Facem legatura intre uman si transcendent.

Corpul fizic incepe sa vibreze si

Fiinta umana se desprinde din cusaturi
Parca cineva ar trage de firele de energie
Din varful degetelor,
Acesta este primul pas, caci
De aici
Nu exista scriitori, exista cititori
De ganduri demult uitate intre scrisori.
Si nu le dam drumul! Controlul e al mintii
Atata timp cat exista un egou exterior.

Si pentru ca ar vrea sa ma ajute sa trec peste starea mea, caci simte ca sunt undeva
deasupra
Si pentru ca ar putea sa ajunga atat de sus, cel mai sus unde nu i-ar mai fi frica de cadere
Gravitatia pamantului nu ar mai avea efect asupra lui
Si pentru ca ar vrea sa ramana sus, dar sa nu fie singur, in gloria sa sa nu se auda doar
tacere
Si pentru ca ar putea sa-si faca scari din numarul de aur pe care il cunoaste,

Si sa coboare de cate ori vrea jos, dar nu mai exista un SI, ci doar un potential POSIBIL

Posibil sa vrei sa te schimbi atunci cand simti ca sufletul e aproape al tau

Posibil sa poti face schimbarea atunci cand te regasesti
Posibil sa vrei sa pastrezi flagelul care e esenta ta pura si doar a ta
Posibil sa poti sa te intorci de cate ori vrei la tine, sa te cunosti in constientul pur
Dar tot POSIBILUL se termina pentru ca exista doar un AICI unde

Zambesti cu inima unui timp neinsufletit, in trei stari de agregare

Ingheata zambetul de la frigul de afara,
Dar ai puterea de a-ti evapora gandurile, sa simti ca ai trecut de transcendent
Sa cauti pe
Harta sufletului ravasit de hazardurile naturale ale vietii caci in aceasta cautare te
regasesti pe tine
Si te complaci in operatie doar cu gandul ca la terminarea ei va fi mai bine, dar
NU!
NU-i POSIBIL DECAT AICI

Din corpul fizic curge acum o esenta lichida, care face trupul sa se incalzeasca si inima
sa bata
Esenta nu miroase a sange, nu e doar o rana a operatiei de vindecare,
Miroase a esenta vie...
Te intorci caci sti ca atingerea calda a unei raze de lumina orbitoare e EA
E-a nustiu cata oara cand crezi ca tu esti de vina si vrei sa te schimbi
Sa schimbi lumea si sa cauti un ideal, dar nu-ti amintesti ca imprefectiunea da
frumusetea
Si P-L-E-A-C-A spre un Posibil Logos al Entitatii Atotputernice Creatoare Absolute
Trece de cele 40 de vami ale vazduhului,
Vamesii poarta si acuma masti, stau mereu de sase, cu toate cele sase simturi
Unul in plus care vine din adancul existentei lor
Sunt sapte acum pacatele de care iti amintesti, pe toate le-ai facut dar
NU mai ai de ce sa le regreti caci rana e acum D-E-Z-I-N-F-E-C-T-A-T-A cu
Fericire
Creste flagelul, acum iti pare bine ca nu l-a extirpat, ca esti intreg si din el va creste un
copac al faptelor tale,
Cu crengi armonioase, culoarea frunzelor, culoarea ochilor tai.

Toata lumea te crede NEBUN, pentru ca ei nu inteleg ca e

POSIBIL ca cineva sa aiba asemenea trairi si cel mai rau e ca nu are cum sa nu-ti pese
de parerea lor.
Atunci te salveaza orgoliul tau exterior pentru ca acorzi ignoranta.
Se inchide rana datorita iubirii care a trecut de faza transcendentului intre EA si EUL
tau.
Totul e prospetime, iubirea unica si irepetabila, rabdatoare, care nu cunoaste invidia.