigatii
si

respect

ironice

si

fi

atitudinea elevilor fata de profesorul lor si ingreuneaza crearea unui

climat favorabil muncii creatoare in clasa .
Rezultatele obtinute in urma cercetarilor au scos in evidenta faptul
ca, cu cat formele de penalizare (ironia, jignirea, ridiculizarea, notele proaste) sunt
mai des folosite, cu atat efectul lor scade.
Profesorul care cunoaste valoarea aprecierii pozitive nu se va feri de
o usoara supraapreciere a performantelor elevului; va aprecia pe elev
mai mult decat merita, spre a-l face sa merite pe deplin aprecierea ,
sa

se

ridice

profesorul
relatiile
apreciere
,

cu
cu

nivelul

rezultate
elevii

pozitiva.

profesorul

incercand

la

care

sa

aprecierii
bune

in

si

prin

slabi
Chiar

si

cunoaste

dezvolte

facute.

activitatea
faptul

pentru

unele

valoarea

in

mod

Experienta
lui

ca

le

isi

ca

imbunatateste
suficienta

scolare

pozitive

permanent

arata

acorda

performante

aprecierii

ne

increderea

minore
foloseste

elevilor

in

propriile lor forte .

Neacordand o atentie mai mare modului de distribuire a formelor de
intarire
si

,balantei

negative,

elevului,

atunci

se

pedepselor

si

poate

ajunge

cand

se

recompenselor

foloseste

la
in

depreciere

mod

exagerat

aprecierii
a

pozitive

personalitatii

dojana,

si

mai

ales, atunci cand dojana nu pastreaza un caracter limitat ("astazi nu

ai

invatat

iasa

din

lectia"),
tine"

ci

sau

ia

forma

"degeaba

unei

deprecieri

cheltuiesc

parintii

globale
cu

("ce-o

tine").

sa

Nu

este

deloc intamplator ca profesorii ce impulsioneaza elevii mai mult prin

lauda,

obtin

apreciaza
minore

rezultate

pozitiv

mai

bune

"elevii

incercand

in

increderea

in

dificili"

felul

chiar

acesta

sa

elevilor

Raporturile

dintre

intelectuala

si

si

are

educatie

pentru
in

Acestia

unele
mod

progrese
permanent,

propriile

elev

afectiv

de

dezvolte,

in

profesor

Factorul

procesul

nu

prezinta

importanta

forte.

numai

deosebita

latura
asupra

randamentului intelectual al elevului . Crearea de buna dispozitie in

clasa reprezinta o conditie necesara pentru evitarea esecului scolar .
Fiecare

lectie

dispozitia

se

clasei

desfasoara
variaza

intr-un

in

climat

functie

de

afectiv
cea

particular

profesorului.

Prin apreciere profesorul trebuie sa schiteze o perspectiva . Daca un

profesor spune unui elev: "Din tine nu va iesi nimic", el nu apreciaza
numai

situatie

prezenta

ci

exprima

si

convingerea

lui

asupra

dezvoltarii viitoare a scolarului ceea ce ar putea duce in final la un

rezultat nedorit . Performantele elevului nu numai ca nu vor creste ,
ci vor scadea atat de mult incat ar putea pune in pericol dezvoltarea
psihica
grija

viitoare
ca

in

acestuia

derularea

De

procesului

aceea

profesorii

de

invatamant

trebuie
sa

sa

nu

aiba
lezeze

personalitatea elevului , ci sa-l ajute sa si-o dezvolte , sa-l ajute

sa invete sa gandeasca singur pentru ca atunci cand va parasi bancile
scolii

sa

nu

depinda

de

nimeni

cel

putin

din

punct

de

vedere

intelectual
O mare importan a avut-o proba nota n relaii cu profesorul de educaie fizic care nea scos
n eviden o nou viziune asupra problemei adaptrii copiilor cu reinere n dezvoltarea psihic
ca fiind una controversat eecului la nvtur, nereuita la nvtur .a., rezultatele care sunt

manifestate n tabelul 1, ne demonstreaz dificit de atenie starea, cauzele i efectele ce ar

favoriza, motiva pe copiii din coli normale i copiii cu reinere n dezvoltarea psihic (RDP):[8]
Tabelul 1
Valorile notelor ce stabilesc relaia elevului cu profesorul de educaie fizic n opinia
elevilor grupelor martor i experimental
Nr
d/o
1.

2.

Starea
Dac la lecii mi se acord atenie, eu lucrez: mult mai activ (1);
(2); (3) ca de obicei, la fel (4).
Observaiile aspre ale profesorului mi ajut s m mobilizez (1);
(2); (3); m deruteaz complet (7).

Dup aprobarea, lauda profesorului particip mai activ (1); (2); (3);
sunt mai concentrat (1), (2); mai atent (1), (2); cu responsabilitate
(1), (2); m linitesc (3); mi pierd energia (4); m simt absent
(4).
4.
Dup observaiile aspre ale profesorului, lucrez mult mai activ (1);
(2); (3); mult timp nu m pot concentra (7).
Cand simt susinerea, aprobarea, ajutorul coechipierilor, lucrez :
5.
mult mai bine (1); (2); (3);(5); (6); ca de obicei (1,2); nici mai
bine, dar nici mai ru ca de obicei (4).
Suma total de punctaj
3.

Media punctajului la n=19 (X=

19 )

Punctaj
GM
38

GE
53

53

65

53

47

44

70

35

56

223
2,34

291
3,06

Valori: 1-2 not pozitiv; 3- pozitiv nedeterminat; 4- neutru (indiferent); 5- negativ

nedeterminat; 6- negativ; 7- negativ determinat;