1

Notiunea fundamentala a dreptului administrativ este aceea de administratie

publica.

In Art. 1 Alin. 4 Constitutia Romaniei: Statul roman se organizeaza potrivit

principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si
judecatoreasca, in cadrul democratiei constitutionale.

Administratia este alcatuita din 2 elemente :

a) guvernarea care inseamna luarea deciziilor esentiale pentru un stat, care
privesc prezentul, dar mai ales viitorul acestuia;
b) administrarea care semnifica formele curente de satisfacere a nevoilor
sociale prin diferite modalitati de punere in executare a legii

Administratia publica poate fi definita prin 2 sensuri:

a) formal (totalitatea autoritatilor, institutiilor, persoanelor juridice, in sensul larg al
termenului, care desfasoara activitati de natura administrativa)
b) material (totalitatea actelor si operatiunilor prin care se concretizeaza
activitatile specifice administratiei publice)

Adiministratia publica include 2 categorii de organe :

a) ale administratiei de stat: exercita o administratie statala si in care se includ
toate organele administratiei publice centrale si unele organe situate la nivelul unitatilor
administrativ-teritoriale.
b)ale administratiei publice autonome, realizata la nivelul unitatilor
administrativ-teritoriale, care dispun de capacitatea de a gestiona in mod autonom treburile
publice.

Administratia publica are 2 componente de baza:

a) Executarea legii -trebuie inteleasa atat in sensul desfasurarii unor activitati
materiale concrete prin care legea este pusa in executare, cat si emiterea de acte
juridice in baza legii prin care aceasta este pusa in executare.
b)
Prestarea de servicii publice reprezinta o activitate desfasurata de un organ
administrativ sau de un agent privat autorizat, prin care se satisfac nevoi sociale
de interes public.
Trasaturile administratiei publice
Administratia publica este o activitate desfasurata de un ansamblu de autoritati si
institutii denumite organe ale administratiei publice. Notiunea include doua mari categorii de
subiecte de drept:
a) autoritatile publice : organele statului sau ale unitatilor adm-teritoriale, care
actioneaza in regim de putere publica, pt realizarea unei anumite competente legale

2
b)subiecte de drept privat care sunt autorizate in diferite forme de catre un organ de
stat competent, sa desfasoare anumite activitati de interes public care vizeaza sfera
administratiei publice
Organele administratiei publice sunt urmatoarele:
A) La nivel central: -Presedintele + guvernul :
B) La nivel judetean : -O administratie de stat : Prefect, Serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei centrale de
specialitate
- O administratie autonoma : Consiliul judetean, Presedintele
consiliului judetean, institutii publice aflate un subordinea cons jud.
C) La nivel local : Consiliile locale , societati comerciale, institutii publice aflate
sub autoritatea consiliilor locale.

Izvoarele dreptului
Izvoarele formale scrise ale dreptului administrativ
1. Constitutia si legile constitutionale
Prin legile constitutionale se revizuieste Constitutia. Limite ale revizuirii:
a) caracterul statului roman de stat national, independent, unitar si indivizibil.
b) forma republicana de guvernamant
c) integritatea teritoriala
d) independenta justitiei
e) plurarismul politic
f) limba oficiala
2. Legea ca act juridic al Parlamentului . In Romania exista legi constitutionale,
organice si ordinare.
Legea organica si cea ordinara, prezinta atat elemente diferite, cat si
comune.
A. Elemente specifice
a) Domeniul de reglementare:
- Legea organica reglementeaza acele materii care sunt expres prevazute de Constitutie
- Legea ordinara reglementeaza toate celelalte materii pe care Constitutia nu le rezerva
legilor organice.
b) Modul de adoptare:
- Legea organica se adopta cu majoritatea absoluta, adica majoritatea membrilor fiecarei
camere
- Legea ordinara se adopta cu majoritatea simpla, adica majoritatea membrilor prezenti
din fiecare camera.

B. Elemente comune

a) Promulgarea legii de catre Presedinte

b) Obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial
c) Intrarea in vigoare a legii care este de 3 zile de la data publicarii in Monitorul
Oficial, sau o alta data ulterioara prevazuta expres in textul ei.
d) Principiul neretroactivitatii legii (exceptie:lege penala/conraventionala mai
favorabila)

3. Actele Guvernului ca izvoare ale dreptului administrativ

Guvernul adopta hotarari si ordonante. Exista 2 tipuri de ordonante:
- Ordonantele simple
a) Se adopta pe perioada vacantelor parlamentare
b) Pot reglementa numai materii ale legilor ordinare
- Ordonantele de urgenta:
a) Se adopta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata
b) Nu necesita lege de abilitare
c) Pot sa reglementeze si materii ale legilor organice, caz in care aprobarea lor de
catre Parlament se va face cu majoritatea absoluta
d) Se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului
Elemente comune pentru cele doua tipuri de ordonante:
-

publicarea in monitorul oficial

semnarea de catre primul ministru si contrasemnarea de catre ministrii care au sarcina
punerilor in executare
aprobarea sau respingerea lor se realizeaza printr-o lege in care sunt cuprinse si
ordonantele al caror efect a incetat pentru ca nu au fost aprobate in termenul de
abilitare
ele se supun controlului de constitutionalitate

4. Tratatele internationale
In adoptarea acestora sunt implicate mai multe autoritati publice:
1. Guvernul
2.Presedintele Romaniei
3.Parlamentul
Pentru ca un tratat international sa fie izvor de drept administrativ el trebuie sa intruneasca mai multe
conditii respectiv :
a) sa contina reglementari din sfera administratiei publice
b) sa fie ratificat de parlament
c) sa fie de aplicatie directa, nemijlocita
5. Actele autoritatilor administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale:

1.Ordinul prefectului
2.Hotararile
3.Dispozitiile
Izvoarele formale nescrise ale dreptului:
1.Obiceiul sau cutuma
2.Jurisprudenta sau practica instantelor judecatoresti(Precedentul judiciar)
3.Doctrina sau literatura de specialitate.
Norma juridica:
Reprezinta o regula de conduita cu caracter general si abstract care se respecta sau dupa caz se executa
in mod voluntar sau in caz de nevoie prin forta coercitiva a statului.
Normele de drept administrativ cuprind reguli de conduita care se aplica subiectelor de drept
administrativ si ea are ca orice norma juridica o structura trihotomica fiind formata din :
1.Ipoteza se regasesc imprejurarile in care se aplica norma
Norma de drept administrativ poate fi ::
a) Absolut determinata atunci cand reglementeaza cu exactitate o anumita conduita pe care subiectul
de drept este obligat sa o urmeze si care genereaza asa zisa competenta legata (subiectul de drept
este legat, tinut de un anumit tip de comportament prescris de norma).
b) Relativ determinata cand se contureaza o anumita conduita, lasandu-i subiectului de drept o
anumita libertate in a urma propria conduita.
2.Dispozitia cuprinde totalitatea drepturilor si obligatilor subiectelor.
Normele juridice sunt:
a) imperative atunci cand impun o anumita conduita
b) prohibitive interzic o anumita conduita
c) permisive cand nici nu obliga nici nu interzic lasand subiectului de drept posibilitatea de a alege
conduita pe care o urmeaza
3.Sanctiunea normei de drept administrativ cuprinde consecintele care sunt atrase de nerespectarea sau
neexecutarea normei. Aceste consecinte pot sa vizeze si sa se concretizeze in :
a) sanctiuni cu privire la persoane (ex: destituiri, suspendari din functie, avertisment)
b) sanctiuni cu privire la acte (amanari, revocari)
c) sanctiuni cu privire la lucruri(confiscari)
Raportand-ne la cele 3 tipuri de raspundere specifice dreptului administrativ indentificam:
a) sanctiuni specifice raspunderii administrativ disciplinare
b) sanctiuni sprecifice raspunderii administrativ contraventionale
c) sanctiuni specifice raspunderii administrativ patrimoniale
Codificarea normelor de drept administrativ:

Si in dreptul administrativ ca si in alte ramuri ale dreptului s-a pus problema codificarii sale sub forma
unui cod administrativ propriu-zis cat si sub forma unui cod de procedura administrativa. Doctrina este in
general impartita ca argumentatie in doua curente :
a) unul care sustine nevoia codificarii dreptului administrativ motivat de necesitatea unor reguli care
sa guverneze activitatea administratiei publice si limitele acesteia.
b) un curent care considera dificil procesul de codificare avand in vedere ca administratia este un
fenomen complex in continua transformare
Raporturile de drept administrativ:
Raportul juridic sau raportul de drept este o relatie sociala care a cazut sub incidenta unei norme de
drept.
a) Raporturile de subordonare se stabilesc intre un subiect de drept care e plasat pe o pozitie de
supraordonare si un al doilea subiect de drept care se afla in subordinea sa ierarhica
Raportul de subordonare ierarhica presupune mai multe drepturi pe care le are organul
supraordonat fata de cel care ii este subordonat ierarhic.
- dreptul de a-i organiza activitatea
- dreptul de a-i da instructiuni cu caracter obligatoriu
- dreptul de a-i numi si revoca din functie conducatorii
- dreptul de a-i controla activitatea
- dreptul de a aplica sanctiuni cu privire la persoane si la acte
b) Raporturile de colaborare se stabilesc intre autoritati publice care au acelasi statut si intre care nu
exista raporturi de ierarhie
c) Raporturile de coordonare se stabilesc potrivit legii intre anumite autoritati publice nesubordonate
una celeilalte care genereaza anumite prerogative de indrumare si control pentru realizarea unui
scop comun care vizeaza interesul public
d) Raporturi de tutela administrativa care se stabilesc potrivit legii, inclusiv Constitutiei, intre
autoritati publice care nu se afla in raporturi de subordonare insa una dintre ele actioneaza pentru
garantarea starii de legalitate si a ordinii de drept
Teoria generala a activitatii administratiei publice.Actul administrativ
Administratia publica isi concretizeaza activitatea prin doua forme:
1. Acte juridice intelese ca manifestari de vointa care pot avea atat caracter unilateral cat si bi sau
multilateral de esenta carora este faptul ca ele aduc o anumita schimbare in realitatea juridica
existenta (nasterea, in stingerea sau in modificarea unor efecte juridice).
2. Fapte si operatiuni materiale administrative, prestari de diferite servicii, efectuarea unor lucrari cu
caracter public
Faptele materiale prestatoare de servicii la randul lor sunt de doua categorii
a) unele sunt guvernate de un regim de drept public, cum ar fi cele aferente exercitiului electoral,
diferite forme de consultare a cetatenilor
b) altele sunt supuse unui regim de drept comun cum ar fi contractele civile pe care le incheie
administratia, actele unilaterale in regim de drept comun, de drept privat

Dintre toate aceste categorii prin care administratia isi concretizeaza activitatea, cea mai importanta
este actul administrativ
Actul administrativ reprezinta forma principala de activitate a administratiei publice care consta
intr-o manifestare de vointa cu caracter expres si unilateral facuta intr-un regim de putere publica
prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii si care este supusa unui control principal
de legalitate exercitat de instantele de contencios administrativ.
Trasaturi:
1.Actul administrativ constituie principala forma de activitate a administratiei publice.
Pentru ca el are un regim juridic specific intre care se regaeste principiul executarii din oficiu care
semnifica faptul ca el reprezinta un titlu executoriu si in cazul in care nu se respecta de bunavoie se va trece
la executarea silita direct in baza actului fara a mai fi necesare alte formalitati.
2.Actul administrativ reprezinta o manifestare de vointa care are caracter expres, unilateral si
este supusa regimului de putere publica .
a)Caracterul expres inseamna ca actul trebuie sa exprime prin forma si continutul sau vointa organului
administrativ.
b)Caracterul unilateral semnifica faptul ca indiferent cate subiecte, persoane fizice sau juridice ar fi
implicate in elaborarea, in adoptarea lui, vointa juridica pe care actul o exprima este una singura.
Pe langa caracterul executarii din oficiu actul administrativ se supune unor prezumptii si anume
prezumptia de legalitate , prezumptia de autenticitate(actul emana de la organul exprimat in forma sa
exterioara), prezumptia de veridicitate(actul corespunde adevarului)
3.Actul administrativ naste, modifica sau stinge drepturi si obligatii.
4.Actul administrativ este supus unui control principal de legalitate exercitat de catre instantele
de contencios administrativ.

Categorii de acte administrative

Criteriul organului de la care emana:
-acte care emana de la autoritatile centrale
-acte care emana de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale
In functie de competenta sunt unele de administrare generala, iar altele de specialitate
a) acte administrative individuale produc efecte fata de un subiect determinat de drept .
b) acte administrative cu caracter normativ produc efecte juridice general obligatorii opozabile
tuturor
Regimul juridic al actelor administrative:

Semnifica ansamblul acelor conditii de fond si de forma care dau identitate unei institutii in ordinea de
drept existenta.
Elementul central al acestui regim juridic este LEGALITATEA .
Notiunea de legalitate a fost analizata in mod diferit pornind de la corelatia ei cu oportunitatea de catre
reprezentantii celor doua mari scoli de drept public existente in Romania in perioada postbelica:
1.Scoala de la Cluj a considerat ca legalitatea si oportunitatea reprezinta doua conditii distincte ale
actului administrativ. Daca legalitatea inseamna conformitatea cu litera legii, oportunitatea este calitatea
actului administrativ de a satisface anumite nevoi sociale.
2.Scoala de la Bucuresti considera ca legalitatea reprezinta ansamblul conditiei de validitate ale unui
act administrativ, iar oportunitatea o componenta a legalitatii.
Reprezentantii scolii de la Cluj apreciaza ca un act administrativ poate fi atacat in justitie pentru cauze
de legalitate dar nu si de oportunitate.
Scoala de la Bucuresti considera ca instanta judecatoreasca sesizata este competenta sa se pronunte pe
ambele aspecte.
Conditiile generale de legalitate pentru actele administrative sunt urmatoarele:
1. Conditia ca actul administrativ sa fie emis sau adoptat in conformitate cu constitutia, legile,
ordonantele si hotararile guvernului.
2. Conditia ca actul sa fie emis sau adoptat de organul competent si in limitele competentei sale.
3. Actul administrativ sa fie emis sau adoptat in forma si cu procedura prevazuta de lege.
Forma actului administrativ:
Forma scrisa a actului administrativ este ceruta pentru urmatoarele considerente:
1.Pentru a se cunoaste cu exactitate continutul actului
2.Pentru a se sanctiona eventualele persoane responsabile de nelegalitatea actului
3.Pentru a fi utilizat ca mijloc de proba in justitie
4.Pentru a se exercita rolul educativ pe care administratia il exercita prin activitatea pe care o
desfasoara in rapoturile cu cetateanul.

Procedura de emitere a actelor administrative

Majoritatea actelor administrative presupun, inainte de a fi emise sau adoptate, parcurgerea
unor faze procedurale care, din punct de vedere al momentului in care intervin, pot fi
anterioare, concomitente sau ulterioare.
Formele procedurale anterioare:
1. Avizul opinia unui organ cu privire la emiterea sau adoptarea unui act administrativ
de catre un alt organ.
a. Avizul facultativ care nu este obligatoriu sa fie solicitat si nici sa fie respectat
daca a fost obtinut.
b. Avizul consultativ care este obligatoriu sa fie solicitat dar nu este obligatorie
respectarea lui.
c. Avizul conform care este obligatoriu sa fie si solicitat si respectat.
2. Acordul-consimtamantul dat de un organ cu pivire la emiterea unui act administrativ
de catre un alt organ.

Formele procedurale concomitente:

1. Cvorumul= majoritatea ceruta de lege pt intrunirea valabila a organului colegial(de
regula este vorba de +1 din membrii acelui organ)
Majoritatea ceruta pt adoptarea actului fiind vorba despre:
a. Majoritate simpla=majoritatea membrilor prezenti din fiecare camera
b. Majoritatea absoluta =majoritatea membrilor fiecarei camera
c. Majoritatea calificata (cea de 2/3 sau )
2. Motivarea actului-motivele care au determinat organul administrativ sa emita un
anumit act
3. Obligatia de a incheia o minuta, un proces verbal, o nota de sedinta si alte documente
care consemneaza dezbaterile din cadrul sedintei unui organ colegial.

Forme procedurale ulterioare:

1.
2.
3.
4.

Comunicarea
Publicarea
Confirmarea
Ratificarea

Forta juridica si efectele juridice ale unui act administrativ

Forta juridica a actului administrativ este guvernata de cele 3 prezumtii si anume:
1. Prezumtia de legalitate = actul corespunde legi
2. Prezumtia de autenticitate = actul emana de la organul exprimat in forma sa exterioara.
3. Prezumtia de veridicitate = actul corespunde adevarului.
Se adauga principiul executarii din oficiu(executio in oficio) potrivit caruia, actul
administrativ este titlu executoriu si poate fi supus executarii silite fara a mai fi necesare alte
formalitati.

Momentul de la care actul produce efecte:

Pentru organul emitent, el produce efecte chiar din momentul adoptarii sale. In schimb, pt
celelalte subiecte de drept, regula difera dupa cum ne raportam la:
1. Actele individuale=din momentul comunicarii.
2. Actele normative=din momentul publicarii sau de la data prevazuta in textul lor.

Incetarea efectelor unui act administrative:

Poate avea loc prin:

1. Anulare-care este operatiunea de desfiintare a efectelor actului si este un atribut atat al
organului superior ierarhic, cat si al instantei de judecata.
2. Revocarea care reprezinta o operatiune prin care organul emitent sau cel ierarhic
superior isi desfiinteaza un act. Cand este dispusa de organul emitent se numeste
retractare sau cand este dispusa de organul ierarhic superior se numeste revocare
propriu-zisa.
3. Abrogarea-este o operatiune specifica legilor, dar exista si la alte categorii de acte
normative care sunt supuse regulii publicari.
a. Expresa-atunci cand se face referire in continutul noului act la cel/cele care se
abroga.
b. Tacita(implicita) atunci cand fara a se face o asemenea referire, un nou act il
inlocuieste pe cel anterior.

Suspendarea
Reprezinta operatiunea juridica prin care inceteaza efectul unui act juridic sau o
functie/mandat. Constitutia prevede suspendarea in ambele ipostaze.
Suspendarea intervine cand exista dubii/incertitudini cu privire la legalitatea unui act
administrativ si pana la clarificarea lor, actul isi inceteaza temporar producerea efectelor
juridice. Poate fi de mai multe feluri:
a
b
c

Suspendarea de drept- intervine in baza unui text de lege

Suspendarea dispusa de o autoritate publica
Suspendarea dispusa de o instanta judecatoreasca

Revocarea
O modalitate de incetare a efectelor unui act poate fi dispusa de catre:
a) organul emitent = retractare (retragere)
b) organul ierarhic superior daca exista = revocare propriu-zisa
Cauze de revocare al unui act administrativ:
a
b
c

Anterioare
Concomitente
Ulterioare

\
- emiterii/adoptarii unui act administrativ
/

In situatia prevazuta la literele a) si b), efectele revocarii sunt pentru trecut

In situatie prevazuta la litera c), efectul revocarii este pentru viitor
Revocarea reprezinta un principiu al regimului juridic al actului administrativ de la care exista
exceptii:
1

Actele administrative ce au fost declarate irevocabila printr-o dispozitie expresa a

legii.

10

2
3
4
5

Actele administrative care au dat nastere unor raporturi juridice civile sau au rezultat
din acte juridice civile.
Actele care au fost executate material.
Actele juridice garantate prin lege prin raportul stabilitatii lor
Actele juridice administrative cu caracter jurisdictional

Intre revocare si suspendare exista urmatoarele deosebiri:

Revocare
Este un principiu al regimului juridic al actelor
administrative
Intervine cand exista certitudini cu privire la
nelegalitatea/neoportunitatea unui act
administrativ
Are ca efect juridic desfiintarea actului
(inceteaza de a produce efecte pentru
trecut/viitor)
Poate fi dispusa de organul emitent/ierarhic
superior

Suspendare
Este o exceptie de la regimul juridic al actelor
administrative
Cand exista dubii cu privire la reglementarea
unui act administrativ
Are ca efect intreruperea/incetarea temporara a
producerii efectelor juridice
Poate fi dispusa de drept, de o autoritate
publica, de instanta de judecata.

Anularea actelor administrative

Reprezinta operatiunea juridica prin care se desfiinteaza un act administrativ si un act juridic
pentru motive de nelegalitate, dar si pentru neoportunitatea actului.
Din punct de vedere al cauzelor:
a
b

Nulitate absoluta : diferite motive esentiale pentru validitatea actului, de fond, ce

ocrotesc un interes general;
Nulitate relativa: intervine in cazul incalcarii unor conditii de forma, prin care se
ocroteste un interes privat

Dupa intindere, efectele nulitatii pot fi:

a
b

Totala = priveste actul in totalitatea lui

Partiala = priveste parti ale actului

Domeniul public si proprietatea publica

Reglementarea proprietatii in constitutia Romaniei se regaseste in principal in 2 texte:

-art. 44 intitulat dreptul de proprietate privata care este plasat in titlul II referitor la drepturile si
indatoririle fundamentale rezultand din locul in care este plasat ca el reglementeaza unul din drepturile
fundamentale ale cetateanului roman

11

-art. 136 care este situat in titlul IV al constitutiei prin care se reglementeaza economia si finantele
publice si este denumit proprietatea. Din locul in care este plasat rezulta ca el consacra componentele
proprietatii:
Astfel:
A.prin alin. 1 se consacra structura actuala a proprietatii care include doua mari forme si anume
proprietatea publica si proprietatea privata.
B.prin alin. 2 sunt prevazute ca si modalitati de protectie a proprietatii publice faptul ca aceasta este in
egala masura garantata si ocrotita prin lege.
C. Prin alin. 3 al art. 136 se realizeaza delimitarea sferei proprietatii publice utilizandu-se mai multe
criterii unul dintre acestea este criteriul interesului public.
D. In alin. 4 se consacra caracterul inalienabil al proprietatii publice. Inalienabilitatea acesteia nu
exclude insa existenta unor modalitati de punere a ei in valoare fiind vorba despre:
1. Darea in administrare (catre o regie autonoma/institutie publica).
2. Concesionarea
3. Inchirierea
4. Darea in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica
E. In alin. 5 se declara caracterul inviolabil a proprietatii private care trebuie insa exercitat in conditiile
legii organice.
Proprietatea privata este regula iar proprietatea publica exceptia.
Argumente:
1 Bunurile proprietate publica sunt expres si limitativ determinate de Constitutie si de legea organica la
care aceasta trimite. In schimb in proprietate privata pot fi detinute orice bunuri cu exceptia celor
interzise de lege.
2 Proprietatea publica poate fi detinuta numai de catre stat.
3 Bunurile proprietate publica sunt supuse normelor de drept public, au un regim juridic specific in
sensul ca:
a sunt inalienabile
b sunt insesizabila(nu pot face obiectul urmaririi si executarii silite)
c sunt imprescriptibile atat sub aspectul prescriptiei extinctive cat si a prescriptiei
achizitive(uzucapiunea)..
4 In ceea ce priveste bunurile private acestea sunt supuse unui regim de drept privat in sensul ca sunt
alienabile, sesizabile si prescriptibile.
Domeniul public = ansamblul bunurilor mobile/imobile, publice/private care prin natura lor sau
prin vointa legiuitorului trebuie conservate si transmise generatiilor viitoare reprezentand valori
destinate a fi folosite in interes public.
Trasaturi:
1 Domeniul public cuprinde in sensul larg al termenului bunuri care pot fi detinute atat in proprietate
publica sau privata pe care natura lor sau vointa legiuitorului le confera destinatia de a fi conservate
si transmise generatiilor viitoare.

12

2 Necesitatea conservarii este justificata de faptul ca bunurile respective satisfac un interes public
3 Bunurile din domeniul public sunt guvernate intotdeauna de un regim de drept public sau de putere
publica acesta putand fi:
a exclusiv de drept public.
b mixt de drept public si de drept privat
4 Bunurile domeniului public presupun intotdeauna existenta unei persoane morale de drept public care
exercita :
a un drept de proprietate publica
b un drept de paza si protectie
Structura domeniului public care include in sfera sa atat bunuri publice cat si bunuri private este
evocata in doctrina prin formula scara a domenialitatii publice.