Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

PROIECTAREA ZCMINTELOR DE
HIDROCARBURI FLUIDE

Student: Ionescu Gabriel Ionut


Grupa: 5
Anul: IV
- 2015 Ploieti

Cuprins

INTRODUCERE: Tema proiectului.

CAP.1.:

1.1.ntocmirea hrii structurale a zcmntului;


1.2.Fixarea limitei iniiale a contactului ap-iei;
1.3.Realizarea seciunilor geologice;
1.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
1.5.Calculul volumului brut al colectorului.

CAP.2.:

2.1.Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici ai


colectorului;
2.2.Calculul volumului de pori al rezervorului;
2.3.Proprietile mediului fluid;
2.4.Proprietile apelor de zcmnt;
2.5.Proprietile gazelor n condiii de zcmnt;
2.6.Permeabilitatile relative i variaia lor cu saturaia.

CAP.3.:Amplasarea sondelor

Anexe:

Anexa nr.1 Harta cu forma i dimensiunile zcmntului,


Scara 1:5000;
Anexele nr.2, 3 Diagrafiile geofizice ale sondelor studiate;
Anexea nr.4- Diagrama pVT.

Tema de proiect
Se consider un zcmnt de iei de forma i dimensiunile indicate n figura1. n
perioada exploatrii de prob au fost spate sondele menionate n figura 1. Se
anexeaz diagrafiile electrice ale sondelor spate pe acest zcmnt (fig.1 i 2).
Pe baza acestor materiale se cere:

ntocmirea hrii structurale a zcmntului;

realizarea de seciuni geologice;

fixarea poziiei iniiale a contactului iei-ap;

calcularea volumului brut al rezervorului.

Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indic parametrii
menionai n tabelul 1.
Se cere:

s se calculeze mrimile medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului;

s se calculeze volumul de pori al rezervorului;

s se calculeze rezerva de iei i gaze a zcmntului.

Studiul mediului fluid indic parametrii urmtori:


A proprietile sistemului de hidrocarburi fluide n condiii de zcmnt care
sunt redate n diagrama din figura 4;
B proprietile fizico-chimice ale apei de zcmnt sunt redate n tabelul 2.
Pe baza datelor de mai sus se cere:

determinarea capacitii energetice a zcmntului la momentul iniial al


exploatrii;

stabilirea reelei sondelor de exploatare;

executarea calcului de comportare n exploatare a rezervorului sub energia


natural a zcmntului;

proiectarea procesului de injecie a apei sau gazelor n zcmnt pentru


mrirea factorului final de recuperare a ieiului.

INTRODUCERE
Petrolul,in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va ramane,probabil,o perioada
insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul
epuizarii resurselor cunoscute in prezent.De altfel,in Romania,Productia de hidrocarburi fluide
este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan
mondial,au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei
proprii,dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei
de zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales
de natura subiectiva asociata de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi,intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Aceasta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o impun,este preferabil sa
se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite,pe cat
posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiara a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic,dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productiv,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de forajextractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acestia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la Facultatea de Ingineria Petrolului si a Gazelor din cadrul universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.

CAP.1. MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMNTULUI


Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra.
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte: o
zona saturata cu hidrocarburi, numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apaacviferul
adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata (in plan orizontal),
cat si grosimea stratului. De asemenea, trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua zone
zona productiva si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme
geometrice de baza:
zacaminte in forma de banda liniara, care admit o simetrie liniara

zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala


In natura, nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima forma reala a zacamantului la
una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de
zacamant.

1.1.HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI

Harta structurala(cu izobate), reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de


intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea in stratul
productiv.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. In acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea in stratul productiv, intrari ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adancimile reperului, citite pe diagrafii, sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper
unic, adica nivelul marii. Astfel,din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin
cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intotdeauna perfect cu cele reale din sonde,
abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de marimea
rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea
corectiilor necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:

se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;

se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii(anexele nr.2,3) pentru
fiecare sonda in parte;

se unesc punctele cate trei;

se cauta punctele cu valori egale pentru aceste drepte (interpolare).


Datele obtinute se trec in tabelul 1.

SONDA
Nr.
605
641
656

COTE REALE(m)
Ha
Hc
Ht/a
1541
1601
1546
1657
1606
1508
1545
-

h
60
111
37

ELEVAIA
(m)
332
300
307

COTE IZOBATE(m)
Ha*
Hc*
Ht/a*
1209
1269
1246
1357
1306
1201
1238
-

676

1488

1588

1543

100

232

Sonda 605
H a=H a E=1541332=1209 m
H c =H c E=1601332=1269 m
Sonda 641
H a=H a E=1546300=1246 m
H c =H c E=1657300=1357 m
H t /a =H t /a E=1606300=1306 m

Sonda 656
H a=H a E=1508307=1201m

H c =H c E=1545307=1238 m
Sonda 676
H a=H a E=1488232=1256 m
H c =H c E=1589232=1356 m
H t /a =H t /a E=1543232=1311 m

Unde:
Ha - cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobatice;
Hc - cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatice;
Ht/a - cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;

1256

1356

1312

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu
izobate a zacamantului(anexa nr.5).

1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap


Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate.
n realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o zon
de tranziie hidrocarburi/ap, a crei grosime este n funcie de structura spaiului poros i
diferena de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt. Totui, pentru simplificare se
admite existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt.
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv: un contact pe
acoperi i un contact pe culcu. Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint, la
randul ei dou contururi: un contur interior (pe culcu) i unul exterior (pe acoperi). ntre cele
dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de evaluare a resurselor i
rezervelor de hidrocarburi, de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii, se opereaz cu
un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa nr.5) .
H t /a
Se traseaz limita iei/ap la adncimea
= 1309 m

1.3 ntocmirea seciunilor geologice


Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra nclinrii
stratului dect seciunile longitudinale. n plus aceasta evideniaz limitele hidrocarburi/ap
i/sau iei/gaze. n cazul de fa sectiunile s-au ntocmit pe baza hrii structurale (anexele nr.
6,7) .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide


Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile, care trebuie puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz. Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul. Grosimea se msoar att dup curba de potenial
standard (PS) ct i dup cea de rezistivitate ( ), apoi se face media.

Pentru sonda 605:


Strat

P.S.
a
b
c

hef

11
5
5

3
4
4

ef

(m)
7
4.5
4.5

16

Pentru sonda 641:


Strat

hef
P.S.

ef

a
b
c

12
18
14.5

(m)
12
18
14.5

45

Pentru sonda 656:


Strat

P.S.
a
b
c

hef

3
5
5

4
4

ef

(m)
3.5
5
4.5

13
Pentru sonda 586:
Strat

P.S.
a
b

hef

24
2025

18
-

ef

(m)
21
25

46

Dup determinarea grosimilor efective, acestea se vor reprezinta pe seciunile geologice.

1.5. Calculul ariei zonei productive


Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate aria trapezului cuprins
intre faliile F1, F2, F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri, iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:

A=
Unde:

bh
2

b - baza triunghiurilor;
h - inaltimea triunghiurilor,citite pe harta.
Tinand cont de scara hartii cu izobate rezulta aria zonei productive.

Sonda 605
A605= AI605+AII605 = 264 100 m2
15288
25
AI766 =
=167 200 m2
2
AII766=

Sonda 641
A641 = AI641 + AII641 = 168 150 m2
11844
25
AI641 =
=64 900 m2
2
AII641 =

11870
25
=103 250 m2
2

Sonda 656
A656 = AI656 + AII656 = 142 800 m2
11953
25
AI656 =
=78 837.5 m2
2
AII656 =

15251
25
=96 900 m2
2

11943
25
=63 962.5 m2
2

Sonda 676
A676 = AI676+AII676 = 260 400 m2
16856
25
AI676 =
= 117 600 m2
2
16868
25
AII676 =
= 142 800 m2
2

Aria zonei productive :


Ap=A605+A641+A656+A676
Ap=264100 + 168150 + 142800 + 260400 = 835 450 m2 = 83.545 ha

CAP.2. PROPRIETILE MEDIULUI POROS


2.1. CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,
permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice.Se calculeaza o marime medie ponderata cu grosimea
pachetului.Daca intr-un pachet avem mai multe carote,se face media aritmetica a valorilor
parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitatii si
a saturaiei n ap ireductibil.

Sonda 605
Strat

Porozitate

Permeabilitate

A
B
C

22.45
25.1
25.1

paralela

k
perpendicular

725
980
980

a
533.5
675
675

Saturatie
Sai

23
20
20

Sonda 641
Strat

Porozitate

Permeabilitate

Saturatie

A
B
C

23
13.1
13.1

paralela

k
perpendicular

843
87.1
87.1

a
511
58.9
28.9

Sai

19.95
25.2
25.2

Sonda 656
Strat

Porozitate

Permeabilitate

A
B
C

22.3
22.3
21

paralela

k
perpendicular

688
688
726

a
578
578
450

Saturatie
Sai

23.2
23.2
20.8

Sonda 676
Strat

Porozitate

Permeabilitate

A
B

22.2
22.2

paralela

k
perpendicular

872.5
872.5

a
736.5
736.5

Saturatie
Sai

20.15
20.15

2.1.1. POROZITATEA - m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide. In problemele de proiectare se
opereaza cu doua tipuri de porozitati:
porozitate efectiva(m), definita ca raportul dintre volumul de pori (Vp) si volumul brut al
sistemului roca-pori (Vb);
o porozitate dinamica(md), utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt
fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al
utilizarii spatiului de pori, care ia in considerare faptul ca in conditii reale de zacamant,
agentul de dislocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de
hidrocarburi, la stabilirea capacitatii energetice a zacamantului, la alegerea metodei de
intensificare sau imbunatatire a recuperarii. Porozitatea se poate determina prin metode
fizice(masuratori pe carote) si prin metode geofizice(din curbele de rezistivitate).

o Porozitatea medie pe sonda:


n

m i hi
mmeds=

hi
i

m
unde:
m i

porozitatea medie msurat din carote;

hi grosimea pachetului de roc.

0.22457+ 0.2514.5+ 0.2514.5


=
mmed605=
0.2394
7+ 4.5+ 4.5
0.2312+0.13118+0.13114.5
=0.1576
mmed641=
12+18+14.5
0.2234.5+0.2232.5+ 0.216
=0.217
mmed656=
4.5+2.5+6

mmed676=

0.22221+0.22225
=0.222
21+25

o Porozitatea medie pe zcmnt:

m i Ai
mmedz=

Ai
i

unde:
m i

porozitatea medie pe sonda;

Ai aria suprafeei din jurul sondei.

mmedz=

0.2394 264100+0.1576 168150+ 0.217 142800+0.222 260400


=0.2136
264100+168150+142800+260400

2.1.2 PERMEABILITATEA K
Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite
curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea masurata faa de o
faz, cand porii rocii sunt saturai numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea msurat fa de o faz, cnd n porii rocii
sunt prezente dou sau mai multe faze.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta, pentru acelasi zacamant.Se poate vorbi,deasemenea,de o permeabilitate relativa fata de
apa si o permeabilitate relativa fata de gaze.
Ca i n cazul porozitii determinarea se va face n cazul de fa pe baza determinrilor
din carote.

o Permeabilitatea medie paralela pe sonda

k IIi hi
k IImedS =

hi
1

unde:
kIIs-permeabilitatea medie paralela pe sonda;
hi-grosimea pachetului de roca.

k IImed 605=

k IImed 641=

7257+9804.5+ 9804.5
=868.4 mD
7+ 4.5+ 4.5

84312+ 87.118+ 87.114.5


12+18+14.5

k IImed 656=

= 290.9 mD

6884.5+ 68825+7266
=705.5mD
4.5+2.5+6

k IImed 676=

872.521+872.525
=872.5 mD
21+25

o Permeabilitatea medie pe sond


k IImedS =

k IImed 605 h605 + k IImed641 h641 + k IImed656 h 656 +k IImed 676 h676
hmed

II
k medS
=

868.4 16+ 290.9 45+ 705.5 13+872.5 46


16 +45+13+ 46
k IImedS =580,37 580,4 mD

o Permeabilitatea perpendicular medie pe sond


n

hi
k medS =

i=1
n

ki
i

7+4.5+ 4.5
=604.8mD
7
4.5 4.5
kmed605=
+
+
533.5 675 675
12+18+14.5
=38.87 mD
kmed641= 12 + 18 + 14.5
511 58.9 28.9

kmed656=

4.5+ 2.5+6
=510 mD
4.5 2.5
6
+
+
578 578 450

21+ 25
=736.5 mD
21
25
kmed676=
+
736.5 736.5

o Permeabilitatea medie pe sond


k medS =

k s +k IIs
2

kmed 605 =

868.4+604.81
=736.6 mD
2

kmed 641 =

290.9+ 38.87
=164.88 mD
2

kmed 656 =

705.5+510
=607.75 mD
2

kmed 676 =

872.5+ 736.5
=804.5 mD
2

o Permeabilitatea medie pe zcmnt


n

k medS A i

k med zc = i=1

Ai
i=1

kmed

zc

736.6264100+164.88168150+607.75142800+ 804.5260400
=620.6 mD
264100+142800+168150+260400

2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL sai


n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori
ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei

faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de


exploatare.
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluarea resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice, geofizice sau prin calcule.
Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg n func ie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele folosite
la determinarea porozitaii.
o Saturaia medie n ap ireductibil pe sond este:
S
n

S ai medS

( ai ) h i
=

i=1

h i
i=1

unde (sai) saturaia medie n ap ireductibil, pe pachetul cu grosimea medie hi .

Sai med 605 =

0.237+ 0.24.5+0.24.5
=0.213
7 +4.5+ 4.5

Sai med 641 =

0.199512+0.25214.5+ 0.25218
=0.234
12+14.5+18

Sai med 656 =

0.2324.5+ 0.2322.5+0.286
=0.221
4.5+2.5+6

Sai med 676 =

0.201521+0.201525
=0.2015
21+25

o Saturaia medie pe zcmnt este:


n

( Sai )i medS Ai

S ai med zc= i=1

Ai
i=1

S ai med zc=

0.213264100+0.234168150+0.221142800+ 0.2015260400
=0.215
264100+ 168150+ 142800+ 260400

2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII - r


Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul cruia se exprim
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere important n cadrul forelor care
determin deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit ca
raport al variaiei volumului cu presiunea i volumul nsui, i anume:

1 dV

V dp
,

T ct.

Se opereaz, n mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii i cu un coeficient


de compresibilitate al porilor. ntre cei doi exist o legtur:

r m p
.
Pentru cazul de fa, cnd avem numai roci plastice coeficientul de compresibilitate va fi:

r m p

21.36
5,1 10 10 1.08 10 10 Pa 1
100

p=5,1 1010 Pa1

se citete din diagram

, unde:

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI


Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi, delimitat in culcus si
in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3(anexa1). Pentru determinarea
acestui volum se foloseste relatia:
Vb= Ap hmed
unde:
Vb - volulul brut al zacamantului;
Ap - aria productiva;
hmed - grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia:
hmed=

hi Ai
Ai

hmed=

16264100+ 45168150+13142800+ 46260400


264100+168150+142800+ 260400

( h1 A 1 ) + ( h 2 A 2 ) + ( h 3 A 3 ) ++ ( hi Ai )
A 1+ A 2+ A 3+ Ai

=30.67 =31 m

Vb= 83545031 = 25 898 950 m3


2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori i fisuri. Determinarea volumului de
pori al rocii rezervorului este absolut necesar pentru evaluarea, n continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum:
V p=V b mmed zc
unde
Vp volumul brut al zonei productiv
mmed zc porozitatea medie in zona productiv
V p=25898950 0.2136=5 532 010

m3

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI

1
N=Aphzmmedz(1-Sai) bt 0

unde: Ap aria
productiva
hz grosimea medie a zacamantului
mmedz porozitatea medie pe zacamant
Sai saturatia in apa ireductibila pe zacamant

bt0 factorul de volum al titeiului la presiune initiala


(se citeste din diagrama)
1
N=835450310.2136(1-0.34) 1.186
N=3 656 143.58 m3
2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE GAZE
M=Nr0

r0=86 Nm3/m3

M=314 428 347.9 Nm3

CAP.3. PROPRIEILE MEDIULUI FLUID


3.1 PROPRIETILE IEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N IEI RAIA DE SOLUIE rs
Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze in m 3 N/m3, dizolvat ntru-un m3
de iei, n condiii de zcmnt.
Se citete din diagrama din anexa 4.

3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL IEIULUI bt


Factorul de volum monofazic al ieiului bt se definete ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumit cantitate de iei n condiii de zcmnt i volumul ocupat de aceea i
cantitate de iei n condiii standard.
Factorul de volum al ieiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinznd de
mrimea raiei de soluie, n sensul c un iei cu raia de solu ie mare va avea i un factor de
volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citesc:
bts- factorul de volum al ieiului la presiunea de saturaie ps
bto- factorul de volum la presiune iniial, p0

3.1.3 VSCOZITATEA DINAMIC A IEIULUI

Vscozitatea dinamica scade cu creterea temperaturii. ntre p 0 i ps vascozitatea ieiului


se reduce cu scderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de satura ie, vscozitatea
crete cu reducerea presiuni, fenomen datorat ieirii gazelor din soluie.
Se citete din diagrama din anexa 4.
Aceti parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in funcie de temperatura de
zcmnt.
TEMPERATURA DE ZCMNT
Tz=(Ht/a+Emed) gradT + Tma
unde
Emed- elevatia medie
gradT=0,03 /m

Tma= 10 temperatura mediului ambiant


Emed .=

E s 605 + E s 641 + E s656 + E s676 332+ 300+307+232


=
=292.75
4
4
Tz=(1309+292.75) 0,03 + 10 = 58.05

Tz=58.05
p

bt

rs

bar
p0=254.19
psat=218.7
pab=20

1.196
1,208
1,057

84
83.3
10.66

cP
26.6
25.33
44

3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-t


Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al
titeiului, t..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:
bts b t 0
t=
bts ( p0 p s )
1
1,2081,196
t=
=2.8 104
1.208 ( 254.19218.7 )
In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=20 bar
p0=254.2 bar
psat=218.7 bar

CAZUL 1
p=psatp0
rs=constant.
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.0=1.196
bt.sat=1.208
bt bt 0
p 0 p
( p0 p )( bt , sat b t , 0 )
=
= b t=
+b t , 0
bt . sat b t 0 p 0 psat
p 0 psat

bt =

( 254.2 p ) (1.2081.196)
+1.196
254.2218.7

bt=1.281-3.38*10-4 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vscozitii:


t.0=26.6 cP
t.sat=25.3 cP
t t . sat
p p sat
( p p sat ) ( t , 0t ,sat )
=
=t =
+ t ,sat
t .0 t . sat t .0 t .sat
p0 p sat

t =

( p218.7 ) ( 26.625.3 )
+ 25.3
254.2218.7
t=17.4+3.6*10-2 p
CAZUL 2

p=pabpsat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut


bt.ab=1.057
bt.sat=1.208

bt bt .ab
p pab ( p p ab ) (bt , sat b t , ab)
=
=
+ bt ,ab
bt . sat b t .ab psat p ab
p sat p ab

bt =

( p20 ) (1.2081.057)
+1.057
23620

bt=1.0562+7.59*10-4 p
b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:
t.ab=44 cP
t.sat=25.33 cP
t t . sat
psat p
( psat p ) ( t , abt , sat )
=
=
+ t ,sat
t .ab t . sat psat p ab .t
p sat pabt

t =

( 218.7 p ) ( 4425.33 )
+25.33
218.722

t=45.87-9.3*10-2 p
c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
rsab= 10.66 mN/m
rssat=83.3 mN/m
r sr sab
p p ab ( pp ab ) (r s , sat r s ,ab )
=
=
+10.66
r s . sat r s . ab psat p ab
psat p ab

rs=

( p22 ) ( 83.310.66)
218.720

+ 10.66

rs=3.34+0.36p mN/m

3.2. PROPRIETILE APELOR DE ZCMNT


3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N APA DE ZCMNT - G

Solubilitatea gazelor in apa de zcmnt este mult mai redusa decat in iei, dar nu este de
neglijat. Solubilitatea gazelor in ap mineralizat de zcmnt se calculeaza cu relaia:

G' =G 1

X Y
10000

Unde:
G- este solubilitatea gazelor (raia de soluie) in ap distilata, in mn/m, pentru a care
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizaia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corecia salinitii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2
G=2.91 mN/m
XS.641=1394.26+128.96+35.27+1539+9.49+10 = 3116.98 mg.ech/l
XS.676=2194.03+225.05+120.51+2537.25+0.64+1.7=5079.18 mg.ech/l
X=4098.08 mg.ech/l
Y=0.055

3116.98 0.055
=2.86 m N /m
10000

5079.18 0.055
=2.828 m N /
10000

G'S 641 =2.91 1


G'S 676 =2.91 1

GSmed =

G s' 641+Gs ' 676


2

= 2.84 m3N/m3

Fig. 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune

Figura 3.2.Corecia salinitii cu temperatura.

3.2.2 VSCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZCMNT -a


Vscozitatea dinamica a apei de zcmnt este un parametru sensibil in special, la
variaia structurii. Ea scade cu creterea temperaturii i crete cu creterea concentraiei in sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom determina:
SALINITATEA APEI
Sonda 641
Pentru Na++K+
1050*103 mg apa ......... 32067.98 mg sare
100 mg apa........... x1 mg sare
x1 = 3.054 mg sare => a1= 0.48 Pa*s
Pentru Ca2+

1050*103 mg apa ......... 2584.36 mg sare


100 mg apa........... x2 mg sare
x2 = 0.29 mg sare => a2= 0.42 Pa*s
Pentru Mg2+
1050*103 mg apa ......... 428.9 mg sare
100 mg apa........... x3 mg sare
x3 = 0.055 mg sare => a3= 0.39 Pa*s
Pentru Cl1050*103 mg apa ......... 54572.92 mg sare
100 mg apa........... x4 mg sare
x4 = 5.211 mg sare => a4= 0.53 Pa*s
Pentru SO421050*103 mg apa ......... 455.83 mg sare
100 mg apa........... x5 mg sare
x5 = 0.051 mg sare => a5= 0.4 Pa*s
Pentru HCO31050*103 mg apa ......... 610 mg sare
100 mg apa........... x6 mg sare
x6 = 0.062 mg sare => a6= 0.41 Pa*s

a641= a1+ a2+ a3+ a4+ a5+ a6 = 2.63 Pa*s


Sonda 676
Pentru Na++K+
1050*103 mg apa ......... 50462.69 mg sare
100 mg apa........... x1 mg sare
x1 = 3.054 mg sare => a1= 0.48 Pa*s
Pentru Ca2+
1050*103 mg apa ......... 4510.12 mg sare
100 mg apa........... x2 mg sare
x2 = 0.42 mg sare => a2= 0.46*10-3 Pa*s
Pentru Mg2+
1050*103 mg apa ......... 1465.46 mg sare

100 mg apa........... x3 mg sare


x3 = 0.1395 mg sare => a3= 0.44*10-3 Pa*s
Pentru Cl1050*103 mg apa ......... 89971.88 mg sare
100 mg apa........... x4 mg sare
x4 = 8.56 mg sare => a4= 0.58*10-3 Pa*s
Pentru SO421050*103 mg apa ......... 30.89 mg sare
100 mg apa........... x5 mg sare
x5 = 0.00294 mg sare => a5= 0.43*10-3 Pa*s
Pentru HCO31050*103 mg apa ......... 103.7 mg sare
100 mg apa........... x6 mg sare
x6 = 0.0009876 mg sare => a6= 0.42*10-3 Pa*s
a676= a1+ a2+ a3+ a4+ a5+ a6 = 2.81*10-3 Pa*s

amed=

a 641+ a 676
2

= 2.72*10-3 Pa*s

Se determina dintr-o nomograma vascozitatea apei de zacamant in functie de


temperatura de zacamant si procentul de saruri.
Y=ci (mg/l) cantitatea de saruri
Y641=90719.99 mg/l=9.07 mg/ml=9.07%
Y676= 146544.7 mg/l=14.65 mg/ml=14.65%
Ymed=118632.34 mg/l
Procentul de saruri va fi: X= 11.86 %
Din nomograma va rezulta: a = 0.5894 *10-3 Ns/m2

Fig 3.3. Variaia


vscozitii
dinamice a apei cu
temperatura i
salinitatea

3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE-

'a

Compresibilitatea apei este influenat de presiune, de temperatur, de concentraia n


electrolii (mineralizaie) i de prezena gazelor in soluie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n soluie se
poate calcula cu relaia:
'a= a ( 1+ 0,05 G ' )
Unde:
a-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
a- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant
10 2
a=4.03 10 m / N

'

GS , med =2.903 mN /m

'a= a ( 1+0.05 G' )=4.03 1010 ( 1+0.05 2.903 )=4.61 1010 m2 / N

Figura 3.4.

CAPITOLUL IV
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE

EXPLOATARE

Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de
iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel
nct s avem cheltuieli minime
se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin
valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de


zcmnt, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuraia geometric a
zcmntului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig 3.1) se
face n iruri (rnduri) paralele, n raport cu conturul interior (limita iei/ap pe culcu), aceasta
deoarece sondele se inund mai nti pe culcu. Numerotarea irurilor ncepe dinspre conturul
petrolifer (limita iei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I.).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde (irul k) ; acesta se fixeaz paralel cu
conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv. O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul contur
ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei nedrenat
de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu.

Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer
activ
Se determin distana ntre iruri a :
d 440
a= =
k
3

= 146.6 m

Unde:
d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde
k= este numrul total de iruri ( k = 3 )
a1 = distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde
a2 = distana de la primul ir la al doilea ir de sonde
S= lungimea irului
Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m. Numrul de iruri va fi n
Lp
funcie de lungimea zonei respective
. Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 )
este aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe
a1
culcu la primul ir (
) se alege mai mare decat a, avnd n vedere c primul ir este
inundat mai repede dect celelalte. Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir
a
( k ) va fi k , mai mic decat a.
S-a constatat din practica exploatrii, c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri, celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan, indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia.
Astfel, distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este:
a1

= 1.05 a = 1.05 146.6 = 154 m

iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :


ak

= 0.95 a = 0.95 146.6

= 139.2 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

n S=

S
2

unde :
S este limea zonei productive ( fig 4.1 ), respectiv lungimea irului de sonde ;

2 i distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare


Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai. Pe primul ir se
va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte, avnd n vedere c irul 1 va fi inundat
nS 1
primul i deci, sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp. Notnd cu
numrul de sonde de pe primul ir, avem :
nS 1

0.88 nS

Pe ultimul ir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri,


deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebui s dreneze ct mai complet
n Sk
zona productiv. Se noteaz cu
numrul de sonde de pe ultimul ir i avem:
n Sk

1.36 n S

Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul


r
diagramei din figura 4.2 . De menionat c, n diagram, S are semnificaia de raz redus a
sondei. Se calculeaz cu expresia : lg(a/rs) i, din punctul corespunztor acestei valori de pe
abscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralel la
i
abscis i se citete pe ordonat valoarea raportului r S . Cunoscnd raza redus a sondei ,
r rs

rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan

fa de faliile

F1

, respectiv

F2

( fig 4.1 ) si la

2 i

ntre ele .

Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde

Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare (


extracie.

Dc

diametrul sondei

Dc

= 52

DS

diametrul sapei

DS

= 7 in = 17.78 cm

Dc

), se poate determina raza sondei de

in = 13.97 cm

Raza sondei :

rS

DS
2

= 8.89 cm
Tabelul 4.1

Valori pentru determinarea razei reduse a sondei


l
4.7
4.7
4.7
d
0.4
0.5
0.6
n
46
42
38
r rs
0.117
0.186
0.241

4.7
0.7
32
0.227

4.7
0.8
26
0.180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov.
Relaia de calcul la razei reduse este:
ln r rs

Unde :

rs
r rs

ln r s

425
+ 0,6
( l+1.5 ) n d

raza sondei dup sap, n cm


raza redus a sondei

l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm


n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm
ln r rs 1
-2.14

ln ( 8,89)

425
+0,6
( 4,7+1.5 ) 46 0,4

425
= 2.18 [ 114.08 +0.6 ] = 2.18 4.32 =

r rs 1

ln r s

ln (8,89)

r rs 2

ln r s

= eln rrs1= e2.14 =0.117 cm


425
+ 0,6
( 4,7+1.5 ) 42 0,5

2.18

425
+0.6 =2.183.86=1.68
130.2

= = eln rrs2= e-1.68 =0.186 cm

ln(8,89)

425
425
+0,6 =2.18
+ 0.6 =2.183.6=1.42
141.36
( 4,7+1.5 ) 38 0,6

r rs 3 = eln rrs3= e-1.42 =0.241 cm


ln r s

ln (8,89)

r rs 4

ln r s

425
+ 0,6
( 4,7+1.5 ) 26 0,8

2.18

425
+0.6 =2.183.66=1.48
138.8

2.18

425
+0.6 =2.183.89=1.71
128.96

= eln rrs5= e-1.71 =0.180 cm

Se alege valoarea cea mai mare pentru


r rs

= eln rrs4= e-1.48 =0.227 cm

ln (8,89)

r rs 5

425
+0,6
( 4,7+1.5 ) 32 0,7

r rs

, respectiv combinaia optim .

= 0.241 cm

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceeai


diagram(4.2) valoarea expresiei :

lg

a
lg
r rs =

14666
0.241

= 4.78

Se citete din diagrama (4.2) valoarea raportului:


i
r rs

4
4
= 2.833 10 i = 0.241 2.833 10 i

= 6827 cm = 68.27 m

Se calculeaz distana dintre sonde :


2

= 136.55 m ; la scara hrii

= 2,71 cm ( distana dintre sonde ) ;

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :


nS

S
2

1100
136.55

= 8.12 sonde

s=222 mm
s=222*5=1110 mm
Numrul de sonde pe primul ir se calculeaz cu relaia :
nS 1

0.88 nS

= 0.88 8

.12= 7.14 7 sonde pe irul 1

Numrul de sonde pe penultimul ir se calculeaz cu relaia :


nS 2

1.36 n S

= 1.36 8.12 =11.04 11 sonde pe irul 2

Numrul de sonde pe ultimul ir se calculeaz cu relaia :


nS 3

1.36 n S

= 1.36 8.12 =11.04 11 sonde pe irul 3

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1 :


1

S
2 n1

1110
2 7

= 79.28 m

1=15.85 mm (pe harta)


Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2 :
2

S
2 n2

1105
2 11

= 50.22 m

2=10.04 mm( pe harta)


Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 3 :
3

S
2 n3

1100
2 11

= 50 m

3 =10 mm( pe harta)

a1

a2

a3

ns

n s1

2 1

n s2

2 2

n s3

2 3

146.6

154

139.6

139.
6

158.56

79.28

11

100.4
4

50.22

11

100

50

( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )