Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/
e-mail:daviodan@yahoo.com
MATEMATICA
ARITMETICA SI ALGEBRA
Multimi
Relatii:Un element apartine unei multimi daca el face parte din acea multime.
Ex :Daca A={1,2,3}atunci 1 A;2 A;3 A;4 A .
Def : Doua multimi sunt egale daca au aceleasi elemente.
Ex a) Daca A={1,2,3} si B={3,2,1} atunci A=B.
b)Daca A={1,2,4} si B={3,2,1} atunci A B.
c) Daca A={1,2,3} si B={1,2,3,4} atunci A B.
Def : Multimea A este inclusa in multimea B (A B)daca elementele lui A se gasesc printre elementele
lui B.
Ex : Daca A={a,b,c} si B={1,a,b,2,c} atunci A B.
Operatii cu multimi
1)Reuniunea ( )
A B={luam toate elementele din multimile A si B , o singura data}
2) Intersectia ( )
A B={luam doar elementele comune din cele doua multimi}
3)Diferenta(-)
A-B={luam toate elementele din A care nu se gasesc in B}
4)Produsul cartezian(x)
AxB= {luam perechi de forma (a ;b) unde a A si b B}
Ex : Fie A={1,2,3} si B={a,b,3}.
A B={1,2,3,a,b}
A B={3}
A-B={1,2}
B-A={a,b}
AxB={(1;a),(1;b),(1;3),(2;a),(2;b),(2;3),(3;a),(3;b),(3;3)}
Obs:Numarul elementelor produsului cartezian AxB este egal cu produsul dintre numarul elementelor
multimii A si numarul elementelor multimii B.In cazul exemplului anterior 3x3= 9 elemente are
produsul cartezian.
Multimi importante de numere
Multimea numerelor naturale :N={0,1,2,3,.....................................................................}
Multimea numerelor intregi : Z={......................,-3,-2,-1,0,1,2,3,..................................}
a
Multimea numerelor rationale : Q={ :a Z,b Z; b 0}
b
Multimea numerelor irationale I={formata din fractii zecimale , infinite si neperiodice}
Multimea numerelor reale : R=Q I
Au loc incluziunile : N Z Q R.
1
1
Ex:Fie multimea M={-1;0; ;-1 ; 2 ;2 3 ; ;1,(3);4,1(3) }
2
2
Determinati :M
N ;M
Z ;M
Q ;M
I si M
R.
N
0
Z
-1
0
Q
-1
0
1
2
1
-1
2
2
2 3
1,(3)
4,1(3)
1,(3)
4,1(3)
a
,a Z,b Z; b 0
b
1
1 1 2 1 3
-1
Q deoarece -1 ==2
2
2
2
(3
3 1 9 3 12
4
1,(3)= 1
9
9
9
3
(6
13 1
12
2 4 15 2 62
4
4
4,1(3)= 4
90
90
15
15
15
2 si 2 3 sunt numere irationale , pentru aceste numere putem doar aproxima valoarea lor
folosind algoritmul de calcul al unui radical.
este un numar irational (
3,14 )
1
1
Concluzie : M N ={0} ; M Z ={-1 ;0} ; M Q ={-1 ;0 ; ;-1 ;1,(3) ; 4,1(3)} ;
2
2
1
1
M I ={ 2 ;2 3 ; }; M
R={-1;0; ;-1 ; 2 ;2 3 ; ;1,(3);4,1(3) }=M
2
2
Obs :
1
2
R
-1
0
1
2
1
-1
2
2
2 3
24= 2 3 31
Obs. Numerele compuse se pot descompune dupa modelul prezentat anterior iar daca nr este prim nu
mai este necesar sa-l descompunem.
Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) si cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) a doua sau mai
multe numere naturale
C.m.m.d.c=luam factorii comuni la puterea cea mai mica
C.m.m.m.c.=luam factorii comuni si necomuni la puterea cea mai mare
Ex : 24= 2 3 31
30= 21 31 51
c.m.m.d.c.(24 ;30)= 21 31 6
c.m.m.m.c.[24 ;30]= 23 31 51 120
Obs. C.m.m.d.c. se utilizeaza in special cand dorim sa determinam cel mai mare numar care divide
numerele date.
C.m.m.m.c. se utilizeaza in special cand dorim sa aflam cel mai mic numar care este divizibil cu
numerele date sau atunci cand dorim sa aflam numitorul comun al mai multor fractii, numitorul comun
fiind chiar c.m.m.m.c. al numitorilor fractiilor.
Numere prime intre ele
Def. Spunem ca doua sau mai multe numere sunt prime intre ele daca c.m.m.d.c al acestor numere este
1.
Ex: 6= 2 3
5=5
c.m.m.d.c(6;5)=1 ,deci numerele 5 si 6 sunt prime intre ele.
Fractii
Def. Fractia are forma generala
a
, unde a si b sunt numere naturale sau intregi.
b
Clasificarea fractiilor
a
5
1.Fractia
spunem ca este supraunitara daca a>b.(Ex: )
b
3
a
3
2. Fractia
spunem ca este subunitara daca a<b.(Ex: )
b
5
a
5
3. Fractia
spunem ca este echiunitara daca a=b.(Ex : )
b
5
a
15
15
4. Fractia
spunem ca este ireductibila daca nu se mai poate simplifica.(Ex :
este ireductibila ;
b
10
17
este reductibila deoarece se poate simplifica prin 5)
Scrierea unui nr rational sub forma zecimala sau fractionara
Obs. -1
1
1 2
<-1<0<0,(3)< < < 2 .
2
2 3
2 1
1
; ; -1 ;
2
3 2
(3
1
2
(2
1
3
3
6
2
6
Deoarece
3
6
2
1
, deducem ca
2
6
1
.
3
Metoda 2
1
=0,5
2
1
=0,(3)
3
1 1
.
2 3
Valoarea absoluta(modulul) unui nr real
Def. Modulul unui nr real reprezinta distanta de la origine la nr respectiv pe axa numerelor reale.
|2|=2
|-2|=2
deoarece distanta de la -2 sau 2 pe axa nr reale la origine este 2.
Concluzie :Modulul oricarui nr real este mai mare sau egal decat 0.
Obs.|0|=0
Definitia anterioara se poate transpune sub forma :
x, daca, x 0
|x|=
0, daca, x
x, daca, x 0
Obs.Daca k>0 atunci:
1)
|a|<k -k<a<k x [-k;k]
2)
|a|>k a (
;-k] [k;+ )
Opusul unui nr real
Opusul unui nr real se obtine schimband semnul din fata numarului.
Ex: opus(-4)=+4=4
opus(4)=-4
Inversul unui numar real
se obtine inversand numaratorul cu numitorul.
2 3
Ex :invers( )=
3 2
1
7
invers(7)=
deoarece 7 se poate scrie
7
1
Partea intreaga a unui numar real
reprezinta cel mai mare nr intreg mai mic sau egal decat nr real.
Mai simplu, partea intreaga a unui nr real se determina luand cel mai apropiat numar intreg de numarul
real pe axa numerelor reale din partea stanga.
Daca numarul este intreg , partea sa intreaga este chiar numarul respectiv.
aproximarea cu o zecimala prin lipsa a lungimii diagonalei unui patratel din caietul de matematica
7,0=7 mm.
Algoritmul de calcul al unui radical
Aproximarea nr real 10 3,16 .Aproximarea acestui nr real cu o zecimala prin adaos este 3,2.
Obs. Aproximarea este mai buna a unui nr real cu cat numarul cifrelor dupa virgula este mai mare.
Intervale in R
(a;b)={x R|a<x<b}
[a;b)={x R|a x<b}
(a;b]={x R|a<x b}
[a;b]={x R| a x b}
(- ;a)={x R|x<a}
(- ;a]={ x R|x a}
(b;+ )={ x R|x>b}
[b; + )={ x R|x b}
Ex:1) [-3;2]={x R| -3 x 2}
2) (-
;3]={ x R|x 3}
Obs.1)Daca avem semnul sau atunci folosim pentru intervale paranteza patrata, iar daca avem
semnul < sau > atunci folosim paranteza rotunda.
2)Paranteza rotunda semnifica faptul ca acel numar nu apartine intervalului , iar paranteza patrata
semnifica faptul ca acel numar apartine intervalului.La plus sau minus infinit avem intotdeauna
paranteza rotunda.
3) x (a;b) a<x<b
x [a;b) a x<b
x (a;b] a<x b
x [a;b] a x b
x (- ;a) x<a
x (- ;a] x a
x (b;+ )x>b
x [b; + )x b
Operatii cu numere reale
1) Adunarea si scaderea numerelor reale
a b
c b
(a
Ex: 2 5 5 5
c) b
7 5
3
3 2 3
Obs. Modulul general de calcul:1.Scoatem factorii de sub radical ;2.Daca avem aceeasi valoare in
radical atunci efectuam adunarea sau scaderea dupa regula descrisa mai sus , iar daca nu avem aceeasi
valoare in radical nu putem efectua adunarea sau scaderea respectiva.
27 2 3 3 3 5 3
Ex: 12
a b
a2 b
Ex: 12
22 3 | 2 | 3 2 3
Scoaterea factorilor de sub radical
a2 b | a |
22 3
Ex: 2 3
12
Obs. a 2 | a | , adica radical dintr-un numar la patrat este egal cu modulul numarului respectiv.
3) Impartirea numerelor reale
a b : c d (a : c) b : d
Ex: 20 5 0 : 5 2
4 25
4 5
20
12 30 3 3 3 3 3 3 3 3
16 40 4 4 4 4 4 2
8
Obs. La fel ca la inmultire , pentru a efectua impartirea nu e necesar sa avem aceeasi valoare in
radicali.
12 30 : 16 40
4) Ridicarea la putere
(a b ) n
an
Ex : (2 3) 3
Obs. (a b )
23 3
1
8 3 3
24 3
(a b ) n
Obs. In calcule se utilizeaza urmatoarele reguli de calcul cu puteri.
1) a m a n a m n
2) a m : a n a m n
3) (a m ) n a m n
4) (a b) n
5) a 0 1
6) a1 a
an bn
1
an
Rationalizarea numitorului de forma a b ; a
7) a
Ex :
2 6
6
(2
6
3
6
2) Cand numitorul fractiei este de forma a
2
3)
Ex :
2
4 2 3
3
b.
(2
3 ) (2
b amplificam fractia cu a b .
4 2 3
3)
4 2 3
2
3
Obs.La numitor am folosit formula de calcul prescurtat (a-b)(a+b)= a 2
b2
Ex :Un elev are la Biologie urmatoarele note: doi de 6, trei de 8 si un 10.Determinati media semestriala.
M ap
6 2 8 3 10 1
2 3 1
Mg
a b
Mg
0,1 1000
100 10
Rapoarte si proportii
Def.Catul neefectuat a doua numere se numeste raport.
Raportul are forma
a
b
a : b, a, b
R.
a
b
c
)
d
2
3
8
12
a
b
c
a d
d
b c
Proportii derivate
Daca
a
b
c
d
a b
b
a
b a
a k
b k
a
c
d
b
c d
d
c
d c
c
d
b
d
c
a
a
a
x
a
b
a
b
Ex :Daca
c
b
atunci
c
x
atunci
c
c
atunci
x
4 10
x
6 x
a c
b
a c
x
b
b c
x
a
6 10 60
15
4
4
x
a1
b1
a2
b2
...
an
bn
a1
b1
a 2 ... a n
b2 ... bn
b
3
a+b=20
Relatia
a
2
b
a
o putem scrie
3
2
b
3
a b
2 3
20
.
5
obtinem : a
2 20
5
40
5
20
de
5
unde
iar b=12.
b
d
2)Ex :Doi muncitori termina o lucrare in 40 zile. In cate zile vor termina
lucrarea 10 muncitori?
2 muncitori .....................40 zile
10 muncitori.....................x lei
1) p% dintr-un numar
Calculati 20% din 40.
20
40 8 in concluzie 20% din 40 este 8
100
100
20
pb
sunt baieti.
Calcul algebric
(Calcul cu numere reale reprezentate prin litere)
1) Adunarea si scaderea se efectueaza doar atunci cand avem aceeasi parte
literala
Ex: 2x 4x 6x
3y
2y
(k1 k 2 ) ( x y)
Ex: 2 x 2 y ( 3xy 2 ) 6 x 3 y 3
3)Impartirea se efectueaza dupa regula:
(k1 x) : (k 2 y)
(k1 : k 2 ) ( x : y)
Ex : 8 x 2 y : ( 2 xy) 4 x
4)Ridicarea la putere se realizeaza dupa regula :
(kx)n=knxn
Ex:(2xy2)3= 2 3 x 3 ( y 2 ) 3 8 x 3 y 6
Formule de calcul prescurtat
( a b) 2
a2
(a b)( a b)
2ab b 2
a2
b2
Descompuneri in factori
A descompune in factori o expresie inseamna a scrie expresia respectiva ca
un produs de alte expresii care nu se mai pot descompune.
1)Matoda factorului comun
f x1
f x2
...
f xn
f=factorul comun
f ( x1
x2
...
xn )
Ex: 2x+3xy=x(2+3y)
factor comun x
2
2
2x yz+8xy z+4xyz=2xyz(x+4y+2)
factor comun 2xyz
2) Utilizarea formulelor de calcul prescurtat
Ex :x2-9=x2-32=(x+3)(x-3) deoarece (a b)( a b) a 2 b 2
2x2+4x2+2=2(x2+2x+1)=2(x+1)2
3) Gruparea termenilor
Ex: x2+2x-x-2=x(x+2)-(x+2)=(x-2)(x-1)
X2-2x+1-y2=(x-1)2-y2=(x-1-y)(x-1+y)
X2-5x+4=x2-3x-2x+6=x(x-3)-2(x-3)=(x-3)(x-2)
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere.Simplificare.Operatii cu
rapoarte
Ca regula generala, se descompun in factori toate expresiile intalnite si se
aplica reguli de calcul cu numere reale reprezentate prin litere.
Ex :
1
x
x 3
x 3
1
( x 3)(x 3)
x 3)
2
x 3
x 3)
3
x 3
1 2 x 6 3x 9
( x 3)(x 3)
5x 2
( x 3)(x 3)
Functii
Def.Se numeste functia f , o corespondenta intre elementele a 2 multimi A si
B care asociaza fiecarui element din A un singur element din B.
A se numeste domeniul de definitie.
B se numeste codomeniu.
Se noteaza f : A B .
Foarte important
A( x0 ; y 0 )
Gf
Functii de tipul
x0
f ( x0 )
f :A
y0
f(x)=ax+b
f(x)=x+1
Sa reprezentam grafic functia f.
x
1
2
3
Deoarece
B( 1;3)
Gf
1 R
f ( 1)
a ( 1) b
a b 3
(2)
/ 2b=5
b= 5
2
a+ 5 =2
2
a=
f(x)=ax+b==
5 4
2 4
1
5
x
4
2
2)
5
4
4 5
4
1
4
1
4
1
x
4
A(1;2)
Gf
si
B( 1;3)
Gf
5
.
2
A(1;2)
f(x)=
si
Gf
1
x
4
Gf
unde f(x)=ax+b
5
.
2
; 5 ) Gf
2
B( 1;3)
Gf
1
x
4
f ( 0)
5
2
, in concluzie punctele A , B si C
5
,
2
x= 20
2
10
Deci, solutia ecuatiei este 10, multimea solutiilor ecuatiei 2x-5=15 este
S={10}.
Ex.2 :1-5x=1,5
-5x=1,5-1
-5x=0,5
x= 0,5 0,5 0,1
5
4ac
c)
atunci
x1 / 2
b
2a
41 6
Deoarece
x1 / 2
( 5)
1
2 1
25 24 1
rezulta :
5 1
2
Sisteme de ecuatii
Rezolvati sistemul :
2x y 5
x 3y 5
2x
y 5
2x 6 y
10
5
5
1
5
5y
y 5 2x
y 5 2x
y 5 2x
x 3y 5
x 3y 5
x 3(5 2 x) 5
x 15 6 x 5
-2x+4 0
2x
4 | ( 1)
2x
4
2
y 5 2x
5x
10
y 5 2x
y 1
x 2
x 2
0( , , )
; 2]
x [2;
Ex :40 dam=4000dm
500 mm=0,5 m
Aria-unitatea de masura este m2
km2
Multiplii hm 2
dam 2
Unitatea m 2
dm 2
Submultiplii cm 2
mm 2
Deoarece
(a; b)
d
a
b
Ex:
Consideram triunghiul dreptunghic ABC ,m(<A)=90 0,AB=3 cm,AC=4 cm,
VA perpendiculara pe planul (ABC) ,VA=4 cm.Sa determinam distanta de la
punctul V la dreapta BC.
VA ( ABC )
BC ( ABC )
AM
BC
BC
de unde
AB 2
AC 2
BC 2
32
42
BC 2
BC 2
25
BC
25
5cm
Intr-un triunghi dreptunghi inaltimea coborata din varful unghiului drept este
produsul catetelor supra ipotenuza.
AB AC 3 4 12
cm
BC
5
5
VA ( ABC )
VA AB
Deoarece :
AM ( ABC )
VA AC
AM
VA
AM
AM 2
VM 2
VM 2
544
25
VM
42
544
25
12
5
VM
VM 2
544
25
VM 2
25)
16
144
25
VM 2
400 144
25
25
4 34
cm
5
VM
4 34
cm .
5
In figura anterioara : m( a; b) 60 0
Cazul 2 .Daca dreptele a si b nu sunt coplanare alegem un punct convenabil P
in spatiu si construim prin acel punct paralele a si b la dreptele date ,
masura unghiul dintre dreptele a si b fiind masura unghiului dintre dreptele a
si b.
Unghiul dintre o dreapta si un plan
m( OA; OA' )
m( AOA' )
DD'
BD'
l
l 3
(l
3)
1
3
3
3
Unghiul dintre cele 2 plane este unghiul dintre dreptele a si b figurat prin
unghiul colorat in albastru.
Triunghiul
Perimetrul si aria triunghiului oarecare
P ABC
AB
A ABC
b h
2
BC
AC
m( DCA)
m( A) m( B)
Proprietatile medianei :
AA' B
AA'C
TRIUNGHI
Teorema Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal departat de
laturile unghiului
Reciproca Daca un punct este egal departat de laturile unui unghi atunci el
apartine bisectoarei unghiului.
Linia mijlocie a unui triunghi
Def.Segmentul ce uneste mijloacele a 2 laturi se numeste linie mijlocie.
BC
2
A'
ABC
2)CAZUL U.L.U.
A'
[ AB ] [ A' B ' ]
B
ABC
B'
3)CAZUL L.L.L.
ABC
[ AB ] [ MN ]
[ BC ] [ NP ]
ABC
MNP
2.CAZUL C.U.
C
P
[ BC ] [ NP ]
ABC
MNP
3.CAZUL I.C.
[ AC ] [ MP ]
[ BC ] [ NP ]
ABC
4.CAZUL I.U.
MNP
[ AC] [ MP]
C
P
ABC
MNP
Triunghiul dreptunghic
BD DC
AB2
BD BC
AC 2
DC BC
: AB2 AC 2
BC 2
Teorema lui Pitagora
Reciproca teoremei lui Pitagora Daca intr-un triunghi suma patratelor a 2
laturi este egala cu patratul laturii a treia atunci triunghiul este dreptunghic.
Ex :Sa stabilim daca triunghiul ABC este dreptunghic.Se observa ca are loc
relatia : AB2 AC 2 BC 2 si conform reciprocei teoremei lui Pitagora triunghiul
ABC este dreptunghic in A.
Functii trigonometrice
cateta _ opusa B AC
ipotenuza
BC
cateta _ alaturata B AB
cos( B)
ipotenuza
BC
cateta _ opusa B
AC
tg ( B)
cateta _ alaturata B AB
cateta _ alaturata B AB
ctg ( B)
cateta _ opusa B
AC
sin( B)
sinx
1
2
2
2
cosx
3
2
2
2
3
2
1
2
tgx
3
3
ctgx
3
3
MN || BC
AM
AB
AN
MB
sau
AC
AB
NC
AM
sau
AC
MB
AN
NC
AB
AM
AC
MB
sau
AN
AM
NC
AB
sau
AN
MB
AC
NC
AB
AM
AC
AN
Cazul II
MN || BC
Cazul III
MN || BC
Deoarece
AM
MB
AN
NC
Asemanarea triunghiurilor
Def.Doua triunghiuri sunt asemenea daca unghiurile corespondente sunt
congruente si laturile corespondente sunt proportionale.
Teorema fundamentala a asemanarii
O paralela dusa la una din laturile unui triunghi determina pe celelalte 2 laturi
sau pe prelungirile acestora un nou triunghi asemenea cu cel initial.
Cazul I
MN || BC
AMN
ABC
AMN
ABC
Cazul II
MN || BC
Criterii de asemanare
1)Criteriul U.U.
A
B
A'
B'
ABC
2)Criteriul L.U.L.
A
AB
A' B '
A'
AC
A' C '
ABC
3)Criteriul L.L.L.
AB
A' B'
AC
A' C '
BC
B' C '
ABC
5
6
AABCD
b h
PABCD
AB BC DC AD
Dreptunghiul
AABCD
L l
PABCD
2 L 2l
Rombul
AABCD
PABCD
d1 d 2
2
4 l
Patratul
AABCD
l2
PABCD
4 l
Trapez
( B b) h
2
B b AB DC
AABCD
PABCD
Paralelogramul proprietati
[ AB]
[ AD]
A
B
[ DO]
[ AO]
[ DC ]
[ BC]
C
D
[ BO]
[OC ]
Paralelograme particulare
1)Dreptunghiul
m( A)
m( B )
[ AB] [ DC ]
[ AB] [ DC ]
[ AC] [ BD]
2)Romb
m( C )
m( D) 90 0
[ AB]
A
B
[ AO]
[ BO]
AD
[ BD] [ DC ] [ AC]
D
C
[OD]
[OC ]
BC
3)Patrat
m( A)
m( B )
m( C )
m( D ) 90 0
BD
Trapeze particulare
Trapezul isoscel
[ AD] [ BC]
[ AC] [ BD]
A
Trapezul dreptunghic
m( A)
m( B )
90 0
Cercul
0=centrul cercului
OA=raza cercului=R
BC=coarda
MN=diametrul cercului=2R
MA =arc de cerc
<AOB=unghi la centru
m(<AOB)=m(arcAB)
<AOB=unghi inscris in cerc
m(<AOB)= m(arcAB)
2
Lungimea cercului
Lcerc 2 R unde R este raza cercului.
Aria discului
Adisc
R 2 unde R este raza discului.
Lungimea arcului de cerc
LarcAB
Rx
180
Asec torAOB
R2x
360
R 2
R 2
2
R 3
2
4l
6l
CORPURI GEOMETRICE
l2
l
2
3l 2 3
2
l 3
2
Obs.
l
R
perimetrul
aria
POLIEDRE
CUBUL
Al
4l 2
At
6l 2
l3
d cub
l 3
Al , At , V , d cub , l sunt
cubului.
PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC
Al
2 Lh 2lh
At
2 Lh 2lh 2 Ll
Llh
d paralelipiped _ dreptunghic
L2
l2
h2
Prisma
Prisma dreapta triunghiulara
Al
Pb h
At
Al
Ab
V
2 Ab
3
4
Ab h
Al
Pb h
At
Al
Ab
l2
Ab h
2 Ab
Al
Pb h
At
Al
Ab
V
2 Ab
3l 2 3
2
Ab h
PIRAMIDA
PIRAMIDA TRIUNGHIULARA REGULATA
Al
Pb a p
2
Pb
3l
At
Al
Ab
V
h2
Ab
l2 3
4
Ab h
3
2
2
ab
ap
Al
Pb a p
2
Pb
4l
At
Al
Ab
l2
V
h2
Ab
Ab h
3
2
2
ab
ap
Al
Pb a p
2
Pb
6l
At
Al
Ab
V
h2
Ab
3l 2 3
2
Ab h
3
2
2
ab
ap
Al
At
AB
Ab
V
h2
( PB
Al
Pb ) at
2
AB Ab
L2 3
4
2
l 3
4
h
( AB Ab
AB Ab )
3
2
( a B ab ) 2 a p
Al
( PB
At
Al
AB
L2
Ab
l2
V
h2
Pb ) at
2
AB Ab
h
( AB Ab
AB Ab )
3
2
( a B ab ) 2 a p
Al
At
AB
Ab
V
h2
( PB
Al
Pb ) at
2
AB Ab
3L2 3
2
2
3l 3
2
h
( AB Ab
AB Ab )
3
2
( a B ab ) 2 a p
CORPURI ROTUNDE
CILINDRUL CIRCULAR DREPT
Al
2 Rg
At
2 R( R
V
h
g)
R h
g
Al
Rg
At
R( R
V
h2
n
g)
R 2h
3
R2 g 2
360 R
g
Al
At
V
h2
g (R
Al
AB
r)
Ab
h
(R 2 r 2 R r)
3
(R r)2 g 2
SFERA
4 R2
4 R3
3