Sunteți pe pagina 1din 61

http://scoalalanurile.xhost.

ro/
e-mail:daviodan@yahoo.com
MATEMATICA
ARITMETICA SI ALGEBRA
Multimi
Relatii:Un element apartine unei multimi daca el face parte din acea multime.
Ex :Daca A={1,2,3}atunci 1 A;2 A;3 A;4 A .
Def : Doua multimi sunt egale daca au aceleasi elemente.
Ex a) Daca A={1,2,3} si B={3,2,1} atunci A=B.
b)Daca A={1,2,4} si B={3,2,1} atunci A B.
c) Daca A={1,2,3} si B={1,2,3,4} atunci A B.
Def : Multimea A este inclusa in multimea B (A B)daca elementele lui A se gasesc printre elementele
lui B.
Ex : Daca A={a,b,c} si B={1,a,b,2,c} atunci A B.
Operatii cu multimi
1)Reuniunea ( )
A B={luam toate elementele din multimile A si B , o singura data}
2) Intersectia ( )
A B={luam doar elementele comune din cele doua multimi}
3)Diferenta(-)
A-B={luam toate elementele din A care nu se gasesc in B}
4)Produsul cartezian(x)
AxB= {luam perechi de forma (a ;b) unde a A si b B}
Ex : Fie A={1,2,3} si B={a,b,3}.
A B={1,2,3,a,b}
A B={3}
A-B={1,2}
B-A={a,b}
AxB={(1;a),(1;b),(1;3),(2;a),(2;b),(2;3),(3;a),(3;b),(3;3)}
Obs:Numarul elementelor produsului cartezian AxB este egal cu produsul dintre numarul elementelor
multimii A si numarul elementelor multimii B.In cazul exemplului anterior 3x3= 9 elemente are
produsul cartezian.
Multimi importante de numere
Multimea numerelor naturale :N={0,1,2,3,.....................................................................}
Multimea numerelor intregi : Z={......................,-3,-2,-1,0,1,2,3,..................................}
a
Multimea numerelor rationale : Q={ :a Z,b Z; b 0}
b
Multimea numerelor irationale I={formata din fractii zecimale , infinite si neperiodice}
Multimea numerelor reale : R=Q I
Au loc incluziunile : N Z Q R.
1
1
Ex:Fie multimea M={-1;0; ;-1 ; 2 ;2 3 ; ;1,(3);4,1(3) }
2
2
Determinati :M

N ;M

Z ;M

Q ;M

I si M

R.

N
0

Z
-1
0

Q
-1
0
1
2
1
-1
2

2
2 3
1,(3)
4,1(3)

1,(3)
4,1(3)

a
,a Z,b Z; b 0
b
1
1 1 2 1 3
-1
Q deoarece -1 ==2
2
2
2
(3
3 1 9 3 12
4
1,(3)= 1
9
9
9
3
(6
13 1
12
2 4 15 2 62
4
4
4,1(3)= 4
90
90
15
15
15
2 si 2 3 sunt numere irationale , pentru aceste numere putem doar aproxima valoarea lor
folosind algoritmul de calcul al unui radical.
este un numar irational (
3,14 )
1
1
Concluzie : M N ={0} ; M Z ={-1 ;0} ; M Q ={-1 ;0 ; ;-1 ;1,(3) ; 4,1(3)} ;
2
2
1
1
M I ={ 2 ;2 3 ; }; M
R={-1;0; ;-1 ; 2 ;2 3 ; ;1,(3);4,1(3) }=M
2
2

Obs :

1
2

R
-1
0
1
2
1
-1
2
2
2 3

Q doarece are forma

Scrierea numerelor naturale in baza 10


Orice numar natural se scrie in sistemul zecimal(cu baza 10) folosind cifrele
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.Numarul total de cifre este 10 de aici si denumirea de sistem zecimal sau numar in
baza 10.
Ex : 123 ; 2435435 ;.......
123= 1 102 2 101 3 100
2435435= 2 106 4 105 3 104 5 103 4 102 3 101 5 100
Obs. Toate numerele naturale se pot scrie folosind exemplul prezentat anterior.
Impartirea cu rest a numerelor naturale
Teorema impartirii cu rest a numerelor naturale
Fie a,b N atunci exista q,r N astfel incat a=b q r unde 0 r

Obs: a:b= q rest r a=b q r unde 0 r b


Ex:
8:3=2 rest 2 8= 3 2 2 unde 0 2 3
Divizibilitate in N
Def. Numarul natural a este divizibil cu numarul natural b (notatia a b ) daca exista numarul natural c
astfel incat a= b c
Ex: 8 2 deoarece exista numarul natural 4 astfel incat 8= 2 4
8 nu e divizibil cu 3 deoarece nu exista un numar natural c astfel incat 8= 3 c
Obs.1 :Daca a b atunci a se numeste multiplul lui b si b se numeste divizorul lui a.
In exemplul precedent 8 este multiplul lui 2 si 2 este divizorul lui 8.
Obs.2 : Daca a b atunci mai putem scrie b|a si citim b divide a(8 22|8)
Proprietati ale relatiei de divizibilitate
a) a 1 , oricare ar fi a N ;
b) Daca a b si cb atunci (a c)b ;
c) 0 a , oricare ar fi a N ;
d) Daca a b si k N atunci (a k )b ;
e) Daca a b si b c atunci a c ;
Criterii de divizibilitate
Crt. cu 10 Un nr natural este divizibil cu 10 daca ultima sa cifra este 0.
Ex :23240 10 ; 23235 nu este divizibil cu 10.
Crt. cu 5-Un nr natural este divizibil cu 5 daca ultima sa cifra este 0 sau 5.
Ex :54235 5 ; 235231 nu este divizibil cu 5.
Crt. cu 3- Un nr natural este divizibil cu 3 daca suma cifrelor sale este divizibila cu 3.
Ex :2481 3 deoarece (2+4+8+1) 3
2480 nu e divizibil cu 3 deoarece suma (2+4+8+0) nu este divizibila cu 3.
Numere prime si compuse
Def.Un numar natural este prim daca are exact 2 divizori. (pe 1 si pe el insusi)
Ex :2 ;3 ;5 ;7 ;11 ;13 ;17 ;19 ;........ sunt numere prime.
Def.Un numar natural se numeste compus daca are mai mult de 2 divizori.
Ex :8(are divizorii 1,2,4,8) deci este compus ;10(are divizorii 1,2,5,10) deci este compus.
Numere pare si impare in N
Def. Un nr natural divizibil cu 2 se numeste par.
Ex :10,242348,etc.
Def.Un numar natural care nu e divizibil cu 2 se numeste impar.
Ex :34235 ;3452359 ;etc.
Descompunerea unui numar natural in produs de puteri de puteri de numere prime
Ex :

24= 2 3 31
Obs. Numerele compuse se pot descompune dupa modelul prezentat anterior iar daca nr este prim nu
mai este necesar sa-l descompunem.
Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) si cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) a doua sau mai
multe numere naturale
C.m.m.d.c=luam factorii comuni la puterea cea mai mica
C.m.m.m.c.=luam factorii comuni si necomuni la puterea cea mai mare
Ex : 24= 2 3 31
30= 21 31 51
c.m.m.d.c.(24 ;30)= 21 31 6
c.m.m.m.c.[24 ;30]= 23 31 51 120
Obs. C.m.m.d.c. se utilizeaza in special cand dorim sa determinam cel mai mare numar care divide
numerele date.
C.m.m.m.c. se utilizeaza in special cand dorim sa aflam cel mai mic numar care este divizibil cu
numerele date sau atunci cand dorim sa aflam numitorul comun al mai multor fractii, numitorul comun
fiind chiar c.m.m.m.c. al numitorilor fractiilor.
Numere prime intre ele
Def. Spunem ca doua sau mai multe numere sunt prime intre ele daca c.m.m.d.c al acestor numere este
1.
Ex: 6= 2 3
5=5
c.m.m.d.c(6;5)=1 ,deci numerele 5 si 6 sunt prime intre ele.
Fractii
Def. Fractia are forma generala

a
, unde a si b sunt numere naturale sau intregi.
b

Clasificarea fractiilor
a
5
1.Fractia
spunem ca este supraunitara daca a>b.(Ex: )
b
3
a
3
2. Fractia
spunem ca este subunitara daca a<b.(Ex: )
b
5
a
5
3. Fractia
spunem ca este echiunitara daca a=b.(Ex : )
b
5
a
15
15
4. Fractia
spunem ca este ireductibila daca nu se mai poate simplifica.(Ex :
este ireductibila ;
b
10
17
este reductibila deoarece se poate simplifica prin 5)
Scrierea unui nr rational sub forma zecimala sau fractionara

1.Transformarea fractiilor ordinare in fractii zecimale se face impartind numaratorul la numitor


5
1
11
2,5 ;
0, (3) ;
1, (2)
2
3
9
2.Transformarea fractiilor zecimale in fractii ordinare
Putem intalni urmatoarele situatii:
ab
abc
a) a, b
;etc.
; a, bc
10
100
834
Ex: 8,34=
100
b
bc
b) a, (b) a ; a, (bc) a ; etc.
9
99
456 12 999 456
Ex : 12,(456)= 12
=
999
999
bc b
bcdef bc
; a, bc(def ) a
c) a, b(c) a
;etc.
90
99900
456 45
411 12 900 411
Ex : 12,45(6)= 12
= 12
900
900
900
Reprezentarea pe axa a numerelor reale
Def.Se
1)
2)
3)

numeste axa a numerelor reale o dreapta careia ii asociem 3 elemente:


Originea O in care se gaseste nr 0;
Sensul de la stanga la dreapta pus in evidenta printr-o sageata;
Unitatea de masura : poate fi de 1 cm ; 1 mm ; 1m ;etc.

Ne propunem sa reprezentam pe pe axa numerelor reale urmatoarele numere :0 ; -1 ;


0,(3); 2 .
2
1
1
0, (6) ;
0,5 ;-1 =-1,5
3
2
2
Daca numerele sunt irationale le aproximam prin fractii zecimale: 2 1,4142

Transformam fractiile ordinare in fractii zecimale:

Obs. -1

1
1 2
<-1<0<0,(3)< < < 2 .
2
2 3

Compararea si ordonarea nr reale


1
1
Sa comparam fractiile
si .
2
3
Metoda 1
Aducem cele doua fractii la acelasi numitor comun .

2 1
1
; ; -1 ;
2
3 2

(3

1
2
(2
1
3

3
6
2
6

Deoarece

3
6

2
1
, deducem ca
2
6

1
.
3

Metoda 2
1
=0,5
2
1
=0,(3)
3
1 1
.
2 3
Valoarea absoluta(modulul) unui nr real
Def. Modulul unui nr real reprezinta distanta de la origine la nr respectiv pe axa numerelor reale.
|2|=2
|-2|=2
deoarece distanta de la -2 sau 2 pe axa nr reale la origine este 2.
Concluzie :Modulul oricarui nr real este mai mare sau egal decat 0.
Obs.|0|=0
Definitia anterioara se poate transpune sub forma :
x, daca, x 0

Deoarece 0,5>0,(3) , deducem

|x|=

0, daca, x

x, daca, x 0
Obs.Daca k>0 atunci:
1)
|a|<k -k<a<k x [-k;k]
2)
|a|>k a (
;-k] [k;+ )
Opusul unui nr real
Opusul unui nr real se obtine schimband semnul din fata numarului.
Ex: opus(-4)=+4=4
opus(4)=-4
Inversul unui numar real
se obtine inversand numaratorul cu numitorul.
2 3
Ex :invers( )=
3 2
1
7
invers(7)=
deoarece 7 se poate scrie
7
1
Partea intreaga a unui numar real
reprezinta cel mai mare nr intreg mai mic sau egal decat nr real.
Mai simplu, partea intreaga a unui nr real se determina luand cel mai apropiat numar intreg de numarul
real pe axa numerelor reale din partea stanga.
Daca numarul este intreg , partea sa intreaga este chiar numarul respectiv.

Partea intreaga se noteaza [ ].


2
Ex :[0,(3)]=0 ; [ ]=0 ; [-1] =-1 ; [ 2 ]=1
3
Partea fractionara a unui nr real
Se noteaza { }.
Se calculeaza dupa relatia:
{a}=a-[a]
Ex :{0,(3)}=0,(3) [0,(3)]=0,(3) -0=0,(3)
{ 2 }= 2 -[ 2 ]= 2 -1
Rotunjirea si aproximarea numerelor reale
Daca nr este intreg atunci rotunjindu- l obtinem nr respectiv.Practic , reprezentati nr real pe axa nr reale
, acesta incadrandu-se intre doua nr intregi.Pentru a il rotunji alegem cel mai apropiat nr intreg de nr
real, cu exceptia ca daca nr real se gaseste la mijlocul intervalului atunci luam nr intreg din partea
dreapta.
Ex:1,2 =rotunjit acest nr este 1
1,49= rotunjit acest nr este 1
1,5=rotunjit acest nr este 2
1,7= rotunjit acest nr este 2
41,28= rotunjit acest nr este 41
Aproximarea numerelor reale
Fie nr real 12,12345.
12,1<12,12345<12,2
12,1 se numeste aproximarea cu o zecimala prin lipsa a nr 12,12345
12,2 se numeste aproximarea cu o zecimala prin adaos a nr 12,12345
12,12<12,12345<12,13
12,12 se numeste aproximarea cu doua zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,13 se numeste aproximarea cu doua zecimale prin adaos a nr 12,12345
12,123<12,12345<12,124
12,123 se numeste aproximarea cu trei zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,124 se numeste aproximarea cu trei zecimale prin adaos a nr 12,12345
12,1234<12,12345<12,1235
12,1234 se numeste aproximarea cu patru zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,1235 se numeste aproximarea cu patru zecimale prin adaos a nr 12,12345
Folosim aproximarile in general atunci cand se precizeaza expres intr-o problema sa aproximam
anumite valori(de exemplu radicali din numere naturale care nu sunt patrate perfecte) .
Ex :Aproximati cu o zecimala prin lipsa lungimea diagonalei unui patratel din caietul de matematica.
Folosind Teorema lui Pitagora intr-un triunghi dreptunghic isoscel cu catetele de 5 mm obtinem
ipotenuza 5 2 mm.Stim ca 2 1,4142 de unde deducem 5 2 5 1,4142 7,071 .In concluzie ,

aproximarea cu o zecimala prin lipsa a lungimii diagonalei unui patratel din caietul de matematica
7,0=7 mm.
Algoritmul de calcul al unui radical

Aproximarea nr real 10 3,16 .Aproximarea acestui nr real cu o zecimala prin adaos este 3,2.
Obs. Aproximarea este mai buna a unui nr real cu cat numarul cifrelor dupa virgula este mai mare.
Intervale in R
(a;b)={x R|a<x<b}
[a;b)={x R|a x<b}
(a;b]={x R|a<x b}
[a;b]={x R| a x b}
(- ;a)={x R|x<a}
(- ;a]={ x R|x a}
(b;+ )={ x R|x>b}
[b; + )={ x R|x b}
Ex:1) [-3;2]={x R| -3 x 2}

2) (-

;3]={ x R|x 3}

Obs.1)Daca avem semnul sau atunci folosim pentru intervale paranteza patrata, iar daca avem
semnul < sau > atunci folosim paranteza rotunda.
2)Paranteza rotunda semnifica faptul ca acel numar nu apartine intervalului , iar paranteza patrata
semnifica faptul ca acel numar apartine intervalului.La plus sau minus infinit avem intotdeauna
paranteza rotunda.
3) x (a;b) a<x<b
x [a;b) a x<b
x (a;b] a<x b
x [a;b] a x b
x (- ;a) x<a
x (- ;a] x a
x (b;+ )x>b
x [b; + )x b
Operatii cu numere reale
1) Adunarea si scaderea numerelor reale

a b

c b

(a

Ex: 2 5 5 5

c) b

7 5

3
3 2 3
Obs. Modulul general de calcul:1.Scoatem factorii de sub radical ;2.Daca avem aceeasi valoare in
radical atunci efectuam adunarea sau scaderea dupa regula descrisa mai sus , iar daca nu avem aceeasi
valoare in radical nu putem efectua adunarea sau scaderea respectiva.
27 2 3 3 3 5 3
Ex: 12

2) Inmultirea numerelor reale


a b c d (a c) b d
Ex: 2 5 5 2 10 10
Obs. Inmultirea se poate efectua indiferent daca avem sau nu aceeasi valoare in radicali.
Intoducerea factorilor sub radical se face dupa formula:

a b

a2 b

Ex: 12
22 3 | 2 | 3 2 3
Scoaterea factorilor de sub radical

a2 b | a |

22 3

Ex: 2 3

12

Obs. a 2 | a | , adica radical dintr-un numar la patrat este egal cu modulul numarului respectiv.
3) Impartirea numerelor reale
a b : c d (a : c) b : d
Ex: 20 5 0 : 5 2

4 25

4 5

20

12 30 3 3 3 3 3 3 3 3
16 40 4 4 4 4 4 2
8
Obs. La fel ca la inmultire , pentru a efectua impartirea nu e necesar sa avem aceeasi valoare in
radicali.
12 30 : 16 40

4) Ridicarea la putere
(a b ) n

an

Ex : (2 3) 3
Obs. (a b )

23 3
1

8 3 3

24 3

(a b ) n
Obs. In calcule se utilizeaza urmatoarele reguli de calcul cu puteri.
1) a m a n a m n
2) a m : a n a m n
3) (a m ) n a m n

4) (a b) n
5) a 0 1
6) a1 a

an bn

1
an
Rationalizarea numitorului de forma a b ; a

7) a

1) Cand numitorul unei fractii este de forma a b amplificam fractia cu


6)

Ex :

2 6
6

(2

6
3

6
2) Cand numitorul fractiei este de forma a
2

3)

Ex :
2

4 2 3
3

b.

(2

3 ) (2

b amplificam fractia cu a b .

4 2 3
3)

4 2 3

2
3
Obs.La numitor am folosit formula de calcul prescurtat (a-b)(a+b)= a 2

b2

Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor


Operatiile se efectueaza in ordinea :
1) ridicarea la putere
2) inmultirea si impartirea in ordinea in care sunt scrise
3) adunarea si scaderea
Parantezele se rezolva in ordinea:
1) parantezele rotunde
2) parantezele patrate
3) acoladele.

Media aritmetica si media aritmetica ponderata


Media aritmetica a n numere
a1 a 2 ... a n
Ma
n
Media aritmetica a numerelor a1 ,a2 ,...,an cu ponderile p1 ,p2 ,...,pn
a1 p1 a 2 p 2 ... a n p n
M ap
p1 p 2 ... p n
Obs.Prin pondere intelegem de cate ori se repeta numarul respectiv.

Ex :Un elev are la Biologie urmatoarele note: doi de 6, trei de 8 si un 10.Determinati media semestriala.

M ap

6 2 8 3 10 1
2 3 1

7,66 , adica va avea media 8.

Media geometrica a doua numere reale pozitive a si b

Mg

a b

Ex :Sa aflam media geometrica a numerelor 0,1 si 1000

Mg

0,1 1000

100 10

Rapoarte si proportii
Def.Catul neefectuat a doua numere se numeste raport.
Raportul are forma

a
b

a : b, a, b

R.

Def.Egalitatea a doua rapoarte se numeste proportie (

a
b

c
)
d

a si d se numesc extremi , b si c se numesc mezi


Ex :

2
3

8
12

Proprietatea fundamentala a proportiilor


Intr-o proportie, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor.

a
b

c
a d
d

b c

Proportii derivate
Daca

a
b

c
d

a b
b
a
b a
a k
b k
a
c
d
b

c d
d
c
d c
c
d
b
d
c
a

Aflarea unui termen dintr-o proportie


1) Daca x b atunci x a b
2) Daca
3) Daca
4) Daca

a
a
x
a
b
a
b

Ex :Daca

c
b
atunci
c
x
atunci
c
c
atunci
x
4 10
x
6 x

Sir de rapoarte egale

a c
b
a c
x
b
b c
x
a
6 10 60
15
4
4
x

Proportii derivate din


a c
b d

a1
b1

a2
b2

...

an
bn

a1
b1

a 2 ... a n
b2 ... bn

Ex :Doua numere sunt direct proportionale cu 2 , respectiv 3. Determinati


numerele stiind ca suma lor este 20.
Notam numerele cu a si b.
a
2

b
3

a+b=20
Relatia

a
2

b
a
o putem scrie
3
2

b
3

a b
2 3

20
.
5

Luand primul si ultimul raport obtinem : a

obtinem : a

2 20
5

40
5

20
de
5

unde

iar b=12.

Marimi direct si invers proportionale


Def. Doua marimi sunt direct proportionale daca de cate ori creste (scade) o
marime de atatea ori creste(scade) cealalta marime.
Def. Doua marimi sunt invers proportionale daca de cate ori creste (scade) o
marime de atatea ori scade(creste) cealalta marime.
Foarte important
Daca a si b sunt direct proportionale cu c si d atunci :
a
c

b
d

Daca a si b sunt invers proportionale cu c si d atunci :


a c b d

Regula de trei simpla


1)Ex :Cinci caiete costa 5000 lei.Cat costa 6 caiete ?
5 caiete ................................5000 lei
6 caiete.................................. x lei
Numarul de caiete este direct proportional cu numarul leilor.
5
6
de unde rezulta x=6000 lei.
5000

2)Ex :Doi muncitori termina o lucrare in 40 zile. In cate zile vor termina
lucrarea 10 muncitori?
2 muncitori .....................40 zile
10 muncitori.....................x lei

Numarul muncitorilor este invers proportional cu numarul zilelor.


2 40 10 x atunci x=8 zile.
Procente
Def.Se numeste raport procentual raportul cu numitorul 100.
Ex : 45 45%
100

1) p% dintr-un numar
Calculati 20% din 40.
20
40 8 in concluzie 20% din 40 este 8
100

2)Aflarea unui numar cand cunoastem p% din el


Intr-o clasa sunt 8 baieti, acestia reprezentand 20% din numarul total de
elevi.Aflati numatrul elevilor clasei.
Notam cu x=numarul elevilor clasei.Are loc relatia:
20
20
100
x 8 => x 8 :
8
40 elevi
100

100

20

3)Aflarea raportului procentual


Intr-o clasa sunt 10 fete si 40 baieti.Cat la suta din numarul total de elevi
reprezinta numarul fetelor ? Dar al baietilor ?
10
pf
100 20 % sunt fete
50
40
100 80 %
50

pb

sunt baieti.

Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment


Fie A un eveniment.Probabilitatea realizarii evenimentului A o notam
p(A).
p(A)= numar _ cazuri _ favorabile _ realizarii _ evenimentului _ A
numarul _ cazurilor _ posibile _ realizarii _ evenimentului _ A

Ex: 1) Care este probabilitatea ca aruncand un zar sa obtinem fata cu numarul


3 ?
A= sa obtinem fata cu nr 3
p(A)= 1
6

2)Care este probabilitatea ca aruncand un zar sa obtinem o fata cu numar


impar ?

A=sa obtinem o fata cu nr impar


p(A)= 3 1
6

3) O urna contine 5 bile albe si 2 bile negre. Care este probabilitatea ca


extragand o bila , aceasta sa fie alba ?
p(A)= 5
7

Calcul algebric
(Calcul cu numere reale reprezentate prin litere)
1) Adunarea si scaderea se efectueaza doar atunci cand avem aceeasi parte
literala
Ex: 2x 4x 6x
3y

2y

2) Inmultirea se efectueaza dupa regula:


(k1 x) (k 2 y)

(k1 k 2 ) ( x y)

Ex: 2 x 2 y ( 3xy 2 ) 6 x 3 y 3
3)Impartirea se efectueaza dupa regula:
(k1 x) : (k 2 y)

(k1 : k 2 ) ( x : y)

Ex : 8 x 2 y : ( 2 xy) 4 x
4)Ridicarea la putere se realizeaza dupa regula :
(kx)n=knxn
Ex:(2xy2)3= 2 3 x 3 ( y 2 ) 3 8 x 3 y 6
Formule de calcul prescurtat
( a b) 2

a2

(a b)( a b)

2ab b 2
a2

b2

(a b c) 2 a 2 b 2 c 2 2ab 2ac 2bc


2
(2 x) 2 2 2 x 3 y (3 y ) 2 4 x 2 12 xy 9 y 2
Ex: (2 x 3 y )

Descompuneri in factori
A descompune in factori o expresie inseamna a scrie expresia respectiva ca
un produs de alte expresii care nu se mai pot descompune.
1)Matoda factorului comun
f x1

f x2

...

f xn

f=factorul comun

f ( x1

x2

...

xn )

Ex: 2x+3xy=x(2+3y)
factor comun x
2
2
2x yz+8xy z+4xyz=2xyz(x+4y+2)
factor comun 2xyz
2) Utilizarea formulelor de calcul prescurtat
Ex :x2-9=x2-32=(x+3)(x-3) deoarece (a b)( a b) a 2 b 2
2x2+4x2+2=2(x2+2x+1)=2(x+1)2
3) Gruparea termenilor
Ex: x2+2x-x-2=x(x+2)-(x+2)=(x-2)(x-1)
X2-2x+1-y2=(x-1)2-y2=(x-1-y)(x-1+y)
X2-5x+4=x2-3x-2x+6=x(x-3)-2(x-3)=(x-3)(x-2)
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere.Simplificare.Operatii cu
rapoarte
Ca regula generala, se descompun in factori toate expresiile intalnite si se
aplica reguli de calcul cu numere reale reprezentate prin litere.
Ex :
1
x

x 3

x 3

1
( x 3)(x 3)

x 3)

2
x 3

x 3)

3
x 3

1 2 x 6 3x 9
( x 3)(x 3)

5x 2
( x 3)(x 3)

Functii
Def.Se numeste functia f , o corespondenta intre elementele a 2 multimi A si
B care asociaza fiecarui element din A un singur element din B.
A se numeste domeniul de definitie.
B se numeste codomeniu.
Se noteaza f : A B .
Foarte important
A( x0 ; y 0 )

Gf

Functii de tipul

x0

f ( x0 )
f :A

y0

unde D=domeniul de definitie

f(x)=ax+b

unde a, b numere reale

1) Daca A= multime finita atunci graficul functiei f este o multime de


puncte.
Ex :A={1,2,3}
f :A

f(x)=x+1
Sa reprezentam grafic functia f.
x
1
2
3

y=f(x) f(1)=2 f(2)=3 f(2)=4

Graficul functiei este reprezentat de punctele A(1 ;2),B(2 ;3),C(3 ;4).


2)Daca A=R atunci graficul este o dreapta.
Ex : f : R R f(x)=x+1
Sa reprezentam grafic functia f.
x
1
2
y=f(x) f(1)=2 f(2)=3

Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f : A R )=ax+b si A


multime finita
Ex :Fie f :{1,2,3} R , f(x)=-x+1 atunci multimea valorilor se obtine
astfel :
f(1)=-1+1=0
Multimea valorilor functiei f este B={0,-1,-2}.
f(2)=-2+1=-1
f(3)=-3+1=-2
Determinarea unei functii de tipul f : R R , f(x)=ax+b al carei grafic
contine doua puncte
Ex : Fie punctele A(1;2) G f si B( 1;3) G f . Sa determinam functia f care
contine punctele A si B, f(X)=ax+b.
Deoarece A(1;2) G f 1 R
f(1)=2 a 1 b 2 a b 2 (1)

Deoarece

B( 1;3)

Gf

1 R
f ( 1)

a ( 1) b

a b 3

(2)

Din relatiile (1)+(2) obtinem sistemul:


a b 2
a b 3

/ 2b=5
b= 5
2

a+ 5 =2
2

a=

f(x)=ax+b==

5 4
2 4
1
5
x
4
2

2)

5
4

4 5
4

1
4

1
4

In concluzie , functia f care trece prin punctele


este f(x)=

1
x
4

A(1;2)

Gf

si

B( 1;3)

Gf

5
.
2

Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand coordonatele


Ex :Sa stabilim daca punctele A(1 ;2),B(-1 ;3) si C(0 ; 5 ) sunt coliniare.
2

Punem conditia ca punctele


vezi exemplul anterior

A(1;2)

f(x)=

Verificam daca si punctul C(0

si

Gf

1
x
4

se gasesc pe graficul functiei f(x)=

Gf

unde f(x)=ax+b

5
.
2

; 5 ) Gf
2

adevarate rezulta ca punctul C(0 ; 5 )

B( 1;3)

Gf

1
x
4

f ( 0)

5
2

Cum ambele relatii sunt

, in concluzie punctele A , B si C
5
,
2

iar graficul fiind o dreapta

deducem ca punctele sunt coliniare.


Ecuatii si inecuatii
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax+b=0 , a 0,b R
Etape de rezolvare:
1.Separam termenii ce contin necunoscuta de termenii liberi;
2.Se determina valoarea necunoscutei.
Ex.1 :Sa rezolvam ecuatia : 2x-5=15
2x=15+5
2x=20

x= 20
2

10

Deci, solutia ecuatiei este 10, multimea solutiilor ecuatiei 2x-5=15 este
S={10}.
Ex.2 :1-5x=1,5
-5x=1,5-1
-5x=0,5
x= 0,5 0,5 0,1
5

Deci , solutia ecuatiei este -0,1 , multimea solutiilor ecuatiei 1-5x=1,5este


S={-0,1}.
Ecuatii echivalente
Doua ecuatii spunem ca sunt echivalente daca au aceeasi multime a
solutiilor.
Observatie importanta :Ecuatia 1-5x=1,5 are in multimea R solutia
x= -0,1 si deci multimea solutiilor S={-0,1}. Daca se cerea ca ecuatia sa
fie rezolvata in N sau Z atunci ecuatia nu avea solutii si deci multimea
solutiilor in acest caz era S= (multimea vida).
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax2+bx+c=0 , a 0,b,c R
Etape de rezolvare:
1.Se calculeaza discriminatul ecuatiei dupa relatia
b2

4ac

2.In functie de valorile lui avem situatiile :


a) 0 atunci ecuatia nuare solutii reale
b
0 atunci x1 x2
b)
2a

c)

atunci

x1 / 2

b
2a

Ex :Sa rezolvam ecuatia :x2-5x+6=0


Calculam discriminantul ecuatiei :
( 5) 2

41 6

Deoarece
x1 / 2

( 5)
1
2 1

25 24 1

rezulta :
5 1
2

Sisteme de ecuatii

si deci o solutie este 3 si cealalta solutie este 2.

Rezolvati sistemul :
2x y 5
x 3y 5

Metode de rezolvare a sistemelor de ecuatii :


1.Metoda reducerii
2x y 5
x 3 y 5 | ( 2)

2x

y 5

2x 6 y

10

5
5
1
5

5y

Inlocuind y=1 in ecuatia 2x+y=5 obtinem x=2.


In concluzie ,solutia sistemului este S=(2 ;1).
2.Metoda substitutiei
2x y 5

y 5 2x

y 5 2x

y 5 2x

x 3y 5

x 3y 5

x 3(5 2 x) 5

x 15 6 x 5

Rezolvarea in R a inecuatiilor de forma ax+b


Ex: Sa rezolvam inecuatia:
2x+4 0 2 x 0 4 2 x 4 x 4 x 2 x (
2

-2x+4 0

2x

4 | ( 1)

2x

4
2

y 5 2x
5x

10

y 5 2x

y 1

x 2

x 2

0( , , )

; 2]

x [2;

Obs.Cand inmultim sau impartim o inecuatie cu un numar negativ schimbam


semnul de inegalitate.
GEOMETRIE
Masurare si masuri
Lungimea-unitatea de masura metrul (m)
km
Multiplii hm
dam
Unitatea m
dm
Submultiplii cm
mm

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 10,100,1000,etc iar cand


transformam de jos in sus impartim la 10,100,1000,etc.

Ex :40 dam=4000dm
500 mm=0,5 m
Aria-unitatea de masura este m2
km2
Multiplii hm 2
dam 2
Unitatea m 2
dm 2
Submultiplii cm 2
mm 2

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 102,1002,10002,etc iar cand


transformam de jos in sus impartim la 102,1002,10002,etc.
Volumul- unitatea de masura este m3
km3
Multiplii hm 3
dam3
Unitatea m 3
dm 3
Submultiplii cm 3
mm 3

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 103,1003,10003,etc iar cand


transformam de jos in sus impartim la 103,1003,10003,etc.
Capacitatea- unitatea de masura este litrul (l)
kl
Multiplii hl
dal
Unitatea l
dl
Submultiplii cl
ml

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 10,100,1000,etc iar cand


transformam de jos in sus impartim la 10,100,1000,etc.
Obs :1000 cm3 = 1 dm3=1 l(1 litru)

Figuri si corpuri geometrice


Axioma paralelelor-printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o
singura paralela la dreapta data.
Teorema 1Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente sau
suplementare(adica au impreuna 180 grade).

Dreapta perpendiculara pe plan


Def. O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este perpendiculara pe
orice dreapta din plan
Teorema2 Daca o dreapta este perpendiculara pe doua drepte concurente
dintr-un plan atunci ea este perpendiculara pe plan.

Deoarece

(a; b)

unde (a ;b) este planul determinat de dreptele a si b

Teorema celor 3 perpendiculare. (T .3. )


Sintetizam teorema celor 3 perpendiculare sub forma :

d
a
b

Ex:
Consideram triunghiul dreptunghic ABC ,m(<A)=90 0,AB=3 cm,AC=4 cm,
VA perpendiculara pe planul (ABC) ,VA=4 cm.Sa determinam distanta de la
punctul V la dreapta BC.

VA ( ABC )
BC ( ABC )
AM

conform teoremei celor 3 perpendiculare : VM

BC

deducem ca distanta de la V la BC este VM.


Din teorema lui Pitagora obtinem :

BC

de unde

AB 2

AC 2

BC 2

32

42

BC 2

BC 2

25

BC

25

5cm

Intr-un triunghi dreptunghi inaltimea coborata din varful unghiului drept este
produsul catetelor supra ipotenuza.
AB AC 3 4 12
cm
BC
5
5
VA ( ABC )
VA AB
Deoarece :
AM ( ABC )
VA AC
AM

VA

AM

triunghiul VAM este dreptunghic

in A si aplicam teorema lui Pitagora :


VA2

AM 2

VM 2

VM 2

544
25

VM

42
544
25

12
5

VM

VM 2
544
25

VM 2

25)

16

144
25

VM 2

400 144
25
25

4 34
cm
5

In concluzie ,distanta de la V la BC este

VM

4 34
cm .
5

Obs.Distanta de la V la BC se scrie pe scurt d(V ;BC).


Distanta de la un punct P la o dreapta d
Construim perpendiculara din P pe dreapta d , distanta reprezentand lungimea
perpendicularei din P pe d.
Distanta de la un punct P la un plan w
Construim perpendiculara din P pe planul w , distanta reprezentand lungimea
perpendicularei din P pe w.
Distanta dintre 2 drepte paralele a si b
Este distanta de la un punct oarecare al dreptei a la dreapta b.
Distanta dintre 2 plane paralele w si q
Este distanta de la un punct oarecare al planului w la planul q.
Unghiul dintre 2 drepte
Cazul 1.Dreptele sunt coplanare(in acelasi plan) avem 2 cazuri particulare:
a)Daca dreptele sunt paralele atunci masura unghiului dintre ele 00.
b)Daca dreptele sunt concurente atunci masura unghiului dintre cele 2 drepte
este masura unghiului cel mai mic care se formeaza la intersectie.

In figura anterioara : m( a; b) 60 0
Cazul 2 .Daca dreptele a si b nu sunt coplanare alegem un punct convenabil P
in spatiu si construim prin acel punct paralele a si b la dreptele date ,
masura unghiul dintre dreptele a si b fiind masura unghiului dintre dreptele a
si b.
Unghiul dintre o dreapta si un plan

Pentru a gasi unghiul dintre dreapta OA si planul construim perpendiculara


din A pe plan.Piciorul perpendicularei din A pe plan este punctul A.OA este
proiectia lui OA pe planul .Masura unghiul dintre o dreapta si un plan este
masura unghiul dintre dreapta si proiectia dreptei pe plan.
m( OA; )

m( OA; OA' )

m( AOA' )

Ex :Fie cubul ABCDABCD.Sa determinam sinusul unghiul dintre BD si


planul (ABC).

Construim proiectiile puntelor B si D pe planul (ABC ).Proiectia lui B este


el insusi deoarece B aprtine planului (ABC).Proiectia pe planul (ABC) a
punctului D este D.In concluzie proiectia ortogonala pe planul (ABC) a
segmentului BD este BD, de unde tragem concluzia ca unghiul dintre BD si
plane este unghiul DBD.Daca notam cu l latura cubului atunci :
sin( D' BD)

DD'
BD'

l
l 3

(l

3)

1
3

3
3

Unghiul dintre 2 plane


Unghiul dintre doua plane se numeste unghi diedru.
Masura unghiului diedru este egala cu masura unghiului plan corespunzator
unghiului diedru.
Unghiul plan corespunzator se gaseste astfel :
1.Stabilim care este muchia unghiului diedru ;
2.Construim din fiecare plan cate o perpendiculara in acelasi punct pe muchia
unghiului diedru.
3.Unghiul dintre cele 2 perpendiculare este unghiul plan corespunzator
unghiului diedru.

Unghiul dintre cele 2 plane este unghiul dintre dreptele a si b figurat prin
unghiul colorat in albastru.

Triunghiul
Perimetrul si aria triunghiului oarecare

P ABC

AB

A ABC

b h
2

BC

AC

unde b este baza iar h inaltimea triunghiului.


Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este 180 0.
Unghiul exterior unui triunghi
Teorema:Masura unui unghi exterior unui triunghi este egala cu suma
masurilor unghiurilor neadiacente unghiului exterior.In figura urmatoare
unghiul exterior este <DCA.

m( DCA)

m( A) m( B)

Linii importante in triunghi si concurenta lor


1)Inaltimea-este perpendiculara dusa dintr-un varf pe latura opusa
Punctul de intesectie al inaltimilor se noteaza cu H si se numeste
ORTOCENTRUL TRIUNGHIULUI.

2)Mediana-este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul laturii opuse.


Punctul de intersectie al medianelor se noteaza cu G si se numeste
CENTRUL DE GREUTATE AL TRIUNGHIULUI.

Proprietatile medianei :

a)G este situat la 2/3 de varf si 1/3 de baza adica :


2
AA'
3
1
A' G
AA'
2
AG

b)Mediana imparte un triunghi in alte 2 triunghiuri cu arii egale.


Ex :

AA' B

AA'C

3)Mediatoarea-este perpendiculara dusa prin mijlocul segmentului.


Punctul de intersectie al mediatoarelor il notam cu O si se numeste
CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS TRIUNGHIULUI.

Teorema Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal departat de


capetele segmentului.
Reciproca Daca un punct este egal departat de capetele unui segment
atunci el apartine mediatoarei acelui segment.
Obs.In triunghiul dreptunghic , centrul cercului circumscris triunghiului
coincide cu mijlocul ipotenuzei, iar mediana corespunzatoare ipotenuzei
este jumatate din ipotenuza.
4)Bisectoarea unui unghi-este semidreapta cu originea in varful unghiului
care imparte unghiul in 2 unghiuri congruente.

Punctul de intersectie al bisectoarelor il notam cu I si este CENTRUL


CERCULUI INSCRIS IN

TRIUNGHI
Teorema Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal departat de
laturile unghiului
Reciproca Daca un punct este egal departat de laturile unui unghi atunci el
apartine bisectoarei unghiului.
Linia mijlocie a unui triunghi
Def.Segmentul ce uneste mijloacele a 2 laturi se numeste linie mijlocie.

Teorema Intr-un triunghi , linia mijlocie este paralela cu baza si jumatate


din aceasta.
MN || BC
MN

BC
2

Triunghiul isoscel si echilateral-proprietati


Def. Triunghiul cu 2 laturi congruente se numeste triunghi isoscel.

Teorema 1.Intr-un triunghi isoscel unghiurile de la baza sunt congruente.


Teorema 2.In triunghiul isoscel inaltimea dusa pe baza este in acelasi timp
mediana,mediatoare si bisectoare.
Def.Triunghiul cu toate laturile congruente se numeste triunghi echilateral.
Teorema 1.Intr-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt
congruente(avand fiecare 60 0).
Teorema 2.In triunghiul echilateral orice inaltime este in acelasi timp
mediana,mediatoare si bisectoare.
Congruenta triunghiurilor
Def.Doua triunghiuri sunt congruente daca laturile si unghiurile
corespondente sunt congruente.
Criterii de congruenta a triunghiurilor
Congruenta triunghiurilor oarecare
1)CAZUL L.U.L.

[ AB] [ A' B' ]


A

A'

ABC

[ AC] [ A' C ' ]

2)CAZUL U.L.U.

A' B' C'

A'

[ AB ] [ A' B ' ]
B

ABC

A' B' C'

B'

3)CAZUL L.L.L.

[ AB] [ A' B' ]


[ BC] [ B' C ' ]

ABC

A' B' C'

[ AC] [ A' C ' ]

Congruenta triunghiurilor dreptunghice


1)CAZUL C.C.

[ AB ] [ MN ]
[ BC ] [ NP ]

ABC

MNP

2.CAZUL C.U.

C
P
[ BC ] [ NP ]

ABC

MNP

3.CAZUL I.C.

[ AC ] [ MP ]
[ BC ] [ NP ]

ABC

4.CAZUL I.U.

MNP

[ AC] [ MP]
C
P

ABC

MNP

Triunghiul dreptunghic

Teorema inaltimii: AD2


Teorema catetei:

BD DC

AB2

BD BC

AC 2

DC BC
: AB2 AC 2

BC 2
Teorema lui Pitagora
Reciproca teoremei lui Pitagora Daca intr-un triunghi suma patratelor a 2
laturi este egala cu patratul laturii a treia atunci triunghiul este dreptunghic.
Ex :Sa stabilim daca triunghiul ABC este dreptunghic.Se observa ca are loc
relatia : AB2 AC 2 BC 2 si conform reciprocei teoremei lui Pitagora triunghiul
ABC este dreptunghic in A.

Functii trigonometrice

cateta _ opusa B AC
ipotenuza
BC
cateta _ alaturata B AB
cos( B)
ipotenuza
BC
cateta _ opusa B
AC
tg ( B)
cateta _ alaturata B AB
cateta _ alaturata B AB
ctg ( B)
cateta _ opusa B
AC
sin( B)

300 450 600

sinx

1
2

2
2

cosx

3
2

2
2

3
2
1
2

tgx

3
3

ctgx

3
3

Teorema lui Thales

O paralela dusa la una din laturile triunghiului determina pe celelalte 2 laturi


sau pe prelungirile acestora segmente proportionale.
Cazul I

MN || BC

AM
AB

AN
MB
sau
AC
AB

NC
AM
sau
AC
MB

AN
NC

AB
AM

AC
MB
sau
AN
AM

NC
AB
sau
AN
MB

AC
NC

AB
AM

AC
AN

Cazul II

MN || BC

Cazul III

MN || BC

Reciproca teoremei lui Thales


Daca are loc una din relatiile din teorema lui Thales atunci segmentul MN
este paralel cu una din laturile triunghiului.

Deoarece

AM
MB

AN
NC

conform reciprocei teoremei lui Thales avem MN||BC.

Asemanarea triunghiurilor
Def.Doua triunghiuri sunt asemenea daca unghiurile corespondente sunt
congruente si laturile corespondente sunt proportionale.
Teorema fundamentala a asemanarii
O paralela dusa la una din laturile unui triunghi determina pe celelalte 2 laturi
sau pe prelungirile acestora un nou triunghi asemenea cu cel initial.
Cazul I

MN || BC

AMN

ABC

AMN

ABC

Cazul II

MN || BC

Criterii de asemanare
1)Criteriul U.U.

A
B

A'
B'

ABC

A' B' C'

2)Criteriul L.U.L.

A
AB
A' B '

A'
AC
A' C '

ABC

A' B' C'

3)Criteriul L.L.L.

AB
A' B'

AC
A' C '

BC
B' C '

ABC

A' B' C'

Teorema paralelelor taiate de o secanta


O secanta determina pe doua drepte paralele unghiuri alterne-interne
congruente(corespondente congruente)
3
4

5
6

Obs :Unghiurile 1-5 ;4-8 ;2-6 ;3-7 sunt corespondente


Unghiurile 3-5 ;4-6 sunt alterne-interne
Unghiurile 1-7 ;2-8 sunt alterne-externe
Unghiurile 4-5 ;3-6 sunt interne de aceeasi parte a secantei
Unghiurile 1-8 ;2-7 sunt externe de aceeasi parte a secantei.
Patrulaterul convex
Perimetrul si aria
Paralelogramul

AABCD

b h

PABCD

AB BC DC AD

Dreptunghiul

AABCD

L l

PABCD

2 L 2l

Rombul

AABCD
PABCD

d1 d 2
2
4 l

Patratul

AABCD

l2

PABCD

4 l

Trapez

( B b) h
2
B b AB DC

AABCD
PABCD

Paralelogramul proprietati

[ AB]
[ AD]
A
B
[ DO]
[ AO]

[ DC ]
[ BC]
C
D
[ BO]
[OC ]

Paralelograme particulare
1)Dreptunghiul

m( A)

m( B )

[ AB] [ DC ]
[ AB] [ DC ]
[ AC] [ BD]

2)Romb

m( C )

m( D) 90 0

[ AB]
A
B
[ AO]
[ BO]
AD

[ BD] [ DC ] [ AC]
D
C
[OD]
[OC ]
BC

3)Patrat

m( A)

m( B )

m( C )

m( D ) 90 0

[ AB] [ BC] [CD ] [ AD]


[ AC] [ BD]
[ AO] [ BO] [CO ] [ DO]
AC

BD

Linia mijlocie in trapez

Def.Segmentul ce uneste mijloacele laturilor neparalele ale trapezului se


numeste linie mijlocie a trapezului

Teorema Linia mijlocie a trapezului este jumatate din suma lungimilor


bazelor si paralela cu bazele.
B b
2
MN || AD || BC
MN

Trapeze particulare
Trapezul isoscel

[ AD] [ BC]
[ AC] [ BD]
A

Trapezul dreptunghic

m( A)

m( B )

90 0

Cercul

0=centrul cercului
OA=raza cercului=R

BC=coarda
MN=diametrul cercului=2R
MA =arc de cerc

<AOB=unghi la centru
m(<AOB)=m(arcAB)
<AOB=unghi inscris in cerc
m(<AOB)= m(arcAB)
2

Coarde si arce in cerc


Teorema1 In acelasi cerc sau in cercuri congruente(cu aceeasi lungime a
razei)daca doua coarde sunt congruente atunci si arcele corespunzatoare sunt
congruente si reciproc.
Teorema 2.Diametrul perpendicular pe o coarda imparte coarda in doua
segmente congruente.
Teorema 3 Doua coarde paralele determina intre ele 2 arce congruente .
Tangenta la cerc
Def.Dreapta care taie cercul intr-un singur punct se numeste tangenta la cerc
si are proprietatea ca este perpendiculara pe raza in punctul de tangenta.

Lungimea cercului
Lcerc 2 R unde R este raza cercului.

Aria discului
Adisc
R 2 unde R este raza discului.
Lungimea arcului de cerc

LarcAB

Rx
180

Aria sectorului de disc

Asec torAOB

R2x
360

Calculul elementelor in poligoane regulate


Tip
a (l )
l (R) a(R) P(l )
A(l )
poligon
regulat
R
Triunghiul
l2 3
l 3
R 3
3l
2
4
6
echilateral
Patratul
Hexagonul
regulat

R 2

R 2
2

R 3
2

4l
6l

CORPURI GEOMETRICE

l2

l
2

3l 2 3
2

l 3
2

Obs.

l
R

latura _ poligonului _ regulat

raza _ cercului _ circumscris _ poligonului _ regulat


a apotema _ poligonului _ regulat

perimetrul

aria

POLIEDRE
CUBUL

Al

4l 2

At

6l 2

l3

d cub

l 3

Al , At , V , d cub , l sunt

aria laterala, aria totala,volumul,diagonala cubului si latura

cubului.
PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC

Al

2 Lh 2lh

At

2 Lh 2lh 2 Ll

Llh

d paralelipiped _ dreptunghic

L2

l2

h2

Prisma
Prisma dreapta triunghiulara

Al

Pb h

At

Al

Ab
V

2 Ab
3

4
Ab h

Prisma dreapta patrulatera

Al

Pb h

At

Al

Ab

l2

Ab h

2 Ab

Prisma dreapta hexagonala

Al

Pb h

At

Al

Ab
V

2 Ab

3l 2 3
2
Ab h

PIRAMIDA
PIRAMIDA TRIUNGHIULARA REGULATA

Al

Pb a p
2

Pb

3l

At

Al

Ab
V
h2

Ab

l2 3
4
Ab h
3
2
2
ab
ap

PIRAMIDA PATRULATERA REGULATA

Al

Pb a p
2

Pb

4l

At

Al

Ab

l2

V
h2

Ab

Ab h
3
2
2
ab
ap

PIRAMIDA HEXAGONALA REGULATA

Al

Pb a p
2

Pb

6l

At

Al

Ab
V
h2

Ab

3l 2 3
2
Ab h
3
2
2
ab
ap

TRUNCHIUL DE PIRAMIDA TRIUNGHIULARA REGULATA

Al
At
AB
Ab
V
h2

( PB
Al

Pb ) at
2
AB Ab

L2 3
4
2
l 3
4
h
( AB Ab
AB Ab )
3
2
( a B ab ) 2 a p

TRUNCHIUL DE PIRAMIDA PATRULATERA REGULATA

Al

( PB

At

Al

AB

L2

Ab

l2

V
h2

Pb ) at
2
AB Ab

h
( AB Ab
AB Ab )
3
2
( a B ab ) 2 a p

TRUNCHIUL DE PIRAMIDA HEXAGONALA REGULATA

Al
At
AB
Ab
V
h2

( PB
Al

Pb ) at
2
AB Ab

3L2 3
2
2
3l 3
2
h
( AB Ab
AB Ab )
3
2
( a B ab ) 2 a p

CORPURI ROTUNDE
CILINDRUL CIRCULAR DREPT

Al

2 Rg

At

2 R( R

V
h

g)

R h
g

CONUL CIRCULAR DREPT

Al

Rg

At

R( R

V
h2
n

g)

R 2h
3
R2 g 2
360 R
g

TRUNCHIUL DE CON CIRCULAR DREPT

Al
At
V
h2

g (R
Al

AB

r)
Ab

h
(R 2 r 2 R r)
3
(R r)2 g 2

SFERA

4 R2

4 R3
3