Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Argumente PRO si CONTRA Eutanasiei

Lucru Individual

Conductor tiinific:
Donici Diana - magistru n drept, lector universitar
Autor:
Zelinschi Ilie, anul IV, grupa 402

INTRODUCERE

nca din cele mai vechi timpuri cunoatem c natura este perfecta i nu are nevoie de
schimbari,nsa viaa uman este fra de pre.n toate timpurile viata uman a prezentat o valoare
social suprema raportat la nivel sacral,drept exemplu putem lua,citatul 1Domnul a dat,domnul a
luat,ceea ce ar presupune c nimeni din muritori nu are dreptu s hotrasca cine are de trit si
cine trebuie sa moara.Din aceste considerente att morale ct etice,si din punct de vedere
juridic,viaa omului nu poate fi apreciata in dependea de calitate,superioritatea acestei valori
sociale este incontestabil in vrful lanului de valori.
Astfel Eutanasia,ca fenomen reprezinta un catalizator ntre doua tabere,cele ce aproba aceasta
metoda de curmare a vieii dupa preaea lor,i celor ce dezaproba aceasta metoda,att din
considerente etice ct si morale.
Eutanasia este actul deliberat de a pune capat vieii unui pacient cu inten ia de a curma
suferina
acestuia.Dupa parerea multor filosofi antici cit si medici, Oricare ar fi argumentele folosite
pentru eutanasie sau SAM, aceasta nu reprezint altceva decat uciderea pacientului.
ntrebarea ce d nceputul legalizarii sau interziceri Eutanasie sau a SAM,rmne de-a lungul
anilor una i aceeai 2Poate oare fi bine de a ucide,chiar daca intenia urmeaz scopul de a
elibera de suferin persoana?
Hippocrate printele medicinii,n jurmntul su clar expune supremaia vieii.
3
Nu voi prescrie niciodat o substan cu efecte mortale, chiar dac mi se cere, i nici nu voi da
vreun sfat n aceast privin. Tot aa nu voi da unei femei un remediu abortive.cunoscnd ca
Hippocrate a trit n sec.V .H.,putem ferm declara c sfinenia si supremaia vieii dateaza
nainte de nvaaturile cretine.
n societatea dezvoltata,Viaa omului este un principiu fundamental, protejat de lege i consacrat
n Constituiile a majoritatea statelor.Constituia avnd rolul de garantare a principiilor,garant al
stabilitaii si pilon al democraiei,n perioada cnd viaa fiecarui om este protejata de legea
penala.Faptul ca eutanasia n majoritatea statelor este interzisa,si privita din punct de vedere

1 Cartea lui Iov,Capitolul 1.alin 21.

Eutanasia si sinuciderea asistata. Raport comun al Medicilor.Octombrie


2005
2

3 Jurmntul lui Hippocrate.

penal ca o infraciune.Chiar dac prin eutanasie presupunem lipsirea de via la dorina


persoanei,aceasta ntruneste toate elementele infratiunei,si putem afirma c merge vorba de
simplu Omor,art 145 CP RM.
Dupa cum cunoatem n tiinta dreptului penal,infractiunile contra vieii persoanei li se acorda o
atenie deosebita.datorita obiectului asupra caruia atenteaza,viaa persoanei,i gradul
prejudiciabil care l reprezinta.Astfel,protecia vieii umane constituie,unul dintre scopurile
fundamentale ale legii penale.
Din anul 2002 cu adoptarea CP,pentru prima dat n RM eutanasia a fost recunoscut ca
infraciune,art 148 CP RM,din acest moment,au aparut discuii n scopul legalizarii eutanasie.

1.Consideraii generale privind Eutanasia.

1.1 Definiii i clasificarea Eutanasiei.

Cuvntul eutanasie provine din limba greaca-euthanasie,astfel eu-nseamna bun, thantosnseamna moarte:moarte bun.pe parcursul timpului progresnd de la,moarte buna,la lipsirea
de viaa a unei persoane la dorina acesteia.
SAM-foarte aproape dupa caracter cu eutanasia nsa nu trebuie de confundat aceste doua
metode, Sinuciderea asistata medical reprezinta moartea unui pacient ca urmare directa a
ajutorului dat de un medic.
Daca ar fi sa clasificam euthanasia,deosebim mai multe tipuri,in dependena de criteriu.

Dupa modul i mijloacele de realizare.


1.Eutanasia Activ- terminarea intenionata a vieii unui pacient de ctre un
medic care crede c moartea este in beneficiul pacientului.(prin
administrarea unei substane letale).
2.Eutanasia Pasiv- terminarea vietii unui pacient prin omisiune, spre
exemplu prin retragerea tratamentului. Moartea cauzat prin renunarea la
utilizarea mijloacelor extraordinare i disproporionate pentru a prelungi
artificial viaa unui bolnav aflat ntr-un process ireversibil se numete
adistanasie i este n opoziie cu distanasia care este o procedur medical
ce presupune adoptarea mijloacelor disproporionate pentru meninerea
funciilor vitale ale pacientului muribund, fiind respins de ctre
societate i de ctre codurile deontologice medicale, considerat malpraxis p
entru c prelungete agonia pacientului fr a permite nici salvarea i
nicialinarea durerilor acestuia.

Dupa forma inteniei eutanasia poate fi.


1.Directa- cauzeaz cu intenie direct, fr durere, moartea persoanei n
cauz.
2 Indirect- moartea este cauzat cu intenie indirect, ca i efect secundar
indubitabil al unei aciuni ntreprinse pentru a ndeprta durerea.

n funcie de consinamntul persoanei,eutanasia poate fi.


1.Voluntar- cnd, n deplinatatea facultilor mintale, pacientul ia hotrrea
s i se curme viaa
2.Non-Voluntara- n cazul persoanelor incapabile s i exprime voina, o
alt persoan decide c viaa pacientului nu mai merit trit. Aceast
aciune se realizeaz n lipsa oricrui semn c pacientul i-ar dori acest lucru,
poate chiar mpotriva voinei sale, dar ntotdeauna acionnd n conformitate
cu interesul pacientului. Eutanasia nonvoluntar este intlnit :
a) n cazul n care, din cauza unui accident sau a unei boli, pacientul nu mai
poate lua vreo decizie;
b) n cazul neadministrrii hranei sau a tratamentului unui nounscut plurima
lformat
c) n cazul bolnavului aflat n com profund. (coma profund nuse confund
cu moartea cerebral).
3.Involuntar-n cazul condamnailor la moarte.

1.2 Scurt Istoric.


n istorie deosebim ca pe parcursul ndelungat de dezvoltare de la popoarele
primitive,pna la primele concetraii de oameni la care era prezenta raiunea,au fost prezente

cazuri de eutanasie.scopurile urmate nsa difereau de la societate la societate,Unele triburi


nomade lasa-u sa piara pe drum persoanele batrne i rnite pentru a nu ncurca celorlalti,alte
popoare,ofereau moartea persoanelor btrne i rnite n scopul oferiiri acestora o moarte
nobila.n timpul rzboaielor se practica uciderea reciproca,pentru a nu rmne ostatici al
armatei nvingtoare,
Cunoastem bine faptul din legende,c copii handicapai cu dereglari fizice,erau arunca-i in
Sparta,de pe o stnca.aceasta actiune fiind aprobat de ctre 4Aristotel,arugmentndu-i opinia
ca este o utilitate publica.
5
Platon extindea practica data la btrnii grav bolnavi.
n Japonia,batrnii erau dui cu acordul lor pe Muntele Sfnt i erau lasa-i acolo pentru
venirea morii.
La goi era prezenta Stnca strbunilor,de pe care se aruncau btrnii i cei bolnavi grav.
nsa practica eutanasieri persoanele grav bolnave i batrne a avut de confruntat cu
principiile cretine,si ntinderea acestora asupra tuturor popoarele de pe continental EuroAsiatic.normele religioase,morale,nu permiteau lipsirea de viaa a unei persoane,dat fiind
faptul ca viaa a fost data de Dumnezeu,nu poate fi luat de un muritor.
n analiza istorica m-am confruntat cu faptul ca marii filosofi antici,considerau Eutanasia ca
curmarea vieii persoanei in scopul eliberarii acesteia de suferine,deci ce avem acum i
intrebarea de fapt este,Poate oare eutanasia fi apreciata,ca moartea buna,sau moartea
nobila?.i cine suntem noi sa hotarm cum trebuie sa-i traiasca viaa omul,cum ar trebui
apreciat,voina unei persoane de a muri,ca oprirea chinurile ce le suporta,ori ca un act de
laitate.i daca eutanasia este un act de binefacere,de orpire a chinurilor,de ce ar trebui sa fie
considerat infraciune,si penalizat.
Pentru prima dat n istoria omenirii eutanasia a fost legiferat n anul 1906 n statul Ohio,
SUA.
Mai apoi, deosebim o legalizare a eutanasiei de catre,Adolf Hitler n anul 1939,apobnd o
lege prin care autoriza nimicirea nou-nscutilor cu deformaii si alte boli patologice,ca mai
pe urm sa afecteze si persoanele bolnave mental,incapabil fizice,ct si a persoanele ce
aparineau raselor inferioare dupa parerea lui(Evrei,igani,Homosexuali).

1.3Eutanasia si dreptul la viata. 6O viaa fericita-o moarte demn.


4 Politica VII.
5 Republica 460.
6 Laslzo Bito Eutelia-Eutanasia

Cei care se opun eutanasiei considera ca argumentul suprem impotriva optiunii eutanasice este
faptul ca fiecare fiinta umana se bucura de imuabilul drept la viata. A atenta la acest drept,
indiferent de motivatia presupus empatica (cuparea suferintei), inseamna a avea o atitudine
lipsita total de etica.
Dreptul la viata este, fara indoiala, primul si cel mai natural drept al persoanei, premisa a
exercitarii celorlaltor drepturi fundamentale. De-a lungul istoriei pline de arbitrar si abuzuri a
umanitatii, lupta pentru afirmarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului apare ca un
fir rosu calauzitor. Afirmarea recenta a drepturilor omului s-a facut prin intermediul unor
documente recunoscute pe plan international (Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Pactul
International cu privire la Drepturile Civile si Politice) si pe plan regional (Conventia Europeana
a Drepturilor Omului, Conventia Americana a Drepturilor Omului, Carta Africana a Drepturilor
Omului si Popoarelor etc.) (Scripcaru et al, 1998; Jugastru, 2002; Trif, Astarastoae, Cocora,
2004). Normele interne consacr in egal msura dreptul la via si necesitatea respectarii
absolute a acestuia cu valoare de principiu constituional, dar i n prevederile generale ale
Codului Penal (care condamna orice atingere voluntara adus vieii), precum si n prevederile
specifice profesiei de medic, cuprinse in Codul de deontologie medicala al CMR (Jugastru,
2002).
Ideea fundamental de la care pornesc opozanii eutanasiei este c, negnd respectul datorat
Vieii umane, se creeaz premisa unor derapaje morale, psihologice si de constiina social, cu
consecine greu de prevazut pe termen lung.
Caracterul sacru al vieii (esena sa divina) este motivul pentru care reprezentantii Bisericii sunt
opozanti ceri ai eutanasiei (Scripcaru et al, 1998; Stan, 2001; Breck, 2001). Cel care nu poate da
viata nu este ndreptatit sa ia viaa, cu atat mai mult dac este medic, avnd menirea de a alina
suferina i a prezerva viaa, nu de a ucide.
Comandamentele spiritual-religioase "s nu ucizi" i "s-i iubeti aproapele" sunt, de asemenea,
aspecte complementare ale dreptului la viaa motiv n plus de a ne opune eutanasiei (Stan,
2001; Zanc, Lupu, 2004).

De cealalt parte a baricadei, partizanii eutanasiei susin existena unui "drept de a muri", care
nu este antitetic dreptului la via, ci ar fi un corolar al acestuia (Jugastru, 2002).
Se spune ca "moartea face parte din via", marcandu-i finalul asa cum nasterea ii marcheaz
nceputul. Putem sa ne conducem viaa cum credem de cuviin, fcnd eforturi ca finalul ei sa
fie un semn de exclamare si nu un banal punct. Cand insa sfarsitul vietii este grevat de suferinta
si decrepitudine, avem puterea in virtutea autonomiei personale si a dreptului la viata privata al
fiecaruia ? sa transformam semnul de punctuatie de la finalul propozitiei vietii din "..." intr-un
viguros semn de exclamare. Sustinatorii eutanasiei propun in acest sens o atitudine voluntara, de
refuz al unui final de viata lipsit de demnitate. Este o atitudine in spiritul stoicismului pagan al
lui Seneca: "Nu viata e binele, ci faptul de a vietui bine. Prin urmare, omul intelept traieste atata
timp cat trebuie, nu cat timp poate... Va gandi mereu in termeni de calitate, nu de cantitate", iar
"Atunci cand o moarte implica chin, iar alta e simpla si usoara, de ce sa nu o iei pe cea usoara?"

1.4Argumentele PRO si CONTRA


se impart in dependenta de partea in care le abordam:
Din punct de vedere a Religiei.
7 citat de Engelhardt, 2005, pg 405

Contra:
Crestini Ortodoxi si Catolici
Dintr-o perspectiv religioas viaa este sacr. Religia catolic i ortodox, iudaismul,
islamismul condamn eutanasia.
S nu ucizi este una din cele zece porunci (35).
Biblia ne nva s ne cretem i s ne iubim copiii, s ne ascultm i s ne iubim prinii,
s ne ajutm semenii, care sufer sau sunt bolnavi.
Religia catolic i ortodox consider viaa ca un dar a lui Dumnezeu, iar trecerea prin moarte la
viaa etern este de asemenea, un dar a lui Dumnezeu.
Belgia chiar daca face parte din cadrul religios Crestin au aprobat legea cu privirea la permiterea
eutanasierii inca din anul 2001 insa trebuie sa realizam ca nu Eutanasia nu se efectuiaza drept
urmare a decizie pacientului.
- pacientul trebuie s fie major sau minor emancipat, capabil nmomentul cererii;
- cererea trebuie s fie formulat voluntar, s fie deliberat i repetat,fr a fi rezultatul vreunei
presiuni externe;
- boala trebuie s fie ireversibil, pacientul s sufere, fizic sau psihic,constant i insuportabil;
- medicul trebuie s informeze pacientul privind starea sa, sperana devia .a.m.d.;
- trebuie consultat i un alt medic (sau o echip de specialitate, dac
aceasta exist),independent i specialist n materia respectiv, n privina caracterului grav i
incurabil al bolii;
Comisia de control, compus din 16 membrii, primete, n termen de patru zile de la
data actului eutanasiatic (poate era mai potrivit controlulcomisiei nainte de acest act
ireversibil), dosarul pacientului; dac dou treimi din membrii comisiei consider c au fost
nclcate dispoziiile legale, dosarul este trimis procurorului.

Sinotismul(Japonia)
Japonia, tradiional, sinuciderea este privit ca i o alternativonorabil fa de pierderea
prestigiului i a onoarei: o persoana nu ar trebui,spun ei, s supravieuiasc bunei sale reputaii
sau succesului.
Astfel, n lipsa unei legiferri, Curtea a enunat 4 condiii pentru permiterea eutanasiei:

1234-

dac pacientul sufer o durere fizic insuportabil;


dac moartea este indubitabili iminent;
dac s-au luat toate mijloacele posibile pentru indeprtareadurerii;
dac
pacientul
i-a
exprimat
clar

consimmntul

Din punct de vedere Financiar


PRO
Eutanasia activ ar salva familia, pe termen lung, de traume afective i traume financiare. Dar,
ce poate fi mai traumatizant afectiv, dect gndul c, eti prta la o crim, c eti prta la o
crim fa de o persoan pe care o iubeti ?
Poate singurul argument pentru promovarea eutanasiei ar fi argumentul financiar.
Este adevrat c, se cheltuie muli bani pentru furnizarea de servicii pentru aceti
pacieni, c statul, sistemele de asigurri sociale, de fapt, toi contribuabilii suport efortul
financiar excesiv pentru ngrijirea acestor pacieni, iar membrii familiei pot avea pierderi
financiare importante datorit costurilor acestor ingrijiri i datorit reducerii randamentului la
locul de munc, prin timpul investit pentru ngrijirea acestor pacieni.
Promotorii eutanasiei declar c, preul unei eutanasieri nu depete costul a cteva zile
de ngrijire paliativ, iar, vnzarea la licitaie ale organelor disponibile ale persoanei eutanasiate
ar contribui la ridicarea nivelului de trai al membrilor familiei.

Din punct de vedere Moral


Contra:
Lipsirea vietii unei persoane nu poate fi savirsita doar de cel ce i-a acordato,si mai mult de
nimeni,fiecare persoana este stapin pe soarta si viata sa.

Pro
Insa durerea fizica,psihica-care o suporta pacientul,ar putea fi un mijloc de aprobarea si de
primire a eutanasierii ca un beneficiu pentru persoana.

CONCLUZIA

Dup cum observm caracteristicile eutanasiei se trag nca din vechi timpuri,cnd aceast
procedur nu era urmarit penal,si favoriza dezvoltarea continu a societaii.i oamenii nu au
disparut,ci din contra s-au dezvoltat au format o societate mai bun,dar mai sntoas oare?
Ceea cu ce au ncercat s lupte de-a lungul sutelor de ani diferite popoare,cu btrnete,bolile
incurabile,malformatiile,i altele,pentru a forma o societate suprema fr persoane cu dereglari
fizice,mentale.si corect se spune din punct de vedere economic,este mai ieftin i mai rapid sa
ucizi,dect s tratezinsa ct de corect din punct de vedere moral;etic,religios este acest act?
Eutanasia, odata legalizata, nu va putea fi efectiv controlata. Experienta olandeza arata ca
aproape 1000 de pacienti sunt omorati de catre medici in fiecare an impotriva dorintei sau
consimtamantului lor. Eutanasia, initial gandita pentru un grup sigur, de exemplu pacientii cu
boli in faza terminala, a fost aplicata si pe alte grupuri, pe cei care sunt bolnavi sau doar se
considera ei insisi bolnavi, si chiar pe nou-nascutii cu infirmitati.
Pentru a nu repeta greelile altora trebuie de cunoscut istoria,se pune ntrebare este necesar
RM,legalizarea eutanasie,a atins medicina din RM gradul de dezvoltare necesar,pentru aprecierea
faptului cine trebuie s triasc i cine ar trebui sa moar.
-Nu!,prerea mea este ca RM nu este gata pentru legalizarea eutanasie,i n timpul apropiat nu va
fi,s apreciem si din punct de vedere a corupie,pentru c RM intra in lista celor mai corupte ri
din EU,cte vieti ale persoanele vor fi pagubite,pe nedrept.Pentru aplicarea eutanasie n practic
ar fi de dorit nainte de toate s se afle momentul stabilirii corecte a morii cerebrale, fapt care ar
determina deosebirile dintre o fapt legal (deconectarea aparaturii de meninere a vieii dup
constatarea morii cerebrale) i infraciune (n cazul deconectrii acesteia nainte de momentul
constatrii morii cerebrale, n stare de com vegetativ sau moarte clinic
Din punct de vedere compatimitor,eutanasia ar fi trebuit legalizat,i odat ce doar pacineii
lovii de boala incurabil,cunosc prin ce trec,ei ar trebui macar sa-i permit singuri sa-i
faureasca destinul n continuare, din ce ce au,nu din ceea ce ar trebui sa aib.Astfel viata ca
valoare sociala primordial,care nu poate fi comparat cu nimic alt ceva,merit protecia n
continuare de ctre legislaia statului pentru a nu putea atenta nimeni la inviolabilitatea acesteea.

BIBILIOGRAFIE.

Tez de doctor(EUTANASIA INFRACIUNE CONTRA VIEII

SAU ACT COMIZERATIV) Chiinu 2013................... BRUS Valeriu


Rezoluie a unui grup de medici privind eutanasia i sinuciderea
http://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/eutanasia.sinuciderea.asistata.pdf

aistat -

CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICAL din 30 martie 2012- PUBLICAT N:


MONITORUL OFICIAL nr. 298 din 7 mai 2012
Constituia RM-Cap II art.24 alin.1
Jurmntul lui Hippocrate
https://www.aclu.org/ =ACLU

Cuprins
Introducere.....................................................................................pag
Consideraii generale privind Eutanasia........................................pag
Scurt Istoric...pag

Eutanasia si dreptul la viata. O viaa fericita-o moarte demn......pag


Argumentele PRO si CONTRA....................................................pag
Concluzia.......................................................................................pag

S-ar putea să vă placă și