i

-.J

..

.1
i

I
DIAGNOSTICAREA KARMEI
DIAGNOS
:)

Cart
Cartea a treia
IVBIREA
IV

Editura Dharana

~
..~

~inainte de lectura acestei ciirti ar Ii bine sa !js"ti

deoparte orice su arare e Dumnezeu, pe parinfi,
pe lumea inconjuratoare, pe dumneavoastr
in~iva ~i pe destin"
S. N. Lazarev

j I / (). <MMM.'f!.. tL()oi.

~
I

...~

Serghei Nikolaevici Lazarev

DoIc:ziaMCIPaBibUocedlN'-'
LAZ.AREV. S!!RGHHI NICOU.BVICI
Di8poaticarea~;Iubhoa/Scr8heiNicolaeviciLazarev.
Trad.:JoufiDa$i[JjeDaJlHov.-Bucure$lj,
Dhar8Da.2000
3)
p.;~m.-(DiagDOsticareaka"""i:
!SBN973-85007.0.2
L Danilov.
lozefina
II. Dani!ov.llie(trad.)

(trod.)

t59.961

DIAGNOSTICAREA

KARMEI

JlA3APEB C H
,l.{HafHOeTHKaKapMb!. KHHra TpeTh'. JlIo6oBb.
CaHKT-rTeTep6ypr 2000

IUBIREA

Copyright @ 1993 by Beauty Land

Copyright renewed @ 1995 by Academia Parapsihologhii
Copyright renewed @ 1998 by S. N. Lazarev
Copyright @ 2000, ROVIMEDTRADINGS.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania si Republica
Moldova. Multipliearea ~i / sau distribuirea prezentului volum
sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente
sau viitoare) este interzisa tara aeeeptul seris ROVIMED
TRADING S,R,L.

Tradueere din limba rusa

IOZEFINA 51 ILIE DANILOV

Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate.

Copyright @ 2000, ROVIMED TRADING S.R.L.

Prefa(1l ~i note de
ILIE DANILOV

Editura DHARANA Bueuresti

Departament distributie: Tel: 01 337 24 24;
Fax: 01 6446377
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol.
Coperta colectiei: Mihai N1arinescu
IIustratie coperta I: fragment icoanA sec. al XV-lea - Andrei Rublev
Tehnoredactor: Marian Irimia

.~

Editura
DHARANA
Bueure~ti
~

"j
'i;i

I
it'
t

.-

,.~
'1

_.~
}'

PREFATA

Serghei Nikolaevici Lazarev, un bioenergetician

rus, cu 0 bogatii practicii in domeniul terapiei
neconventionale, cunoscut in lumea intreagii datoritii
ciirtilor sale ~i, mai cu seamii, datoritii rezultatelor pe
care le-a obtinut in diagnosticarea ~i tratarea, chiar ~i
de la distantii, a unor cazuri dificile, in fata carora
medicina oficialii s-a dovedit neputincioasii, a facut
ni~tedescoperiri senzationale, care ar putea revolutiona
intreaga conceptie contemporanii asupra diagnosticiirii
~i tratiirii bolilor. Lazarev nu este doar un simplu
vindeciitor, ci un adeviirat om de ~tiintii, un pasionat
cercetiitor al fenomenelor paranormale care sunt
riispunziitoarc;de starea noastriide siiniitate.Rezultatele
cercetiirilor sale s-au materializat in ~ase ciirti, purtiind
titlul generic Diagnosticarea karmei (fiecare carte
aviind un subtitlu sugestiv, in concordantii cu

--

",

._.~
T--

infonnatiile transmise cititorilor), aparute in Rusia

incepand cu anu11994.
Dotat cu ni~te calitati bioenergetice ie~ite din
comun, bun cunoscator al mecanismelor conexiunilor
cauza-efect ~i al impactului acestora asupra sanatatii ~i
destinului oamenilor, S. N. Lazarev a pus bazele unei
metode proprii de diagnosticare ~itratament, in care se
ingemaneaza cele mai viabile principii ale filozofiei
clasice orientale (in special ale celei indiene), ale eticii
~i moralei cre~tine, cu cele mai noi cuceriri in
domeniul ~tiin\elor medicale. Ciirtile sale (pentru care
S. C. Rovimed Trading, detine drepturile de autor
pentru public area lor in limba romana, prin Editura
Dharana) sunt ni~te pledoarii convingatoare pentru
intoarcerea la valorile primordiale ale eticii ~i
moralitatii, intrucat ignorarea acestora constituie, in
opinia autorului, cauza principala a recrudescentei
bolilor ~i nenorocirilor care ne bantuie, in special in
ultimul deceniu ~ijumatate. Metoda elaborata de S. N.
Lazarev, confinnatii de multimea cazurilor rezolvate
de el, s-a perfectionat de la un an la altul, de la un
volum la altul ~i 1!;vemtoate motivele sa credem ca
autorul Diagnosticiirii karmei nu se va opri aici, ci i~i
va dezvolta in continuare teoria ~i, la zestrea celor ~ase
ciirtideja public ate, va adiiuga altele.
Citind aceste ciirti, yom descoperi plini de
surprindere ca omul nu se identifica doar cu
organismul fizic, ci reprezinta 0 structurii cu mult mai
8

complexa, in care fizicul este doar 0 singura

componenta (~i poate ca nu cea mai importanta).
Interdependenta dintre material ~i spiritual, dintre
comportamentul omului ~idestinullui, legatura noastrii
cu Cosmosul, cu Principiul Divin sunt sustinute de
argumente convingatoare ~i, mai ales, de fapte reale
din practica terapeutica a autorului. Dupa ce, in
primele doua ciirti, Lazarev ne da raspunsuri
convingatoare la 0 serie de intrebiiri fundamentale,
care triimantau de multa vreme con~tiintele noastre, in
a treia sa carte, iatii, el aduce noi intrebiiri
cutremuratoare la care ne raspunde prezentiind cazurile
mai deosebite din practica sa:
Ce rol joaca iubirea pentru starea de sanatate a
omului?
Care este telul ~i sensul vietii noastre pe Piimant?
Este gelozia 0 boala sau un factor patogen?
Cand, cum ~icui trebuie sa ne rugam?
Care este mecanismul imbatriinirii ~i cum poate fi
ea amanata pentru 0 perioada cat mai lunga de timp?
Care sunt cauzele impotentei ~icum pot fi eliminate
acestea?
In ceea ce prive~te gelozia, autorul ciirtii
Diagnosticarea karmei. Iubirea este de piirere ca
aceasta reprezintii un mare pericol pentru sanatatea ~i
viata omului. Ca ~iin primele doua ciirti autorul acorda
0 importantii deosebitii "igienei" ~i profilaxiei
spiritului, conditie primordiala in prevenirea nu numai
9

i,

--.---------

...

~
r

a celor mai groaznice boli, dar ~i a celor mai cumplite

nenorociri, pe care mai intotdeauna suntem tentati sa Ie
punem pe seama fatalitiitii ~i a destinului.
Prin traducerea ~i publicarea integrala in Romania a
ciirtilor lui S. N. Lazarev, Editura Dharana ofera
cititorilor romani posibilitatea de a intra in posesia unui
veritabile enciclopedii de etica, al unui excelent
vademecum de medicina neconventionala, atiit de
necesare fieciiruia dintre noi la aceasta cumpiina dintre
veacuri ce se consuma sub semnul unei profunde ~i
periculoase crize spiritual-morale.

CUVANT

INAINTE

.
Ma gandeam sa scot a treia carte dupa cativa ani de la
aparitia celei de-a doua. Informatia care mi-a parvenit
dupa editarea volumului "Karma pura" era intr-atat de
importantii, incat am decis ca la reeditarea ei sa introduc
unul-doua capitole noi. N-am reu~it insa sa comprim
informatia la dimensiunile unui capitol sau doua ~i de
aceea m-am hotarat sa scot 0 carte separata. in primavara
lui 1996 voiam sa editez un volum, prin intermediul
caruia sa raspund la scrisorile primite, dar situatia a
inceput sa se schimbe intr-atat de repede, incat am decis
sa pastrez denumirea "Diagnosticarea Karme;" ~i sa aduc
la cuno~tinta cititorilor informatia legata de ultimele meIe
cercetiiri.
Doresc sa atrag inca 0 data atentia cititorilor asupra
faptului ca nu dau nici un fel de retete ~i ca nu indemn pe
nimeni la nimic. Tot ceea ce scriu , este rodul incercarilor
meIe de a intelege \umea inconjuratoare, dar ~i a dorintei

/lie Danilov

:,:,-

II

""

~.
.~
\'
~~

de a impiirtii~icititorilor din experienta mea in activitatea

de u~urare a suferintelor bolnavilor. Este tot ceea ce
doresc sii comunic. Dacii imaginea lumii pe care am
inregistrat-o ieri diferii de cea de azi, eu nu-i aduc
modificiiri ~i piistrez totul a~a cum a fost. Nu ~tiu cum se
va incheia aceastii expunere insii con~tiinta importantei
cercetiirilor mele mii impulsioneazii sii merg mai departe.
Multi cititori au inteles deja cii falsurile care au apiirut
n-au nici 0 legiiturii cu mine. Dacii voi scrie ~i 0 a patra
carte, mii giindesc cii acest lucru s-ar putea intiimpla nu
mai devreme de trei-patru ani.
Stimati cititori, inainte de lectura acestei ciirti ar fi
bine sii liisati deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe
piirinti, pe lumea inconjuriitoare, pe dumneavoastrii in~ivii
~i pe destin. Dacii cititorului i se va crea impresia cii
lucrarea este din buciitele, il asigur cii acestea compun
intregul.

INTRODUCERE

I
"

i,
If'
I

Cu cat este mai perfectionat un sistem. cu atiit este

mai puternicii tendinta lui de a se izola de lume, de a se
orienta numai ciitre sine. Inseamnii cii perfectiunea
adeviiratii presupune autonegarea, ceea ce reprezintii
chezii~ia supravietuirii ei.
In ultima vreme, am inceput sii observ cii mai toate
problemele incerc sii Ie rezolv numai prin metoda
purificiirii spirituale. Teoretic, am perfectii dreptate, insii
nu intotdeauna dispun de timpul necesar pentru
purificarea spiritualii. Pentru aceasta se impun ni~te
ac(iuni corecte:
Un pacient imi povestea odatii 0 intiimplare:
- Unei feme; au inceput sii-i aparii pliigi in cavitatea
bucalii, ~i nici un fel de medicamente nu-i erau de folos.
A umblat pe la cei mai bun; doctori din Moscova, dar in
zadar. S-a adresat ~i unor somitiiti medicale din
striiiniitate, insii rarii nici un rezultat. Au incercat sa 0
13

~
~ '.-" .-.

.~
~'

ajute ~i bioenergeticieni. Dupa ce a umblat pe la diver~i

vindecatori, situatia ei s-a imbuniitatit intrucatva, dar in
scurt timp, toate problemele i-au reaparut. Toate
incercarile ei de a scapa de boala au fost sortite e~ecului.
Dupa un timp, intr-o discutie s-a plans de suferinta sa
unei cuno~tinte, iar aceasta i-a spus:
- Ai coroane metal ice care oxideaza ~i iti provoaca
iritatii.
Cand femeia ~i-a inlocuit coroanele dentare, i-au
disparut ~i plagile.

Am intalnit 0 situatie similara. Patronul unei mici

firme m-a rugat sa-I ajut.
- V-am citit cartea. Nu sunt ata~at de bani. Ii platesc
pe angajatii mei cu mult mai mult decat merita ~i nu ma
zgarcesc la bani cand e yorba de sani'ttate. Cu toate
acestea, in ultimul timp ma urmare~te sentimentul
neimplinirii.
- Ayeti 0 buna intuitie, i-am raspuns eu. Bunastarea
familiala este singurul ata~ament pe care-I remarc la
dumneavoastra, adica naplacerile care' vin pe linia
destinului Ie primiti cu 0 oarecare rezistenlii .Acest
program se transmite angajatilor dumneavoastra .
Am cercetat campul angajatilor firmei ~i am vazut la
ei acelea~i dereglari . Cazul era banal ~i am ~i uitat de el,
insa , dupa catva timp, m-am reintalnit cu patronur firmei.

14

- $titi ,imi spune el, angajatii mei au lnceput sa aiba

neplaceri. A~ fi vrut sa ~tiu ce se intampla. La scurt timp
dupa aceasta, am constatat la mine 0 agresivitate
inexplicabila falii de angajatii mei.
Intai am analizat biocampul oamenilor care veneau In
contact cu el ~i am viizut 0 putemica agresivitate. La baza
ei statea ata~amentul falii de un destin favorabil ~i
dispre(ul falii de oameni. La nivelul campurilor se vedea
clar cum Ii se incranceneaza sufletele ~i toate erau in
legatura cu ~eful lor. Inseamna ca agresivitatea lui
crescuse din cauza unei nerealizari sau pentru ca nu
trecuse cu bine peste lncercarile ce i-au fost trimise . II
supun diagnozei ~i spre totala mea surprindere nu
descopar la el nici urma de agresivitate. Reie~ea ca starea
lui sufleteasca nu avea nici un amestec. Am stat de yorba
cu el aproape 0 ora, incercand cu lnfrigurare sa descopar
cauza. Prezenta doua, trei, variante a unor posibile
probleme, dar acestea, dupa cum imi apareau mie, naveau nici 0 legatura cu situatia creata. Analizam In gand
zeci de variante, dar de fiecare data 0 dadeam In bara.
Cand mi s-au naruit toate stereotipurile ~i au lncetat sa
mai functioneze, s-a creat in mintea mea un vid.
Rezolvarea"a venit elegant ~i pe nea~teptate.

l'

- Ii rasIatati pe angajatii dumneavoastra cu salarii

mari.
lnterlocutorul meu a ramas surprins.
- $i ce legatura are asta cu situatia creata ?
15

t'

Cand omul face gre~eli ~i nu este pedepsit pentru

ele, cre~te ata~amentul sau fa(ii de destinul favorabi!.
Sufletul .ii devine trufa~ ~i agresiv. Daca omul prime~te
un salanu mare con~tientizand faptul ca nu-I merita ~i
vazand ca pentru aceea~i munca altii primesc mult mai
putin, acest lucru duce de asemenea la cre~terea
ata~amentului de un destin favorabil. intr-o asemenea
situatie este foarte greu sa-ti pastrezi echilibru!. Pentru
oamenii de creatie este mult mai u~or. Pentru un
executant obi~nuit este mai dificil .
Ii mai spun managerului :
- Le doriti binele angajatilor dumneavoastra ~i in
viziunea
dumneavoastrii,
acest
lucru inseamna
neaplicarea sanctiunilor pentru nerealiziiri ~i acordarea
de salarii maxime , ceea ce inseamna crearea unui inalt
confort fizic ~i spiritual pentru subordonati. in acest fel ii
ata~ti din ce in ce mai putemic de bunastare ~i
stabilitate. De aceea , la nivelul subcon~tientului ei
trebuie sa demoleze aceastii stabilitate pentru a p~tea

supravietui . In mod nonnal ei trebuiau sa distrugii

activitatea, adica sursa pericolului, insa dumneavoastra
aveti 0 intuitie ~i 0 energie de exceptie. De aceea se
.
deterioreaza
nu atat
activitatea,
cat
destinul
subordonatilor.
Priviti, ii arat eu, la unul din angajatii
dumneavoastra situatia evolueazii catre moarte, iar un
altul prezinta in biocampul sau hieroglifa mortii. insa
daca ei vor muri, cel care va fi pedepsit yeti fi
16

dumneavoastra. Inainte multi parinti considerau ca sensul

g giei consta in crearea conditiilor de maxim confort
~ da o
.'
-'W
entru copil ~i in indoctrmarea 1m pennanenla cu pi e
~orale. Dar copilul niciodatii nu receptiona pildele ~i nici
macar faptele sau comportamentul parintilor nu au, in
asemenea cazuri, mare importan(ii. Starea interioara,
sufleteasca a parintilor este cea care-I guvemeazii ~i-I
educa pe copil. e agogla este, pe e 0 parte iubirea
pentru copil, iar pe de alta parte punerea lui in situatii cu
care el se va intalni in via(ii, pentru a-I pregati sa Ie faca
fata. Daca parintele i~i va pedepsi aspru copilul pentru 0
gre~eala, demonstrandu-i in acela~i timp iubirea sa, va fi
cu mult mai bine decat trecerea ei cu vederea, de teama
de a nu-i pro uce suferin(ii fizica si soirituala. Bunatatea
Tara disciplina nu-i mai putin periculoasa decM
constrangerea ~i cruzimea.

Masuna 0 pacientii, 0 veche cuno~tin(ii. Imi amintesc

ca atunci cand i s-a pus diagnosticul de "cancer la
rinichi" ~i i s-a propus extirparea, am avut cu ea 0
discutie foarte serioasa.
- Daca cel de-aJ doilea rinichi ar fi, din punct de
vedere bioenergetic mai bun, operatia ar fi avut rost. Insa
acesta este atat de dezechilibrat energetic, incat operatia
ar avea putine ~se de succes.
Mai tarziu diagnosticul a fost revocat, insa am pastrat
legatura ~i vorbeam periodic cu ea la teJefon. Eram
17

;(

.I

.~

~.

~
L

--

~------

.~

t"'
absorbit de rezolvarea unor probleme creative, adicii mii
preocupa nu atiit problema siiniitii!ii, cat analiza
diferitelor situa!ii.
De data asta pacientei mele i s-a ridicat In mod
inexplicabil temperatura, piinii aproape de 40 de grade
Celsius. Constat ata~amentul falii de latura spiritualii ~i
falii de un destin favorabil.
~

Renun!a!i la orice nemultumirefalii de momentele

cand a!i avut nepliiceri. Suna!i-mii maine.

A doua zi mii sunii: nici 0 schimbare. Ii cercetez din
nou campul ~i Imi continui explicatiile.
- Iritarea, nemultumirea ~i frustriirile le-ati transmis
fiicei ~i viitorilor nepoti. Rugati-vii pentru ei.
A doua zi mii sunii din nou ~i cu vocea epuizatii mii
anunlii cii starea ei s-a Inriiutii!it~i mai mult.
N-ati reu~it sii eliminati ata~amentul fiicei
dumneavoastrii falii de spiritual ~i falii de destinul
favorabil. Spiritualul nu este doar moralitate ~i echitate,
el presupune ~i planuri , teluri, probleme, ordine.
Ata~amentul falii de ordine se vindecii prin distrugerea
ordinii, printr-o atitudine incorectii a altor oameni.

- De asta v-a!i ~i Imbolniivit, pentru cii ati vrut sii

face!; ordine. Dacii a!i fi reu~it, putea sii se imbolniiveascii
de acum, fiica dumneavoastrii. Programul ata~arii de
stabilitate ~i ordine soar fi intensificat vertiginos.
in!elege!i: via!a nu Inseamna ordine. Schimbul de
substante Inseamna distrugere, insii controlatii. Dacii va fi
eliminatii oricare formii de distrugere, Yomavea de-a face
cu un cadavru, tara schimb de substante. Viata este un
proces oscilant Intre haos ~i ordine. Ordinea este adesea
mai periculoasii decat haosul. Ciind vii iritati din cauza
celor ce aveau un comportament discordant cu planurile
dumneavoastra, atentand la stabilitatea ~i la reprezentarea
dumneavoastrii asupra buniistiirii, intr-atat v-a!i ancorat In
ele, incat In jur s-a declan~at degradarea, Intai a situatiei,
dupii aceea a siiniitiitii. indreptiindu-vii ciitre Dumnezeu,
rugati-vii pentru iertarea faptului cii ati absolutizat
ordinea ~i pentru faptul cii acest lucru I-a~i transmis
urma~ilor.
A doua zi, temperatura femeii a revenit la normal.

;f

Ce tot vorbiti de -.ordine? geme femeia. Sunt deja

cateva luni de cand ne-am mutat Intr-un apartament nou
~i triiim Intr-un haos pe care nu-l mai pot suporta. Mi-am
luat special concediu ca sii fac ordine ~i, netam - nesam,
m-am Imbolniivit.
Dintr-o datii totul Imi devine clar.

Mii sunii doi pacienti, sot ~i sotie:

- A dat necazul peste noi In acela~i timp, mi se plang
ei. Totul piirea a fi normal cu sotia mea ~i dintr-o datii
totul s-a niiruit.
- E toamnii, Ie explic eU,_se intensificii foarte mult
contactul cu lumea de dincolo de mormant, unde se
giise~te depozitul con~tiintei noastre. lese la suprafalii

18

19

J..-.

...

~:

"murdaria" insesizabila inainte ~i bruse, se acutizeaza

problemele.
- Dumneavoastra, ii explic eu barbatului, sunteti
ancorat in momentele telurice, in bani ~i in destinul
favorabil. Banii nu numai ca bunastare materiala ci ~i ca
simbol al stabilitatii ~i puterii, unde stabilizarea
teluricului de cele mai multe ori s-a realizat, in cazul
dumneavoastrii, prin intermediul sotiei. Refuzul
purificarii s-a materializat sub forma supiiriirii. Prin
suparare v-ati ata~at fiul de valorile pamante~ti. Are
,
biocampul degradat ~i dumneavoastrii, din aceastii cauza
aveti dureri de inima. Sotia este a~ta
de spiritual.
Asemenea oameni au senzatia ca ei au intotdeauna
dreptate ~i tin sa Ie impuna tuturor modul lor de
percepere a lumii. Adesea Ii se pare cii oamenii ~i
intreaga lume sunt nedrepti. Ei nutresc un permanent
dispret ~i irascibilitate, fatii de oamenii care Ie strica
planurile ~i stereotipurile comportamentale.
Prin
agresivitate, sotia dumneavoastrii a ancorat-o in spiritual
pe fiica ~i de asemenea, pe fiu. Pentru a supravietui, fiica
dumneavoastra trebuie sa se ridice deasupra spiritualului,
sau sa renunte la acesta, adica sa incalce' principiile
morale ~ietice prin comportamentul ei.
- Dumneavoastra, ii explic eu prin telefon femeii, in
ultimile cateva luni ati condamnat-o ~i ati dispretuit-o pe
fiica dumneavoastrii, neintelegand ca erati de fapt
autoarea morala a acestui comportament. Prin urmare in
loc s-o ajutati pe fata, tara voia dumneavoastrii, i-ati tacut

rau. De aceea aveti probleme cu sanatatea. Acum aceste

probleme, 0 ajuta pe fiica dumneavoastra sa scape de
moarte.
Sotul ma intreaba:
- Acum am 0 durere salbatica in inima. Trebuie sa
chern salvarea ~i sa iau medicamente?
- Agresivitatea dumneavoastra subcon~tientii poate
acum s-o ucida pe sotie. A<:easta aJ!,resivitate se
blocheazii prin dureri cardiace, de aceea medicamentele
va vor aUna durerea, dar 0 vor strivi pe sotia
dumneavoastra. Este recomandabil sa actionati in paralel,
mai bine zis concomitent, rugandu-va ~i purificandu-va
sufletul.
Dupa cateva zile, cei doi soti ma suna din nou.
Situatia s-a imbunatiitit, insa nu cu mult.
~

- A sosit timpul, Ie explic eu, cand nu i se permite

nimanui sa fie materialist sau idealist. inainte omul se
ancora in teluric ~i se depiirta de Dumnezeu. Trupul sau
se imbolnavea ~i murea. El respingea tot ce era
pamantesc ~i se indrepta catre spiritual. in aceasta
perioada, era fericit earn 98%. Dupa aceea omul se ata~a
de spiritual ~i incepea sa-i fie bolnav spiritul.
Multii vreme savantii disociau rationalul de irational,
gandirea de sentimente. Oar nici 0 descoperire serioasa
ei,,,
nu se Iacea tara ceea ce noi numim , explozie a intuiti"
iluminare". La baza ~tiin\ei sta experimentul. Prin
experiment se verifica 0 anumitii idee sau conceptie, sau
cum spun oamenii de ~tiintii, experimentul na~te
21

20
I.

~.

.~

-_."'"

,1
e
descoperirea. Oar ca sa efectuezi un experiment trebuie
sa intuie~ti rezultatul. La nivelul emotional profund,
experimentul ~i descoperirea s-au produs deja, ramanand
doar sa Ie materializezi. La baza tuturor acestor realitiiti
stau noile moduri de percepere a lumii. Ele sunt date de
arta, tilozotie ~i religie. De asemenea, de situatiile de
via(ii ce survin zilnic. Trecerea cu iubire peste toate
jioliziunile vietii este cea care determina bogatia
simturilor noastre. De multe ori ~tiinta se afta in fata unor
situatii tara ie~ire, atunci cand incearca numai prin
intermediullogicii sa uneasca verigile rupte.

Nu demult m-a abordat cu 0 problema interesantii, un

prieten de-al meu, medic urolog.
-lmi poti explica un lucru? Un om face un tratament
impotriva infectiei cu Tricomonas. Nimic nu-i este de
folos. Repetii tratamentul, acela~i rezultat. Dupa catva
timp i se repeta analizele iar acestea prezintii acel~i
tablou. Dupa aceea, rara nici un motiv aparent, infectia
dispare. I se fac analizele, totul e curat. Trec cilteva luni.
In urma analizei, se evi~enliazii in urina, Tricomonas
moarte. Aspectul lor microscopic sugereazii ca pacientul
ar ti urmat un tratament putemic.
- In acest caz, logica obi~nuitii lipse~te. a logica
exista totu~i, numai ca trebuie aplicata 0 alta conceptie.
Conceptia initiala presupune ca medicamentul actioneazii
asupra infectiei, asupra microorganismelor patogene.
22

Omul, starea lui, nu erau luate in considerare. In ultimul

timp a inceput sa tie luata in calcul imunitatea, ~i pentru
ridicarea eticientei actiunii medicamentoase,
se
administreaza in prealabil preparate de imunizare.
Conceptia insa nu s-a schimbat: infectia este doar un rau.
In realitate, orice infeclie blocheazii agresivitatea
s.ubconstienta de diferite tipuri. Aceasta agresivitate
deformeazii structurile campurilor ~i diminueaza
imunitatea locala ~i generala. Se pot administra preparate
de imunizare iar dupa aceea sa se stinga infectia cu
antibiotice insa, vindecand intr-un loc, producem
prejudicii in altul.

/{

Recent a fost la mine la consultalie un barbat. Are

cincizeci de ani insa se simte total impotent. De obicei
impotenta apare din cauza geloziei, a supariirilor ~i a
dispretului fa(ii de femei. Aceasta agresiune se dezvoltii ~i
programul de autodistrugere
afecteazii sistemul
urogenital. Ii explic pacientului:
- V-ati suparat pe dumneavoastra in~iva. Altele sunt
punctele
dumneavoastra
vulnerabile:
aptitudinile,
perfectiunea, destinul, viitorul. Programul dumneavoastra
de autodistrugere dep~e~e cu 0 datii ~ijumatate nivelul
mortal. Asta inseamna ca, tie are loe 0 scMere brusca a
potentei, tie apar hemoroizi, tie se infecteazii ciiile
urogenitale. Dumneavoastra tratati cu succes infectia ~i
va alegeti cu impoten(ii. De aceea trebuie sa incepeti cu

23

J......

....

~
-',- '.- .,-.,,-.

~~

ceea ce este mai important. in general 0 no(iune ca

"imbiitninirea" este in mare miisurii rezultatul acumuliirii
repro~urilor falii de lumea inconjuratoare, falii de sine ~i
falii de Oumnezeu.
Sii revenim la infec(ie. in func(ie de starea intema,' de
orientarea emo(ionalii a omului, agresivitatea lui
subcon~tientii rabufne~te sau scade. Cand omul inghite
pastile ~i este supus proeedurilor terapeutice, are loe 0
inhibare subcon~tientii a desfiitiirii sexuale, a rela(iilor
sexuale. Sexul se asociazii cu durerea ~i boala. Se
produce 0 ruptura fortata falii de placerile pamante~ti.
Oaca omul se inchinii, poste~te ~i se ab(ine de la mancare,
are loc acela~i proces, insa bazat pe voluntariat.
Programul de umilire intrii incetul cu incetul in
subcon~tient ~i de indatii ce coboarii pana la un anumit
nivel, scade agresivitatea subcon~tientii. Acest lucru se
explica prin faptul ca legatura dintre suflet ~i placerile
sexuale, slabe~te bruse. Infec(ia devine inutila, iar
organismul 0 lichideazii rapid. Oar in cazul in care omul
se an.;aca din nou in placerile sexuale, uitand de toate,
organismul pastreazii intr-o anumita zonii informa(ia
proaspatii. Cand agresiyitatea e mica, analizele sunt
negative. Cand agresivitatea cre~te, dintr-o zona limitatii
a organismului incep sii prolifereze tricomonas, insii
zonele inconjuriitoare sunt inca destul de active ~i
microorganismele
n-au
~se
de supravietuire.
Agresivitatea cre~te brusc ~i atunci, dupa un contact
sexual care intensifica de multe ori ata~amentul de

pliicerile trupe~ti, zona se deschide ~i are loc 0 putemica

extindere a infec(iei, iar omul crede ca s-a contaminat
prin contactul sexual. Oacii biirbatul prezintii 0 ridicatii
agresivitate subcon~tientii impotriva femeilor, atunci
intuitiv, el va alege dintr-un grup, femeia cu cel mai
respingiitor caracter sau una care este infectata . il va
conduce spre 0 asemenea alegere dublul siiu sau destinul.
Supararea pe 0 anum ita persoana este echivalentii cu 0
dorinta disimulatii ca acea persoanii sa moara. lar
consecin(ele unei asemenea dorinte sunt cat se poate de
limpezi: cand degetul vrea sii distruga mana sau
organismul, de obicei este amputat.
- Ie-am in(eles, imi riispunde prietenul. Activitatea
spiritualii este, desigur, un lucru minunat, dar nu fieciiruia
ii este dat sa se schimbe dintr-o data. Medicamentele sunt
totu~i de mare ajutor. E~ti de acord ?
-Sun!.

I
I
"

;f

- Vreau sa te verific. Ai putea, dupa denumirea

medicamentelor, sa stabile~ti care dintre ele sunt mai
eficiente pentru tratarea clamidelor? Acum medicii
urologi Ie trateazii prin metoda "incerciirilor". Prescriu un
tratament, daca nu da rezultate, incearcii un altul. lar
faptul cii pacientul devine verde ~i i se distruge ficatul, nu
intereseazii pe nimeni. Eu recoltez flora pacientului ~i 0
dau la laborator, unde se verificii sensibilitatea la diferite
medicamente. Asta imi da posibilitatea sa economisesc
timp ~i sii nu atentez la sanatatea pacientului. Acum vreau
,

24
25

~;"
sa verific sensibilitatea clam idelor recoltate, falii de
paisprezece feluri de noi preparate.
EI incepe sa numeasca preparatele, iar eu, la nivel
intuitiv, Ie calculez utilitatea. Numai doua preparate,
conform cu ceea ce sim(eam eu, puteau avea un oarecare
efect. Dupa 0 saptamana am vorbit la telefon. Medicii au
verificat eficacitatea medicamentelor pe culturi. Rezultate
pozitive au dat numai doua, cele numite de mine.
- E de-a dreptul fantastic, s-a mirat prietenul meu.
- Nu-i nimic fantastic, i-am raspuns eu. Oricare
dintre noi dispune de aceasta informa(ie, insa nu to(i ~tim
s-o utiliziim corect. Daca noi, accepmnd ceva, nu
includem de prima data ~i calculul variantelor ~i analiza
consecinfelor ce pot surveni, acel "ceva", poate avea
urmari tragice. Cu cat un medicament va ac(iona cu mai
multa eficien(a, cu amt mai intensa trebuie sa fie munca
pacientului cu sine insu~i. In cazul de falii ajuta
rugaciunea permanentii, postul indelungat, eliminarea
contactelor sexuale. La asta am mai putea adauga
exerci(iile fizice ~i respiratorii. Numai a~a, medicamentul
nu ne va face rau, ci ne va ajuta.
- Bine, dar daca am recurge la acupunctura?
Aici
totul
depinde
de
personalitatea
acupunctorului. Doi medic; diferi(i, ac(ionand exact in
acel~i fel cu acele, ob(in rezultate absolut diferite..i nu
oricarui om i se oermite de sus. sa devina medic Tara a
I!!ai vorbi de acupuncturii. Chiar prescriind tablete
medicul i~i pune la contribu(ie propria bioenerll:ie. De

aceea, el ~trebuie sa fie intr-o oarecare masura, duhovnic.

ji numai eu 0 mart" rezerva d~et.
Doti
deveni medic. Atunci, dand bolnavului 0 pastila pentru
~.indecarea trupului, medicul trateazii 1n mod intuitiv,

I
I
'.

sufletul. Daca rezerva de iubire este mica, el trateaza

numai corpul, provocandu-i
sufletului prejudicii, iar
dupa aceea plate~te pentru asta cu propria sanatate ~i cu
siinatatea celor dragi lui. Sonform
statisticilor, durata
medie de via(a a medicilor este mai scurta decat a
oamenilor cu alte profesii. Pentru ca ea sa devina mai
mare, ei trebuie nu numai sa acumuleze mereu rezerve

de iubire 1n suflet, dar sa si 1nteleaga un adevar

s!J!:m!!L
nici un medic si nici un vindecAtor.niiQatanu au
vindecat si nu vindeca'

ei doar 11aiutii De ~olnav sa se

faca bine.

Nu de mult, m-am decis Sa ma supun unui mic

examen. Mi s-a spus ca sucul extras din plante, dupa 0
prelucrare corespunzatoare, capata proprieta(i terapeutice.
Intr-un asemenea mediu a fost pusa 0 cultura de celule
canceroase. Intr-unul din medii celulele au murit, iar 1ntraltul s-au inmul(it activo
- Da(i-mi voie sa 1ncerc sa stabilesc eu.
In fata mea au fost aduse cinci sticle. Intre acestea
erau doua cu al caror con(inut se efectua experimentul.

26
27

~
-,' -. ""'"

..~
r':

- lata, in aceste doua sticle se poate observa 0

cre~tere activa a celulelor canceroase, iar in celelalte trei,
celulele moarte.
Examinatorii mei zambeau.
- Totu! e in regula.
intr-una din cele doua sticle se dezvoltau celule
canceroase in extract de sfecla. in alte douii, se gasea
extract de varza, unde se observa scaderea numarului de
celule canceroase. in ce!elalte doua sticle erau extract de
morcov ~i de patrunjel. Trebuiau verificate ~i acestea. in
principiu totul era asemiinator. Daca mananci morcov se
va imbunatatii vederea, iar morcovul diminueaza gelozia.
Adica problema nu statea in microelemente ci in
bioenergie. Celor gelo~i, Ii se recomanda s~ manance
pasat, varzii, morcovi, patrunjel, mai putin ro~ii, in loe de
came de porc sa consume came de oaie. Camea de porc
.
intensifica gelozia. Apropo, in prima carte scriam ca un
om bea sangele porcilor tiiiati ~i ca acest lucru s-a rasfrant
asupra fiului sau. in sangele porcului exista informatia nu
atat in legatura cu spaima, cat in legatura cu ata~amentul
falii de linia destinului: placerile sexuale, mancarea,
ata~mentul, adica toat~ placerile trupe~i care imping
sufletul spre pamant.
Cand omul se hrane~te intotdeauna copios, gustos ~i
divers, se deschide tot mai mult informatia con inutii in
hrana. Omul incepe sa depm
de ea. Judecand dupa
toate acestea, hrana trebuie sa devinii, periodic,
28

in aceastii privinlii, sunt

monotona.
-;;nele dintre cele mai bune alimente.

M-am obi~nuit sa consider ca obtinerea unei noi

informatii vine ca un dar nea~teptat. Omul a fost iluminat
- unul a fost mai norocos, altu! mai putin, cel putin a~a
citeam inainte in carti. S-a dovedit ca noua informatie
vine intotdeauna cu durere ~i chin. Ea vine ca 0 for(ii a
raului ~i ca 0 distrugere. Daca nu apare inrairea ~i omu\
piistreaza iubirea, atunci incercarea a fost trecuta cu bine
~ia doua etapa a insu~irii informatiei decurge cu u~urinlii.
~i aceastii etapa este receptionata ca 0 iluminare, ca 0
noua idee. Abia dupa aceea am inteles despre ce este
yorba, ~i am inceput sa Ie explic pacientilor: "Structura
de baza a lumii este iubirea.
'Universul este rezultatul interactiunii a trei entitiiti:
una creeaza, a doua distruge, iar a treia stabilizeazii.
Fortele haosului sau ale distrugerii reprezintii 0 ordine
sup~rioara. inseamna ca in ea stii marea iubire falii de
Dumnezeu. De aceea, daca drept raspuns la distrugere,
noi marim cantitatea de iubire in suflet, atunci distrugerea
devine creatoare. Ura interioara falii de distrugere
constituie lipsa dorintei de dezvoltare. De aceea, cu cat
nutrim mai multa iubire falii de Dumnezeu In cazul
neplacerilor, cu atiit mai profund In(elegem ceea ce este
creat de EI".

,!
;f

29

......

~
-

~._- ." .
'>

.~
(

Una din cele mai serioase etape ale cuno~terii mele a

inceput la sfiir~itullui 1994 . Am simtit ca incep sa pierd
controlul asupra situatiei.
Lucram dupa 0 schema
elaborata de mine. Exista teluric, existii divino Ancorarea
in teluric da na~tere agresivitatii, iar dupa aceea
nenorocirilor ~i bolii. ~i eu, Ie explicam pacientilor de ce
Moise ii omora pe cei care se inchinau vitelului de aur.
Moise incerca sa-i opreasca pe aceia pentru care banii ~i
Dumnezeu erau unul ~i acela~i lucru. Le spuneam: lata
teluricul, dar iata ~i spiritualul ~i divinul. Spiritualul ~i
divinul erau pentru mine unul ~i acela~i lucru. De indata
ce conceptia privind teluricul a fost complet formulata ~i
am decis ca poate fi editatii a doua carte, cu mine au
inceput sa se intample lucruri ciudate. in primul rand, a
crescut brusc numarul bolnavilor pe care nu aveam cum
sa-i ajut. Oamenii au inceput sa ma pacaleasca in modul
cel mai nea~teptat. Am scris des pre asta in cartea a doua.
in plus, acest val era in cre~tere.
Am vrut sa ajut un om. EI imi strangea mana ~i imi
era foarte recunoscator. Dupa aceea am aflat ca, in acela~i
timp, el impreuna cu un prieten elaborau planuri cum sa
ma stoarca de cat mai multi bani. Daca asta ar fi fost 0
simpla in~elatorie, a~ fi acceptat-o cu u~urinta, insa pe
mine m-a tradat un om in care am avut incredere ~i pe
care voiam sa-I ajut. Sistemul meu nu-mi putea da
raspunsul la intrebarea de ce se intiimplau toate astea.
Totul era prestabilit de Dumnezeu ~i simteam ca aceasta
poveste salbatica ~i absurda era necesara pentm ceva.
30

Pentm ce anume insa, nu eram in stare sa inteleg.

Singurullucru pe care I-am putut face, a fost sa renunt la
suparari ~i repro~uri la adresa acestor oameni. Am tacut
acest lucm destul de rapid. Mai greu a fost sa scap de
respingerea iubirii pentru cei care m-au tradat.
Nu-i rau" , ma gandeam eu. Am fost tradat, iar eu
"
trebuie sa-i iubesc". Am reu~it sa "depa~esc acest moment
~i repro~urile meIe au dispamt in totalitate. N-au dispamt
insa ~i problemele. Dupa un anum it timp, rotile din
stanga ale Moskvic-ului meu au intrat mai intai in nisip,
iar apoi intr-o groapa cu noroi. Ma~ina mi-a fost amncata
pe trotuar ha~aindu-se de copaci. Mi-am pierdut intai
aripa stiinga, iar apoi pe cea dreaptii. Daca ma~ina nu soar
fi lovit de aripi ci ar fi avut loc un impact frontal, pe locul
meu ar fi ajuns motorul. Oar toate acestea au fost
neplaceri marunte. Cel mai greu lucru pentm mine era sa
vad ca, la un anumit pacien!, sistemul meu, elaborat cu
minutiozitate, pana in cel mai mic amanunt, nu dadea nici
un rezultat. Era 0 senzatie comparabila cu situatia cand,
un om se ineaca ~i in loe sa-I salvezi, ii faci semn cu
mana de pe mal.
lmi amintesc 0 intamplare. A venit la mine un pacient
care era sanatos din punct de vedere fizic, insa la nivelul
bioeampurilor se profilau mari probleme.
- Sufletul dumneavQastrii este ata~at de bani ~i de un
destin
favorabil,
ii explic
eu.
Agresivitatea
dumneavoastra subcon~tientii depa~~te nivelul mortal,

adicii este

mina cu efect intmiat care e plasatii in

3\

;f'

.~
f:
dumneavoastra ~i poate exploda. Trebuie sa va inchinati
nu la teluric, ci la spiritual ~i la divino
M-a crezut ~i starea lui a inceput sa se amelioreze dar,
dupa aceea s-a intamplat ceva surprinzator.

- Am renuntat la serviciu - imi povestea el ~i n-am

nici un chef sa muncesc. A incetat sa ma mai intereseze
tot ceea ce este plimiintesc.

- Nu va impacientati, va va trece repede. La inceput

are loc respingerea a ceea ce este teluric, apare
indiferenta fa(1ide acesta, iar mai tiirziu omul se intoarce
la fericirea pamanteasca, profita de ea, dar nu e ata~at de
aceasta. EI insa nu s-a intors, se indepiirta tot mai mult ~i
mai mult, iar eu nu puteam face nimic. Sotia lui ma suna
~i ma implora cu lacrimi in ochi sa-I ajut.
- Ma tern pentru psihicul sotului, spunea ea. A
atiirnat peste tot cruci ~i icoane, a incetat sa mai
comunice cu prietenii ~i rude Ie. Orice i-a~ spune, el pur ~i
simplu nu ma aude.
~i iata, vorbesc din nou cu pacientul. Ii explic ca e
timpul sa se intoarca din nou la cele pamante~ti. EI insa
nu reu~e~te.

- ~titi, am inceput $/i-mi pierd interesul pentru femei

~i pentru via(1iin general - imi spunea el.
Sigur, acest lucru putea fi pus pe seama
particularitatilor personalitatii pacientului. Eu insa
simteam ca toate acestea erau in legatura cu acel val care
s-a ridicat ~i pe care eu nu-I pot opri.

32

Inseamna ca a doua carte nu-mi era permis sa 0 scot,

ceva era neterminat in informatia pe care 0 dacteam. Eu,
ca nimeni altul, ~tiu foarte bine ce influen(1i imensa
exercita informatia expusa in carte. lar in acest timp piata
cartii era inundata de falsuri, piraterii, in care se scriau
asemenea lucruri incat cititorilor Ii se Tacea parul maciuca
~i toti credeau ca astea Ie scrisesem eu. Mi s-a propus sa
scot cartea a doua pe parti, pentru a stopa intruciitva
pirateriile de pe pia(a cartii insa nu am vrut sa risc. Mai
mult decat atat, lumea citise nu a doua, ci a treia carte.
Adevarata carte a doua a fost scrisa in anul 1993. Am luat
din ea un singur caz, iar restul I-am aruncat la co~ ~i am
inceput sa scriu cartea de la capat. N-am vrut ca ea sa fie
un fel de repetare a primei carti. De aceea a ~i aparut
senzatia unui "salt brusc" in cea de a doua, de parca ar fi
scris-o un alt om, spuneau cititorii. In toata aceastii
tevatura, ca sa fiu cinstit, am vazut un singur lucru:
sistemul meu era imperfect, dar cale de intoarcere nu
exista, iar in fata era un perete de care nu puteam trece.
Nici nu I-a~ fi trecut daca n-a~ fi ~tiut cat de importante
sunt cercetarile mele pentru cei care, in curand se vor
imbolnavi ~i vor fi pe moarte, neintelegand pentru ce
toate astea ~i ce se intlimpla de fapt.
Acum nu tin minte in amanunt cum s-au intamplat
toate astea, insa mergand pas cu pas inainte, intelegeam
incetul cu incetul in ce constii gre~eala mea. Am inceput
sa pricep ca spiritualitatea ~i Dumnezeu sunt lucruri
diferite, ca aptitudinile ~i intelectul reprezinta primul

I
I
it
I

.."t'I

33

--

--.-

,--",,,

.~
~!.

strat al spiritualului, ca la baza acestuia stau straturi mai

fine: moralitatea, seriozitatea, echitatea, idealurile.
Incercand zi ~i noapte sa rezolv situa(ia, ajungeam la
in(elegerea faptului ca spiritualul este 0 valoare cu mult
mai mare decat teluricul, materialul. Insa dorin(a de a
face un (el din spiritual, este 0 negare ~i mai mare a lui
Dumnezeu .

1UB1REA
OAMEN1

FATA
,

$1

DE

it
I

LUME

,l'

Acum e ianuarie 1996. Ma uit pe geam la crengile

pomilor pudrate cu zapada ~i-mi revin In minte
evenimentele ultimelor luni. A~adar, am scris cartea a
doua. Prin ea am mers mai departe Incercand sa-mi
dezvolt concep(ia. In cartea Intai totul era foarte simplu:
exista agresivitate, exista boala. Am scapat de
agresivitate, a disparut ~i boala. In cartea a doua am
incercat sa aflu de unde vine agresivitatea. In cele din
urma am ajuns la urrnatoarea concluzie: sistemul incorect
al prioritii(ilor genereazii agresivitate. Ata~amentul prea
putemic fata de valorile telurice, dorin(a de a face din
acestea telul ~i sensul vietii, au dus inevitabil la
acumularea de agresivitate. Asta inseamna ca..w:-Dumnezeu trebuie sa-l iubim mai mult deeM orice este
pamantesc. Dupa aceea mi-am dat seama ca descoperirile

35

...

~
-,', >. ..'''''"

.~
~'

meIe nu eonstituiau 0 noutate. Toate astea puteau fi gasite

in Biblie. ~i nu numai in Biblie, dar ~i in serierile
filozofiee indiene se spunea aeela~i lueru. Un ata~ment
prea mare de telurie genereaza pasiuni, iar pasiunile due
la boala. Am inteles ea merg pe un drum eare a mai fost
pareurs inaintea mea, dar intrueat nu eram dependent de
niei un fel de izvoare ~i nu respingeam niei un fel de
eereetare, puteam sa inaintez. lslamismul, ere~tinismul,
iudaismul, au aparut mai tarziu eomparativ eu religia-~i
fl!zofia indiana. Aveam senzatia ea depa~ind momentele
eheie ale aeestor religii, generalizandu-Ie, nu numai ea
ma voi apropia de religia ~i filozofia indiana, dar voi fi
nevoit sa ma oeup de praetieile spirituale. Oar inainte de
asta trebuia sa inteleg, din perspeetiva propriului meu
sistem, de ee in mitologia indiana Dumnezeu este
ereatorul, de ee aeest Univers este declarat iluzie ~i de ee
n-are sens sa-I iube~ti. Realitatea ma impingea intr-aeolo
mult mai repede deeat eredeam. Cand incheiam eartea a
doua, sistemul meu de reprezentare a lumii s-a modifieat
bruse. ~tiam exaet, ~i am demonstrat-o pe sute de eazuri,
ea valorile pamante~ti nu-s Dumnezeu ~i nu te poti
inehina la ele. Insa pentru mine Spiritualul ~i Dumnezeu
se eontopeau intr-unul singur. Printr-un efort ehinuitor de
reeonsiderare a sensurilor, am reu~it sa previn 0 drama ee
s-ar fi putut derula intr-un viitor apropiat. S-a dovedit ea
valorile spirituale nu pot eonstitui niei ele telul ~i sensul
vietii. Cand sutletul se ata~eazii de aeestea, agresivitatea
rabufne~te mai putemie ~i pe arii mai intinse. Am reu~it
36

sa introdue aeeastii eoreetare in eartea a doua ~i eram

eonvins ea aeest lueru e sufieient, ea aeum eursa
dementiala poate ineeta ~iciitiva ani de aiei inainte, ii voi
putea dediea eereetarilor libere. Mai mult, aparuse 0 tema
i'nteresanta legata de faetorul timp. Simteam ea in spatele
aeestuia se aseund multe.

Ce este aeela limp? De ee el este indisolubil legat de

spatiu ~i de materie? Timpul este intotdeauna exprimat
prin durata. inseamna ea este in legatura eu
partieularitatile spatiului. Daea spatiul I-am eomprima
intr-un punet, se va eomprima intr-un punet ~i materia ~i
atunei se va eomprima ~i se va opri ~i timpul. Materia,
spatiul, sunt grupari informationale eonstante. Rezulta ea
prin eoneentrarea spatiului ~i a materiei se eondenseazii ~i
informatia:3!ta, pe de 0 parte. Pe de altii parte insa,
eondensarea informatiei trebuie sa duea la eoneentrarea
spatiului ~i la oprirea timpului. Cu eat este mai mare
densitatea informatiei, eu atat mai lent trebuie sa eurga
timpul. Omul ea sistem informational poate intluenta
earae-teristieile spatial-temporale din jurul sau. Daea am
urmari partieularitatile aetiunii timpului asupra funetiilor
organismului uman ~i eonexiunea inversa, am putea
atinge noi adeviiruri. Prin urmare trebuie sa ineepem eu
un lueru elementar: sa vedem ee aeeelereazii ~i ee
ineetine~te imbatranirea omulUl. J::,ste un rapr
arhieunoseut ea 0 suferin(ii puterniea poate determina 0

\
I
~I

,/ i

37

....

,..,.".

.-.J
,"
r.

imbiitriinire bruscii. in consecintii, _incapacitatea

de a

.\!.epii~iun stres, accelereazii procesoele temporare ~i se

pare cii accelerarea timpului este recltInoscutii rarii nici un
fel de dubii ca un fapt nefavorabif"l..sii eu im! amlntesc 0
discutie interesantii cu 0 fatii: "Ciiac:J sunt pusii in fata
unei situatii periculoase ~i mii tern de ceva, imi accelerez
in interiorul meu timpul, ~i atunci il11li este mult mai u~or
sii controlez situatia, dar in asemen ea cazuri imi vine
ciclul cu ciiteva zile mai devreme." JI..1i-am amintit cii in
situatiile critice, la multi oameni .are loc accelerarea
proceselor interne ~i totul pare cii decllIrge cu incetinealii.
Adeseori, acest lucru te ~utii sii-ti salV'ezi viata. in acela~i
timp insii, am observat cii in cazu J inciilciirii legilor
superioare, omul incepe sii imbiitriineascii mai repede.
Oacii se manifestii agresivitate i.-tpotriva timpului,
accelerarea imbiitriinirii decurge f~arte rapid ~i este
insotitii de boli. Re retul entru treCl~t este 0 agresiune

ectii in ra

rt cu tim ul

i duce la

boli din cele mal'"

grave. Teama de viitor, la fel. Oar agreslv!ta ea In en

nu duce in mod obligatoriu la 0 imbatriinire rapidii. Nu
existii in acest caz 0 relatie directii.

imi aduc aminte de 0 pacientii pe care am incercat s-o

ajut in 1982. Pe atunci diideam consultatii in policlinicii,
pe Bulevardul Nevski. Pacienta, la vre <:)cincizeci ~i cinci
cincizeci ~i opt de ani, sliibufii, Imi vorbea despre

problemele sale. 0 ascultam lini~tit, Tarii sa mii implic

38

emotional in niei un fel. Ciind insii mi-a ariitat douii

foto~rafii, am fost ~ocat. in realitate avea sub patr~zeci de
ani. Oiferenta intre cele doua poze era de doi ani. Jntr-una
era 0 femeie frumoasa, infloritoare, iar pe cealalta, fiicutii
dupa doi ani, mi s-a parut ca viid chipul bunicii sau in cel
mai bun caz, chipul mamei sale.

\
I
'.

- Ayeti 0 mare agresivitate in taport cu timpul, ii

spun eu, ~i cauza a ceea ce s-a intiimplat cu
dumneavoastra, s-a profilat in perioada ciind aveati
optsprezece - douiizeci de ani.
S-a chinuit sii-~iaminteascii evenimentele care au avut
loc in acea perioadii, insa nu-i venea in minte nimic
deosebit.

;{

- Inainte sa imbiitriinesc, am simtit cum se scurgea

energia din plexul solar, povestea ea, ~i nu ~tiude ce a
rabufnit in mine atractia pentru biirbati, dorinta de amor.
Atunci vedeam doar legiitura dintre agresivitate ~i
boalii incerciind sii giisesc cauza nu numai.\n ea dar ~i in
ascendentii ei pe linie materna. Oar oriciit m-am zbiitut,
oriciit s-a striiduit femeia, nu s-a intiimplat nimic. Mii
intorceam des la acest caz, pe masurii ce acumulam mai
multii experientii ~i se perfectionau cuno~tintele mele.
Ciind imi incheiam cartea a doua ~i in afara valorilor
telurice am ajuns ~i la cele spirituale, cazul acelei femei 1a~ fi caracterizat ca pe 0 blocare a unei incredibile
gelozii. Gelozia ei depii~ea de nouiizeci de ori nivelul
normal. intr-o asemenea situatie, teoretic n-ar fi trebuit sii
supravietuiascii nici femeia, nici sotul ei. imbiitriinirea
39

,...

""--#-

.~
~.

brusca a blocat sentimentul de gelozie. Dar in ce mod

este corelata gelozia cu accelerarea timpului nu am putut
sa inteleg. in ultimele luni, tot mai des am intiilnit cazuri
ciind omul era ancorat in timp. Daca in cazul ofensei
aduse inaltelor sentimente de iubire ~i noblete el
manifesta agresivitate, atunci el se ata~a de timp. Adica
incalcarea legilor supreme duce la accelerarea timpului ~i
probabil ca in sutletul acelei femei avea loc 0 gniva
incalcare a legilor supreme in legatura cu gelozia.
Am revenit la aceasta tema in toamna lui 1995, ciind a
inceput sa ma doara ~i sa-~i piarda sensibilitatea pie lea de
pe degetele de la picioare. Judeciind dupa dinamica
procesului, in scurt timp puteam sa ramiin rara picioare,
in plus, a inceput sa-mi slabeasca foarte mult vederea,
mi-a aparut prezbitia pe care n-o avusesem inainte. Am
crezut ca e din cauza viirstei ~i de aceea nu m-am prea
agitat, insa, ~i celor care traiau in preajma mea au inceput
sa Ii se intiimple lucruri ciudate cu vederea. Atunci am
inteles ca s-a abatut asupra mea un val periculos, dar nu
puteam sa intreprind nimic. Primele probleme s-au aratat
atunci ciind am incercat sa ajut un bolnav de cancer.
- Cauza bolii ~umneavoastrii este gelozia, i-am
explicat eu. Sunteti ata~at de omul iubit ~i de relatiile cu
el. Rugati-va ca iubirea pentru Dumnezeu sa fie pentru
dumneavoastrii fericirea suprema.
insa oriciite eforturi racea bolnavul, geJozia i se
diminua foarte lent.

40

- Ca sa fiti sanatos ii explicam eu - trebuie sa

intelegeti ca toate sistemele de valori existente sunt
mijloace pentru a-I iubi pe Dumnezeu. In universul nostru
exista materie, existii spatiu, exista timp. Corespunzator
materiei, exista valori 'pamiinte~ti, corespunzator spatiului
exista valori spirituale. Ata~amentul dumneavoastra fata
de valorile spirituale este alimentat de cea de-a treia
veriga, care este legata de cel de-al treilea sistem de
valori, de timp. Este yorba despre iubirea pentru omul
drag
~i pentru
lumea inconjuratoare.
Pentru
dumneavoastra, iubirea pentru omul drag ~i pentru lumea
inconjuratoare reprezinta valoarea suprema. incepeti sa
depindeti de iubirea dumneavoastra, iar acest lucru
creeazii agresivitate. Noi depindem de scop ~i ne
alimentam cu scopul. Daca telul nostru este Dumnezeu,
noi ne dezvoltam armonios iar toate sentimentele sacre
fata de tot ce a creat Dumnezeu, nu pot constitui un tel.

A'

].ugati-va ca iJ:!!2jrea oentru oameni si oentru 111011'".;:i:\

~evina pentru dumneavoastrii un miiloc al iubirii pentru
Dumnezeu.
Aveam senzatia ca am gasit esenta problemei ~i ca el
se va insanato~i. Ceea ce eu consideram, piina nu demult,
ca fiind neesential , ni~te simple ata~amente de timp,
brusc s-au conturat intr-o problema serioasii, eclipsiinduIe pe celelalte.

- Oare iubirea pentru oameni este un lucru rau? M-a

intrebat cu mirare 0 pacientii.

41

.......

....

.-.-

. - ,......--

.~
~{

- Iubirea pentru oameni este un lucru minunat, i-am

explicat eu, dar de indata ce ea devine tel unic, se
transforma in contrariul sau, in ura.
- Priviti, ii zic eu, acest tanar placut la inrati~are, cu
barba ~i ochelari, cu aspect de savant, filolog. A fost
condamnat la moarte iar apoi, sentinta i-a fost comutata
in inchisoare pe viata. El a ucis 0 femeie iar dupa aceea a
violat-o ~i a ucis-o pe fiica ei de noua ani. Conform
diagnosticarii, el nu este ata~at nici de valorile spirituale,
nici de cele pamante~ti. Este ata~at de iubirea pentru
oameni. $i iata ca el 0 pierde, devenind violator ~i uciga~.
Victimele lui au programe analoage. De aceea sufletul nu
se poate lipi de nimic. Cand omul se indeparteaza
periodic de bani ~i de spiritual, acest lucru 11vindeca.
Daca in acela~i timp, el tinde catre Dumnezeu, acest lucru
dubleaza ~ansa lui de vindecare. Am auzit ca Serafim
Sarovski mult timp nu putea sa se debaraseze de limbajul
obscen. El simtea ca valorile spirituale nu trebuie sa fie
intangibile. Periodic, omul trebuie sa se indepiirteze de
iubirea pentru oameni ~i sa tinda carre Dumnezeu. Am
inteles de ce exista bancuri cinice sau sadice, de ce
oamenii in timpul actului sexual injura oribil uneori.
intotdeauna Ie spuneam pacientilor ca sinceritatea nu
permite agresivitatii sa treaca in suflet ~i astfel, 11scute~te
de boala. Reiese ca inca un mijloc magnific este umoru!.
Acesta demoleazii stereotipurile ~i nu lasa neatins nici un
lucru srant. Glumele zeflemitoare ~i pe falii, specifice

42

{eatreJor populare,
medicamente.

vindecau mai bine decat orice

Sa facem bilantu!. La sfar~itul anului 1985 am ajuns la

concluzia ca toate valorile importante in Universul
nostru, pot fi depa~ite. Dincolo de limitele timpului ~i
spatiului, se afla Dumnezeu. inseamna ca, depa~ind
granitele timpului, spatiului ~i materiei, noi nu ne yom
imbolnavi. Materia este 0 parte din Dumnezeu ~i in ea se
gase~te 0 portie de iubire. Spatiul este de asemenea 0
parte din Dumnezeu, ~i in el portia de iubire este mare.
De aceea vidul genereaza materia sau, mai simplu spus,
spiritul da na~tere materiei. in "timp", exista 0 portie ~i
mai mare de iubire, de aceea timpul genereazii spatiu ~i
materie. Am crezut ca sistemul cercetarilor meIe s-a
incheiat, dar 0 schimbare brusca a evenimentelor mi-a
aratat ca lucrurile nu stau tocmai a~a. Sa incepem cu
faptul ca starea mea la nivelul fin, pe care 0 controlez tot
timpul, spre sfar~itul anului, a inceput sa se deterioreze
brusc. intr-un regim obi~nuit, ar fi trebuit sa mor la
sfar~itul lui noiembrie, inceputul lui decembrie. Aparea
un strat nou, in fata caruia eram rara putere. Cel mai
interesant a fost ca la inceputul lui decembrie au inceput
sa sune telefoanele, ~i oamenii intrebau cand 0 sa fie
inmormantarea mea.
- $titi, imi povestea 0 femeie, frecventez ni~te
cursuri de bioenergie ~i lectorul nostru ne-a spus ca

43

...

..~
f
Lazarev a murit. Eu voiam sa ma duc la inmormantare
pentru a-i cinsti memoria.
Dupa cateva zile, inca un telefon. Ma suna un
vindecator din Nord.
- Transmiteti-i lui Lazarev sa lase totul ~i sa vina la
mine, pentru ca eu il voi salva de la moarte. In curand,
toti vor incepe sa moara de 0 boala cumplita. Lazarev se
va imbolnavi ~i va muri primul. EI insa a racut mult bine
oamenilor ~i eu vreau sa-I salvez.
- Da, chiar! Fa-ti bag~ul ~i du-te! mi-a spus un
prieten. Singur spuneai ca poti muri in acest timp ~i chiar
acum am inceput sa primim telefoane cu aceea~i
informatie. Astiizi iti cumpiir bilet. Du-te la acest
vindecator.
Toate acestea pareau a fi adeviirate. Eu illini~tesc:
-

Imagineaza-ti ca tot ce a spus acel om e adevarat.

Eu 0 sa ma duc la el ~i ma vindec. Dar ce vor face
ceilalti? Daca eu incep sa mor, ~i cu ajutorul metodei
meIe gasesc solutia, atunci voi putea ajuta milioane. A~a
ca nu ne yom grabi cu plecarea.
Sun la 0 pacienta de-a mea ~i ma interesez de starea ei
de sanatate.

- Imi este mai rau - spune ea - cu toate ca m-am

rugat tot timpu\.
- Cum v-ati rugat?
- Am cerut iertarepentru spiritualitateamea.
- Nu pentru spiritualitate trebuie sa cereti iertare strig eu in telefon
44

- ci pentru

faptul ca v-ati ata~at de ea,

ati facut din ea un tel. Banii, bunurile materiale sunt

f~ricirea ~i catre ea trebuie sa tinzi. Dar din ei nu trebuie
sa facem un tel ~i un unic sens al vietii. A~a ceva este
nociv ~i pentru suflet ~i pentru trup. Spiritualitatea este 0
fericire mai mare, este ceea ce-I face pe om - Om. Dar ea
este 0 nenorocire mai mare daca 0 transformi in tel ~i
sens al vietii. Telul ~i sensu I vietii sunt iubirea pentru
rugaciune incorecta nu
Dumnezeu, contopirea cu el.

numai ca nu te va ajuta, dar iti va pricinui necazuri. Boala

este unnarea agresiunii acumulate, iar agresivitatea este
urmarea unui sistem fals de valori. De indata ce omull~i
face un tel ~i un sens al vietii din orice In afara de
Dumnezeu, In suflet Incepe sa se acumuleze agresivitatea
care duce la nenorociri, boala ~i moarte. Acum, din cauza
activarii bru~te a proceselor amintite mai sus, oricine
poate sa simta acest lucru.
Dupa cateva zile s-a Intamplat ceva ciudat la una din
consultatiile mele. Tema era aceea~i, spiritualitatea. Un
tanar Imi povestea ca in sufletul lui ~i-au facut sala~
demonii. A fost ~i pe la babe ~i pe la bioenergeticieni.
Demonii i-au fost exorcizati, Insa nu pentru mult timp.
Ace~ti demoni Ii ~optesc: "Omoara pe cineva, sari de la
baleon" ~i altele asemanatoare. EI se ridica ~i Incepe sa
umble nervos prin cabinet. Deodata, Incepe sa strige
salbatic: "Nemernicilor, cainilor, va omor pe toti!"
A urmat un raget animalic, nearticulat. Tanarul l~i
agita pumnii ~i incepuse sa se apropie de mine. 11
urmiiream cu interes. Daca voi Incasa un pumn In cap.
45

;(/,

.~

-.-.-

--

t'

atunci probabil am ~i eu programe analoage. Oar tlacaul

s-a lini~tit ~i s-a a~ezat pe scaun in fata mea.
- Care este sensul vietii? 11 intreb eu. in loc de
raspuns, el strange din umeri.
- Sensul vietii este acela de a acumula in sutlet
iubire pentru Dumnezeu, iar dumneavoastra
in
existentele trecute, ati pus pe primul loc propriile
aptitudini, propria perfectiune. Moralitatea, echitatea,
intelectul ~i abilitiitile, devenisera pentru dumneavoastra
valoarea absoluta. Ati crezut ca spiritualitatea ~i
Dumnezeu sunt unul ~i acela~i lucru~i. ati inceput sa-i
dispretuiti ~i sa-i condamnati pe oamenii tara talent, pe
cei pro~ti, pe cei imorali ~i imperfecti. in mod automat sa declan~at mecanismul de salvare a sutletului ~i
dumneavoastra ati inceput sa pierdeti ceea ce a umplut
sutletul dumneavoastra de agresivitate. intrucat v-ati
ata~at prea putemic in acea via(ii, diavolul s-a instalat
temeinic in sutletul dumneavoastra. Din aceastii cauza nu
v-au putut ajuta "babele" ~i vindecatorii. Rugati-va
pentru ca spiritualitatea, aptitudinile ~i intelectul sa fie un
mijloc de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu. Repetati
zilnic:
"Fericirea suprema, destatarea ~i sensuI vietii pentru
mine ~i pentru urm~ii mei este iubirea pentru
Dumnezeu.

el.

46

"

$i cum, imi pJeaca dracul din sutlet? s-a interesat

- Nu. Pur ~i simplu el va ocupa locul pe care-I

meritii. Ceea ce noi nurnim"diavor~ este 0 infectie care
devorea~' ~~tletele imperfecte. Ea este necesara ca
element al evolu!iei. Cand savantii au inceput sa studieze
celulele organismului s-a vazut ca tara un atac permanent
al microbilor, celula inceteazasa
se mai dezvolte.
Microbii devoreaza celula imperfecta, care se dezvolta
intr-o directie gre~ita. inseamna ca organismul trebuie sa
supravietuiasca nu pe seama distrugerii totale a
microbilor, ci pe seama perfectionarii orientiirii morale.
Ne-am obi~nuit sa consideram ca raul este diavolul iar
binele - Dumnezeu. intrucat Dumnezeu este peste tot, el
este ~i bine ~i rau in acela~i timp. Diavolul este 0 infectie
care traie~te in sutletul fiecarui om. Distrugerea ca
fenomen, la nivelul organismului este asociata cu
moartea, dar schimbul de substante este de asemenea
distrugere, ce-i drept, controlata. Dadi am opri total
schimbul de substante, adica distrugerea, atunci omul s-ar
transforma in cadavru. De aceea, esenta distrugerii consta
nu in a 0 stopa ci, in a 0 controla. Cum se poale optimiza
controlul? Foarte simplu. Cu cat este mai apropiat omul
de Dumnezeu, cu atat obtine mai multa for(ii ~i 0 mai
mare posibilitate de a controla situa!ia. Dumnezeu este
iubire, cu alte cuvinte, cu cat existii mai multa iubire in
sutletul nostru, dupa un anumit timp, cu atat mai putemic
noi supunem lumea inconjuriitoare transformand raul in
bine. La exterior poti sa te superi, sa te ceqi, sa disperi,
asta nu-i de speriat. Important este ca sutletul, in interior,

I,
I
"

;f

47

T"""
\I

dUlnneavoastra spiritualitatea

sa emane iubire. Este 0 arta pe care nu 0 deprinzi dintr-o

data.
Cand dupa 0 ora de activitate cu sine Insu~i tiinarul a
intrat din nou In cabinet, am vazut cum sufletullncepe sa
i se echilibreze ~i Incetul cu Incetullncep sa se lumineze
sufletele urm~ilor sai. Acum sunt lini~tit.

La una din consultatii, 0 femeie mi-a pus 0 Intrebare

interesanta:

Bunicul meu a fost omorat de trasnet. Peste catva

timp, bunicii i s-a facut rau ~i a fost dusa la spital. Peste 0

ora, In camera a intrat un fulger globular ~i a lovit patul
unde cu putin Inainte era bunica. in camera de alaturi a
ramas pe oglinda 0 urma In zigzag a fulgerului. Toate
astea n-au fost Intamplatoare, mi?
- Nu - Ii spun eu - dupa ce Ii cercetez campul.
Fulgerul, ca ~i radiatia, 11ataca mai puternic pe acela care
s-a ata~at de spiritualitate. Spiritualitate Inseamna ~i
control asupra situatiei. Daca eu fac din spiritualitate un
tel, atunci, la cea mai mica destabilizare a situatiei,
campul meu devine agresiv. Corespunziitor, el va atrage
agresiunea. Bunicul dumneavoastra avea 0 Inalta
agresivitate subcon~tientii fata de oamenii care Ii umileau
valorile lui spirituale. La fel ~i la bunica dumneavoastra ,
numai ca Intr-o masura mult mai mica. inseamna ca, daca
dumneavoastra Ii priviti cu Ingiiduinlii pe oamenii pro~ti
~i lipsiti
48

de

aptitudini

~i va

rugati

ca

pentru

~i perfectiunea sa fie

mijloace pentru iubirea falii de Dumnezeu, fulgerul ~I

radiatia va vor afecta mai putin.

Un om puternic, energic, avand vointa, experienlii ~i

intelect, poate suferi un e~ec total din cauza necunoa~terii
\eailor care guverneaza universul. Ma gandeam \a toate
ac:stea, examinand urmiitorul pacient. EI Imi spunea
.
povestea sa Intr-un ritm lent, cu pauze.
- Pana nu demult, aveam multi prieteni. RulaJu\
Intreprinderii mele era de cateva sute de mii de dolari,
lunar. Totul mergea minunat. Acum nu am prieteni, am
aproape 0 suta de mii de dolari datorie ~i mi s-a nascut un
copil bo\nav. $i n-am facut nieiodata nimanui vreun rau.
Am trait dupa legile biblice. Unde-i echitatea?
iar dumneavoastra
- Legile biblice sunt legile iubirii,disprejuit
~i i-ati
le-ati Incalcat. Foarte des i-ati
eondamnat pe cei care nu au bani. fand Incepi sa te rogi
pe cel care nupentru bani, atUnciIncepi sa-I dispretuie~ti
i are. De aeeea Cristos spunea ca "mai u~or va trece
~a
prin ureehile acului decat va intra bogatul In
imparatia cerurilor". Asta Inseamna ca bogatul este ispitit
sa faca din bani un sens al vietii. Dar Cristos mai spunea:
.'Fericiti. acei saraci eu duhul, caci a lor va fi Imparatia
cerurilor". Asta Inseamna ca cel bogat spiritual este ispitit
sa faca din spiritualitate tel ~i sens al vietii. lata deci, ca
49

;1

~.

.~

..~

nu este permis sa-i dispretuie~ti pe cei lipsiti de bani ~i pe

cei saraci cu duhul. lar dumneavoastra asta ati Iacu!.
- Da, aproba barbatul. intotdeauna i-am dispretuit pe
pro~ti ~i pe tradatori.
- lar copilul dumneavoastra este deja pregatit sa-i
ucida. ~i sutletullui este plin piina la refuz cu ura falii de
lume. De aceea este bolnav. Cultura genereazii civilizatie.
Adica spiritualitatea genereazii bani, bunuri materiale.
Dumneavoastra faceti din bani un tel ~i ii pierdeti, faceti
un tel din spiritualitate ~i 0 pierdeti de asemenea.
Spiritualitatea este generata de moralitate. Moralitatea
provine din iubirea pentru oameni. Iar aeea iubire eu care
ii iubim pe oameni, noi 0 primim de la Dumnezeu.
Iubirea pentru Dumnezeu genereazii iubirea pentru lume
~i pentru oameni, dupa aceea apare moralitatea, apoi
spiritualitatea, iar dupa aceea, ceea ce noi numim
"binefaceri ale civilizatiei". Daca dumneavoastra va fixati
ca tel una din treptele care duc spre Dumnezeu, scara
dumneavoastra se va niirui.
- Spuneti-mi ce inseamna in praetica, iubirea pentru
Dumnezeu, ma intreaba pacientul.
- Vitati-va ~i dllmneavoastra.~
Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu depinde de nimie.
Dumnezeu este iubirea. Imaginati-va ca iubiti un om ~i ca
iubirea dumneavoastra nu poate fi intluentata de nimie:
nici bani, nici situatie familiala, nici situatia sociala, niei
lipsa de talente, moralitate ~i ~ mai departe. Sa depinzi
de ceva inseamna sa prime~ti. in iubire principalul este,
50

nu sa iei, ci sa dai. Daca dumneavoastra continuati sa

iubiti un om care v-a tradat ~i v-a jignit, inseamna ea
dumneavoastra iubiti in el pe Dumnezeu. Daca nu va
temeti sa fiti sincer ~i in nici un fel de imprejurari nu
atentati asupra sentimentului de iubire din sutlet, va
apropiati de Dumnezeu. Mai este un moment foarte
important: eu dit te apropii mai mul! de Dumnezeu, eu
atiit e mai perieulos.
Fata interlocutorului meu s-a alungit:
- Cum sa inteleg, aceasta?
- Cu cat este mai performant alpinistul, cu atiit este
mai periculoasa calea pe care el va merge! Logic. Cu eiit
este mai aproape de Dumnezeu, cu atiit omul prime~te
mai multa fericire ~i cu atiit va II mal putermca durerea
eiind va pierde aceasta fericire. Cu alte cuvmte, in cazul
'intensificarii iubirii catre Dumnezeu nu trebuie sa ne
orientam numai asupra bogatiei sentimentelor, asupra
fericirii ~i desIatarii, dar ~i asupra unor mari suferinte. De
aceea in icoanele Maicii Domnului se retlecta nu numai
fericirea unei imense iubiri pentru pruncul niiseut, ci ~i
suferinta viitoarei pierderi a acestuia. Mai simplu spus,
Dumnezeu nu este numai fericire ci ~i suferinlii. lar mai
c"OreCt,"Dumnezeueste dincolo de tenclre ~Isuterinlii.

in noiembrie 1995 trebuia sa plec la New York. Acolo

trebuia sa ma ocup in exclusivitate de terapie. Simteam
ca era absolut necesar sa ma rup de treburile mele ~i sa

51

...

.~
~.
echilibrez situa(ia care incepuse sa se deterioreze vazand
cu ochii. Credeam ca cea de a doua carte era perfect
echilibrata. Acum, desprinziindu-se de teluric, omul nu se
va arunca spre spiritual ~i nu va face din acesta un (el. 1
va tinde catre Oumnezeu. Credeam ca ma voi limita doar
la a doua carte ~i ca pentru jumatate de an sau un an, voi
uita de orice psihologie. Oar judecand dupa ceea ce se
petrecea in jur, am in(eles ca nu voi avea parte de"odihna.
0 tema de 0 importan(ii majora nu a fost epuizata. Intrun anumit fel, ea este legata de timp dar eu nu in(eleg in
ce mod. 0 deta~re totala de treburile mele, dupa cum
nadajduiam, ma va ajuta sa prind aceasta tema. Inainte de
plecare au venit la mine doi pacien(i in stare grava pe
care am incercat sa-i ajut. Primul, un baie(el de vreo noua
ani, bolnav de leucemie. AI doilea, un barbat de
asemenea cu probleme oncologice ~i inca in stadiul al
patrulea. Cauza imbolnavirii celor doi era absolutizarea
spiritualita(ii. La baiat era yorba de aptitudini ~i intelect.
Ata~amentul genereaza arogan(a ~i dispre( fa(ii de cei mai
pu(in dota(i ~i mai pu(in inteligenti, ura fata de cei care iI
umilesc. ~i, oricat m-am straduit sa-I ajut pe el ~i pe
parin(ii lui pentru a' Ie schimba orientarea, nu s-a
inregistrat nici 0 ameliorare. Ceva se opunea. Oar, oridt
am incercat sa-mi dau seama despre ce este yorba, n-am
reu~it. Situa(ia baiatului se agrava. Parintii ac(ionau cu
con~tiinciozitate asupra lor in~i~i. Oar alunecarea in
prapastie continua. Acela~i lueru ~i in privinta celuilalt
pacient. Ii explicam ca "rieina bolii lui este gelozia.
52

- In(elege(i d gelozia este un sentiment exacerbat al

proprieta(ii. Familia este un bun pamantesc. Oad omul
din cauza unui lot de pamant incepe sa invidieze, sa
dispre(uiasca ~i sa blameze, in acest fel se ancoreaza in
valorile pamante~ti, ~i atunci acest comportament il va
avea ~i in familie. Oar familia nu este numai un bun
pamantesc ci ~i unul spiritual. Teritoriul spiritual nu
trebuie nici el transformat in (el. Imagina(i-va urmatoarea
situa(ie. Eu am un lot de pamant ~i iI alung pe acela care
ar vrea sa se stabileasca pe el. 0 fac pentru ca este
proprietatea mea ~i acest lucru e normal. Acum
imagina(i-va ca eu il urasc pe omul care a trecut peste
teritoriul meu. Acest lucru deja nu mai e normal. Oeci,
daca pentru mine lotul este valoare absoluta, atunci eu
sunt gata sa ucid pe oricine, dar, dad pentru mine lotul
este doar un mijloc, atunci nu va mai exista agresiune.
Barbatul care avea cancer, ma privea ~i incerca sa
in(eleaga ceea ce ii spuneam. 1 a inceput sa munceasca
cu sine insu~i, a inceput sa se roage, dar ata~amentul lui
fa(a de sOlie ~i, respectiv, agresivitatea fa(a de ea, nu se
diminueaza. M-am intalnit zilnic cu el ~i am incercat
febril sa indrept situa(ia, dar nimic nu ajuta. Este ceva cei mai presus de spiritualitate. ~i acest ceva alimenteaza
ata~amentul fa(ii de so(ie. Am sucit pe toate fe(ele, de sute
de ori, diverse variante, ~i astfel am ajuns la 0 singura
concluzie: iubirea pentru omul apropiat este deja 0
valoare de sine statatoare in acest Univers. ~i familia
include tmite aspectele: familia, ca valoare pamanteasca;

53

i
I
'.

,1

',.~

,-~

familia, ca teritoriu spiritual; familia, ca teritoriu al

iubirii.
- Pentru dumneavoastrii, teritoriul iubiriIi reprezinta,
deocamdata, valoarea absoluta. lar omul dra~g ~i iubirea
pentru acesta, ca ~i iubirea pentru familie ~i copii, sunt
doar un mijloc pentru iubirea falii de Dumnezeu. Tel
suprem poate fi doar ceea ce nu este destructLbil, ceea ce
este ve~nic, altfel, in mod inevitabil, apare agresivitatea.
Ne luam ramas bun ~i stabilim 0 intalnire dupa
intoarcerea mea.

Mi se pare ca deja am gasit ceea ce era mai important,

eel de-al treilea sistem de valori - iubirea falii de oameni
"
---~i lume. In]eleg
ca oamenii care au
citit pnma ~I a aoua
carte nu se vor mai ata~a de valorile piirmante~ti ~i
spirituale, dar ei se pot ancora de iubirea pent.-u oameni.
Sentimentul de iubire falii de oameni est~ legat de
structurile temporale. Cat este insa, de periculoasa
absolutizarea timpului, adica a iubirii falii de oameni, pe
atunci inca n-o ~tiam. M-am lamurit in America.

In Manhatan, sunt doi zgarie nori gemeni apar]inand

centrului economic mondial, construit de japoDezi. Daca
mergi pe Brodway care se gase~e la 0 sum de metri
departare de aceste cladiri, pe una din fa]ade, In stanga,
po]i sa vezi un panou pitoresc - un grup d e oameni

alergand pe patine cu rotile. In aceasta cliidire, la etajul al

cincilea, dadeam consulta]ii. Acum, cand am inceput sa-i
diagnostichez pe pacien]i mult mai profund, am inleles
care este esen]a psihologiei americane.
Unul din emigran]i descrie totul in felul urmator:
.americanii sunt un popor absolut tamp it. Ei au doua-trei
leluri in via]a. Cel mai important il constituie banii. Aici
toata lumea se inchina la ban. AI doilea lei: sa faca sex,
sa manance ~i sa bea. De toate celelalte, pe americam, ii
doare-n cot.

- Nu vi se pare ciudat ca, in ciuda unor asemenea

interese, poporul nu traie~te rau ~ica prospera?
EI da din umeri.
- Sa faci ]el din bani este un pacat. A~a-i? ii spun eu.
- Desigur, spune el, dar eu nu fac din bani un ]el.
- Binein]eles. Dar privi]i. Daca pentru mine banii reprezintii 0 valoare absoluta, ei sunt mai presus de toate.
Inseamna ca ei sunt mai presus decat iubirea pentru
Dumnezeu, mai presus de via(a omeneasca. Prin urmare,
in cele din urma, am sa fiu pregatit sa omor doi-trei
oameni pentru bani. De asemenea eu voi fi gata sa omor
pe oricine, daca el va atenta la banii mei. Pentru ca ]elul
trebuie sa fie intangibil, totul ac(ioneaza pentru acest ]el.
lar acum imaginal i-va: eu fac un lei din spiritualitate.
Inseamna ca acel rai pe care I-am creat, moral ~i
echitabil, trebuie sa fie ve~nic. ldeea, morala ~i legile
create pe baza lor reprezinta valoarea suprema, sunt
situate deasupra iubirii pentru Dumnezeu, deasupra

54
55

~.........

~
-~ ~ - .., - p.

...

..-J
f

iubirii pentru oameni ~i deasupra vietii omene~ti. ~i

atunci voi fi pregatit sa omor nu unul, doi sau trei, ci
milioane. Asta s-a ~i intamplat in timpul socialismului ~i
fascismului cand, pentru 0 idee oarecare, tara era
transformata in ma~ina de toeat carne. in concluzie,
spiritual itatea este 0 fericire mult mai mare, dar ~i 0
nefericire la fel de mare, daca ea devine unic tel. Cea mai
mare fericire este iubirea pentru oameni ~i lume - a~a
cred multi. Oar daca eu iubesc toata omenirea iar ea mi-a
dezamagit a~teptarile, atunci eu voi fi gata sa omor toata
omenirea. A~adar cel care i~i face din iubirea pentru
oameni 0 valoare absoluta, merge spre apocalipsa.
Acum sa analiziim din acest punct de vedere America.
Aici se nasc ~i vin acei oameni ale ciiror suflete sunt
pregatite sa-~i faca drept tel absolut, valorile spirituale ~i
iubirea fata de aproape. Adica, vin oameni plini de iubire
~i bogati spiritual. ~i pentru a-~i salva sufletul de 0
colosala agresivitate, .daca nu exista suficienta dragoste ~i
~inlii
in Dumnezeu, ii ajuta renuntare la iubirea ~ntru
oameni si la valorile spirituale. De aceea totul incepe sa
se cIadeasca pe bani ~i pe ca~tig. Qamenii nu comunica
unul cu celalalt deoar~e, comuniearea si contHcte!e;.
d~zvoltii spiritualitatea. I;!anii devin mai importanti decat
iubirea falii de alt om. ~i, oricat ar parea de straniu, acest
lucru se justifica dintr-un punet superior de vedere. insa
aici este un mie "dar". Sa te dezici de iubirea pentru
oameni ~i de spiritualitate, se poate atunci cand asemenea
bogatii sunt multe. Sa se giindeasea numai la bani ~i la
56

bunastarea piimanteasca, poate numai cel care are 0 mare

rezerva de iubire ~i de valori spirituale. Acest lucru se
cheama "din trei rele sa-I alegi pe cel mai mic". Acum
insa aceste timpuri sunt pe sfiir~ite. inainte, in Orient se
acumulau valori spirituale iar in Occident, ele erau
fructificate. Daca inainte rezervele spirituale ii ajungeau
omului nu doar pentru 0 singura vialii, acum ele pot fi
epuizate in doar cativa ani. Aici, la New York, din ce in
ce mai des imi vin pacienti, care s-au dezis de
spiritualitate ~ide iubirea pentru oameni ~i au reu~it sa se
ancoreze in valorile telurice, in bunurile pamante~ti. La ei
"ineep forme jiirave de depresle lar apO! boli fizice.
in
subco-;;~tient ei simt ca a-ti face tel din spiritualitate ~i
iubire pentru oameni, este periculos. Ei incep sa traiasca
numai prin valorile telurice ~i din nou apar problemele. ~i
de orice s-ar apuca, totul se naruie, apare sentimentul de
deznadeide. Unor asemenea pacienti Ie explic ca se
impune sa-~i formeze un sistem corect de valori, ca Tara0
notiune precum iubirea pentru Dumnezeu, ei nu vor putea
supravietui.

;1"

Stau intr'un mie cabinet pe lo-street ~i discut cu 0

noua pacienta.
- Peste catva timp asupra dumneavoastrii poate sa se
abatii 0 mare neno~ocire. Plus bolile, ii explic eu, ei. La
dumneavoastra actioneaza aeum un uria~ program de

57

.....

~
----.-----.

II""'"

-'.-". ", ,..

autodistrugere. Nu a(i trecut incercariJe ~i a(i refuzat
purificarea data de Dumnezeu.

- ~ti!i - imi spune femeia - niciodata in vialii nu am

avut un sentiment puternic de iubire pentru cineva. Cu
cateva Juni in urma m-a chemat la New York 0
cuno~tin!a. Am inceput sa lucrez Ja ea ca menajera ~i nu
demult am fost cuprinsa de un sentiment puternic. M-am
indragostit nebune~te de un om, eram cu adevarat fericilii
iar mai departe a inceput un teatru al absurduJui.
Cuno~tinta mea, netam-nesam, m-a azvarlit in strada, Tara
sa am mijloace de subzistenlii. Mai mult, ea a sunat-o pe
mama mea in Rusia ~i i-a spus ca am cancer ~i ca voi
muri in curand.
- ~i ialii - pacienta mea i~i tine cu greu lacrimile exact in acest moment, omul iubit m-a trada!. Nu numai
ca nu m-a ajutat, dar pur ~i simplu a dat bir cu fugi!ii.
Cum sa suport toate acestea?
- Oricat ar parea de ciudat, autoruI a tot ce s-a
intamplat sunte(i dumneavoastra - ii spun eu femeii. Mai
precis, modul dumneavoastra incorect de a recepta lumea.
lubirea pentru omul drag 0 constituie pere(ii, iar iubireij
pentru Dumnezeu este !emelia pe care se cliide~te totul.
Nu vi s-au dat pere!i mari pentru ca ei v-ar fi ingropa!.
Temelia dumneavoastra este prea mica. in America,
ata~amentul falii de iubirea pentru oameni este mai mic,
de aceea aici putea!i sa incerea(i acest sentiment Tara sa
pieri(i. Dar 0 parte din pere!i, oricum s-au Surpa!. Daca
iubi!i aceasta Iume mai mult decat pe Dumnezeu, pentru

~
~-

ca dumneavoastra sa va intoarce(i catre EI, lumea trebuie

sa fie cruda ~i inechitabila falii de dumneavoastra. Daca
""----...
va pastra!i iubirea Tara sa manifesta!i agresivitate f~!ii
de
a/!ii ~i fa!a de sine, contactul cu Dumnezeu se intensifica
-;i are loc purificarea. lubirea pentru un alt om a devenit
intr-atat !elul dumneavoastrii, incat contactul cu
Dumnezeu a inceput sa se miqoreze dramatic, iar acest
lucru va amenin(a sutletul. Pentru a va salva viata, trebuia
sa pierde!i imediat iubirea ~i sa ave!i parte de 0 atitudine
cruda din partea lumii inconjuratoare.
Mama
dumneavoastra a primit rauvoitorul telefon, pentru ca v-a
transmis dorinta de a face din omul iubit, tel suprem ~i
fericire. Cea ce dumneavoastra a(i considerat drept
catastrofii ~i nenorocire, a fost de fapt, 0 opera!ie de
anvergura pentru salvarea sutletului dumneavoastra ~i a
dumneavoastra in~iva. Uneori oamenii se intalnesc in
via!a, simt 0 uria~ iubire unul falii de celalalt, lar aupa
aceea fie mor, fie se imbolnavesc, fie se Jlgnesc unul pe
celalalt ~i se despart, dupa care incep sa boleasca ori s!L .
moara. ~i in tot acest timp, in structurile campurilor lor se
formeaza sufletul copilului ~et
eXlsta 0 scantele
dumnezeiasca ve~nica ~i straturi superficiale, care se
formeazii prin iubirea parin!ilor pe parcursul catorva
vie!i. ~i pentru ca sufletul sa se formeze corect, parin!ii
trebuie sa piarda periodic toate valorile, pentru ca
sufletele copiilor lor sa se purifice prin iubirea pentru
Dumnezeu. Cu cat exista mai multa iubire pentru un alt
om, cu amt mai perfect poate fi copilul ~i, in acel~i timp,

58
59

I!

..

.~
~(

cu atat mai dureroasa va fi destabilizarea sau pierderea

temporara a acestei iubiri. Oar aceasta este 0 condi(ie
necesara pentru ca iubirea pentru omul drag sa nu se
contopeasca cu iubirea pentru Dumnezeu. In momentele
de pierderi, suferin(e, rugaciunea in care omul ii cere lui
Dumnezeu sa i se dea iubirea pentru Dumnezeu ca
fericire suprema, este deosebit de eficientii.
Nu demult, m-a rugat 0 femeie sa-i explic cauza
mor(ii fiicei ei.
- Spune(i-mi, in ce a constat vina mea?
- In fa(a lui Dumnezeu nu exista vinova(i. Asta este
una. ~i a doua, programul din cauza caruia a murit fata,
nu a venit de la dumneavoastra. Era propria ei karma.
Fiica dumneavoastra a murit nu pentru ca ar fi filcut ceva,
ci pentru a nu comite anurnite fapte care i-ar fi putut
aduce prejudicii sufletului ei. Moartea a fost 0 protec(ie
pentru sufletul ei. Peste un anumit timp, ea s-ar fi putut
indragosti de un alt om, dar perceperea incorectii a lumii,
ar fi anulat totul. Cu 0 jumatate de an inainte de moarte, i
s-a trimis 0 incercare, prin jignirea sentimentului de
iubire ~i de incredere, iQsii ea nu a trecut-o. Acea iubire
uria~a care i-a fost predestinata fetei, in loc sii-i dezvolte
sufletul, i I-ar fi mutilat. De aceea fiicei dumneavoastra i
s-a interzis accesul la acest sentiment ~i, in general, la
via(a.

60

Un episod interesant mi-a aratat inca 0 data destul de

car,
I ca bolile canceroase se vindeca prin iubirea pentru
.
"
Dumnezeu cand aceasta devine un (el, ~i apar atuncl cand
telul devine iubirea pentru om.
'.
- ~ti(i, imi spune unul dintre pacien(i, eu locuiesc in
Florida iar fiica mea la New York. Cu cateva luni in urma
i-au aparut dureri sub coaste, in partea stanga. S-a dus la
centrul medical ~i a filcut 0 radiografie. I-a fost depistata
0 tumoare canceroasa pe pancreas, de marimea catorva
pumni. Fiicei i s-a propus opera(ia ~i chim~oterapia.
Ramasesera doua saptamani pana la mceperea
tratamentului. Ea a citit prima dumneavoastra carte. A
inceput sa se roage in fiecare zi ~i nu manca aproap~
nimic. Dupa doua saptamani i-au filcut 0 noua
radiografie. Nu mai exista nici 0 tumoare. Medicii erau
~oca(i. N-au putut sa explice nimic ~i au decis ca s-au
incurcat filmele.

I:1

,1

- Am sa va explic ce s-a intiimplat, ii spun eu tatalui

fetei. In primul rand este foarte bine ca nu a ajuns la mi~e
la consulta(ie, pentru ca ar fi sperat numai in interven(!a
mea ~i asta ar fi impiedicat-o sa lucreze cu sine insa~i. In
al doilea rand, pancreasul este legat de comunicarea cu
omul iubit. Pancreatita, diabetul zaharat, cancerul
pancreatic sunt semne ale faptului ca omul iubit ~i iubi~~a
pentru el au devenit 0 valoare absolutii. La. filca
- dumneavoastra, din cauza sistemului eronat al valonlor, a
inceput sa creasca brusc agresivitatea subcon~tientii ~i, in
consecin(a, s-a fonnat tumoarea. In al treilea rand, ea a

61

-,~

I
._---_..

.~
~'

in!eles ea poate sa moara ~i a renuntat la tot eeea ee pana

atunei eonstituia fericirea suprema. Ciind a inceput sa se
roage lui Dumnezeu, ea a simtit in mod intuitiv ca,
fericirea suprema ~i sensul vie!ii inseamna de fapt,
iubirea pentru Dumnezeu. Dis ariind agresivitatea, a
disparut ~i tumoarea. Cand discut cu pacientll, a
n
repet faptul ca nici un medic, nici un vindecator nu
vindeca, ci doar ajutii pacien!ii sa se insiinato~easca. Se
"'-----vindeea omul insu~i, pe baza intensificarii impulsului
volitiv care, prin iubire, il apropie de Dumnezeu.

Acum cateva zile m-am confruntat cu 0 situatie la care

am devenit parta~ fiira voie. M-a sunat 0 cuno~tin!a din
Roma spunandu-mi ca a venit la ea omul iubit ~i cii,
dintr-o data, el a inceput sa se simta rau.
- Starea lui se inrauta!e~te eu 0 rapiditate alarmantii,
mi-a spus ea. Nu mi-ati putea explica din ce cauzii?
- Cauza e foarte simpla, ii explic eu. S-a indragostit
foarte tare de dumneavoastra.
- $i pentru asta ar putea sa moara?
- $i inca cum! i-aRl riispuns eu. Cu cat mai puternic
este a~amentul, cu atat mai intensa devine agresivitatea.
Ea poate sa va ucida pe dumneavoastra ~i de aceea se
desfii~oara ~i incepe sa-I ucida pe el.
- $i ce-i de fiicut?
- in primul rand trebuie sa va ruga(i amiindoi. In al
doilea rand, mai putina iubire ~i contacte sexuale, iar daca
62

Ie veri avea, folositi prezervativul. Acest lucru duee la

scaderea sensibilitii!ii ~i ata~amentului falii de iubirea
pentru un alt om. Dealtfel ritualul circumciziei este legat
exact de aeest lucru.
- A fost la mine la consulta!ie un cuplu tanar, ii
povestesc eu cuno~tintei mele. Femeia suferea de 0
mast ita eronica de care n-a putut in niei un chip sa seape.
La barbat, in timpul contactului sexual incepeau ni~te
dureri acute in zona canalului urinar ~ia vezieii.
- Trebuie sa va rugati nu numai inainte de masa, ci ~i
inainte de contaetul sexual, Ie-am explicat eu. Renuntati
la repro~urile reciproce care va leaga unul de celalalt. "
lubitul dumneavoastra sa-~i aminteasea ~i sa-~i retraga
toate repro~urile pe care le-a avut impotriva femeilor.
Dupa aceea reeeptorull-a preluat el ~i eu i-am explicat ca
valoarea suprema nu este omul iubit, ci iubirea pentru
Dumnezeu.

"""--

Simt ca partenerul

meu

de dialog

este

~
"-

interior, ~ocat. Situatia lui este foarte grava. In eampul

sau se afla hieroglifa mortii.
- Profitati de ~ansa dumneavoastra, rugati-va. Pun
receptoru I in furca.
A doua zi cuno~tinta mea ma suna din nou.
- Prietenului meu ii este ~i mai rau, spune ea pe un
ton pierdut. Abia m-am intoTSacasa iar el a stat in pat.
patru ore tara cuno~tinlii. Ma tem ca va muri. N-am cum
sa-I internez aici in spital, iar eu trebuie sa plee pentru
cateva zile in Germania ~i ma tem sa-lias singur.

63

..............

...

.,

- .,...,I ,..-.
rI
- in primul rand starea lui s-a imbunatalit, ii spun eu,
in structurile campului iubitului dumneavoastra nu exista
moal1e, in al doilea rand cu cat va temeli mai mult pentru
el, cu atat ii produceli un rau mai mare ~i-Iimpiedicali sa
supravieluiasca._Mergeli catre Dumnezeu. lubitul va va
urma ~i se va face bine. Nu va temeli. Plecali in.
Germania. Daca plecati, ii va fi folositor. ~i apoi, daca ii
~te scris sa moara,nu-l va salva nimeni, nici macareu.
- N-ii\1 putea sa va uitati? Mii intreaba ea cu
disperare.
- N-am voie sa ma uit la a~a ceva, ii raspund eu.
Dali-i receptorul, vreau sa vorbesc cu el.
in timp ce ea-i transmite receptorul, eu ma chinui sa
gasesc solutia. Pentru a cunoa~te lumea ~i a atinge noi
trepte, eu trebuie sa ma perfeqionez. Periodic imi iese la
suprafalii "murdaria" karmica. Scapand de ea ajung, cu
mare greutate, ~icu destule chinuri la noi generaliziiri.
Oar omul este acum in pragul mortii iar eu sunt pentru
el singura speranlii de supravie\Uire. EI se agata de mine,
face din mine un tel ~i momentan imi preia "murdaria"
karmica, inmultind-o. Eu trebuie sa-i dau 0 informalie
precisa ~i in acela~i timp sa-I resping, deoarece orientarea
catre mine ar putea sa-I coste viata. Cand el lua
receptorul, eu deja gasisem solutia corectii.
- Ascultati-ma ate nt, ii spun
acum, pentru ca principalele valori
Ie constituie lucrurile pe care
dumneavoastra. Moartea confisca
64

eu, sunteti pe moarte

pentru dumneavoastra
Ie vedeti in jurul
toate valorile ~i noi,

purificali, mergem catre Dumnezeu. inseamna ca,~

dumneavoastra veli face ceea ce se intamDla in cazul
mortii, nu va mai avea sens sa muriti. Renunlati la tot ce
va tine legat ~i cereli-va iertare in gand. Daca va este
sort it sa muriti, veti muri, iar eu n-am cum sa va ajut. yam dat tot ce am putut. De acum nu va mai sunt util.
A doua zi, tanarul ma suna din nou.
- Ma simt normal. Este pur ~i simplu incredibil recunoa~te el.
Eu ridic din umeri.
- Dumneavoastra ati inceput sa construili un sistem
adevarat de valori, de aceea nu este necesar sa murili. Va
rog sa nu uitati un lucru important - ii spun eu - intre
dumneavoastra ~i femeia iubita trebuie sa existe 0
oarecare distanlii. La inceput 0 iubire dumnezeiasca, iar
apoi iubirea dintre barbat ~i femeie. Simtiti ca 0 iubili ca
pe 0 sora, ca pe 0 fiica, ca pe mama, ca pe pasari ~i
animale, ca natura din jurul dumneavoastra, ca lumea
creata de Dumnezeu. Cel dintai sentiment trebuie sa fie
acela ca iubili in ea pe Dumnezeu iar dupa aceea tot ceea
ce v-am enumerat. ~i atunci cand iubirea va pleca, omul
va muri, va tnida, va in~ela, va jigni, va minti,
sentimentul dumneavoastra de iubire va ramane
invulnerabil. Va mai reamintesc nu va orientali asupra
mea.
- Da, acest lucru deja I-am inteles - respira el u~urat.
- Siava Domnului!
Ne-am luat ramas bun.

65

-f

~
I
----_._--

.~
,;

lubirea pentru oameni este 0 valoare colosala. Ea

genereazii aptitudini, talente. ~i cand omul incepe sa-~i
valorifice aptitudinile, talentele, in el rasuna intotdeauna
glasul iubirii pentru oameni, dar dupa acest glas,
intotdeauna trebuie sa rasune neauzitul, dar importantul
glas al iubirii pentru Dumnezeu. Daca el nu exista,
omului nu i se va permite sa-~i descopere talentul, pentru
ca el sa nu-i in~ele ~i sa nu-i ademeneasca pe admiratorii
sai. Am inteles in ce consta atractia vocii lui Edit Piaf,
cand am auzit despre istoria copilariei ei. La varsta de
~apte - opt ani era oarba ~i, dupa cum am vazut eu, cauza
orbirii a fost iubirea pentru oameni ~i lume. lar cilnd
iube~ti lumea mai mult decat pe Dumnezeu, atunci incepi
sa-ti pierzi vederea ca sa te ata~ezi mai putin de ea. Multi,
la batranete, i~i pierd vederea pentru ca se leaga prea mult
de aceasta lume. Cand femeile din ora~elul unde locuia
fetita au inceput sa se roage a~teptilnd 0 minune, atunci
efortullor unit, putemic, a vindecat sufletul fetitei ~i ea a
inceput sa vada. Ignorarea tuturor sistemelor de valori in
intentia de a ajunge la Dumnezeu, ne permite sa simtim ~i
sa descriem lumea inconjuriltoare.

Aveam la consultatie un tanar care mi-a povestit multa

vreme des pre problemele sale.
La cine n-am fost eu?! ~i la babe ~i la
bioenergeticieni. in eel mai bun caz, simteam pentru un
66

timp 0 oarecare u~urare, dar farmecele nu mi le-a putut

dezlega nimeni.
- Nu e yorba de farmece - ii explic eu. Ayeti 0
imensa agresivitate subcon~tienta falil de femei. Mai
simplu spus, sunteti un om incredibil de gelos. Sufletul va
este prea ata~at de familie, de omul iubit, de dorinta de a
avea copii de la femeia iubita. De aceea, cilnd pierdeti
toate acestea, apare agresivitatea. Revizuindu-va viata,
schimbati-va atitudinea fata de oameni, schimbati-va
caractemI
Dupa 0 luna a venit din nou la consultatie.
- Sunt in al noualea eel - imi poveste~te el. imi este
mult mai bine. Simt ca nu mai sunt ata~at de relatii. imi
imaginez ca toti s-au certat cu mine, m-au tradat, dar eu
nu mai manifest agresivitate, iar iubirea se pastreaza'in
suflet.
- Da. Nu mai sunteti ata~at de relatiile cu omul
apropiat, adica de spiritualitate, insa sufletul
dumneavoastra este prea mult legat de iubirea pentru
oamem.
- Am considerat intotdeauna ca acesta este un lucru
bune, se mira el.
- lubirea pentru oameni este 0 uria~a fericire ~i 0
mare bogatie. Dar daca noi 0 situam deasupra lui
Dumnezeu, ea se inverseaza in nefericire. Iubirea pentru
oameni nu poate fi un tel ci doar un mijloc al iubirii
pentru

Dumnezeu.

1I~l'50 ('\.,,111 ~'J""p.IIn tpl rlin h~ni

v
0

;!

,~

{'npi;i

lui se vor naste cer~etori spre a-~i purifica sufletele..

67

....

T""

~'

Dumnezeu nu Ie va da bani, sau chiar ei Ii vor respinge

pentru a supravietui. paca parintii l~i fac un tel din
spiritualitate, copiii se vor na~te rara spirit ori vor
respinge spiritualitatea, nu vor dori sa-~i dez':2!1e
l..ntelectul, capacitatile, etica. Daca omull~i face un tel din
iubirea pentru oameni, ~i-i dispretuie~te ~i-ijudeca pe cei
care i-au In~elat Increderea, Dumnezeu Ii va priva pe
copiii sai de iubirea fata de oameni. in sufietullor l~i va
face sala~, diavolul. Sau ei In~i~i vor respinge iubirea
pentru oameni ~i vor deveni ni~te netrebnici ~i violatori.
Toti ace~tia prezinta ata~ament fata de iubirea pentru
oameni. Dupa 0 luna tanarul a venit din nou la mine.

cu cat ruptura e mai mare, cu atat mai puternica trebuie sa

fie iubirea pentru Dumnezeu, dorinta de reunificare cu EI.
in ce consta sensu I mitului lui Adam si Eva? Pe de 0
parte iubirea barbatului si femeii creeaza urmasi, iar pe
de alta parte aceasta iubire poate fi considerata pacatoasa.
Caracterul ei de pacat ar consta In aceea ca, ea ar putea
Intrece iubirea fata de Dumnezeu. Daca facem tel din
arice In acest Univers, atunci iubirea noastra fata de
obiectul ce ni I-am fixat ca tel, va Intrece iubirea pentru
Dumnezeu. Daca arice fel de fericire pe care 0 Incercam
nu-i decat un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu, atunci
oricat de intens am iubi lumea Inconjuratoare, iubirea
pentru Dumnezeu va fi Intotdeauna mai puternica si prin

- Totul e normal la mine dar mi-a aparut senzatia ca

am devenit vampir energetic In raport cu femeile. Este
oare adevarat?
- Da, a~a este, Ii raspund eu. Pentru dumneavoastra
femeia iubita continua sa fie tel ~i nu mijloc. lar noi ne
alimentam prin tel, luam putere de la tel. Daca ne facem
Jel din Dumnezeu, atunci puterea si drago~tea 0 luam ere
la EI. Dar daca ne facem tel din omul iubit, atunci fort;;;i
. ~
--iubirea Ie rapim de la acesta, iar asta Inseamna deja jaf. in
acest fel mamele iubind\J-~ nebuneste copiii, In mod
incon~tient Ie fura sanatatea ~i fericirea.
- Ce Inseamna asta? Ca e un pacat sa iube~ti un alt
om?
- Totul se desra~oarii In functie de raportul dintre
iubirea fata de om ~i iubirea fatii de Dumnezeu. Universul
a aparut ca 0 desprindere, ca 0 ruptura din Dumnezeu. ::;i
68

i
II
I
"

urmare, In locul distrugerii se va produce dezvoltarea.

Odata, la consultatie, un barbat m-a Intrebat:

- Cand incerc sa ma rag la Dumnezeu, imedlat in
partea dreapta a capului imi apare 0 durere care parca se
a~eaza pe cap. Nu mi-ati putea spune din ce cauza?

V-a ramas In sufiet inca mult dispret pentru

oamenii imperfecti sl multe reprosuri fata de lumea
inconjuratoare. Nu puteti sta in fata icoanelor fiind
suparat pe cineva si condamnandu-i

pe altii. B-ugaciunea

-11U are efect oadi sunteti plin-.ge suparare ~i disprer

....
Incepeti cu pocainta.

69

;1'

.-,

,'-'p'

..~
(

EI a dat din cap iar eu mi-am amintit un caz interesant

pe care mi I-a povestit 0 cuno~tinta. Ea a Inceput sa se
roage ~i sa repete iara~i ~i iara~i.
- Doamne, Te iubesc mai mult decat orice pe lume.
~i de fiecare data Ii trecea prin cap 0 durere salbatica.
~i a~a doua luni la rand. Odata ea a rostit:
- Doamne, oricum te iubesc mai mult dedit orice pe
lume, numai nu-mi pricinui asemenea dureri. Boala i-a
disparut ~i nu a mai simtit-o niciodata.
In octombrie, Inainte de a pleca la New York am avut
doi pacienti dificili. Am vorbit deja despre asta. Un baiat
exceptional de inteligent avea leucemie. Cauza:
ata~amentul fata de aptitudini, fata de spiritualitate. Cel
de-al doilea cu cancer In ultima faza. incercand sa-i ajut
pe ei In mod special, am descifrat ceea ce alimenta
ata~amentul fata de spiritualitate: dorinta de a face unic
tel din iubirea pentru oameni ~.ilume. Eram convins ca
acum totul se va sfiir~i cu bine, Insa m-am In~elat. Dupa
plecarea mea, starea barbatului s-a Inrautatit. Epuizata,
sotia lui m-a sunat la New York cateva zile la rand, dar
nimic nu i-a fost de fq)os. Era pe moarte ~i dupa 0
saptiimana, a ~i murit. Atunci mi-am pus 0 Intrebare.
Daca el nu era ancorat In cele trei sisteme principale ale
valorilor pe Pamant, atunci de ce a murit?
Ei bine, sunt mai multe cauze: el putea trans mite
copiilor foarte multii "impuritate" spiritualii de care n-a
putut sa se debaraseze, sau e posibil ca, In aceasta viata sa
70

fi comis 0 fapta pentru care a fost nevoit sa plateasca. 0

alta cauzii ar fi aceea ca, nu m-a crezut pana la capat ~i na reu~it sa-~i convinga sutletul de faptul ca iu.!>ireapentru
Dumnezeu este fericirea suprema In viata. La urma
urmelor, peste un an, doi, el trebuia sa se nasca undeva ~i
plecarea lui de pe Pamant era strict hotarata. Toate
acestea erau cat se poate de probabile, Insa eu simteam ca
era Inca ceva care alimenta boala. Eln-a putut sa renunte
pana la sfar~it la gelozie, Insa In acest caz trebuiau
abordate structurile situate deasupra timpului... Aceste
structuri creeaza timpu I ca atare. Ele pot fi de asemenea
sisteme de valori de care te poti at~a Iacand din ele telul
~i sensul vietii. Ce trebuie Iacut Insa, ca sa ie~i din timp,
spatiu ~i materie, nu puteam sa Inteleg. E drept cii In
ultimul timp am Inceput sa simt structura care se opune
timpului ~i, periodic, Imi ie~eau la suprafata programe de
ata~ament fata de aceasta. incerc sa clasific aceasta
structura. Desenez un cerculet. Acestea sunt valorile
pamante~ti, materia. in dreapta, un alt cerculet. Acestea
sunt valorile spirituale, spatiu!' Spatiul genereaza materia
~i, concomitent, ele tree din unul In altu!. Daca se
schimba structura spatiului, se schimba structura
materiei. Masele mari de materie modifica structura
spatiului. Desenez deasupra lor un al treilea cerculet.
Acesta este timpul, adica iubirea falii de oameni ~i lumea
Inconjuratoare. Aceastii iubire 0 genereazii valorile
spirituale ~i fizice. ~i iatii ca recent am desenat deasupra
timpului un al patrulea cerculet.

If

\)

71

.....

.-_o.'p.

.~
f

Prin urmare exista fapte. Am intrat in contact

emo!ional cu esen!a care se gase~te dincolo de timp. Ea
trece in timp, timpul trece in aceasta esentii. Prin ceva, ea
este opusa timpului. Acum apare intrebarea: prin ce este
opusa? incerc sa gasesc situa!ii similare de interac!iune a
materiei cu spa!iului. Cel mai bun exemplu aici, este
omut. Toate procesele se desf"~oara rapid. Corpul se
distruge, sutletul traie~te. Adica structurile campurilor
sUnt mai longevi ve decat structurile materiale.
Stabilitatea campului este superioara stabilita!ii materiei.
Dupa cum Ie spun pacien!ilor mei: imbracamintea,
apartamentul, banii, reprezinta apiirarea corpului nostru,
adica condi!iile stabile care ii permit sa se dezvolte. Cu
cat exista mai mul!i bani ~i este mai mare bunastarea
materiala, cu atat sunt mai multe condi!ii de stabilitate ~i
aparare impotriva lumii inconjuratoare. Oar numai
stabilitatea fizica duce la degradare. Dinozaurii au
disparut iar broa~tele !estoase ascunse in carapacea solida
au incetat sa se mai dezvolte. Au inceput sa biruie
mamiferele, pentru care greutatea enorma ~i carapacea
dura ~i din!ii ascuNi, au trecut pe planul al doilea.
Adaptarea rapida la noil~ condi!ii, schimbarile la nivelul
reflexelor le-a permis sa transforme adaptarea fizica, intruna functionala. Cu cat mai multe functii avea un organ
sau un grup de organe luate impreunii, cu atat mai inalta
era adaptabilitatea organismului. Apiirarea informa!ionala
s-a aratat mai puternica decat cea fizica. Dezvoltarea
structurilor spirituale a decurs mai activ in grupurile de

organisme. Grupele stabile aveau mai multe ~anse de

supravie!uire, dar s-a dovedit ca gandirea colectiva are
minusurile ei. Ea tinde catre monotonie, este mult mai
statica decat cea individuala. De aceea albinele, furnicile
~i alte colectivita!i unde colectivismul a sugrumat total
individualitatea, ~i-au incetat, ca ~i broa~tele !estoase,
dezvoltarea. Directia cu cele mai bune perspective a fost
aceea in care se intalneau doua spirale, unde gandirea
colectiva era imboga!ita de cea individualii. Astfel, lumea
materiala tinde catre diversitate, catre schimbare, lumea
spirituala ciitre unitate ~i uniformitate. Valorile spirituale,
comparativ cu cele pamante~ti, reprezintii un factor de
mult mai mare stabilitate. inseamna cii ele il pot apara
mai bine pe om, adica intelectul, capacitii!ile, etica,
echitatea, idealurile inalte. Daca toate acestea s-ar acumula
cu prioritate intr-un om, atunci acesta va fi mai adaptat la
via!a decat cel care se orienteazii numai spre bani ~i
bunuri materiale. Timpul, in raport cu spa!iul ~i materia
reprezinlii 0 stabilitate ~i mai mare. Adica in acest
Univers, stabilitatea suprema inseamnii ca blocurile
informa!ionale de bazii se giisesc in structurile temporale.
Mai simplu zis, iubirea pentru oameni ~i pentru aceasta
lume, mai precis pentru aces! Univers, creeazii in final
cea mai mare stabilitate ~i prin urmare cea mai inallii
fericire.
lar acum sa trecem din nou la cea de-a patra structura
pe care am descoperit-o de curand. Daca ea se opune
timpului, inseamna cii ea trebuie sa-I distruga ~i in acela~i

72
73

;1

"
..~
f

timp trebuie sa aiba 0 mai mare stabilitate in compara(ie

cu timpul. M-am chinuit sa gasesc denumirea acestei
esente. Dupa aceea, am decis 5-0 numesc "haos",
distrugere. "Haosul este gradul cel mai inalt al ordinii",
se spunea in antichitate. Haosul distruge, pentru ca gradul
lui de regularizare este superior regularizarii cosmice.
Tabloul rezultat era straniu: deasupra iubirii pentru
oameni ~i pentru lumea inconjuratoare se situeaza for(ele
distrugerii. Era un zid pe care nu-l puteam trece. Nu
aveam putere. De aceea, am decis sa aman aceasta tema
pentru mai tarziu.

$i iata-ma in cabinetul din Manhatan. Printre jaluzele

se vad crampeie de soare. Dau consultatii pacientilor ~i
toate cazurile sunt de 0 simplitate elementara. Doar
sunetul telefonului venit din Peterburg ma scoate din
ritmul obi~nuit. Ma suna colaboratorul meu:
- Asculta, fiul meu a inceput sa aiM probleme cu
plamanii ~i nici un fel de medicamente nu-I ajuta.
Anal izez campul baiatului ~i abordez acea structura pe
care acum 0 numesc "haoS:'.
- $tii; ii spun eu colaboratorului, este vorba aici de
ata~amentul de ni~te structuri superioare carora nu Ie-am
gasit inca, 0 denumire. Mai incearca ~i tu ceva, iar eu la
randul meu voi incerca sa stabilizez situatia.
Dupa doua zile el m-a sunat din nou:

74

M-am adresat unei clarvazatoare.Ea mi-a spus ca

baiatul trebuie sa faca 0 baie cu usturoi. Dupa 0 asemenea

baie, a vomat ~i se parea ca a inceput sa fie mai bine, dar
dupa aceea s-a naruit din nou totul, starea lui continua sa
se inrautateasca.
Toata aceasta situatie semana cu un ~treang care imi
sugruma capacitatile ~i posibilitatile, intr-un ghem inert ~i
lipsit de putere. lara~i m-am trezit in situatia in care tot ce
dadea rezultat inainte, acum a incetat sa mai functioneze.
lar dinamica inrautatirii starii copilului imi amintea, nu
~tiu de ce, de starea pacientului meu bolnav de cancer
care murise de curand.
in situatiile critice ma salva capacitatea mea de a-mi
subordona toate fortele obiectivului principal, de a
comprima la maximum informatia, concentrand intr-un
singur punct tot trecutul ~i prezentul. Daca densitatea
informatiei depa~ea un anum it nivel, atunci cantitatea
trecea in calitate ~i se na~tea 0 noua idee. in conformitate
cu aceasta idee, am clasificat lumea inconjuriitoare
creand notiuni ~i, cu ajutorul acestora, controlam situatia.
Am inceput sa-mi amintesc febril arice fapte legate de
timp ~i de fortele distructive, adica de haos.
Am avut 0 discutie interesanta in Siberia.
Interlocutorul meu imi descria experimentul sau in
legatura cu timpul.

;t

\~
i

- Am observat de multa vreme ca scurgerea timpului

este ineQala Imaginati-va de piIda, ca-se afla pe pamant
un numar mare de tev; de metal. Cand treci pe langa ele,
75

iIiIir..

........

.-

~~"",-,..,-,

..~
~.

timpul se contractii. Dupa aceea ii intrebam pe alti

oameni comparand senzatiile noastre subiective. Acela$i
segment de drum, cand oamenii treceau pe langa 0 mare
cantitate de tevi, conform senzatiilor lor, Ie lua mult mai
pUtin timp. Reie$ea ca 0 mare cantitate de elemente
tubulare, reunindu-se, incetinesc timpu!. Am Tacut
experimentul nu numai cu obiecte circulare. $titi
ambalajele de carton pentru oua? Am a$ezat douazeci de
a~>tfelde ambalaje unul peste altul iar sub ele un om. In
acest moment, aparatele inregistrau modificarea starii
fiziologice. Se observau $i modificari exterioare. Sangele
se urca la cap $i fata se inro$ea. Singura chestie pe care
nu am putut-o lamuri, era cauza pentru care astfel de
configuratii schimba cursul timpului.
Am spus ca pentru mine totul este destul de simplu.
Materia, spatiul, timpul sunt 0 singura formatiune.
Inseamna ca schimbarea unui element atrage dupa sine
schimbarea celorlalte. Cantitiitile mari de materie
modifica in mod considerabil caracteristicile spatiului $i
timpului. Schimbarea densitatii timpului duce la aparitia
sau disparitia obiectivelor materiale $i la schimbarea
caracteristicilor spatiuluj. Orice obiect, prin suprafata sa,
are influen(ii asupra spatiului $i timpului. De aceea prin
intermediul sistemului suprafetelor, noi putem aCtiona
asupra timpului. Ce fapte imi mai aminteam? lata-Ie:
Odata, din curiozitate, m-am dus la 0 baba care
vindeca prin rugaciuni $i desciintece. Ea se uita in ochii
omului, incepea sa-i povesteasca despre viata lui, dupa

care ii spunea ce i se poate intampla. Oriciit ar parea de

ciudat, in pofida limbajului ei primitiv $i grosolan, ceea
ce spunea ea corespundea cu diagnosticarea mea. Sa
spunem ca eu vedeam 0 uria$a gelozie interna la 0 fata $i
din aceasta cauza, probleme mari in viata personala $i
$anse minime de a avea copii. Baba reda aceasta idee in
felul urmator:
Deochiul zace in tine, dragu!a,n-ai sa ai copii, vin'
~

la mine sa bei apa de-a mea $i-o sa-ti fie mai U$or.
Dupa cum am vazut eu, aceasta baba, in viata
anterioara a trait in Tibet $i s-a ocupat acolo de practici
spirituale. Asta, a dus in mod spontan la deschiderea
aptitudinilor ei in aceasta viata.
-In
fiecare an ma duc in Altai, poveste$te ea. Acolo
trebuie sa mergi pe jos $aizeci de kilometri ca sa te
inchini intr-o biserica. $i noi, cei de aceea$i credinta, ne
adunam $i mergem incolo, pe jos, mult timp. Data trecuta
am fost, ne-am rugat $i am plecat cu Dumnezeu inapoi, $i
dupa doua ore am ajuns. Reiese ca noi am parcurs treizeci
de kilometri, intr-o ora. Nimeni nu a inteles nimic, iar noi
am considerat ca Dumnezeu ne-a dat 0 men ire.
Dupa aceea am verificat, sa vad de ce s-au intamplat
toate acestea. Am ajuns la concluzia ca timpul este ritm $i
prin ritm ne este mai U$or sa controlam timpu!. Cand
omul merge ritmic ciiteva ore, ceea ce gande$te el atunci,
trece mult mai profund in subcon$tientul sau. Daca insa
omul, pe parcursul intregului drum, it are in gand pe
Dumnezeu $i incepe sa se roage in sinea sa, pregatindu-se

76

77

~
..~
~,

pentru rugiiciunea pe care 0 va rosti la capiituLdrumului,

.!impul lui incetine~te brusc. latii de ce pelerinii mergeau
pe jos spre locurile de rugiiciune. $i se incetinea nu
numai timpul subiectiv ci ~i cel obiectiv. De aceea lumea
interioarii in care triiie~te, respirii, miinancii ~i se mi~cii
omul, inIluenteazii procesele temporale, prin urmare ~i
siiniitatea. De aceea imbriiciimintea ca suprafatii, formii ~i
croialii, poate inIluenta saniitatea omului. Prin urmare ~i
spatiul in care triiie~te omul, organizarea extinsii ~i
superficialii a acestuia, are 0 inIluentii pozitivii sau
negativii asupra saniitiitii omului. Mai simplu spunand,
forma ferestrelor, a~ezarea mobilei in apartament,
dispunerea camerelor in care locuim, sunt in legiiturii
nemijlocitii cu starea de siiniitate. Inseamnii cii nu numai
spatiile interioare, dar ~i cele exterioare, fatadele
cliidirilor, dispunerea cartierelor ~i parcurilor, bisericilor
~i cliidirilor publice, pot sii inIluenteze soarta ~i siiniitatea
fizicii a ora~ului. Dar toate acestea sunt legate de timp, de
regularizare.
Cum riimane insii cu distrugerea ? Cum poate fi legatii
tlistrugerea de siiniitatea omului?
Am inceput din nou $ii analizez. Boala reprezintii 0
destabilizare a organismului, 0 dereglare a functiilor
acestuia. In copiliirie, sufeream mai tot timpul de riicealii.
Am observat cii in timpul bolii are loc 0 imbuniitiitire
considerabilii ~i 0 acutizare a mirosului ~i a gustului.
Organismul piirea ca se reinnoie~te, devenea mai sensibil.
Odatii, pentru intiirirea imunitiitii, mi s-au Iacut injectii cu

piroganal. Mi s-a ridicat brusc temperatura, au inceput

dureri fizice, dar dupii aceea am simtit in mine un fel de
intinerire. Cand organismul S-a obi~nuit cu acest
medicament, senzatia a disparut.
Inseamnii cii
destabilizarea franeazii timpul ~i are ca efect intinerirea.
Cat timp organismul cre~te, se produce 0 putemicii
regrupare fizicii. Acest lucru
inIluenteaza in mod
corespunziitor procesele temporale.
Deosebit de putemic
sunt inIluentate procesele temporale, in momentul
maturiziirii sexuale. Atunci densitatea
temporalii este
maximii. Ca urmare, in ace~ti ani se cristalizeazii interior
principalele aptitudini ~i intregul
drum al vieti:
adolescentului. De aceea, dacii noi Yom practica tehniciie
destabiliziirilor profunde ale omului, Yom putea sii
incetinim considerabil procesele de imbiitranire. Dar
pentru 0 astfel de destabilizare este nevoie de control
care sii transforme distrugerea in creatie, iar acest lucn:
reprezintii cantitatea de iubire din suIletul nostru.
Dumnezeu a creat Universul. DUmnezeu este iubirea
Inseamnii cii pentru controlul
oricarui proces a;
destabiliziirii trebuie sii ne apropiem de Dumnezeu ~i sii
miirim cantitatea de iubire din suIlet. Adicii mai intai
iubirea, apoi destabilizarea. Lucrurile stau cam a~a:
suIletul viitorului copil panii la conceptie,
unindu-se cu
Dumnezeu rime te 0 cantitate de iubire in conformitate
cu karma sa. $i dacii acea destabilizare care se produce la
na~tere, in timpul dezvoltiirii, sau in interactiune cu
lumea inconjuriitoare, depii~e~tecantitatea iubirii 'aduse in

78

79

If

1
O'

..., ~. .." P'

..~
J-

aceasta via(a, atunci .ncep infinnita(ile, bolile, moartea.

inseamna ca distrugerea 0 reprezinta pere(ii, iar temelia 0
constituie iubirea.
inca un fapt: in primavara lui 1955 am plecat
.mpreuna cu prietenii .n nordul Caucazului, Ja Teberda.
Ne-am dus acolo pentru izvoarele de Narzan. intr-o seara
a Inceput 0 discu(ie despre faptul ca oamenii trateaza
diferite boli cu ape minerale. M-am giinditca atunci cand
voi parcurge toate treptele purificarii spirituale, va trebui
sa ma ocup ~i de influen(area fizica. Sa spunem a~a: In
afara de aqiunea verbal-emo(ionala, va trebui sa gasesc ~i
alte metode. Sa presupunem ca un om se roaga In
biserica. Asupra schimbarii starii lui interne are influen(a
nu numai rugaciunea, ci ~i fonna laca~ului, spa(iul din
interioruJ acestuia, dispunerea lui, forma obiectelor,
miresmele, ~.a.m.d.
inseamna ca, In afara de revizuirea sistemului de
valori, omul poate stimula acumularea de iubire In suflet
prin schimbarea ritmului de giindire, de respira(ie, de
mi~care, de alimenta(ie.
Tovara~ul meu de.,drum, dupa Intoarcerea de la bai,
mi-a spus 0 poveste despre ni~te ape minerale neobi~nuite
dintr-o localitate de munte din Caucaz. Acolo sunt ciiteva
izvoare de apa minerala dispuse unulliinga altul ~i fiecare'
vindeca 0 anumita boala. Unul vederea, altul articula(iiJe,
altnl tractul intestinal. Rezultatele sunt cutremuratoare. in
ciiteva zile, oameni care aproape-~i pierdusera vederea,

~i-o recapatau. L-am rugat sa-~i imagineze apa pe care a

baut-o, ca prin intennediul ciimpului sau, sa ajung la
structura ciimpului izvorului. ~tiam ca infonna(ia pe care
0 voi ob(ine va fi superficiala, Insa pentru mine era
important sa In(eleg principiul de baza.
Apa este un minunat acumulator de informa(ie.
Strabatiind rocile muntoase, ea acumuleazii 0 anumita
informa(ie, care apoi vindeca. in Caucaz sunt roci
sedimentare. Acestea sunt fundul fostului ocean. Nu este
exclus ca programele pe care Ie contine apa, sa fie legate
de via(a organismelor In apa ~i pe fundul oceanului.
Rezultatul a fost nea~teptat pentru mine. Credeam ca apa
este purtatoare de maimulte vie(i ~i de aceea omul se
vindeca. Apa Insa, purta informa(ia despre moarte. S-a
dovedit ca aceste izvoare purtau informa(ia despre
moartea multor fiin(e, adica In apa era codata acceptarea
mortii.
Vin dimineata la "Academia de Parapsihologie" :

- Asculta, este aici pentru tine un anun( important,

Imi spune unul dintre colaboratori. Dupa tratamentul tau,
0 fata a ajuns la clinica de psihiatrie. A sunat mama fetei .
A lasat datele pe robot.
"Trebuie sa ~ti(i ce se Intiimpla cu pacien(ii lui
Lazarev. Am venit de multe ori la tratament, iar de
curiind fiica mea a ajuns la 0 clinica de psihiatrie."
- A lasat un numar de telefon'! m-am interesat eu.
- Da. NumaruJ de telefon este aici.

80

81

.r!

---

---

_.4~4"'_"

.~
~,

sun pe femeie iar ea imi spune numele fetei, dupa

care incerc sa-mi dau seama de situatie. Cauza bolii fetei
este legata de situatia fiului ei. EI poate muri. Cauza:
gelozia. Privesc campul tinerei femei. Acesta, in
principiu, este armonios. inseamna ca toate problemele
pornesc de la faptul ca nu este purificat sufletul fiului.
- V-am spus ca fiica dumneavoastra e geloasa.
- Da, mi-ati spus. Ea a muncit cu sine insa~i ~i starea
ei a devenit mult mai buna. Dar de curiind s-a inrautatit
brusc.
- V-am spus sa va rugati nu numai pentru fiica ci ~i
pentru nepot?
- Da. Eu ~icu fiica mea ne-am rugal.
- Ascultati-ma cu atentie. Daca eu v-am spus ca
revizuirea intregii vieti ~i rugaciunea sunt 0 munca grea,
sa ~titi ca a~a este. Daca v-am spus ca, pentru purificarea
nepotului dumneavoastra va fi nevoie de un efort mult
mai mare, sa ~titi ca intr-adevar a~a stau lucrurile. Ati
avut 0 atitudine de neseriozitate falii de spusele mele. ~i
fiica dumneavoastra, la fel. Tot ce dumneavoastra ~i fiica
dumneavoastra nu ati reu~it sa purificati, fie ca va va
ucide nepotul, fie ca se, va intoarce impotriva autorilor,
adica impotriva mamei ~i bunicii. Daca v-a fost lene sa
purificati sufletul, nu cautati cauza in altii. Continua(i sa
aqionati.
Femeia pune receptorul in furca, iar memoria mea,
incetul cu incetul, trece in revista toate cazurile. Ciind
omul
se trateaza la bioenergeticieni, pot aparea inrautiitiri
,

-'

82

ale sanata(ii

legate de rezonantele

programelor.

sufletul vindecatorului este ancorat in ceva, iar cauza

bolii pacientului 0 constituie un ata~ament similar, un
asemenea vindecator nu-l va putea aJuta pe paclent.
lntemeietorii multor religii au fost oameni pentm
sufletele carora (elul a fost doar Dumnezeu. ~i acest lucru
armoniza ~ivindeca sufletele ~itrupurile discipolilor lor.
Recent, la una din consultatii, am avut un dialog
interesant cu 0 fata.
- Sufletul dumneavoastra are drept tel dorinta de a
avea cop ii, creatia, omul iubit ~i de asemenea iubirea
pentru el. Nu puteti accepta umilinta in aceasta privinta.
in existenta trecuta, din aceasta cauza, v-a murit fiul. ~i
in aceasta existenlii, el, din nou trebuie sa apara pe lume.
Daca el va muri in stadiul de embrion sau dupa na~tere,
yeti riispunde pentru asta ~i deja v-a fost harazit ca,
inainte de conceptie ~i in timpul sarcinii, sa primiti jigniri
~i umilinte. Pregati(i-va pentru asta din timp. Cu cat
sufletul dumneavoastra va aspira mai putemic catre
Dumnezeu, cu atiit mai u~or va va veni sa treceti prin
toate aceste incercari ~isa va salvati copilul.
Fata imi pune 0 intrebare surprinzatoare:

~
\

-1

"

- Am fost la consult la 0 femeie bioenergetician ~i ea

mi-a spus ca pot vindeca copiii. lar 0 data, am reu~it sa
pun un diagnostic ~i sa spun ce tratament trebuie urmat,
un lucru nea~teptat pentru mine. Apoi un alt vindecator,
~

83

.~

,..'-,'.
"-

~~

la care am ajuns intampli\tor, mi-a spus ca am aptitudini

deosebite. M-a~ putea perfection a in tratarea bolnavilor?
- Eu v-a~ sTatui sa nu va grabiti. Orice procedura de
tratament este un tratament prin iubire ~i daca omul nu
'wij
are suficiente rezerve in aceasta privint~, el nu poate fi
@
. vindeci\tor. Vreau sa spun in plan profesiona!.,
- Spuneti-mi, are fiecare om aptitudini de a vindeca
a~a cum are aptitudini de a iubi?
- Orice om are doua straturi de iubire, primul
superficial, dind iubirea apare in contact CII CF.V~ 'Ji p~np

sa

depinda

de obiectul

care

a determinat-o.

Acest

sentiment, ca ~i toate celelalte, purcede din sentimentul

de iubire al Diviniti\tii, care nu depinde de nimic ~i care
n<a~tetotu!. Dumnezeu, doar nu. depinde de nimic ~i
aceasta iubire radiaza ca soarele, nesupunandu.se
nimanui. Iubirea dumneavoastra interioara insa, depinde
de omul iubit, de dorinta de a avea copii, de creatie.
Aceasta "impuritate" 0 yeti lua asupra dumneavoastra.
"Impuritatea" se va sedimenta exact in locul in care
prezentati
ata~amentu!.
inseamna
ca orientarea
dumneavoastra spre procreare ~i creatie, spre iubirea fata
de oameni ~i lume va fi ~ mai puternica. $i atunci vi se
va bara posibilitatea de a avea copii ~i de a crea. Poate fi
yorba de sterilitate, de pierderea aptitudinilor pentru
tratarea bolnavilor, de' 0 boala grava, ~.a.m.d. Fiecare om
are momente cand, in conditiile oricaror ata~amente,
sutletul i se inalta deasupra acestora ~i incepe sa radieze
iubire. In acest timp omul ii poate ajuta pe altii Tara sa ia

asupra sa nici un fel de "impuritate".

Dar acest lucru nu

se intampla foarte des.

Ma intorc din nou la tema mea. Imi mor pacientii ~i eu

nu-i pot ajuta. Colaboratorilor mei Ii se imbolnavesc
copiii iar eu nu pot intelege ce se intampla. Situatia se
inrautate~te. Aici este nevoie de 0 concentrare extrema,
sa adun 0 cantitate maxima de informatie iar dupa aceea,
bruse, sa 0 comprim. Prin compactarea informatiei are
loc distrugerea ei. Daca nu exista suficienta iubire , intrun asemenea moment iti poti ie~i din minti. Daca insa
exista destula iubire, atunci distrugerea se transfonna in
creatie, in idei noi. Pentru a cumula 0 cantitate mai mare
de iubire, trebuie sa-ti desprinzi sutletul de tot ce s-a legat
el in aceasta lume. Inainte de 0 noua furtuna cerebrala ,
deasupra mea pogoara numeroase neplaceri, insuccese ~i
umilinte. Un efect deosebit il au situatiile care presupun
un pericol de moarte. Dupa 0 asemenea accelerare, care
tine 0 luna-doua, eu pot rezolva problema dintr-o data.
Analizand toate acestea, am inteles de ce oamenii de
creatie tind catre risc ~i situatii extreme. De ce oamenii de
creatie renunta adesea la regimul lor obi~nuit de munca ~i
viata, de ce sunt ei aliit de plini de iubire. Cu cat se
desprinde mai puternic sutletul omului, de toate de care
este legat, cu atat se elibereaza mai mullii iubire. lata de
ce, in multe din ~colile secrete, oamenii, cu ajutorul
halucinogenelor, al privatiunilor severe ~i al incercarilor

~
I'

;f

84

85

,j
ilia.

.~
t'

vecine cu situatiile mortale, erau pregatiti In a~a fellncat

erau capabili sa Infiiptuiasca un nou salt calitativ, Inainte.
Daca omul avea suficiente rezerve naturale de iubire, de
piIda daca Intr-o existenta anterioara el era foarte
credincios ~i bun la sutlet, el trecea peste aceste !ncercari
~i dobandea rezultate exceptionale. Astfel de oameni erau
!nsa foarte putini. De aceea selectia candidatilor era dura
~i multi fie ca erau alungati, fie ca mureau.
Tema timpului ~i distrugerii era peste puterile mele ~i
eu simteam acest lucru. Trebuia sa rezolv problema,
macar In plan general. Imi vin din nou In minte izvoarele
de apii mineralii, prin Intrebuintarea careia, survine
vindecarea. Prin intestin, informatia influenteaza
straturile profunde ale subcon~tientului. Pe de 0 parte,
omul prime~te informatii In legatura cu distrugerea, ceea
ce-i blocheaza ata~amentul fata de lumea Inconjuratoare,
iar pe de alta parte, el prime~te informatii despre iubire,
In structurile care se distrug. In subcon~tient Incep
acelea~i procese care au loc In momentul mOf\ii ~i In
timpul rugaciunii. Toti consumiim alimente din care,
majoritatea sunt rezultatul fermentatiei. 0 femeie mi-a
povestit despre ouale negre - 0 delicatesa. Oul, Ingropat
In pamant mai bine de un an, capiita un gust deosebit,
devenind 0 trufanda. Cand omul bea propria lui urina,
dupa toate probabilitiitile,
informatia distrugerii
actioneaza In mod analog apei minerale. Am auzit ca
unele boli s-au vindecat cand omul stiitea Ingropat In

86

balegar, sau In pamant. Namolurile curative se pare ca au

acela~i efect.

- Au Inceput sa ma cam doara Incheieturile ~i nu pot

In nici un fel sa scap de guturai, Imi spune un prieten
stand alaturi de mine la baie.
- Gelozia, Ii explic eu.
- Asta-i buna! Se mira el. N-am bagat de seama a~a
ceva la mine.
- Ti se pare, e ascunsa In interiorul tau.
- $i pancreasul din ce cauza ma mai supara uneori ?
- Pancreasul reprezinta relaliile cu omul iubit.
Se bate peste partea inferioara a cefei.
- Oar greabanul de ce ma doare?
- Supararea pe femei.
- Bine, dar uite cand pictez un tablou, dupa aceea ma
doare Ingrozitor ~oldul.

Este reprimarea propnel

"

iubiri, din cauza

supararilor pe femei.
- $i de ce tocmai acum?
- Se apropie de tine sufletele viitorilor tiii copii. $i-s
multe chestii dintr-astea acolo. Acum e primavara ~i se
intensificii legatura cu viitorul. Toamna e cu trecutul.
Daca acolo este vreo "impuritate" sau sunt pacate, vor
aparea problemele. $i, judeciind dupa toate aparentele, ce
am scris eu In cartea Intai despre declan~area programului
de autodistrugere a omenirii, la sfar~itul lui 1995 a

87

Iia.

~
>. "..,'"

.~
r

inceput cu adevarat. intrucat fenomenul este la scara

mare, nu este sesizabilla prima vedere. Se observa insa, 0
cre~tere a proceselor negative.
- Sa Ie lasam in plata Domnului! spune amicul meu.
Tu spuneai ca ata~amentele de omul iubit, de familie, se
pare ca genereaza gelozie. lar ata~amentul fala de crealie
~i gelozia, la nivel bioenergetic, sunt unul ~i acela~i lucru.
Daca voi deveni gelos, ma voi ata~a de crealie ~i-mi voi
pierde aptitudinile creatoare?
- Desigur.
- in afara de ceea ce-ai scris in carte, ce a~ mai putea
sa fac?

tehnicilor de relaxare, limitarea respiraliei, izolarea, artele

marliale unde respiralia, mi~carile, deconectarea maxima
de situaliile obi~nuite prin intermediul concentrarii asupra
altor obiecte, sunt de folos in activitatea de crealie ~i in
viata particulara. ~i desigur, baia.
- Pai noi ne aflam intr-o baie cu aburi! Exclama el
cu bucurie; ~i incepe sa se loveasca temeinic cu
maturoiull.
- De ce dupa baie se bea vodcary Pentru ca sa te
deconectezi complet de situalie.
incep sa povestesc cum, cu vreo douazeci de ani in
urma, ne adunam

un grup de ~ase

opt oameni

~i

- Sa te deconectezi periodic din situalii, pentru ca

sufletul sa nu Ii se lege de valori. Sa zicem ca un pictor
lucreaza, apoi lasa totul ~i se apuca de belie ~i bine face!
Dad insa el va lucra permanent, i~i poate pierde
potenlialul creativ, sa-~i iasa din minli, sau sa i se
naruiasca viala personala, adica femeia iubita ~i oamenii
cei mai apropiali. Nu degeaba in epoca Rena~terii pictorii
Taceau legamant de celibat. Periodic trebuie sa ne
despar(im de oamenii dragi ~i de serviciul preferat. Cu cat
mai puternica va fi "de~uplarea", cu atat mai bine va
merge dupa aceea munca de crealie.
- ~i cu viala cum ramane? i~i exprima curiozitatea
.
prietenul meu.

mergeam la baie. PrimeIe doua ore, fiecare statea la abur

cum voia. Dupa aceea Taceam 0 pauza de 0 j umatate de
ora, beam suc ~i discutam. Apoi 11puneam pe unul din
noi pe prici in sauna ~i cu randul, 11loveam sub abur, cu
maturoiul pana la epuizare. Dupa aceea concomitent,
cinci - ~ase oameni, ii Taceau masaj relaxandu-i total
mu~chii. Cand el nu-~i mai putea ridica nici macar
mainile, era dus la bazin ~i suslinut pentru vreo cinci
minute. Apoi 11 intindeam pe prici ~i, cu lighenele,
turnam peste el apa abia caldutii, apoi mai rece, dupa
care, apa fierbinte ~i iar rece. Dupa aceea, procedeul

- in yoga este 0 pozitie care se cheama "Shavasana",

adica Pozitia cadavrului. Cea mai buna pozitie pentru
meditalie. Nu degeaba se cheama a~a. Practicarea

Exista un adevarat ritual al baii la ru~i. Mai int<iise da drumul ]a

abur. apoi se love~te intreg corpul ell ajutorul unui maturoi.
confectionat special in acest scop, din ramuri de stejar sau de pin.
Aceasta.procedura se rcpeta de cateva ori. altermlnd ell du~uri reci ~i
ell pauze pentruodihna

88

89

If

---

-." ,."."

.-,..,-.

..~
t'

continua cu apa aproape clocotitii, urmata imediat de apa

rece ca gheala, ~i tot a~a de ciiteva ori la rand. Mai
turnam peste el in incheiere, de cateva ori apa calda ~i
numai dupa aceea omul era lasat in pace. Cam 0 jumatate
de ora, el stiitea intins aproape Tara cuno~tinla. in cele
~ase ore cat dura baia, printr-o asemenea procedura trecea
doar jumatate din grup. insa simleai ca parca te-ai fi
nascut a doua oara.
Intra ~i alIi cetaleni in disculie:
- ~tili ca un om care a Tacut baie cu mult abur a
murit?
- Flacai, lineli minte trei momente importante - Ie
spun eu solemn. Ca sa nu te lase inima la baie ~i
organismul sa reziste la efort, inainte de a intra in baie,
trebuie .sa-li la~i la u~a proasta dispozilie, regretul in
legatura cu trecutul ~i frica de viitor. in sauna, nu trebuie
sa injuri ~i trebuie sa te decuplezi de la absolut tot.
Aceasta ili va economisi energia. Un al doilea principiu
capital: la baie trebuie sa mergi cu regularitate ~i atunci
organismul va fi pregatit pentru suprasolicitari ~i Ie va
suporta cu u~urin(a, fapt ce duce la cre~terea imunitalii
falii de alte suprasolici~ri ~i suferinle in viata obi~nuita.
Al treilea: a muri in baie, este 0 cinste.
To(i cei din baie rad. Cineva adauga in hiirdau cateva
picaturi mentolate ~ida drumulla abur.
Irni aduc aminte de 0 intamplare ce rni s-a povestit nu
demult. 0 femeie i~i fTecliona so\U1paralizat, apoi 11cara
in spinare la baie ~i illovea cu maturica fiira mila. Dupa
90

doua luni, el s-a ridicat ~i a inceput sa umble. Aceastii

intamplare se poate inlelege chiar Tara sa 0
diagnostichezi. Boala este un stres pe care omul nu I-a
putut depa~i. lar de depa~it stresul, nu putem cand avem
pUlina iubire in suflet. Aceasta femeie ii dadea so(ului ei
maximum de iubire ~i maximum de stres. in acest fel ~i-a
invalat sotul sa pastreze iubirea in orice situatie. Eu cred
ca, cu cat mai mult ne yom gandi la iubire, cu atat mai
put;- yom fi nevoiti sa ne gandim la pastile.
..-(

imi amintesc de 0 discutie interesanta care a avut loc

in cabinetul meu in primavara anului 1995. A venit la
mine un om care locuia in Kamceatka ~i a inceput sa-mi
povesteasca despre ni~te fenomene ciudate care se petrec
des acolo. in perioada izbucnirii vulcanului, notiunile ca
timp, spaliu, gravitatie, se schimba considerabil. Am un
film video unde se vede cum un vulcanolog incearca sa
se salveze din fata unei pietre care se rostogole~te la vale.
Vulcanologul fuge in jos, apoi in stanga descriind un arc,
pe urma, in sus, in panta. Piatra are aceea~i traiectorie.
Dupa cateva secunde ea incepe sa se mi~te in sus, in
pantii ~i-Iomoara pe vulcanolog.

- Avem izvoare - poveste~te barbatul - care

restabilesc vederea. Este un izvor in care, daca face baie,
chiar ~i un paralitic incepe sa umble. Exista un loc unde
nu poti innopta. Acolo omul este chinuit de halucinatii ~i
poate sa-~i iasa din minti.
91

~
-, --~ ~ ,..

.~

""'~

~'

Ma uil sa vad de ce esle legal fenomenul. Cauza se

alla sub paman!. Am incercal sa vad des pre ce e yorba,
la nivelul fin. Rocile magnelice, pe langa masa lor mare
~i densilale, au ~i 0 orienlare informationala. Informatia
esle. de mulle ori, un veclor. Cand rocile se rasucesc in
spirala sau inlr-un sislem de slrucluri inelare, ele incep sa
schimbe caraclerislicile spatial - lemporale. Se modifica
inlensilalea campului magnelic ~i inca deslul de
considerabil. Daca acesle roci sunl dispuse in apropierea
suprafetei lereslre, alunci organismele vii nimeresc in
zona lor de actiune.
- $Iiti - imi spune inlerloculorul meu - avem locuri
unde timpu! curge eu totul altfel. Acolo ceasurile se
opresc; ~i cele eleclronice ~i cele mecanice. Populatia
locala, ilelimenii, la incepul se lemeau de aslfel de locuri,
considerandu-Ie bantuite de tot felul de duhuri rele. Dar
apoi au incepul sa profile de ele in propriullor inleres. Sa
spunem ca Irebuia rezolvala 0 problema foarte importanta
penlru viata Iribului. Cativa oamen; mergeau inlr-un
anumit loc, in care aveai nevoie de mull curaj. Spre
diminea(ii, Ii se deschidea clarviziunea ~i incepeau sa
vada viilorul. Dupa mulliple vizile in asemenea locuri,
unii oameni capatau apliludini neobi~nuile. De exemplu,
Irebuia pascula lurma acolo unde erau multi ~erpi ~i
animalele aveau frica sa mearga in acea zona. Omul se
apropia de acel loc unde se adunau ~erpii ~i, prin
blesleme, ii ademenea dupa el. Penlru cateva ore pa~unea

92

se curata de ~erpi. Apoi, 101prin blesteme. omul aducea

~erpii inapoi dupa ce lurma lermina de pascul.
Am cercelal de ce prin blesleme se poale actiona
asupra comportamenlului fiintelor vii. Informatia pe care
0 exprimam in cuvinte, daca esle sustinula de un efort de
vointa, in principiu, actioneaza asupra inlregului Univers.
Gradul ei de actiune esle delerminat de apropierea
noaslra de Creator. La nivelul profund inlerior, conlaclul
cu Dumnezeu, la loti oamenii, esle acela~i. La cel exterior
insa, diferenta este destul de mare. In mod corespunziitor,
stratul exlerior al iubirii omului poate avea un grad diferil
de dependenta fata de lumea inconjuratoare, insa in
inlerior, nu depinde de nimic. La nivelul principal
profund, toti sunlem in comuniune cu Dumnezeu ~i
absolut perfecti. La nivel exterior, perfectiunea noastra
este delerminala de nivel, independenl de lumea
inconjuraloare. Cu cat este mai pulernica independen(a,
cu alat mai multa dislrugere poate suporta omul. Omul
este compus din corpuri cu densilati diferite. Cu cat esle
mai subtire stratul cu atM el este mai stabil, dar, de
asemenea, cu alat esle mai chinuiloare dislrugerea ~i
deslabilizarea lui ~i drept urmare, cu alaI mai multa iubire

II
I;,

;f

~i energie se elibereaza. De aceea, daca deslabilizarea

structurilor psihice subcon~liente, poate fi Tacuta
periodic, dandu-i posibilitatea organismului de a se
odihni, aceasta duce la mularea punctului de sprijin ~i
concentratie, pe straturile mai fine. Omul inceleaza sa
mai depinda de acei factori al caror sclav a fost pana nu
93

IIIIiII

........

r-

.~
t'
demult.

Dependenta

de

ciimpurile

magnetice,

gravita(ionale~itemporale se mic~or~azii,iar influenta~i

controlul asupra mediului inconjurator cresc cu ciiteva
nivele. Inseamna ca locurile unde car acteristicile spa(ialtemporale sunt nestabile, pot duce la deprimare ~i boli
pentru unii oameni ~i la 0 descoperire .~i dezvoltare rapida
a aptitudinilor pentru al(ii. Ciindl m-am uitat la
principalele zone nestabile ale Terrei in planul fin, s-au
eviden(iat zonele Himalaiei ~i Braziliei. In Himalaia
aceste zone sunt la suprafa(a, pe ciind in Brazilia ele se
afla sub pamiint. Energetica Pamiintului este legata de
migrarea in interiorul lui a unor uria~e mase
informa(ionale. Drept urmare, rezult anta vectoriala se
mi~ca pe suprafa(a circulara a gl obului pamiintesc
modificiind fondul energetic ~i informa.(ional.

'

NOlLE

STRUCTURl

Destabilizarea periodica, regruparea legiiturilor, este

condi(ia necesara dezvoltarii. Pamiintul i~i schimba
periodic regimul sau gravitational, magnetic ~i temporal.
Soarele are pulsa(ii analoage. Ciind asemenea schimbari
de regim pomesc din centrul galaxiei, ele sunt atat de
putemice, incat pier mari grupuri de fiin(e vii, pe Pamant.
Ciind bem apa care a trecut prin straturi Ie terestre ale
perioadei cataclismelor, no; primim, probabil, informa(ii
despre schimbarile aparute brusc, ale structurilor spa(ialtemporale ~i acest lucru ne vindeca. Existii sali de
antrenament, in care omul supus unor eforturi fizice i~i
fortifica sanatatea ~i sistemul nervos. S-ar putea ca in
curiind, sa apara baze de antrenament pentru modificarea
nu a caracteristicilor fizice, ci a celor spa(ial-temporale.
In ultimul timp, abordand tema aptitudinilor umane,
m-am convins ca rara for(ele distructive nu este posibila
dezvoltarea. Distrugerea, pentru noi, este reprezentata
adeseori ~ub forma haosului. "Oar haosul este cel mai

II

95

-..............

,'

' ,--

.~
t'

inalt grad al ordinii" - spuneau anticii. inseamna ca

structura care se opune timpului ~i pe care am studiat-o in
cercetarile mele. este un sistem de ordin superior. Intrand
in universul nostru, ea il distruge. intrucat omul la
nivelurile fine, interactioneaza cu aceasta entitate, ea
poate fi reprezentata ca sistem de valori. Conventional
am numit-o "perfeqiune". Reiese ca perfeqiunea trece
dincolo de limitele materiei, spatiului ~i timpului ~i poate
fi Iacuta ~i ea tel unic. ceea ce poate determina
imbolnavirea ~i moartea. inseamna ca, pe langa iubirea
pentru oameni ~i pentru Univers, mai este 0 valoare de
mari proportii: iubirea pentru perfectiune. Daca omul
face din ea 0 valoare absolutii, el se va transforma din
creator, in distrugator ~i va dori sa distruga intregul
Univers, care i se pare imperfect. Acesta este de acum,
diavolismul natural. Satana este simbolul distrugerii. Miam amintit de Biblie unde se poveste~te cum ingerul a
devenit demon. EI s-a ancorat in perfectiune ~i a decis ca
Dumnezeu a creat un Univers imperfect. Prin urmare
senzatia ca lumea nu este perfecta, dispretul falii de
oamenii imperfecti, atat fata de altii cat ~i falii de sine
insu~i, sunt vlastare ale diavolismului. Perfectiunea este 0
.
mare fericire atunci cand ea reprezintii mijlocul de
acumulare a iubirii pentru Dumnezeu, dar devine tragedie
cand se transforma in tel unic. Daca cineva m-ar fi
intrebat cu foarte putin timp in urmii, in ce consta sensu I
vietii, i-a~ fi raspuns: in aspiratia catre perfectiune. De
aceea cu cat sunt mai inalte adevarurile ~i .aspiratiile
~

umane, cu atat mai mare este responsabilitatea noastra ~i

cu atat mai mare este ispita de a Ie transform a in tel,
uitand de Dumnezeu. M-am gandit mult de ce se
intampla a~a, dar apoi, pe nea~teptate ~i cu 0 u~urinlii
incredibila, am inteles: in bunurile materiale exista 0
pOrtie de iubire ~i anume de acolo ne ~i vine satisfaqia.
in bunurile spirituale exista 0 mare portie de iubire, in
cele temporale ~i mai mare. Cu cat este mai considerabila
entitatea cu care noi interactionam, cu atat mai multa
iubire apare in sufletulnostru ~i cu atat mai puternica este
ispita de a face din aceasta mare ~i ultima pOrtie de
iubire, unic tel, uitand de infinit, de Dumnezeu.
in sufletul fiecaruia din noi exista 0 eterna particula
Dumnezeiasca, iar in celelalte inveli~uri superficiale are
loc cre~terea cantitatii de iubire ~iapropierea de acel ideal
pe care il purtam in noi. Omului ii este dat sa mearga pe
treptele unei fericiri tot mai mari, adica, catre Dumnezeu.
Ne este dat sa acumulam tot mai multe forte ~i sa trecem
prin tot mai mari chinuri, rezistand ispitei de a ne opri pe
una din trepte, de a ne face dependenti de ea, de a 0 face
tel. A~adar, 0 anumita etapa a fost depa~ita. Am ie~it
dincolo de limitele Universului ~i am gasit inca un sistem
de valori, pe care I-am numit "perfectiune". Acum, acest
model trebuia sa se confirme in activitatea cu pacientii ~i
de asemenea prin propria mea experienta. $i sistemul a
inceput sa functioneze. Cand descopar punctul vulnerabil
al pacientului, imi dau seama imediat dupa reactia lui.
inainte vedeam la pacienti ata~amentul fata de imagine ~i

96
97

II

~
~~-. - .'. .-.

.~
{

de aptitudini. Acum totul a inceput sa arate un pic mai

altfel.

Vorbesc la telefon cu 0 femeie:

- inainte va spuneam ca punctul dumneavoastra
vulnerabil este imaginea, statutul dumneavoastra. lar in
spatele lui se ascundea ata~amentul de perfectiune. Pentru
dumneavoastra perfectiunea este telul ~i sensul vietii.
- Bineinteles, se mira ea. Pai cum altfel? Este un
lucru absolut normal.
- Nu, nu-i deloc normal, ii raspund eu. Perfectiunea
nu poate fi tel. Ea este intotdeauna numai mijloc.
A doua zi femeia m-a sunat din nou.
- A inceput un fel de fantasmagorie, imi povestea ea.
Aparatura cu care lucrez s-a stricat. Deschid u~a
dulapului, u~a cade. Tot ce ating incepe sa se demoleze
sub ochii mei...
- Normal, ii raspund eu. Cand eu am numit cauza,
programul dumneavoastra a ie~it la suprafalii ~i a inceput
sa actioneze. lar ata~amentul falii de perfectiune incepe sa
functioneze ca factor depistrugere a lumii inconjuratoare.
Rugati-va ca perfectiunea sa fie pentru dumneavoastra
doar mij locul iubirii pentru Dumnezeu ~itotul va trece.

98

La New York a fost la mine la consultatie un chinez in

varsta. Cinci sute de ani stramo~ii lui au practicat
acupunctura.
- Mie nu prea imi merg treburile, mi-a miirturisit el.
Dupa aceea el mi-a povestit despre tineretea sa. in
China a Inceput revolutia ~i el a pierdut totul. Dupa catva
timp s-a Imbolnavit de tuberculoza.
- Aveam In plamani gauri de cate trei centimetri, imi
povestea chinezul; ~i-atunci m-a vindecat un om.
Gimnastica chinezeasca Thai-Chi-Chuan. ~i-acum mai
practic aceastii gimnastica, 0 jumatate de ora zilnic pentru
acumularea de energie.
- Tuberculoza ~i insuccesele dumneavoastra de
acum, Intr-un fel, sunt legate intre ele. Nu sunteti ata~at
nici de bunurile pamante~ti, nici de bunurile spirituale,
insa pentru dumneavoastra telul ~i sensul vietii Ie-au
constituit iubirea pentru oamem, pentru lumea
Inconjuriitoare ~i de asemenea perfectiunea. lar In
socialism aceste valori sunt Injosite. Oamenii cruzi ~i
imperfecti incep sa-I conduca pe cei nobili ~i perfecti. Ati
inceput sa ganditi rau despre lumea Inconjuratoare ~i ati
fost nedrept cu ea. De aceea v-ati Imbolnavit de
tuberculozii. Condamnarea lumii Inconjuratoare vine de
la con~tiinlii. Daca lumea Inconjuratoare este rea, atunci
aceasta valoare interna a "eu-Iui" se dezvolta cu 0 uria~a
rapiditate. Acest lucru se poate Indrepta fie printr-o
conceptie corectii, fie prin miqorarea "eu-Iui" nostru,
prin diferite practici. Sau mai bine, concomitent, prin

if

99

,.-

... .-. ,--

..~
~'

ambele metode. Cind va deplasa(i incet ~i lin, va

decupla(i de la ritmul obi~nuit al con~tiin(ei. lar cand se
schimba regimLlI respira(iei, atunci aprecierea lumii
inconjuratoare incetine~te brusc. Mi-a(i putea arata cum
face(i aceasta gimnastica?
- Binein(eles, a incuviin(at el.
Ne a~ezam unul in fa(a celuilalt ~i incepe ritualul
deconectarii

lui, a "eu-Iui" sau.

- Picioarele se mi~ca in patrat, imi explica batranul.

- inleleg, asta ajuta la men(inerea ritmului.
- Mi~carile sunt line, trecand dintr-una in alta. Cu cat
sunt mai incetinite mi~ciirile, cu atat e mai bine.
Oau aprobator din cap:
- Cu ciit sunt mai line ~i mai lente mi~carile, cu atii!
se cere mai multa aten(ie ~i asta te deconecteaza perfect
de la alte probleme.
- Cand va muta(i palmele mainilor, trebuie sa va
Llitalila ele. Cand indeparta(i palmele de corp, uita(i-va la
aceasta parte a main ii, Imi arata chinezul.
Ultima observa(ie s-a dovedit a fi foarte importanta.
Nici in manLlale, nici pe casetele video nu se aminte~te de
faptul ca privirea treb)lie fixatii pe palmele mainilor.
Acest lucru contribuie la 0 ~i mai mare incetinire a
con~tiinlei.
- Cand inspirati, a continuat batranul, varful limbii
apropia(i-I de cerul gurii. Cand expirati, limba coboara.
11aprob din nou; dand din cap. Tot ce este legat de
activitatea con~tiintei, privirea, limba, palmele mainilor,

totul este deconectat in momentul efectuarii exerci(iului.

OLlpaastfel de exercitii, nivelul terapiei prin acupunctura
va fi cu mult mai ridicat, pentru ca energia
acupunctorului se transmite bolnavului.
- A~adar, dumneavoastra v-ati ata~at de perfectiune
~i de iubirea pentru lumea inconjuratoare, ii explic eu
batranului.
E drept ca nu prea arata a batran cu toate ca avea
~aptezeci ~i cinci de ani.
- A aparLlt 0 mare agresivitate la dumneavoastra,
atunci cand lumea s-a dovedit a fi imperfecta ~i cruda. Va salvat bunatatea. Oatorita ei, nu ati facut cancer la
plamani, ci doar tuberculolii ~i ati reu~it sa 0 vindecati
repede. Ou~ul cu apa rece, infometarea, tehnicile
respiratorii, gimnastica chinezeasca, duc la scaderea "eului" ~i a agresiunii subcon~tiente. Oar daca nu se schimba
~i concep(ia, atunci, vindecandu-se fizic, omul are parte
de necazuri pe linia destinului. Cu alte cuvinte problema
se transfera din corp, in alt aspect. Trebuie sa va
reparcurge(i viata ~i sa-I vedeti pe Oumnezeu in spatele
oricarei situatii, oriciit ar fi ea de ilogica, absurda ~i
inechitabila. Atunci nemul(umirea interna fata de lumea
inconjuratoare va disparea ~i ca urmare linia destinului se
va indrepta.

Modelul cu denumirea "perfeC(iune", trebuia sa-I

verific in cel mai scurt timp pe mine insumi. Aceasta

100

101

l'

1
I

.~

.--<0_-'"'.'"

,-

I(

posibilitate mi s-a dat dupa ciiteva zile. Liinga cladirea

unde dadeam consultatii, la primul etaj era 0 Incapere
unde se putea paria pe curse de cai. Niciodatii n-am jucat
la loterie dar acum nu ~tiu de ce m-am simtit atras. Am
ie~it din cabinet, am racut la stiinga ~i dupa cincisprezece
minute, am ajuns la u~a In spatele careia zeci de oameni
raceau pariuri. Televizoarele, fixate In pereti, redau ce se
intiimpla pe hipodrom. Oar eu, din pacate, nu ~tiam cum
sa spun In englezii: "vreau sa pariez la cursa cutare, pe
calul cutare" ~i cinci minute m-am plimbat prin Incapere
observiind plin de curiozitate ce se Intiimpla. Dupa aceea
am racut stiinga-mprejur ~i m-am intors la mine In
cabinet. "Excursia" mea a observat-o unul din angajatii
firmei unde eu dadeam consultatii.
- Te intereseazii cursele de cai? Vrei sa-ti incerci
puterile tale la curse? m-a Intrebat eI.
Am fost de acord.
- Facem a~a: spune-mi caii care au participat la
cursele anterioare ~i eu am sa incerc sa ghicesc care a
cii~tigat, i-am propus eu.
Am Inceput experimentu\. Energia calului ~tigiitor
trebuia sa se modifice, Starea jokeului se transmite
calului. Am 'racut ciiteva Incercari dar am dat gre~. Ciind
am Inceput sa caut de ce nu pot sa obtin informatia
corecta, am descoperit senzatia de groazii, nesigurantii,
compatimire, care sUnt rezultatul ata~amentului fatii de
ceva. Acest ceva, era chiar structura de distrugere a
perfectiunii. Ciiteva ore la riind, am actionat pentru
102

renuntarea la orientarea catre perfectiune. Am rugat-o

apoi pe noua mea cuno~tintii, sa repetam experimentu\. EI
Imi spune din nou numarul cursei ~i numerele de concurs
ale cailor.
- In a treia cursa a c~tigat numarul 9, Ii spun eu.
- Exact, exclama cu mirare interlocutorul meu.
Dupa aceea el imi spune rara graba numerele cailor
din cursa a patra.
--.:..A cii~tigat calul cu numarul 3, anunt eu.
EI ma aproba cu mirare.

;1

- Hai sa vedema cincia cursa, continuieu.

Din nou enumerarea rara graba a numelor.
- A cii~tigat numarul 7.
EI se uita ziimbind la mine.
- Perfect adevarat.
- Mergem mai departe. Mi-am intrat in miina. A
~asea cursa.
Ascult numele cailor pe care el mi Ie dicteaza rar.
-

In cea de-a ~asea cursa a cii~tigat calul cu numarul

4.

- Cea de-a ~asea cursa Incepe peste un sfert de ora.

- Inseamna ca va cii~tiga numarul4.
- Hai, cursa a ~aptea. Ascult din nou concentrat
numele pe care Ie pronuntii interlocutorul meu. In cursa a
~aptea va cii~tiganumarul 8.

- Ciit vrei sa mizezi pe cursa a ~asea? ma Intreaba

cuno~tinta mea.
- Douiizeci de dolari - raspund eu.
103

----

....

."'''---

,-,..'~

..~
v

Peste vreo cinci minute el s-a intors. Am mizat

douazeci de dolari. Numarul 4 are 0 cota de Unu la patru.
Daca el iese primul vei avea optzeci de dolari, ca~tig
curat. Dad va ca~tiga numarul 4, cat vei miza pe
numarul 8, din cursa urmatoare?
- Optzeci de dolari.
- Numarul 8 are 0 cota de unu la zece. Daca va
ca~tiga, vei primi opt sute de dolari. Dar eu nu cred ca se
va intampla a~a ceva.
- De ce? ma interesez eu.
- Pentru ca eu din asta traiesc ~i ~tiu care cal, trebuie
sa ca~tige. Calculez in mod analitic ce cal va ca~tiga. Pe
luna am in medie cinci mii de dolari. Caii imi dau sa
mananc destul de bine.
- Bine. Atunci ce cal trebuie sa ca~tige in cursa a
~aptea?
- Oricare numai nu numarul 8.
- M-ai intaratat. Mergem jos sa vedem cursa la
televizor.
Am ajuns la cursa a ~asea. in incaperea aceea mare,
erau cateva zeci de oameni care se uitau incordati la
ecrane. Am vazut grupulpe cai ai celei de-a ~asea curse,
iar jos 0 banda pe care erau inscrise numele primilor
patru. Numarul 4, pe care mizasem, era in frunte. Am
simtit un flux de mandrie ~i de satisfactie. Dar deodata,
calul a inceput sa piarda teren. La inceput a trecut pe
locul al doilea, apoi pe al treilea. Am inteles ca
diagnosticarea mea a fost corecta relativ la trecut, dar nu
104

valora nimic relativ la viitor. in acest moment, numarul 4

a inceput din nou sa ca~tige teren ~i chiar inainte de fini~,
intrecandu-I pe lider cu 0 treime de corp, el a ie~it primul.
- Ce faci? Pui optzeci de dolari pe numarul 8? ~i-a
exprimat curiozitatea cuno~tinta mea.
- Evident, i-am raspuns eu.
Dupa ce am mizat, au mai ramas zece - cincisprezece
minute pentru urmatoarea cursa. Ne-am dus intr-un bar
vis-a-vis ~i am mancat, dupa care ne-am intors. Cand am
ajuns, a ~aptea cursa deja incepuse. Calul cu numarul 8
era al patrulea, dar pe mine nu m-a parasit convingerea ca
el va sos; primul ~i el a sosit primul.
- Opt sute de dolari din primul foc nu-i rau, a
observat insotitorul meu.
Am prim it in mana, opt sute optzeci de dolari.
- ~i cum ramane cu pronosticul tau analitic? I-am
intrebat eu sarcastic.

If

- La cursele de astazi terenul a fost argilos ~i eu nu

~tiam despre asta. Caii se comportii complet diferit, pe
a~a teren. Apropo, daca ai fi mizat pe ca~tigatori in doua
curse consecutive, ai fi putut avea acum treizeci ~i doua
de mii de dolari.
- Vom medita maine pe aceasta tema, i-am raspuns
eu.
In principiu eram multumit. in toate variantele, tema
perfectiunii functiona lara repro~. Inseamna ca in tratarea
bolnavilor acest lucru imi poate fi de mare folos. Seara
am inceput sa-mi fac planuri pentru a doua zi. "Am sa
105

....

......

1
-.------.-

~,

,.-~

.-'

.~
~.

ca~tig vreo cincizeci de mii de dolari ~i deocamdata miajunge", am hotarat eu. Oar dupa 0 ora am lnceput sa
simt senzatii stranii. Mi-a aparut 0 depresie stabila. Via(a,
nu ~tiu de ce, l~i pierduse sensul. Am simtit cu acuitate ca
nu se cade sa obtin astfel de ca~tiguri. Cercetarile mele ~i
de asemenea tratarea bolnavilor este 0 munca grea,
periculoasa, chinuitoare. Oaca a~ fi obtinut 0 suma mare
de bani, nu a~ fi renun(at la ocupatia mea, dar nu m-a~ fi
suprasolicitat ~i nici n-a~ mai fi riscat. insa progresul nu
se poate obtine altfel. Am lnteles ca maine mi se va
Inch ide viziunea viitorului ca sa nu pot ca~tiga sUme mari
de bani. Oar viitorul nu mi s-a Inchis. A doua zi am vazut
ce cal va fi primul, dar bani nu am ca~tigat. inainte sa
mizez, dadeam pronosticuri, lnsa primul ie~ea un cu totul
alt cal. Pentru a cincia sau a ~aptea oara, interlocutorul
meu a observat cu uimire.
- Am urmarit la televizor cum alearga caii. Din zece
- doisprezece cai, tu-I nume~ti cu exactitate pe acela care
pe 0 anum ita distanlii va fi primul. Tu lntr-adevar 11vezi
pe lider, dar nu la fini~ ci lnainte de acesta. La tine parca
se deplaseazii timpul.
in continuare infQTmatia mea plutea exact a~a.
Experimentand Inca un anum it timp, m-am lini~tit. Faptul
ca nu am sa mai ca~tigat bani pentru mine devenise clar.
in principiu am obtinut ce era mai important, mi-am
lnsu~it 0 tema noua ~i am experimentat cu succes
interactiunea cu ea.

Cand mi s-a adus In cabinet un barbat orb, am putut sa

viid cauzele profunde ale bolii lui.
- Am orbit cand mi s-a declan~at 0 meningitii post
tuberculoasa - lmi povestea el.
inainte a~ fi zis ca prezinta at~ament falii de
aptitudini ~i de un destin stabi!. Acum vedeam In plus
dorin(a de a face din perfec(iune telul ~i sensul vietii lui.
Acest lucru Ii provoca cre~terea pretenliilor ~i a supararii
pe lumea lnconjuratoare. Ca urmare, a aparut
tuberculoza. Aceasta nu i-a blocat pana la capat
supararea, care a trecut lntr-un program de
autodistrugere. A lnceput al doilea blocaj: meningita. Oar
nici aceasta nu a stopat total programul de autodistrugere.
Atunci au lnceput complicaliile, determinand pierderea
vederii.
- Aveli 0 uria~a trufie - i-am spus acestui om. Cea
mai mica nereu~itii, cea mai mica neplacere, va provocau
nemultumirea falii de sine ~i de lumea exterioara. Aceasta
s-a lntamplat pentru ca tendinla catre perfectiune, a
devenit la dumneavoastra valoare absoluta. Oar
perfecliunea nu este Oumnezeu. De aceea, ea niciodata
nu poate fi lelul ~i sensul vielii. Din orice veli face un lei,
In afara de Oumnezeu, se va transforma In opusul siiu.
Parcurgeli-va lntreaga vialii ~i multumili-i lui Oumnezeu
pentru toate insuccesele, umilin(ele, neplacerile de pe
linia destinului. Repetati cil. pentru dumneavoastril.
perfectiunea este un mijloc al iubirii pentru Oumnezeu. in
afaril.de rugaciuni, puteti practica exercitiile de respiratie.

106

107

.IT

.~

~
.- ~

,----

-- '-'-,n

..~
~'

in cazul dumneavoastra, ele va pot ajuta de minune.

Miincali mai mult usturoi, dar lucrul cel mai important
lucru, este acela ca trebuie sa va schimbali la nivelul
pro fund orientarile valorice, deoarece ele sunt
hotariitoare. lar toate celelalte: exerciliile de respiralie,
du~ul cu apa rece ca gheata, baile de usturoi ~i a~a mai
departe, sunt mijloace ajutatoare.
Cu ciiteva pagini In urma am descris procesul
descoperirii unui nou sistem de valori, dincolo de limitele
Universului, pe care I-am numit "perfeqiune". Desigur
totul este foarte relativ. in realitate totul a fost mai
complicat ~i mai dramatic, Insa nadajduiesc ca cititorul i~i
va face 0 parere generala.
Da! Apropo, am Inceput aceasta tema cu Intiimplarea
legata de problemele de sanatate ale fjului colaboratorului
meu.
Starea plamiinilor lui se Inrautalea indiferent de
medicamente. Sistemul meu n-a dat nici un rezultat. Dar
de Indata ce am ajuns la noliunea de "perfecliune", starea
copilului a Inceput sa se amelioreze brusc ~i dupa doua
zile, era sanatos. Am feu~it sa gasesc raspunsul la
problema pe care mi-o pusesem.
Inainte, dupa ce rezolvam 0 anum ita problema, aveam
trei - cinci luni, de ragaz. in ultima luna, timpul a Inceput
sa se comprime. Numai peste 0 saptamiina au Inceput sa
vina la mine pacienli cu at~amente pentru trepte

superioare. Dar acum, cand am depa~it limita

Universului, al doilea ~i al treilea pas Ii Iaceam mai u~or.
Dad exista frta distructiva, atunci trebuie sa existe ~i
frta constructiva. Eu am numit-o "crealie", spirit creativ
~i imediat am inceput sa aplic modelul pe pacienli.
ii explic unei femei care sta In fala mea.
- Cauza apariliei problemelor dumneavoastra este
gelozia. Femeia este geloasa pentru ca Ii este frica sa nu
piarda bunurile materiale legate de situalia familiala.
Gelozia poate fj generata ~i de absolutizarea aspectului
spiritual: frica de a-~i pierde relaliile ~i comunicarea
spiritual a cu omul apropiat. Se poate absolutiza ~i cel deal treilea strat, mult mai Inalt, iubirea pentru omul drag ~i
teama de a nu il pierde. S-a vazut Insa ca deasupra lor
mai exista un strat: "creatia", "spiritul creativ". $i de
acesta este legata, dupa toate aparenlele, na~terea
.

;f

copiilor.
- In a doua luna de sarcina - ii explic eu femeii- vali suparat pe sol. Acest lucru v-a ata~at de "spiritul

creativ".
Ochii femeii se umplu de lacrimi.
- Ciind eram In luna a doua, so1u1mi-a spus ca nu
vrea copilu!. N-am putut sa nu ma supar.
incep sa Inleleg despre ce este yorba. La baza oricarui
sentiment sta iubirea venita de la Dumnezeu. Ea nu
depinde de nimic ~i creeaza totu!. Cu resturile acestei
iubiri, noi iubim oamenii ~i lumea Inconjuratoare.
Sentimentele superficiale depind de evenimentele care ne

108

109

~
.'~ ."-..,

Inconjoarii. De aceea, cand noi 11Intiilnim pe omul drag ~i

In con~tiintii se aprinde iubirea, nouii ni se pare cii ea a
venit In sufJetul nostru, din afarii. Cand femeia se
Indriigoste~te de cineva, ea dore~te la nivel subcon~tient
sii nascii un copil de la acest om. Dorinta de a na~te un
copil genereazii iubirea falii de un alt om. Aceastii iubire
genereazii relatiile spirituale ~i, In final, apar roadele
materiale ale relatiilor. Ace~tia sunt copiii ~i tot ceea ce
noi numim "buniistare familialii". Cu cat mai perfect
trebuie sii se nascii copilul, cu atiit va fi mai mare portia
de iubire pe care trebuie sa 0 primeasca parintii, In
special mama. Aceasta portie de iubire vine de la
Dumnezeu. Pentro a 0 primi, trebuie zdroncinat tot ceea
ce este omenesc. Nu e vorba numai de valorile
pamante~ti sau spirituale, de iubirea pentro lume ~i pentro
oameni. Trebuie sii fie jignitii, dorinta de a avea copii ~i
toate sentimentele sfinte. Daca In aceastii situatie,
sentimentul iubirii se pastreazii ~i nu existii agresivitate,
atunci iubirea nu mai depinde de nimic ~i chiar In acest
moment are loc intensificarea comuniunii cu Dumnezeu
~i cre~terea iubirii In sufJetele copiilor.

Peste cateva zile a venit la mine 0 altii pacientii, la

prima vedere, cu 0 cu totul altii problema, ce nu avea
nimic de-a face cu sanatatea.
Din copiliirie am avut aptitudini muzicale
exceptionale, iar calitiitile mele vocale, dupa cum afirmau
liD

speciali~tii, erau extraordinare. Nici acum nu pot sa

Inteleg ce s-a Intamplat. in momentul ciind am Inceput sa
mii realizez ~i cand Inaintea mea se deschidea 0 carierii
stralucita, am Inceput Incetul cu Incetul sa-mi pierd
aptitudinile. Cel mai straniu lucrU, este ca m-a parasit
dorinta de a-mi pune In valoare calitatile. Mi s-a spus ca e
vorba de farmece, dar nici babe Ie ~i nici bioenergeticienii
nu au reu~it nimic. Nici pana acum nu-mi dau seama
pentro ce m-a pedepsit Dumnezeu.
- Eu cred cii Dumnezeu nu v-a pedepsit, ci v-a
recompensat. Problema este ca procesele de na~tere a
copiilor ~i procesele de creatie, sunt la bazii, acelea~i.
Ceea ce noi absolutiziim ~itransformam In tel, In afara de
Dumnezeu, trebuie sa pierdem. Daca femeia ~i-a Iacut un
tel ~i 0 ratiune a vietii ei din dorinta de a avea copii, ea va
deveni foarte geloasii, se va umple de agresivitate, iar
copii nu va avea. Absolutizarea procrearii poate duce la
sterilitate. Dar ~i absolutizarea creatiei poate duce la
sterilitate, de asemenea. Aveti capacitiiti ~i posibilitati
creative uria~e. Acestea v-au Inaltat deasupra altora. ~i
IntrUcat iubirea pentrU Dumnezeu nu a fost pentro
dumneavoastrii un tel, ati Iacut din creatie un tel. Va sunt
hariiziti copii ~i sufJetele lor sunt senine. Absolutizarea
creatiei, a procrearii, trebuia sa vii duca la 0 pierdere.
Existau doar doua alternative: ori ajungeati la sterilitate ~i
va pastrati potentialul creator, ori diideati na~tere copiilor
~i va pierdeati aptitudinile. Daca veti suferi, veti regreta ~i
va veti teme din cauza insucceselor artistice, veti pierde

,.,.-.~~

.~

IJ.

tf.

III

~
"r-.-,.,',-.

.~
~'

nu numai aptitudinile creatoare, dar ~i posibilitatea de a

avea copii. lar pentru faptul ca v-ati atras sterilitatea ~i nu
v-ati permis na~terea copiilor, peste un timp ati putea sa
va imbolnaviti grav. Ca sa ajunga iubire ~i pentru copii ~i
pentru creatie, iubirea dumneavoastra pentru Dumnezeu
trebuie sa fie de cateva ori mai inalta. Daca omul i~i face
un tel din creatie ~i acest lucru este pentru el fericirea
suprema ~i sensul vietii, sulletul sau incepe sa piarda
rezervele de iubire. $i atunci, pentru a pastra potentialul
creator, el renunta ~i la familie ~i la copii, atat la cei
prezenti cat ~i la cei viitori.
Ata~amentul pentru creatie ~i procreare, genereaza
gelozie iar in acest caz gelozia piitrunde foarte adanc.
Pentru a stopa viitoarea explozie de agresivitate, omul i~i
schimba orientarea sexuala in mod intuitiv. Pentru un
timp, aceasta blocheaza agresivitatea ~i permite pastrarea
potentialului creator, dar dupa aceea, va fi ~i mai rau.
Uneori oamenii de creatie, ca sa-~i blocheze intr-un fel
gelozia, duc 0 viata sexuala dezordonata, dar ~i aceasta
este doar 0 amanare cu circumstante agravante in viitor.
Daca omul este nefericit in viata personala, atunci
posibilitatile lui creatoare cresco in acest caz se blocheaza
ata~amentul de creatie ~i de procreare. Privite din afara
aceste legi par adeseori stranii. 0 suferin!ii putemica di~
cauza insucceselor creatoare, poate duce la sciiderea
potentialului creator, dar la fel de bine, poate intensifica
gelozia ~i sterilitatea. Devine clar ca principala cauza a
impotentei la barbati este gelozia. Ea este data in
1]2

principal de urmatoarea conexiune: creatie, procreare,

iubirea pentru oameni, spiritualitatea, placerile sexuale.
Daca barbatul a fost deseori suparat pe femei, a gandit
rau despre ele sau despre cei care i-au jignit sentimentele
~i i-au in~elat increderea, el este un viitor impotent.
AC!ionarea asupra fiecareia dintre aceste verigi permite
evidentierea altora. De pilda ata~amentul fata de pHicerile
sexuale, adica de placerile trupe~ti, se poate u~or bloca
prin post, prin infometare ~i prin rugaciune. in mod
corespunziitor se miqoreaza gelozia ~i cresc capacitatile
creatoare. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea fizicii ci
~i creatoare. Femeia geloasa rape~te aptitudinile copiilor
~i nepotilor ei ~i ii impinge la homosexualitate. Aici este
foarte important sa intelegem un lucru: noi toti suntem
oameni vii ~i intotdeauna ne vom supara ~i vom fi gelo~i.
Daca nu ne vom apara la exterior, adeseori acest lucru
echivaleaza cu aprobarea faptelor incorecte ale unui om.
Emotiile agresive exterioare, nu trebuie sa treaca in
interior, acolo unde trebuie sa fie numai iubire. Oar in
situatii critice, cand suntem pu~i in fata situatiei de a
alege ce este mai important pentru noi, iubirea sau
gelozia, care adeseori arata ca 0 condamnare, dispre! ~i
suparare, noi trebuie sa alegem, rara ezitare iubirea. Daca
jucam ten is ne vom necaji in cazul infrangerii, vom
invidia ~i vom regreta. Oar in interior, noi vom fi
intotdeauna fericiti, pentru ca principalul nostru sistem de
valori este in afara jocului. $i atunci jocul de tenis, ne va
dezvolta, nu ne va mutila. Viata noastra e acela~i joc de
] 13

,.,

.,

-_.__.-

-.---.-----.

tenis in care suntem fericiti cu adevarat, numai atunci

dnd sistemul principal de valori se gase~te dincolo de
granitele unei singure, sau a mai multor vieti. Clnd
fericirea suprema va consta in iubirea pentru Dumnezeu,
fiecare secunda a vietii noastre va fi 0 posibilitate de a
raspandi iubirea ~ibucuria.

Sa ne intoarcem acum la Universul nostru. Daca

exista 0 fortii care 11 creeaza ~i 0 fortii care 11distruge,

trebuie sa existe 0 fortii de stabilizare. Am depus multe

eforturi pentru a gasi modele de stabilizare in
mecanismele valorice. Am constatat ca acest lucru este
legat de notiunea de "credintii". Credinta in oameni,
credinta in echitatea lumii inconjuratoare, credinta in
Dumnezeu. Prin acestea noi receptam realitatea
inconjuratoare. Pentru mine a fost un lucru nea~teptat ca
nu numai iubirea pentru oameni ~i pentru echitatea
superioara a lumii inconjuratoare nu poate fi tel, dar nici
credinta in Dumnezeu. lubirea poate fi tel, credinta nu.
Daca credinta in Dumnezeu devine tel ~i sens al vietii,
atunci ea se ridica deas'lpra iubirii ~i apare fanatismul
religios, adica disponibilitatea de a omori pe eel a carui
credintii, difera in anumite aspecte de a lui. inseamna ca,
credinta in Oumnezeu 11face pe om fericit. Oar, daca eu
incep sa-I dispretuiesc pe eel care nu crede in Oumnezeu,
~i sa-I urasc pe eel care mi-a jignit sentimentele
religioase, sulletul meu se va ata~a de credintii ~i se va
114

,...".

.~

iurai. lar eu, pentru a-mi salva sulletul, va trebui sa devin

ateu. inseamna ca ateismul este 0 urmare a fanatismului
religios. Omul care ura~te pe cineva din cauza
convingerilor sale religioase, in viata viitoare, ar putea
lua locul celui pe care I-a urat.

Odata a fost la mine la consultatie un om care a trait

cativa ani in Israel. Era de nationalitate evreu ~i de religie
iudaica.

;1

- Recunoa~teti, dumneavoastra i-ati dispretuit pe

arabii musulmani, i-am spus eu.
Cateva secunde el m-a privit derutat.
- Oa, s-a intamplat. Oar care-i de fapt, problema?
- Problema este ca in doua din vietile anterioare ati
fost arab musulman. ~i atunci cand in aceastii viatii
incepeti sa-i dispretuiti pe arabi, declan~ati programul de
autodistrugere care mai taniu, poate duce la boli grave.

in ianuarie 1995, intr-o expunere tinuta la Moscova,

introduceam notiuni ca "perfectjune", "creatje",
"procreare", "credjnta in oamenr' ~i "credinta in
Oumnezeu". Acum, dupa cate inteleg eu, cauza
principala a bolilor este dorinta de a pune valorile
omene~ti, fie ele chiar ~i cele mai inalte, deasupra iubirii
pentru Oumnezeu. Pentm momentul actual viid doua
linii: prima este dorinta de a avea copii, iubirea pentru un
115

1
,..."---,---

,-

,---"-,---~_..,--"

-._~~ ...",..

..~
~'

alt om, relatiile spirituale, placerile fizice. Daca omul

absolutizeaza aceste valor;' apar supararea, gelozia, ura,
dispretul ~i blamarea. ~i atunci el se vindeca prin
pierderea acestor valori sau prin pierderea sanatatii ~i
chiar a vietii. Daca trufia. nu este mare, omul se poate
vindeca mai u~or. Daca are loc absolutizarea celei de-a
doua linii, adica - perfeqiunea - atunci, de regula, apar
boli foarte grave. Cu ciit omul este mai perfect, cu atiit ii
vine mai greu sa suporte injosirea sau pierderea. ~i daca
eu constat la un pacient ata~amentul de ambele linii,
atunci ~tiu ca ii va fi greu sa lucreze cu sine insu~;,

Unei fete i-am explicat la consultatie, 111felulurmator:

- Sunteti ata~ata de creatie ~i de iubirea pentru un alt
om, ceea ce duce automat, la gelozie. lar sa transformati
umilinta, in dorinta de a avea copii, nu 0 sa puteti,
deoarece aveti 0 uria~a trufie. Dumnezeu v-a dat multa
perfectiune ~i v-ati ata~at de ea, iar acest lucru genereaza
0 imensa agresivitate ~i trufie. A devenit demon, ingerul
care a considerat ca Dumnezeu a creat un Univers
imperfect. Iuda I-a tradat pe Hristos ciind a inceput sa-I
acuze de imperfeqiune. A~adar daca vreti sa aveti copii,
invatati sa acceptati, sa primiti umilintele. Cu caracterul
dumneavoastra, daca veti sta cu sotul la masa, luati-va un
scaun cu vreo 20 de cm mai scund, Oar lasiind gluma,
puteti folosi alte mijloace de echilibrare: ocupati-va mai
des de treburi pentru care nu aveti talent, pentru a simti
116

propria imperfectiune. Tehnicile de respiratie, oboseala

fizica, plimbarile In natura, inotul, du~ul cu apa rece,
diferitele tehnici de blocare a con~tiintei, toate contribuie
la miqorarea trufiei. Solicitarea fizica, infometarea,
blocheaza ata~amentul fata de corp. Plimbarile solitare in
mijlocul naturii sau ~ederea intr-o camera intunecata va
vor diminua ata~amentul fata de relatii, legatura cu alte
persoane. lar, daca aceste proceduri le-ati adiinci
imaginiindu-va ca veti muri, asta nu va va permite sa va
ata~ati de iubirea fata de lumea inconjuratoare ~i fata de
oameni. Periodic activitatea monotona este utila pentru a
se evita ata~area de creatie. Puteti miinca germeni de
griiu, sa va puneti pri~nila cu germeni de griiu la cap. la
piept ~i chiar la organele genitale. Pentru ca griiul sa
creasca, iubirea lui nu trebuie sa depinda de nimic.
Momentul creator in aceasta perioada este uria~. La bobul
care incolte~te, gelozia este negativa ~i prin urmare, are
loc echilibrarea energiei dumneavoastra. Dispare
ata~amentul fala de crealie ~i procreare. Soarele are ~i el
un potential creator puternic. De aceea, ciind va uitati la
soare ~i ii trimiteti iubire, pe liinga potentialul creator de
rang superior al Soarelui, dumneavoastra nu va veti mai
face un lei din propria dorinta de a crea.

0 pacienta imi povestea un caz interesant. Ea a fost la

unul din cursurile meIe ~i a stat alaturi de 0 femeie in
varsta, care, inaintede curs citea 0 carte 'insemi'intunerjc.
117

;1

1
'

'-'-

~
.

-"~

,-..,..

..~
~<

Cum puteti citi pe un asemenea intuneric?s-a mirat

interlocutoarea mea.
- Mi-a revenit total vederea, a raspuns femeia. Am
auzit undeva ca, daca te uiti la Soare ~i ii spui vorbe
dulci, poti sa-ti ameliorezi vederea. Eu am inceput sa
procedez a~a ~i, incetul cu incetul, mi-am recapatat vazul.
Am cercetat, de la distanta, campul acelei femei.
Agresivitatea subcon~tienta pana la tratament era foarte
mare. Avea 0 agresivitate impotriva biirbatilor, iar cauza
era aceea~i: gelozia. La baza acesteia stiitea a~amentul
sufletului pentru creatie, procreare ~i pentru relatiile
spirituale. Comunicarea cu Soarele i-a eliberat incetul cu
incetul sufletul de gelozie. Exemplul parea minunat, insa
eu mi-am amintit ce mi-a povestit un om in legatura cu
experienta lui de a privi cu 0 mare concentrare spre soare:
- Dupa asta, cateva zile nu am viizut practic nimic,
imi povestea el. Am verificat sa viid despre ce este yorba.
Era ata~at de procreare ~i iubirea pentru oameni era
uri~a. Din cauza asta avea daltonism ~i alte probleme de
sanatate. Inseamna ca ~i privitul soarelui, adica durata lui,
anotimpul ~i ora, trebuie sa difere considerabil pentru
fiecare om. Daca noi VOI1lreu~i sa Ie transmitem copiilor
no~tri, de la cea mai frageda viirsta, ca sentimentul iubirii
nu trebuie sa depinda de nimic, ca cea mai mare valoare
este rezerva de iubire, adica 0 cat mai mare comuniune cu
Dumnezeu, ei nu vor trebui sa se gandeasca cum sa scape
de gelozie ~i sa-~i recapete vederea. Dar pana atunci mai
sunt destule probleme.
118

Acum cateva zile au fost la mine ni~te reporteri care

m-au rugat sa-mi spun parerea despre cauzele aparitiei
bolii SlDA.
- Ce credeti? Cat de repede va gasi omenirea un
remediu impotriva ei? A intrebat un reporter.
- Eu cred ca acest lucru nu are 0 importanta
deosebita la nivelul intregii omeniri. Daca medicii vor
cauta mijloace impotriva virusului SlDA, ei vor pierde.
Vor aparea alte boli ~i mai grave. Natura ii face pe
oameni sa inteleaga faptul ca a vindeca un organ izolat
sau 0 boala izolata nu are nici 0 perspectiva. Acum
deficitul imunitar se poate dezvolta ~i in absenta
virusului. lar medicii, tot mai des ajung la concluzia ca la
baza tuturor bolilor, stii disfunqia sistemului imunitar.
Starea sistemului imunitar, la randul ei depinde de starea
emotionala profunda a omului. ~i SlDA ~i bolile venerice
sunt rezultate ale unui ata~ament inalt fata de placerile
spirituale ~i fizice, cu un alt om. De cateva ori au venit la
mine venerologi ~i urologi cu rugamintea de a-i ajuta,
cand, in cazul tratamentului clamidiazei sau tricomonozei
nu diideau rezultate nici un fel de medicamente. Omul
elimina toate momentele de gelozie, pretentiile ~i
supararile falii de oamenii dragi. Se ruga pentru urma~ii
sai. Se ruga ca toata viata, pentru el sa fie un mijloc de
acumulare a iubirii pentru Dumnezeu. ~i omul iubit, ~i
familia, ~i dragostea pentru copii, sunt de asemenea
mijloc. Dupa cateva zile omul mergea la analize ~i ele

;1

119

...

'.-~.~..., ...

erau bune. Reporterii au continuat sa ma interogheze

despre cauzele apari(iei bolii SIDA.
- Dumneavoastra afirma(i ca principala cauza a
apari(iei acestei boli este gelozia. Atunci de ce se
imbolnavesc
de SIDA in special narcomanii,
homosexualii, prostituatele?

Un homosexual

este un am incredibil de gelos in

interior. Agresivitatea subcon~tienta I-a impins la

homosexualitate. Alcoolismul ~i narcomania sunt alte
forme de blocare a geloziei. Cel mai adesea, devine
prostituata a femeie care ar muri daca ar avea un singur
iubit. Faptul ca se prostitueaza, nu-i permite sa se ata~eze
de sentimentul iubirii pentru un singur am.
- Aminti(i-va de Sodoma ~i Gomora. Cataclismul
este rezultatul deformarii structurilor campului. Aceasta
deformare este in acela~i timp, ~i mijlocul deformarii
unui plan mult mai fin al campurilor imuno-protectoare.
lar acestea, la randul lor, sunt urmarea deforma(iilor
emo(ionale. Deformarea in suflete, are loc atunci cand
valorile umane devin unic (el ~i oamenii inceteaza sa-I
mai vada ~i sa-I mai iubeasca pe Dumnezeu. ~i atunci
reintoarcerea la Dumnez.eu, are lac prin pierderea tuturor
celor de care s-a ata~at sufletul omului. Daca insa inainte
erau numai doua asemenea ora~e - Sodoma ~i Gomora acum observam procese analoage Ja dimensiunile intregii
omeniri.

120

- Pentru a nu arunca vorbe in vant, Ie spun eu

reporterilor, gandi(i-va la ni~te oameni iar eu am sa spun
din ce cauza s-au imbolnavit ei.
Un tanar se gande~te foarte concentrat ~i eu culeg
informa(ia prin intermediul campului sau. Aici era yorba
de un ata~ament falii de doua linii dintr-o data. Pe de 0
parte absolutizarea iubirii pamante~ti, iar pe de alta parte,
perfec(iunea ca unic (el, adica gelozie plus 0 uria~a trufie.
Agresivitatea subcon~tienta fa(a de femei era de 1.700 de
unita(i. Reporterul ma aproba din cap. Mergem mal
departe. 11analizez pe urmatorul, dar lucru strani~, i~
acest caz nu pot sa culeg informa(ia. Nu vreau sa-m.
irosesc for(ele pentru elucidarea cauzelor. Imi este mai
u~or sa-I intreb pe reporter.
- Face(i ceva gre~it. Ce s-a intamplat?
- M-am gandit la doi oameni - spune el.
- Piitrunderea in straturi Ie profunde ale campurilor
omului presupune 0 mare raspundere, ii explic eu. De
aceea eu patrund in biocamp cu ni~te limite severe ~I 0
problema pusa gre~it nu-mi permite sa culeg informa(ia.
Bine. Mai intai 0 sa ma gandesc la unul din oamelll, lar
dupa aceea, la celalalt. Aceasta este 0 femeie, concubina
primului. Cercetez campurile lor. Vad numal hllla
geloziei ~i ata~amentului fa(a de omul iubit. Prin u~are
~i remediile vor avea un mare efect pentru ca agreslUnea
subcon~tientii e mai mica.

121

/t

..~

~!

1
i
--------

- Straniu, se mira reporterul. in primul eaz este

yorba de un om instruit, un marinar, iar In al doilea eaz,
de vagabonzi $i nareomani.
- Mirarea dumneavoastra se expliea prin faptul ea
lneereati sa asoeiati bolile eu lnealcarea legilor etieii. Dar
etiea omeneasea $i etiea divina, sunt departe de a fi
identiee tot timpul. Omul, poate fi laureat al premiului
Nobel, sau un $omer care doarme pe strazi, nu asta
determina imbolnavirea lui de SIDA. Este important ee
valori sunt puse mai presus, eele omene$ti sau eele
divine. Adeseori un inteleet superior $i trufia legata de
aeesta, pot lnrautati situatia. in eazul unei orientari
eoreete, inteleetul poate ajuta la eoneentrarea fOr(elor $i
ea rezultat, la sehimbarea profunda $i rapida a omului In
direetia eea buna. Statistieile eonsemneazii un proeent
nesernnifieativ, eand boli cum sunt gonoreea, sifilisul,
eaneerul $i SIDA dispar rara urma In eateva zile.
Resursele sufletuIui uman sunt nelimitate, dar ele se
desehid numai atunei eand sufletullneepe sa se orienteze
eoreet In lumea lneonjuratoare $i sa respeete eu sfintenie
legea suprema a Universului, legea iubirii pentru Creator.
Proeesul de cunoa$tere a dezvoltarii, se desra$oara
impulsiv. Omul ajunge la anumite valori $i interaetionand
eu ele, se dezvolta. Dupa aeeea el se lndeparteaza de ele
$i Ie pierde. Ca sa atinga planurile superioare, trebuiau
distruse toate dorintele pamante$ti. Aeesta este prineipiul
filozofiei orientale. Deeupliind interaetiunea eu lumea
lneonjuratoare eu ajutorul metodelor fiziee $i psihiee,
122

~
..~

.-

omul eeonomisea energia pentru eontaetele eu planurile

superioare. Ca urmare, i se desehideau posibilitati fiziee
$i psihiee. Ata$amentul de valorile'lumii lneonjuratoare
genera boli. Treeerea la trepte superioare dueea la
vindeeare. Dar ata$amentul de planurile superioare era
mult mai perieulos. Omului nu-i ajungeau puterile sa se
ridice deasupra lor, de aeeea Ie respingea $i se lntoreea la
primele trepte, ale interesului pentru eorpul fizie $i
valorilor materiale. Orientul a generat Oeeidentul, iar
Oeeidentul a generat Orientul. Aeum, ambele tendinte
trebuie sa se reuneasea, fiindea fieeare din ele luate
separat, au fost epuizate. Cunoa$terea legilor spirituale
ale dezvoltarii este aiei, indispensabila.
- Cred In Dumnezeu, mi-a spus nu demult un
pacient. Am lnteles ea iubirea pentru Dumnezeu este
luerul eel mai important. Explieati-mi de ee am neplaeeri
$i de ce nu ma vindee?
- Pentru ea a-ti sehimba sufletul este 0 preoeupare
destul de ehinuitoare. Daea mergeti eu ma$ina $i dintr-o
datii virati bruse In $ant, atunei, orieat v-ati ruga la
Dumnezeu, orieum yeti avea probleme. Exista notiunea
legilor fiziee, iar eredinta In Dumnezeu nu exclude
cunoa$terea lor. Cunoa$terea legilor dezvoltiirii spirituale,
este de asemeilea neeesara. Ca sa-ti schimbi sufletul prin
rugaeiune, ai nevoie de mai multii fortii. Dar 0 mare parte
din ea se eheltuie$te pentru discutii eu alti oameni, pentru
maneare $i pentru controlul situatiei. Prin urmare,
periodic, trebuie sa te eliberezi de toate pentru ea
123

;f

rugaciunea sa aiba un efect mai profund. Aspira[ia catre

Dumnezeu prin acumularea iubirii, trebuie sa fie
permanenta.
- Mi-a[i putea dicta textul rugaciunii?
- Rugaciunea cea mai inalta, e tara de cuvinte. Ea
este pur ~i simplu pastrarea ~i inmul[irea sentimentului
iubirii in orice situa[ie.

Nu demult am avut 0 discu[ie complexa cu unul din

pacien[ii mei. Am inceput sa-I tratez ciindva, dar n-am
ajuns la nici un rezultat. Am continual din curiozitate. La
inceput n-am vazut decat nivelul teluric ~i vorbeam
numai de gelozie. Dupa aceea s-a dovedit ca avea un
puternic ata~ament de momentele spirituale (moralitate,
seriozitate, echitate, controlul situa[iei). in aceste puncte
el a fost lovit toata via[a. Mai tiirziu am observat ~i
absolutizarea iubirii pentru oameni. EI tacea tot ceea ce-i
spuneam, insa nu se vedea nici 0 ameliorare. Nu ~tiu din
ce cauza, caracterul refuza sa i se schimbe. Refuzul
categoric de acceptare a tot ce-I inconjura, ramiinea de
asemenea, ferm.
- Nu in[eleg, i-am explicat eu, de ce mai este inca
ata~at, sulletul dumneavoastra. Trebuie sa con~tientiza[i
lucrul cel mai important. Cantitatea de iubire in sullet
trebuie sa se mareasca, pentru ca preten[iile interioare, sa
dispara.

..r,-.

Toate explica[iile mele se loveau de un zid ~i nu

puteam in[elege ce se intiimpla. Nu demult am avut
senza[ia e~ecului ~i iata ca ne-am intalnit din nou. ii
explic ca prezinta ata~ament pentru valorile de baza:
creatia, procrearea, tot ce genereaza gelozia ~i au ca
rezultat 0 uria~a trufie, inclusiv perfeqiunea. EI ma
asculta lini~tit, dupa care. calculat, tara graba, incepe sami raspunda:
- Ma trata[i de un an ~i jumatate. in tot acest timp
starea

mea

de sanatate

nu numai ea nu s-a arneliorat, dar

chiar s-a inrauta[it. Nu cred in sistemul ~i in metoda

dumneavoastra. Ca om imi sunteti simpatic, dar sistemul
dumneavoastra este un bluf. Cred in Dumnezeu, dar de ce
trebuie sa repet de mii de ori ca il iubesc ~i ca aceasta e
cea mai mare fericire? ~i de ce nu trebuie sa am pretentii
falii de lumea inconjuratoare? in aceasta tara omul nu
poate fi fericit. Aici. la putere au fost intotdeauna sau
idio[i, sau ticalo~i. Min[ile ei cele mai bune, aceasta lara
le-a sugrumat intotdeauna ~i Ie sugruma ~i acum,
indiferent de regimul politic.
Tonullui devenea din ce in ce mai lini~tit.
- Despre dumneavoastra am 0 parere buna, dar s-o
lasam balta cu tratamentu I.
EI pleaca iar eu incerc sa-mi dau seama ce a
determinat aceasta ireconciliere. [ara~i ~i iara~i abordez
acea structura pe care abia 0 descoperisem. Este yorba
despre perfeqiune. Dar pacientul nu ma mai aude. Pentru
el, lumea a fost din totdeauna imperfecta. Dispretul

124

125

/1

.~

"

--_._---

+,...".~.--'-

aparut in acest caz se transforma intr-un puternic program

de autodistrugere. Astiizi am pierdut. Dar ~i 0 asemenea
situatie e plina de invataminte. Pot sa descriu in carte ,
amanuntit, cum urc treptele spre Dumnezeu. Este
obligatia mea sa Ie parcurg. Pacientul trebuie sa vada
punctul final. Nu e nevoie sa-i reprezint in detaliu treptele
pe care va merge el. Eu insa m-am entuziasmat ~i am
inceput sa explic mai mult despre trepte dedit despre
iubirea la care trebuie sa ajunga omul.

" . ..~

..~

la pranz ~i seara pentru ca acurn va iese toata "murdaria"

din suflet ~i numai cu trei rugaciuni nu yeti reu~i sa

scapati de ea. Nu va amintiti de marunti~uri. N-aveti
nevoie de ele. Amintiti-va cateva evenimente importante
~i parcurgeti-le de sute de ori. ~i retineti: auto-blamarea
este sinucidere. In fata lui Dumnezeu nu exista vinovati.
M-ati inteles?
Dupa vocea femeii simt ca a inteles.

Cu cateva luni in urma, inainte de a pleca in America,

am avut 0 stare chinuitoare. Oricat de mult mi-a~ fi
eliminat ata~amentele, apareau altele ~i altele, noi. Eram
ca 0 baltoaca pe care oricat ai curata-o, ramane tot timpul
murdara. Sistemul meu a intrat intr-un punct mort. Ma
purificam in special prin spovedanie. ~i atunci, intr-unul
din momentele de chin, am inteles ca spovedania trebuie
convertita in rugaciune, iar rugaciunea in iubire care
iradiazii ~i nu depinde de nimic. Baltoaca trebuia sa
devina izvor. Dar sa te asemeni unui izvor poti doar
atunci cand vine mereu apa curata, iar acest lucru se
intiimpla cand sufletul tinde necontenit catre Dumnezeu.
De indata ce omul i~i face tel din altceva, el incepe sa
depinda de asta. 0 asemenea dependenta genereazii 0
agresivitate din ce in ce mai mare, iar dupa aceea boala.

Din Kiev ma suna 0 femeie care a fost 0 data la mine

la consultatie.
- Dupa consultatie simt arsuri in spate. Am ni~te
dureri groaznice. Nu-mi dau seama daca e normal sau nu.
Ii cercetez campul. Nu arata rau. E drept ca nepotii ~i
stranepotii nu sunt a~a bine.
- Ce probleme ati avut?
- Am tumoare canceroasa la cap, la gat ~i la piept. ~i
fiul meu are mari probleme cu sanatatea.
Ii analizez in amiinuntime structurile campului.
Pacienta lucreaza bine cII sine ins~i, dar agresivitatea
impotriva biirbatilor se pastreazii la nivel ridicat.
- V-am vorbit de gelozie?
- Da, mi-ati vorbit. Eu actionez. Dimineata, la pranz
~i seara ma rog.
- Ascultati, strig eu in receptor. Trebuie sa va
inchinati de trei sute de ori dimineata ~i tot de atiitea ori

;'

,
127

126
./

.....

1
--. --

.~

-""-r"""

i
in fata mea sta a mama cu fiica ei. Aceasta are cancer
dar nu ~tie nimic despre asta. ii este foarte rau. incep
operatiunea de diagnosticare. Ata~ament fata de teluric
exista, fata de spiritual exista, fata de iubirea pentru
oameni de asemenea, fata de perfectiune ~i creatie exista,
fa(ii de credinta in oameni, in lumea inconjuratoare ~i
credinta in Oumnezeu, fata de destinatia Oivina exista de
asemenea. In continuare 0 serie de structuri, carora nici
macar nu Ie gasesc denumirea. Monstruos. A~a ceva vad
pentru prima data. inteleg ca imi este imposibil sa-i
explic toate astea. ~i poate ca nici macar nu-i necesar sa-i
descifrez toate treptele.
- Oumnezeu este iubire, ii spun eu ei, ~i Oumnezeu
nu depinde de nimic ~i iubirea dumneavoastra, la fel, nu
trebuie sa depinda de nimic. Acceptati retroactiv, toate
pierderile ~i umilintele, pentru ca toate acestea sa nu aiba
absolut nici a influenta asupra fortei iubirii
dumneavoastra.
ii mai spun cateva propozitii iar dupa aceea fata iese
pentru patruzeci de minute ~i cand se intoarce vad ca are
campul cura!. inteleg ca uneori nu sunt necesare nici un
fel de explicatii.

128

~~

Recent, la a consultatie, a femeie mi-a pus a intrebare

interesanta:

- Cu cat ma rag mai mult, cu atilt mai dur se poarta

oamenii cu mine la serviciu. E a chestiune perfect
adevarata. Ce sa fac in continuare?
intrebarea este pentru mine absolut surprinziitoare. Ma
uit sa vad ce se intampla in planul fin ~i observ ca
atitudinea oamenilor este a reaqie la cre~terea dispretului
~i a trufiei din sufletul ei. Sufletul s-a ata~at de ceva. Mai
cercetez a data campul ~i totul devine clar. Exista a for(ii
care creeazii Universul nostru, a for(ii distructiva, 0 for(ii
stabilizatoare. Noi simtim stabilizarea ca pe credin(ii in
oameni, in justitia superioara ~i credin(ii in Oumnezeu.
- Organismul uman, incep eu sa-i povestesc femeii,
este alcatuit nu numai din oase, dar ~i din mu~chi ~i din
tesut nervos. Celulele tesutului osos sunt - ortodoc~ii
dogmatici, iar celulele tesutului nervos sunt - cautatorii ~i
aventurierii. Ritualurile, legile ~i obiceiurile sunt acela~i
tesut osos, tara de care omul nu poate trai. Ritualurile ~i
obiceiurile sunt ni~te carje ~i daca dumneavoastra nu ~titi
sa umblati tara acestea, nu va yeti putea ridica ~i nu yeti
putea merge. Oar daca dumneavoastra ati invatat sa
umblati, acestea va vor incurca. Credinta ne da
stabilitatea ~i ne asigura ziua de maine, dar cand ea
devine unic tel, apare dispretul fa(ii de cei ce nu cred,
apare teama de a pierde sentimentul credintei ~i
stabilitatii. Ciind v-ati rugat, rugaciunea pentru
dumneavoastra a devenit izvor de sanatate ~i de destin

;f

129

---~-- --.-

..~

.,-'"~.-.-

~'.

favorabil. Ea a devenit tel pentru dumneavoastra.

Rugaciunea niciodata nu poate fi tel. Rugaciunea este un
mijloc pentru a simti ~i a cre~te iubirea in sutlet. intrucat
frazele pe care Ie .ostiti in gand, in marea lor majoritate.
se raporteaza la aceasta lume, atunci, cea mai inalta
rugaciune este cea fara cuvinte. Aceasta este pastrarea
neintrerupta ~i cre~terea iubirii in sutlet. Oar pentru ca
acest lueru este greu de realizat, periodic omu! recurge la
cuvinte in rugaciunile sale.
- Spune!i-mi, ce inseamna iubirea pentru Dumnezeu,
mai mare decat pentru orice altceva, in via!a obi~nuitii,
reala? Cum pot sim!i eu cii il iubesc pe Dumnezeu mai
mult decat orice altceva?
- Iubirea pentru Durnnezeu, mai mare dedit pentru
orice exista pe lume, in viata obi~nuita, se manifestii ca 0
iubire interioara falii de lumea inconjuratoare, fara nici un
fel de pretentii fatii de aceasta.

Nu demult am consultat 0 tanarii femeie. Avea din

copiliirie probleme ginecologice iar recent i-au apiirut
mari probleme cu saniitatea in general.
- Cauza apari!iei bolilor dumneavoastrii este foarte
simp Iii, i-am explicat eu. Prin intermediul iubirii, in
sutlet, ne reunim cu Durnnezeu. Durnnezeu nu depinde
de nimic. inseamnii, cii dacii sentimentul iubirii din
sutletul nostru nu depinde de ninric, atunci noi suntem
saniito~i ~i fericiti. Toate sentimentele omului, emo!iile ~i
130

dorintele sale sunt legate de lumea inconjuratoare ~i

depind de aceasta. Numai sentimentu! iubirii nu depinde
de nimic. Dad noi incerciim sa-I facem dependent de
ceva, acest sentiment se diminueazii ~i noi incepem sii ne
imbolnavim ~i sa murim. Ginecologia este 0 zona a
iubirii. Dacii din copiliirie ati avut probleme ginecologice
inseamnii ca, inca din existentele anterioare a!i
ingenuncheat iubirea in fata circumstan!elor, sau v-ati
reprimat iubirea pornind de !a ni~te norme etice, sau, din
anumite motive, n-a!i dorit sii dati na~tere copiilor. Sau
prin triiirile dumneavoastrii emotionale ~I prin
comportament, a!i UCIS iubirea intr-un alt om,
considerandu-l vinovat de toate necazurile.
- Am citit ciir(ile dumneavoastrii ~i de acum mii voi
conduce dupii sentimentul iubirii, ne!inand cont de
piedicile care se vor ivi. Acum sunt miiritatii, dar dacii voi
intalni un alt om am sa depun eforturi sa-mi piistrez
familia, dar nu imi voi reprima sentimentul iubirii. Sunt
ferm convinsa de un singur lucru: 11voi iubi pe ace!a care
ma va iubi.
- Asta deja este preten!ie, ii explic eu. Pur ~i simplu
schimbati 0 pretentie superficiala pe una de profunzime.
Sii-I sim!i!i pe Dumnezeu in sutlet inseamn;;, iubire fara
preten!ii, farii conditii ~i farii cerin!e. Dumnezeu nu poate
fi manevrat ~i propria iubire de asemenea. Este una din
condi!iile piistriirii siiniitiitii.

I
"

\,~

;f'

131

ia.

,;

~
.--

..~

..---

ji
energie. Interactioniind cu lumea inconjuratoare, noi in
general pierdem, dar primim adresiindu-ne lui Dumnezeu.
Daca 11iubim pe Dumnezeu mai mult decat toate celelalte
~i el este pentru noi telul suprem, atunci yom primi mai
mult decat cheltuim ~i ne ramiine destul ~i pentru noi ~i
pentru urma~ii no~tri. Daca incepem sa iubim ceva mai
mult deciit pe Dumnezeu, sufletul incepe sa depinda de
acel ceva, sentimentul de iubire se stinge ~i apar
pretentiile. Apoi cantitatea de iubire incepe sa se
mic~oreze, apare agresivitatea ~i odatii cu ea bolile ~i
nenorocirile. Ciind cantitatea de iubire se mic~oreaza,
pentru a putea supravietui, noi trebuie sa 0 luam de
undeva. 0 luam de la viitorii urma~i ~i de la viitoarele
vieti. ~i cu ciit este mai putemica dependenta noastra de
ni~te valori omene~ti, chiar ~i de cele mai sacre, cu atiit
mai repede ni se gole~te sufletul ~iatunci nu Ie mai putem
darui iubire urma~ilor no~tri, ci mai mult, ii pradam.
Sufletul nostru are 0 anumita capacitate in straturile
superficiale ~i explozia de agresivitate care ne gole~te
sufletul, in funqie de profunzimea ei, poate atinge
generatii tot mai indepartate. Cu cat golim mai in
profunzime sufletele urma~ilor no~tri, cu atiit mai grava
va fi boala noastra. inseamna ca, cu ciit am umplut mai
mult sufletul de iubire ~i cu ciit am transmis mai multe
rezerve de iubire urma~ilor no~tri, cu atiit mai repede ne
yom vindeca. imbatriinim ~i murim, pentru a elibera din
noi incetul cu incetul, toate valorile omene~ti. Dupa
moarte ~i piina la concepere, apropiindu-se tot mai mult

Acum comunic cu un bolnav de cancer, a carui boala

a inaintat foarte departe. Este foarte palid, are un aspect
chinuit, chimioterapia nu-I ajutii. Nu poate suporta
explicatii indelungi, are foarte putina forta. Trebuie sa
comprim la maximum informatia pe care 0 am de
transmis pacientului. Medicina traditionala nu-I ajuta,
pentru ca el a transmis foarte multe copiilor ~i nepotilor.
Copii lui prezinta deformatii caracteristice ale ciimpului
care peste cativa ani pot duce la boli grave sau la moarte.
Adeseori omul, modificiindu-~i conceptia ~i intelegiind
multe, considera ca s-a purificat complet, dar asta nu-i
deciit 0 iluzie, doar un strat superficial al con~tiintei. Cu
timpul totul patrunde in suflet, dar dad sunt "intinate"
sufletele urma~ilor, nu este suficienta numai revizuirea
conceptiei. Aici, de regula, trebuie parcursa retroactiv,
intreaga viata, de sute ~i chiar mii de ori, pentru ca, la
nivelul reflexelor, sa se modifice intregul sistem de
valori. incep sa-i prezint pacientului, lara graba, situatia
lui.
- Acum sunteti ca 0 baltoaca in care nu patrunde apa
aproape deloc, in schimb se scurge destul de repede din
ea ~i se duce spre copiir dumneavoastra ~i spre viitorii
nepoti pentru ca i-ati lasat, neintentionat, lara nici 0
rezerva. Mai intiii trebuie curatata baltoaca de noroi, apoi
trebuie marita cantitatea de apa din ea, iar la urma
baltoaca trebuie transformata in izvor. Pentru ca sa iubim
lumea inconjuratoare ~i interactioniind cu ea sa fim
fericiti, trebuie tot timpul sa primim noi portii de iubire ~i
\.

132

."1
""'.1'
,~
,)

133

,,'

~
"
~

,."...

--~-

..~
~'

de Dumnezeu, omul va primi, de fiecare data, 0 portie tot

mai mare de iubire ~i forta. Aceasta portie este atat de
mare cat ii este permis omului sa simta stralucirea ~i
frumusetea sentimentelor. N u intotdeauna aceasta portie
este suficienta ~i atunci trebuie intensificata din nou
comuniunea cu Dumnezeu. Intr-o situatie obi~nuita acest
lucru ni se da prin intennediul neplacerilor, nefericirii,
bolii, jignirea tuturor sentimentelor umane superioare. Cu
0 deosebita intensitate se produce destabilizarea valorilor
omene~ti inainte de conceperea copiilor ~i, cu cat omul
are mai putine pretentii fata de lumea inconjuratoare ~i
fata de sine, cu atat mai rapid se stabilesc contactele ~i cu
atat mai sanato~i vor fi urma~ii. De aceea trebuie de sute
~i sute de ori retraita viata ~i in acele situatii cand apareau
pretentii, sa incercam sentimentul de fericire ~i iubire.
Sufietului dumneavoastra ii va fi greu sa se dezlipeasca
de acele valori, prin intermediul carora ani indelungati 1ati lipit de viata. Imaginati-va ca dupa 0 saptamana yeti
muri, ca ~anse de vindecare nu aveti. Incepeti cate putin
sa va luati ramas bun de la tot ce va este drag, nu numai
in prezent ci ~i in viitor. Toate acestea sunt hotiirate de
sus ~i vointa dumnea\:oastrii nu inseamnii nimic.
Deconectati-vii de comunicarea cu lumea inconjuriitoare
~i cand dupii aceasta, yeti repeta in rugiiciune cii pentru
dumneavoastrii ~i pentru urma~ii dumneavoastrii fericirea
suprema este iubirea pentru Dumnezeu, sufietul
dumneavoastrii va crede mai u~or acest lucru.

134

- Cum sa-mi conving copiii ca trebuie sa creadii in

Dumnezeu, cii trebuie sii-I iubeascii? ma intreaba 0
femeie.
- Credinta trebuie, de asemenea, periodic, sa se
destrame. In primul rand trebuie sa-i invatati pe copii sii
nu atenteze la iubirea din sufietele lor ~i nici din sufietele
altor oameni. Important este sii-i faceti sa simta cii logica
noastrii ~i conceptia noastrii despre lume, oricat de
perfecte ni soar parea nouii, intotdeauna se vor nami in
fata logicii divine, intotdeauna vor fi 0 parte ~i nu un
intreg. In pedagogie exista trei momente: primul, este
acela in care elevii nu asculta nimic ~i nu-i intereseaza
nimic. AI doilea, este legat de ceea ce Ie atrage atentia.
Acestea sunt faptele noastre. AI treilea, se refera la felul
in care procedeazii ei. Este ceea ce fiiceam noi inainte ~i
ceea ce simteam in adancul sufietului. A~a ca pedagogia
incepe de la parinti.

;!

\"

- Spuneti-mi, ma intreaba un pacient, daca toti

oamenii, cum se spune in Biblie, vor construi temple in
sufietele lor ~i nu de jur imprejur, poate ca religiile vor
deveni, in curand, inutile?
- Oar dumneavoastrii, il intreb eu, ~titi bine legislatia
noastra?
- Mai mult sau mai putin, da din umeri pacientul
meu.
135

IlL

...

- Daca va trebui sa rezolvali 0 problema serioasa, no veli rezolva independent. Va veli adresa unui jurist cu
experienla. Siujitorii bisericii sunt speciali~tii in probIeme
spirituale, morale.
- Acum inteleg, zambe~te el.
- Dar nimic nu este absolut. ~i printre speciaIi~ti sunt
impostori care nu fac doi bani. Uneori ~i la un amator se
poate manifesta talentul prim it de la Dumnezeu. Insa
arice religie, rara 0 rezerva de iubire acumulatii in interior
va disparea foarte repede. Cu cat inaintiim mai mult in
dezvoltare, cu amt mai stransa este aceasta legatura.

- Spuneli ca agresivitatea mea subcon~tienta este de

400 de unitali? Ma intreaM 0 femeie venita la
consultalie.

"

- Da, ii raspund eu. Aveti 0 puternica deformalie a

campului in regiunea capului. V-au mai ramas un an, doi.
Agresivitatea la dumneavoastra este orientatii impotriva
propriei persoane. Mai departe urmeazii fie orbirea, fie un
foarte gray accident vascular cerebral, fie sclerozii in
pIaci. Continui studierea campului, cu toate ca in cazul
dumneavoastra ma ind~iesc ca va va rezista capul.
Judecand dupa dinamica campurilor, programul de
autodistrugere va cobori dupa un timp in zona rinichilor,
va aparea fie cancerul, fie blocajuI renal.

- Am citit ~i prima ~i a doua dumneavoastra carte ~i,

cu toate acestea, nu-mi dati nici 0 ~ansa. Despre ce e
vorba?
0 privesc in trecut ~i compar starea ei trecuta cu cea
de astiizi.
- In forul dumneavoastra interior ati tins intotdeauna
catre Dumnezeu, chiar daca nu intotdeauna ali gasit calea
cea mai corectii. V-ati striiduit sa educati in
dumneavoastra spiritualitatea ~i bunatatea ~i de aceea mai
sunteti inca In via(ii, in ciuda deformarii extraordinare a
campurilor. Vi se da 0 amanare crescandu-va ~ansele de
supravietuire. Pana la lectura cartilor mde, suflewl
dumneavoastra a fast ancorat Intr-un destm favorabil
printr-un sim(iimant al unei destinatii speciale, I~
perfectiune, In iubirea pentru oameni ~i In procre~re ~I
creatie. Acum aveti un singur ata~ament, cr~atla ~I
procrearea, Insa foarte puternic. Nu avet' cop" ~I at'
regretat acest fapt. Cand au fast Injosite sentlmentde
dumneavoastra de iubire ~i Incredere, v-ati supiirat pe
destin, nu mai voiati sa traiti. Cand s-a destriirnat fericirea
nu numai cea prezenta ci ~i cea viitoare, ati procedat la
fel. Nu-i permis sa depinzi nici de viitor. Daca va suparati
pe dumneavoastrainsiva. aces! lucru inseam";' prn~t:'Im
de autodistrugere.

Daca va suparati pe dumneavoastra,

pe

;<

situatie ~i pe destin, acest program distructiv este de z~ce .

ori mai puternic, iar ceea ce vi se piirea In vla(a
"
dumneavoastra a fi pretentii Inalte fata de sme. -m fapt !1\1
a fost altceva decat 0 supiirare pe destin. lar regrew I In

Femeia ma prive~te cu atenlie.

136

137
..f,

, ..,.,...

.~

. .~-

.., ~

..~
~:

legatura cu trecutul era, de fapt, 0 pretentie fata de

)'jumnezeu. Mergeti ~i revizuiti-va viata ~i reveniti peste
0 ora sa vedem ce s-a intamplat.
Cand a revenit femeia, am fost placut surprins:
campul ei s-a purificat perfect.
- Rezultate nea~teptat de bune.
- In ora aceasta nu m-am rugat deloc. Pur ~i simplu
am umblat ~i m-am gandit iar apoi, dintr-o data, totul s-a
schimbat bruse, a recunoscut ea.
- Va felicit, i-am raspuns eu, dar existii 0 problema
serioasa. Faptul ca vi s-a curatat campul nu inseamna ca
nu va puteti imbolnavi. Sa spunem a~a: situatia s-a
imbunatatit considerabil. Dar deasupra dumneavoastra,
cand descriu un cere cu degetul, vad 0 pata intunecata.
Este un mare grup de oameni din nordul Rusiei, peste un
milion.
~i orientarea
dumneavoastra
incorecta ,
agresivitatea s-a rasfrant asupra lor. Cu cat omul
inainteazii mai mult in dezvoltarea sa spirituala, cu atat
mai multi oameni 11urmeaza intuitiv sau con~tient. ~i 0
data cu plusurile lui, ei primesc ~i minusurile. Sunt copiii
dumn~avoastra spirituali, care depind de dumneavoastra,
in ciuda faptului ca du~eavoastra
nu locuiti acum in
Rusia. A~a cii, atunci cand va yeti purifica sutletul, nu
uitati ~i de ei. Bolile cele mai grave care se intind nu
numai pe parcursul unei singure existente, adeseori se
explica prin provocarea raului nu numai urma~ilor fizici
ci ~i celor spirituali. Cu cat mai mult bine pot face eu
oamenilor, cu atat acest lucru este mai periculos pentru
138

"

mine ~i pentru ei. Sigur, este un mare pericol ~i 0 mare

raspundere. Cu cat suntem mai aproape de Dumnezeu, cu
cat este mai inalta treapta noastra de dezvoltare, cu amt
avem mai multa fericire ~i mai multe placeri. Inseamna
ca yom avea 0 durere cu atat mai mare atunci cand yom
pierde aceasta fericire. De aceea, inainte de a i se da
omului fericirea, i se da mai intai senzatia de durere ~i cu
cat mai multa durere el va putea suporta pastrandu-I pe
Dumnezeu in sutlet, cu atat mai multa fericire va putea el
sa primeasca. In valorile materiale exista 0 anum ita portie
de iubire (indic cu degetele marimea), in valorile
spirituale ea este cu mult mai mare (eu indepartez
mainile). In Univers, in iubirea pentru acesta ~i pentru
oameni, iubirea este ~i mai mare. In perfectiune, creatie,
procreare, este ~i mai mare, ~.a.m.d. ~i cu cat este mai
considerabila portia de iubire, cu atat este mai mare ispita
ca aceasta portie finala sa fie transformata in tel, uitand-o
pe cea infinitii, pe Dumnezeu. De aceea, nu fiecarui om ii
este permis sa guste din momentele superioare ale iubirii,
creatiei, perfectiunii. EI nu se poate inalta deasupra lor ~i
nici nu suporta pierderea acestora. Pentru ca sa se inalte
deasupra lor ~i sa suporte durerea, trebuie 0 data pentru
totdeauna sa inteleaga ca iubirea pentru Dumnezeu este
deasupra oriciiror valori omene~ti. ~i nu-i de-ajuns numai
ca omul sa inteleaga, dar sa ~i simta acest lucru. Daca
omul nu are suficiente forte sa se inalte, atunci, pentru a
supravie(Ui, el reneaga tot ceea ce este srant ~i, oricat ar
parea de straniu, pentru anum ita perioada, el se apropie

)
\,

;1

139

.............

.~

. -'"

de Dumnezeu mai mult decat inainte. Mergem inevitabil

ditre 0 cantitate din ce in ce mai mare de fericire ~i
iubire, dar, de fiecare data, trebuie sa sim(im ca acestea
nu-s decat un mijloc.
- Spune(i-mi, durerea in sutlet este un indiciu al
ata~amentului de valorile omene~ti?
- Nici pe departe. Este un semn al sensibilita(ilor
legate de posesia valorilor omene~ti superioare. Semnul
ata~amentului este lipsa de dorin(a ~i de in(elegere de a
suporta durerea in cazul pierderii ~i distrugerii valorilor.
Este yorba de 0 agresivitate interioara ca raspuns la 0
situa(ie traumatizanta.
- Bine. Telul suprem il constituie iubirea pentru
Dumnezeu, imi spune femeia. Dar ca sa traiesc, eu
trebuie sa-mi fac un (el din a ca~tiga bani, din a-mi
dezvolta aptitudinile, din dorin(a de a-i ajuta pe oameni.
Cum ramane cu toate astea?
- Imaginati-va cii ie~iti din casa ca sa mergeti la
magazin ~i, pentru un anum it timp, acesta va este telul.
Cand 11yeti atinge, el va disparea. Va intoarceti spre
apartament ~i puneti piciorul pe treapta. in momentul de
falii, acela este telul dumneavoastra. Daca va ridicati
privirea, vedeti palierul. El este de asemenea un tel, dar
mai inalt. Daca insa el va deveni absolut, va yeti petrece
noaptea pe palier. U~a apartamentului nu 0 vedeti, dar
tindeti catre ea pentru a 0 deschide ~i a va intoarce casa.
Tot astfel, lara sa-l vada pe Dumnezeu, fiecare om
trebuie sa tinda sa se intoarca la el, piistrandu-~i in acela~i
140

timp prioritatea telului. Dar aceastA intoarcere nu arata

chiar a~a cum ne-o imaginam. Noi am ie~it din
Dumnezeu ~i purtam 0 parte din el in sufletul nostru. Prin
intermediul acesteia 'ne reunim cu el. intoarcerea la
Dumnezeu inseamna marirea acestei particule ve~nice din
suflet.

.,::

- Asculta, mi s-a adresat un colaborator, aici este un

caz interesant. A sunat un tanar. Nu doarme de un an.
Periodic iese din corpul sau. Se prive~te din afara. Are
senzatia ca traie~te intr-o lume ireala.
A doua zi tanarul suna din nou ~i vorbesc cu el. Cu
toate ca, la prima vedere, cazul lui este neobi~nuit, totul
se explica in modul eel mai normal. Pentru el creatia,
procrearea, au devenit tel supremo Aceasta orientare
genereaza suparari pe lumea intreaga, blamare, gelozie,
auto-blamare, lipsa dorin(ei de a mai trai. in plus se
adauga la toate astea absolutizarea perfectiunii care da 0
mare trufie, dorinta de a impune altora propria vointa,
~.a.m.d. Lui insa i-au fost destinati copii armonio~i ~i
blocarea (des intalnitii in asemenea cazuri) prin boli grave
sau nenorociri, poate duce la impiedicarea na~terii
copiilor, de aceea injosirea valorilor omene~ti vine ca 0
asigurare. 0 abrutizare brusca a simturilor, senzatia ca
lumea inconjuratoare este iluzorie, mic~orarea contactelor
emotionale, psihicul labilla parinti, atesta adeseori faptul

;f

141

........

"

.~

~~-

b'
ca, copilullor este neobi~nuit ~i ca primul ajutor care i se
poate da, este actiunea parintilor asupra lor in~i~i.

Ma suna 0 cuno~tinlii din America.

Fiul meu este la reanimare. Sta sub perfuzii ~i
starea lui este foarte grava. Doctorii nu pot sa-i puna un
diagnostic. leri i-am spus ca yom avea in familie inca un
copil, ca mama este insarcinata. Sa fie acesta motivul
degradarii starii lui de sanatate?
Aveti dreptate. De la mama el a mo~tenit
absolutizarea iubirii de oameni, absolutizarea procrearii.
Pentru el, omul drag este valoarea absoluta ~i se teme
cumplit sa nu-I piarda. Un asemenea copil se teme sa
ramana singur. Ii este teama de situatiile nea~teptate. Ii
este groazii la gandul ca ar putea muri. EI va fi
intotdeauna gelos ~i suparacios. De la dumneavoastra a
mo~tenit dorinta de perfectiune, dorinta de control asupra
situatiei, dorinta de a avea un destin norocos, adica
realizarea planurilor ~i a dorintelor, constituie telul unic.
De aceea el nu poate ~i nu vrea sa reziste situatiei
traumatizante. Cand fiul dumneavoastra a atlat ca in
familie va aparea inca un copil, in el a erupt agresivitatea
impotriva aceluia cu care ar fi trebuit sa imparta iubirea.
Pentru el teritoriul iubirii este 0 valoare absoluta ~i nu va
permite nimanui sa patrunda acolo. Rabufnirea
agresivitatii s-a transformat intr-un program de
autodistrugere. Acum baiatului i se deterioreaza sistemul
142

%:
J
.'"

imunitar. Acest lucru love~te concomitent in mai multe

organe, fapt pentru care medicii nu pot stabili
diagnosticul. Cu timpul poate degenera intr-o boala grava
~i leziunea organelor va fi determinata de caracterul
baiatului ~i de modul lui de percepere a lumii. Daca
agresivitatea se manifesta ca suparare pe destin, va avea
dese intlamatii pulmonare, gastrite, iar in cazul unei
agresivitati puternice, cancer al stomacului sau al
plamanilor. Intrucat la el functioneaza deja programul de
autodistrugere, iar blocarea prin slabirea auzului nu s-a
produs, pot aparea fie leziuni grave ale tractului
intestinal, fie ale aparatului genito-urinar.

/1

- Spuneti-mi, se poate face ceva in situatia de fata?

- Sigur ca se poate. Sotia dumneavoastra trebuie sa
elimine toate pretentiile fata de cei care i-au injosit
sentimentul iubirii ~i al increderii. Sa se roage ca din
sutletul fiului ~i al urma~ilor lui, sa iasa supararile falii de
alti oameni, fata de sine ~i pentru ca cea mai mare fericire
pentru ea, copii ~i urma~i, sa fie iubirea pentru
Dumnezeu. Dorinta de a avea copii, omul iubit, familia,
sunt pentru aceasta un mijloc. lar dumneavoastra, trebuie
sa-i multumiti lui Dumnezeu pentru toate insuccesele,
jignirile, umilintele, pentru atitudinea nedreapta a altor
oameni ~i a destinului. Incepand de astiizi obi~nuiti-va sa
va umiliti ~i sa faceti concesii. ~i in rugaciunile
dumneavoastra repetati faptul ca toate valorile omene~ti,
in primul rand puterea, marirea, perfectiunea, vor fi

~
143

...

,
--"-_._---

pentru dumneavoastra
Oumnezeu va fi tel.

mijloace,

.~

iar iubirea

pentru

- Imi permiteti 0 Intrebare?

-Oa.
- Copilul meu este Infiat. Are asta vreo importan(ii?
- Practic nici una. in primul rand el a fost fiul
dumneavoastra Intr-o viata anterioara, In al doilea rand,
asemanarea cu campurile tatalui natural este de numai
7%, pe cand cu dumneavoastra este de mai mult de 80% ,
In al treilea rand pentru ca copilul sa nu preia karma
dumneavoastra, amintiti-i mai des ca trebuie sa-I iubeasca
pe Oumnezeu mai mult decat pe tata ~i pe mama. De ce
animalele domestice preiau karma stapanilor, iar dupa
aceea se Imbolnavesc ~i mor? Pentru ca ele depind de
stapan, primesc de la el hrana ~i stapanul devine pentru
ele tel. Cu cat mai mult 11yeti pune pe copillntr-o relatie
de dependenta fata de dumneavoastra, cu atat el va prelua
mai mult "naroi"~i va fi mai nefericit, iar dumneavoastra
cu atilt mai mult yeti plati pentru el. Oar daca copilul va
avea convingerea ca prime~te totul de la Oumnezeu, chiar
daca prin intermediul parintilor, atunci asigurarea lui
pentru situatiile dificile se va extinde ~i asupra
dumneavoastra.
A doua zi cuno~tinta mea m-a sunat din nou.
- leri am fost la spitalla baiat. Medicii mi-au spus ca
nu Inteleg nimic, dar copilul este siinatos, nu mai are
nevoie de perfuzie, nu-i trebuiesc medicamente, singurul
lucru de care are nevoie, este sa-I iau acasa.
144

~.. ,--

.~

Am cercetat campul baiatului ~i era Intr-adevar In

regula. Oar era un caz recent ~i de aceea a fost u~or sa-I
restabilesc. Cazurile vechi, cand sufletul este mancat de
gelozie sau de lipsa de dorinta de via(ii, se trateaza mult
mai greu. Oe~i uneori, Intr-o singura ora, omul l~i poate
schimba atitudinea fata de lume ~i sa-~i restabileasca
astfel sanatatea In cateva ore sau zile.

Un cunoscut de-al meu l~i cumpara un apartament.

Intr-o seara am trecut Intamplator pe la el pe la serviciu.
Ayea 0 mina foarte preocupata.

- Am gasit un apartament, ~i-nca unul foarte bun.

Maine se va decide daca mi-I vor vinde mie sau nu. Mai
sunt ~i alti clienti In afara de mine. Mi-a crescut pana ~i
tensiunea, Imi marturise~te el.
- Cu astfel de atitudine poti sa-ti pierzi nu numai
apartamentul ci ~i sanatatea. Acolo, probabil, totul este
deja hotiirat. Oaca este hariizit sa fie al tau, va fi al tau ~i
toate ITamantiiriletale sunt lipsite de sens ~i nocive. Oaca
nu ti-e scris sa obtii acest apartament, nu-I vei obtine
indiferent de ce fapta eroica ai face. ~i daca totu~i 11vei
obtine, ti se va lua sanatatea sau viata.
A doua zi, la ora noua, prietenul meu a fost sunat ~i i
s-a comunicat ca apartamentul 11ia altul. A fost cuprins
de-un stres puternic, dar peste vreo zece minute ~i-a adus
aminte de cuvintele mele. A renuntat la orice pretentii ~ia
eliminat nemultumirea fa(ii de situatie ~i dintr-o data s-a

145

....

..~"--'-'-""

--~_.-_.._-

lini~tit. Peste tre; ore I-au sunat din nou ~i i-au spus ca
celalalt cumparator a renuntat ~i deci el poate veni sa
depuna avansul. M-am intilnit cu amicul in aceea~i zi, iar
et, cu zambetul pe buze, mi-a povestit toata intamplarea
ca pe 0 comedie buna. I-am cercetat campul ~i i-am spus
fara graba.
- Aici nu este numai un element comic, dar ~i unul
tragic. Agresivitatea ta subcon~tienta este de 300 de
unitati. Doza mortala pentru tine 0 reprezinta 180 de
unitati. Peste vreun an ~ijumatate ai fi putut avea cancer
la plamanul drept. Ai avut 0 putemica suparare pe destin,
pe tine insut;, pe situatie. Numai in zece minute, ai
introdus in tine un program de autodistrugere ce ar putea
peste un timp, sa se transforme fie intr-o boala grava, fie
intr-un faliment total pe linia destinului.

inca un caz. Calatoream cu 0 cuno~tinlii de-a mea pe

ruta Haifa - Tel-Aviv. Era seara. Drumul drept. in fata
aproape ca nu erau ma~ini. Pe banda dreapta ma~inile
mergeau cu 0 vitezii de ~aizeci - optzeci de kilometri pe
ora. Pe banda stanga cuflouiizeci - 0 sutii de kilometri pe
ora. Ne-am apropiat de 0 ma~ina care mergea pe banda
stanga, cu 0 vitezii mica. L-am semnalizat pe ~ofer sa
trcaca pc banda dreapta, dar el nu reactiona in nici un fel.
Dupa cateva minute, tovara~uI meu de calatorie a inceput

sa se infurie.

146

- Lasa-I, i-am spus eu. E mai de pret sanatatea. Hai

sa-I depa~im prin dreapta. Dupa noi, deja se formase
coada. Am depa~it ma~ina ~iam vazut ca la volanul ei era
0 femeie. In acest timp, de automobilul ei s-a apropiat un
microbuz ~i, la fel cum facusem ~i noi, a inceput sa 0
semnalizeze. Nici 0 reactie din partea ~oferitei. ~oferul
microbuzului a depa~it ma~ina ~i practic, a oprit in fata ei.
Ca sa nu se tamponeze, femeia ar fi trebuit totu~i sa
vireze pe banda din dreapta. Oar n-a fost a~a. Femeia a
friinat, a incetinit viteza, dar n-a trecut pe banda din
dreapta. Noi am plecat mai departe lasand in unna
noastra ~irul de ma~ini care 0 semnalizau ~i-o claxonau.
M-am uitat sa viid ce este cu biocampul femeii pana la
situatia descrisa mai sus. Biocampul ii era defonnat de
ambitii ~i trufie, perfectiune ~i ata~ament pentru un destin
favorabil. Totul era clar. Nimeni nu avea dreptate in afara
de ea. Toti erau ni~te ticalo~i iar ea, 0 sfiintii. Pana la
aceasta situatie, agresivitatea subcon~tienta era de 100 de
unitiiti. Nivelul mortal pentru ea era de 180 de unitati.
Acum, in sufletul ei s-a produs 0 explozie a agresivitatii
impotriva oamenilor pc care ea ii considera nedrepti
fiindca au jignit-o ~i au umilit-o. Agresivitatea
subcon~tienta a crescut de cateva ori ~i cel mai periculos
era faptul ca aceastii agresivitate a trecut in sufletele
copiilor ~i nepotilor. Acum, chiar daca femeia i~i va
schimba radical pozitia falii de aceasta situatie ~i i~i va
ridica pretentiile, acest lucru ii va u~ura situatia cam cu
20% iar energia in zona gatuIui ~i in zona genitala a avut

.~

-"

147

..............

....

'(

~
...~

.-.,,-,..,,~

mult de suferit. Dupa dtva timp, uitand de aceasta

intiimplare, ea va veni la doctor ~i va incepe un lung ~i
chinuitor proces terapeutic.
Eu ii transmit tovara~ului meu de drum aceasta
prognoza. EI devine curios.
- Una din cuno~tintele me Ie are cancer mamar. Ai
putea sa-mi spui cauza?
- De obicei acest lucru se intiimpla din cauza
supararilor pe tema iubirii. Aici insa este un moment pur
teluric. Permanenta nemultumire in legatura cu banii, cu
stafea materialii,ell situatia.
- Perfect adevarat, confirma el. Sotul cii~tiga foarte
bine. $i-a cumparat 0 vila, iar ea este in permanen(ii
nemultumita de toate.

La consultatie, 0 femeie mi-a povestit ca acum

cincisprezece ani i-a murit 0 fetita mica.
- Simt ca nu 0 pot uita. Ca ~i cum ar fi intotdeauna
alaturi de mine. $i din aceasta canza imi este foarte greu.
Ma uit sa vad despre ce este yorba. Femeia i-a
transmis fiicei absolutizarea iubirii fata de oameni ~i
lume. Aceasta greutate din sufletul mamei, 0 chinuie~te
de asemenea ~i pe falii. Doresc sa-i explic in cuvinte
simple, obi~nuite, despre toate acestea mamei, dar sunt
strafulgerat de 0 durere in tiimpla. Sufletul copilului ei
ma contacteaza ~i dore~te sa-mi transmita 0 anum ita
informatje.

Transmite-i ca ea ~i-a dorit moartea in timp ce era

insarcinata

Ciind omul conduce ma~ina ~i, incalciind regulile de

circulatie, intra in ceva, prin aceasta el poate sa-~i
demoleze intreg destinul. In via(ii, uneori "intram in
ceva" ~i cu senti mente Ie. Numai ca aceste tragedii nu
prea se observa iar urmarile lor nu vin imediat. Daca
omul nu ~tie legile spirituale, el se aseamana cu cel care
conduce ma~ina Tara sa cunoasca regulile de circulatie.
Chiar necunoscand aceste reguli, dar pastrand iubirea in
suflet, in mod intuitiv se va purta ca ~i cel care Ie ~tie
bine. lubirea ~i bunatatea sufleteasca, chiar in cazul
necunoa~terii legilor spirituale, ne permit sa supravietuim
pe ~oseaua care se cheama viata.
148

"

eu mine.

Privesc in timp ~i vad un program puternic de

autodistrugere in lunile a cincia, a ~asea, a ~aptea ~i a opta
de sarcina. Acesta a fost determinat de supiirarile pe sot.
- N-ati mai vrut sa traiti, in a doua parte a sarcinii.
- Nu. A~a ceva n-a existat.
- Dar pe sot v-ati suparat?
- Da, foarte tare. EI bea mult in aceasta perioada.
- lata, deci. Supararile exterioare pe sot, in interior
aveau forma lipsei dorintei de viata. $i acest program,
intensificat in sufletul fiicei, a dus la moartea ei. In plus
asemenea trairi emotionale le-ati transmis ~i altor copii.

"

149

.......

.-.--.--

.~
~.

- Da, aproba ea dand din cap. Al doilea copil al meu

a fost lovit de 0 ma~ina ~i doar printr-o minune a ramas in
viata.
- Purifica!i-va sufletul, ma adresez eu femeii, ~i
ruga!i-va pentru urma~ii nascu!i, nenascu!i ~i deceda!i.
Apropo, fetei dumneavoastra ii este harazit sa se nasca
din nou peste d!iva ani. $i problemele ei viitoare cu
sanatatea, dupa na~tere, se pot rasfrange ~i impotriva
dumneavoastra. Cu cat yeti purifica sufletul fiicei
dumneavoastra prin revizuirea intregii vie!i, iar in locul
supararilor yeti incerca sentimentul iubirii, cu atat ei ii va
veni mai u~or sa se pregateasca pentru viitoarea na~tere.

A doua dumneavoastra carte mi-a produs 0

impresie apasatoare, mi se plange una dintre paciente. 0
senza!ie de deznadejde. Doar nu i!i po!i petrece intreaga
via!a in pocain!a. Un om normal nu poate trai Tara
suparari, oridt ~i le-ar reprima. $i apoi eu i-am iertat pe
to!i de toate, iar dumneavoastra spune!i ca in interiorul
meu sunt foarte multe supiirari.
- Eu vad ceea ce Qumneavoastra nu vede!i ~i,
crede!i-ma, sufletul este mult mai greu de purificat decat
con~tiin(a. Cine spune ca nu-i voie sa te superi? Dealtfel
supararea nici nu trebuie reprimata. Doar ca, indiferent de
supararea care ar fi la exterior, in interior trebuie sa fie,
intotdeauna, iubire. in adancimea sufletului fiecarui om,
exista un Dumnezeu, ~l noi trebuie sa-I iubim
150

intotdeauna. lar pocainta este numai primul pas. lazul

secat trebuie mai intai curatat de noroi ~i numai dupa
aceea umplut cu apa curata. Pe cand dumneavoastra va

ganditi numai la noroi Asta nu se poate .

- Bine, atunci spuneti-mi cum pot trai Tara pretentii
falii de oamenii din jur, daca aceste pretentii se ivesc tot
timpul.
- in primul rand trebuie, in permanenlii, sa va
convingeti sufletul prin ganduri, cuvinte, emotii, cii
iubirea pentru Dumnezeu este fericirea suprema. De
nouiizeci de ori 0 sa spune!i "da" ~i doar 0 singura data

I
"

fi

"nu" ~i puteti lua totul de la capat. in legatura cu

pretentiile, inaintea pretentiei apare teama de a pierde
ceva. Fiecare om este ~tiut de Dumnezeu ~i comportarea
fiecaruia trebuie sa va apropie de Dumnezeu, indiferent
daca va place sau nu va place aceasta comportare.
incercati sa traiti cu senza!ia ca orice om apropiat va
poate trAda in orice secunda, va poate jignii, se poate
certa cu dumneavoastra sau poate muri. La inceput 0 sa
va vina greu dar, dupa aceea, iubirea va ramane iar
pretentiile vor disparea.

-.',.

ii explic unui tanar care a venit la mine la consultatie

ca, complexul lui de inferioritate este remltatul
complexuIui lui interior de superioritate. Sufletul ii este
ancorat in perfectiune, in abilitatea de a mallevra destinul.

151

....

-n_____-

.~

~-.~-~

Prezintii 0 imensa trufie interna ~i disprel falii de oameni.

De aceea oamenii 11umilesc ~i totul ii merge anapoda.

Dar se poate, pe langa rugaciune, sa postesc ~i sa

flamanzesc?
- Desigur. Ie~irea din ritmul comunicarii, respiralia
speciala ~i alimentalia limitata ajuta foarte mull.
Dupa un timp el a aparut din nou ~i a inceput sa
povesteasca:

De indata ce am inceput sa flamanzesc mi s-a

imbunatiilit brusc memoria ~i aptitudinile. Am in!eles ca
mi s-a mic~orat ata~amentul ~i de aceea m-am sim!it mai
bine. Au inceput sa curga ofertele avantajoase de munca.
Am intinerit cu ~ase-opt ani. Dupa un anum it timp am
renun(at la infometare. Ofertele de serviciu au incetat
imediat ~i atitudinea celor din jur falii de mine, in loc de
neutra, a devenit din nou dispre!uitoare. Am observat un
fapt interesant. Am inceput sa-mi dispre!uiesc vecinulin
forul meu interior. Dupa 0 jumatate de ora, acesta a intrat
la mine in camera ~i a inceput scandalul pentru un motiv
prostesc.
- Reiese, ca dispretul apare inainte ca noi sa fim
umili!i iar, dupa umilire" el ori dispare, ori se intare~te,
afectiind apoi caracteru] sau sanatatea.
- Trec acum la ceea ce este cel mai important,
continua tanarul. Aveam nevoie sa-mi gasesc un serviciu
~i de aceea am recurs din nou la infometare. De data asta
insa, totu] a decurs altfel. In primul rand nu m-a sunat
nimeni in legatura cu serviciul ~i nu mi-a propus nimeni,
152

nimic. In al doilea rand au inceput durerile fizice. In al

treilea rand, am imbatranit cu vreo zece ani. Cand m-au
vazut cuno~tin!ele meIe, au fost uimite. Am in!eles ca am
incalcat ceva grav.
ii cercetez biociimpul inainte de infometare ~i dupa
aceasta ~i incep sa in!eleg despre ce este yorba. Era
absolutizarea perfec!iunii ~i a destinului favorabil. in
perioada primei infometari erau blocate amandoua. in al
doilea caz, infometarea a eliminat ata~amentul de
perfec!iune, dar a intensificat absolutizarea destinului
favorabil. Acest lucru se cheama "sa bagi tot noroiul cat
mai adiinc in interior". Dupa un astfel de principiu se
produce ac!iunea multor medicamente. in primul caz,
infometarea era 0 treapta catre Dumnezeu, iar in al
doilea, 0 treapta catre propria bunastare. lata de ce
religiile mondiale, in timpul posturilor recomanda cu
insistenlii rugaciunile. Daca omul insa se roaga numai
pentru a se insanato~i, atunci !elul rugaciunii devine
corpul fizic ~i nu comunicarea cu Dumnezeu prin
intermediul iubirii care cre~te in suflet. Rugaciunea 11
poate ajuta cu adevarat pe cel care in!elege ca prin
rugaciune ~i prin pastrarea iubirii in suflet, el dobande~te
fericirea suprema indiferent daca ob!ine sau nu sanatatea
fizica.

Din Nijni Novgorod ma suna un pacient care are

probleme de ordin psihic.

153

!.

;1'

.~
i
~

Nu m-am simtit cu nimic mai bine, dimpotrivii,

starea mea s-a inriiutiitit.

- V-am spus cii aveti ata~ament fatii de aptitudini ~i
de intelect? V-am spus cii este stratul superior, iar la baza
lui stii ata~amentul de perfectiune?
- Da. Mi-ali spus.
- Ata~amentul de perfectiune, la dumneavoastrii nu
numai cii nu a dispiirut, ci s-a miirit. Nu actionati asupra
dumneavoastrii in~ivii.
- Drept sii vii spun, acum nu-mi prea arde de a~a
ceva, riispunde pacientul. Mai bine spuneti-mi dacii mi se
va schimba situatia financiarii. Mica noastrii firmii este in
pragul falimentului ~i multe depind de mine. Pentru mine
acum acesta-i lucrul eel mai important. Spuneti-mi ce
trebuie sii fac pentru a corecta situatia financiarii?
Nu mai pot eu de situalia dumneavoastrii
financiarii. Pentru mine este mai important sii vii salvez
sutletul. Structurile campului dumneavoastrii sunt
deformate ajungand la nivelul mortal. Dacii vii yeti
friimanta in continuare a~a pentru bani, yeti muri.
Ata~amentul dumneavoastrii fatii de perfectiune este atat
de mare, incat ar fi trebwt sii fiti umilit pe toatii linia.
Pentru dumneavoastrii buniistarea financiarii este , in
primul rand, 0 dovadii a propriei perfectiuni. Dacii
dumneavoastrii incepeti sii rellretati. sii vii fie fricii, sii
intrati in depresie

adicii pierdeli dorinta interioarii de a

triii - inseamnii cii nu puteti accepta umilinte in cazul

perfectiunii. Banii trebuie sii-i ca~tigi, dar n~ sii te154

gande~ti tot timpul la ei. Acum sunteti tratat prin

intermediul lipsei banilor. Dacii nu puteli sii acceptati
acest tratament, yeti fi tratat prin intermediul tulburiirilor
psihice. Dacii veli continua sii fili amiirat, veli muri. M-ati
inleles?

l
I!.

- Am inleles, riispunde pacientul.

Judecand dupii starea campului lui, el intelesese intradeviir. Acum sunt Iini~tit pentru el.

Am avut un caz interesant in timpul unei consultalii in

Israel. Mi s-a adresat un biirbat cu oarecari probleme. La
nivelul fizic nu era nimic deosebit. insii cand i-am privit
tabloul karmic, m-am speriat. in campullui se intindea ca
un lant ~irul viitoarelor morti. Agresivitatea subcon~tientii
fatii de oameni era de cateva mii de unitiiti. in cazul unei
asemenea agresivitiiti, eu viid un bolnav incurabil sau un
moribund. Programul era atat de extins incat n-a reu~it
sii-I doboare incii la nivel fizic ~iva ie~i la suprafatii peste

vreo cinci ani, dar atunci, va fi prea tarziu.

- Prezentali un program imens de agresivitate

impotriva poporului evreu, blamare a acestuia ~i dispret.
Pacientul este uimit.
- lertati-mii, dar nu aveti dreptate absolut de loc. Eu
insumi sunt evreu emigrant. Locuiesc aici de cativa ani ~i
imi place aici.
ii cercetez iar campul ~i din nou viid in el 0 putemicii
agresivitate impotriva unor mari grupuri de oameni.
155

--

i
._-

Probabil ca este 0 agresivitate determinata. Trebule sa

vad ce se ascunde sub ea. Ma concentrez ~i patrund in
straturile karmice unul dupa altul. Acum tabloul se
limpeze~te. inainte de asta a fost dispre! ~i blamare pentru
mari grupuri de oameni in Germania ~i in Uniunea
Sovietica. Pacientul continua sa se mire.
- N-am dispretuit niciodata pe nimeni. Singura
excep!ie a fost fascismul.
- Oar fascismul este 0 varianta a socialismului.
Probabil a!i avut momente cand a!i nutrit dispre! ~i fa!a
de socialism.
incetul cu incetul biirbatul i~i aminte~te.
- Oa, au fost.
Totul devine clar .
- Acum va explic pe scurt toata schema, ii spun eu
lui. Oaca eu fac idol din cineva ~i ma inch in lui ~i mi-I
proclam !el, sufletul meu se ata~eazii de el ~i cea mai
mica atitudine nedreapta genereaza 0 durere salbatica,
suparare ~i blamare. Toate acestea se acumuleaza ~i in
final, sufletul ~i con~tiinta ii intorc spate Ie idolului ~i
incep sa-I dispre!uiasca. Grice agresivitate ne ata~eazii de
ceva. Cu cat femeia disp~e!uie~te ~i blameazii mai mult pe
cei care i-aujignit sOIUI,cu atat mai mult ea il transforma
in idol ~i, in cele din urma, se va supara pe el. Ani de-a
randul ati condamnat in suflet pe fasci~ti, comuni~ti
~.a.m.d. Oe aceea poporul evreu a devenit pentru
dumneavoastra un idol absolut. Acum nu banui!i nimic,
dar in profunzimea sufletului dumneavoastra cresc
156

._v"'-"""..".

.~

preten!iile, de data aceasta, falii de propriul popor. Toate

astea pot nici sa nu se rid ice pana la straturile superioare
ale con~tiin!ei, dar dupa ceva vreme, risca!i sa va
imbolnaviti gray de 0 boala incurabila. Pentru a nu
incerca dispretul interior fata de propriul popor, nu
trebuie sa dispretuiti alte popoare.
- $i ce atitudine ar trebui sa am falii de fascism?
- I-a!i dispre!uit pe fasci~ti. Oar orice fascist este
promotorul unei anumite ideologii. La baza acestei
ideologii stau anumite idei. Ideologia fascista Ie dadea
posibilitatea unora sa fie fericiti, pc seama altora. Pentru
a-i face pe toti fericiti, trebuia distrusa 0 mica parte dintre
aceia care se opuneau acestei fericiri. Telul suprem ~i
ra!iunea vietii erau asigurarea raiului pc pamant. Oar
aceste idei existau de multa vreme. Amintiti-va de Sparta
antica. Ele exista ~i in prezent. Se schimba doar purtatorii
lor. Periodic vor aparea mari grupuri de oameni care vor
considera ca principala conditie pentru atingerea fericirii
este, uciderea celor care gandesc intr-un alt mod ~i ca
ideea fericirii poate fi realizatii prin orice fel de mijloace.
Ce se intampla cu omenirea, care inainte absolutiza
valorile pamante~ti iar acum Ie absolutizeazii pe cele
spirituale? lar razboaiele provocate de idei sunt mult mai
crude decat cele pentru 0 bucatii de paine. Oar totul este
determinat de Oumnezeu ~i nu intiimpliitor omenirea a
ajuns intr-o asemenea situatie. Nivelul spiritual al
omenirii a crescut ~i ea a ajuns la 0 asemenea limitii,
peste care poate trece numai cu ajutorul unei mai mari

,f

157

~-

..-,-

,-".,~~

..~
~'

iubiri pentru Dumnezeu. Iubirea Ii salveazii pe toti iar

pretentiile Ii Ineaca. Va amintiti pilda In care Dumnezeu a
distrus un ora~ cu pacato~i? Daca Insa acolo s-ar ti aflat
macar cativa stinti, EI ar ti pastrat ora~ul. Pentru tiecare
grupare de oameni exista lideri spirituali care pot sa nici
nu ~tie de acest lucru. ~i daca stintii vor Incepe sa
dispretuiascii ~i sa blameze, atunci ~ansele de
supravietuire ale oamenilor aflati In legatura cu ei, scad
brusc. Acum starea interioara a tiecarui om luat In parte,
poate sa influenteze destinul Intregii omeniri. Acea
egalitate ~i fratemitate la care visau oamenii, va veni
destul de repede. Deja, In prezent un singur om poate
distruge grupuri mari de oameni. in curand va veni
timpul cand un singur om va putea distruge Intreaga
omenire ~i pentru a supravietui va trebui sa ne amintim
de asemenea lucruri ca: pedagogie, educarea moralitatii ~i
iubirii la copiii no~tri.

Dau consultatii Intr-o camera nu prea mare. in fata

mea pe masa sunt foi de hartie. in partea dreaptii este un
mic dulapior pe care se ..gasesc cateva cutii cu suc. in
partea stanga este 0 fereastra prin care se vede 0 Intinsa
plaja scaldata In soare, iar mai departe, pana la orizont
Marea Mediterana. Locul se cheama Bat-lam. Ma uit la
pacientul care stii In fata mea ~i ma gandesc la faptul ca
aici, In Israel, am mai descoperit 0 veriga importanta.
Exista ~adar Universul cu ceIe !rei sisteme de valori:
158

telurice, In legatura cu materia, spirituale, legate de

spatiu, ~i iubirea fata de oameni ~ifalii de lume, legata de
timp. Exista 0 forta care creeazii universul nostru. in
mijloacele noastre de perceptie ea este reprezentata de
con~tiinta, creatie, procreare. Exista 0 forta distrugatoare
a universului nostru. Aceasta este perceputa de noi, ca
putere, marire, perfectiune. Exista 0 forta de stabilitate pe
care 0 percepem drept Incredere In oameni, In lumea
Inconjuratoare ~icredinta In Dumnezeu.
Am crezut ca In aceste trei componente nu mai existii
spatiu, timp ~i materie. Apoi am Inteles ca exista, dar
acoIo, eIe sunt cu totul altfe!. Destul de recent am
descoperit 0 noua structura. De sute de ori am Incercat sa
Inteleg ce reprezinta ea, sa 0 viid In diferitele situatii ale
pacientilor. incetul cu Incetul a Inceput sa se contureze un
nou model. Eu I-am numit "suprema menire divina". in el
intrau toate structurile enumerate mai sus, dar prioritara,
era cea care se nume~te. "marire ~i perfectiune". Dupa
aceea am descoperit 0 structura analoaga cu prioritate In
creatie ~i procreare. Ele s-au conturat ca doua contrarii.
Una care creeazii totul, cealalta care dirijeazii totul.
Conform logicii, ar ti !rebuit sa existe ~i 0 a treia, de
revenire la Dumnezeu, Insa eu nu am putut sa 0 descopiir.

iI
fI
I
'.

4'

159

IiI

....

~
~

---_.

--~

,.,.....

..~
~-

Inainte de plecarea mea In Israel, m-a sunat un

cunoscut.
- N-ai putea sa-mi vezi campul? Mi s-a imbolnavit
fata ~i am plecat la ea. Pe ~oseaua inzapezita am derapat
~i am ajuns pe sensul opus. Prin ce minune am scapat cu
vialii ~i cum a ramas ma~ina neatinsa, nu pot pricepe nici
acum.
- Fiica ta are un puternic' ata~ament falii de ceea ce
eu numesc "men ire divinii", pentru un destin deosebit.
Are 0 aroganta interioara, cauza: se simte diferita de toti,
aleasa.
Acest lucru se trateaza prin distrugerea
destinului. Tu ai 0 problema asemanatoare. Mergeai spre
fata gandindu-te la ea ~i programele voastre au intrat In
rezonanlii. Te-a salvat faptul ca ai rezolvat-o cu aroganta
interioara falii de oameni ~i cii nu te-ai suparat in mod
deosebit pe destin. Altfel putea fi mai rau.

La poporul israelian am observat doua ata~amente

puternice. Primul era absolutizarea menirii sale, a
destinului sau. Absolutizarea iubirii falii de lume, falii de
crealie, se trateazii pgntr-o atitudine dura ~i inechitabila
din partea lumii Inconjuratoare. AbsoIutizarea menirii
superioare, se trateazii prin degradarea destinului ~i prin
lovituri pe linia acestuia. Incapacitatea de a pastra iubirea
cand sunt Injosite aceste valori supreme, genereaza destul
de multe probleme. Cand Ie explicam acest Iucru
oamenilor, absolutizarea creatiei, a iubirii fata de lume,
160

disparea destul de repede. Dar cu destinul era mai greu.

Simteam ca trebuie sa gasesc cuvintele ~i notiunile
corecte ~i, In cele din urma, Ie-am gasi!. Cand omul simte
ca are 0 anumitii men ire, un anumit destin, e ca ~i cum 1ar ghida Dumnezeu. Este con~tientizarea contactului cu
Dumnezeu ~i cu cat este mai putemic acest contact, cu
atat primim mai multe aptitudini creative, cu atat avem
mai multa fOr(a ~i perfec(iune. Nivelul acestui contact
este diferit de la un om, la altu!. EI depinde de caracterul
omului, de comportament ~i concepti a despre lume. In
interiorul fiecaruia dintre noi, contactul cu Dumnezeu
este absolut la fel, nu exista diferente In aceasta privinlii
~i noi toti suntem egali. La exterior insa, dimpotriva,
contactul este diferi!. EI este In legatura cu con~tiinta
noastra, cu iluziile. intrucat contactul superficial este
diferit, el reprezinta 0 valoare omeneasca ~i ne putem
ata~a de ea la fel cum ne ata~am ~i de alte valori.
inseamna ca incepem sa-i dispretuim pe aceia la care
acest contact este mai mic. Deci, periodic noi trebuie sa
pierdem ~i,aceste valori. Acest lucru se realizeaza prin
intermediul unei deteriorari nea~teptate ~i inechitabile a
destinului. Apare senzatia ca Dumnezeu ~i-a Intors fala
de la noi ~i ne-a uitat. Atunci, trebuie sa-I cautam pe
Dumnezeu nu la exterior, nu In con~tiinta, ci In interior,
In sentimentul iubirii care nu depinde de nimic. ::;iatunci,
se demoleazii vechiul contact ~i apare unul nou, de
propor(ii mai mari. De aceea ~tiinta de a pastra iubirea ~i
de a nu veni cu pretenlii fata de destin ~i de Dumnezeu,

!,

"f

161

....

r.
..,,',..

,~_.~

atunci cand se abat in mod nedrept asupra noastra

nenorociri ~i cand ne este injosit tot ce avem mai smnt,
este ~tiinta de a face inca un pas spre Dumnezeu, un pas
catre fericirea suprema. Cazut pe ganduri ma uit pe
fereastra care da spre plaja. Nu se ~tie de unde, pe malul
marii vine in galop, pe un cal nu prea mare, un baiat.
Tabloul are in el ceva fantastic. 0 senzatie de ireal. Sunt
acel spatiu ~i timp in care am existat pana nu demult ~i
care au disparut.

0 tanara femeie care sta in fata mea incepe sa spuna

ceva iar eu imi desprind cu greu privirea de pe nisipul
scaldat in soare ~i de pe marea agitata. Femeia scoate un
ziar care se editeazii in Israel.
- Aici este 0 noti(ii, spune ea. Ziarul a aparut in
februarie. Aici scrie la fel ca ~i in cartea dumneavoastra.
Scriati cii deasupra Antarcticii exista 0 zona de trecere in
alte lumi ~ica prin ea, sufletul vine pe pamant.
- imi amintesc, designr, confirm eu ridicand din
umen.
- ~i cum ati descopecit-o?
- N-a fost nirriic complicat in acest fapt, ii raspund
eu. Dacii de undeva vine agresivitate, incerc sa identific
din ce parte a Pamantului ~i din ce lume vine ea. A~a imi
vine mai u~or sa ma orientez. Daca am un program
negativ profund, atunci imi cercetez nu numai trecutul
meu, dar ~i trecutul ace\ui grup cu care ar putea fi in
162

.~

legatura, acest program. Programele de mari dimensiuni,

care privesc intreaga omenire, legate de evenimente ale
trecutului, Ie-am descoperit nu pe pamant, ci in spatiul de
deasupra Antarcticii. Ulterior, cand am inceput sa studiez
mai in detaliu acest spatiu, am ajuns la concluzii
nea~teptate.

- Eu ma duc acum sa ma rog, spune femeia, iar

dumneavoastra cititi aceasta nota.
incep sa fac cuno~tin(ii cu textul. Este foarte
interesant. Ziarul se nume~te "Ecoul" ~i informatia
publicata in el nu ~tiu daca a fost verificata: nu demult 0
cercetatoare americana care locuie~te la Washington, a
mcut 0 declaratie in fata ziari~tilor. in august 1994 0
expeditie americano-britanica a mcut cercetari in
Antarctica. Pe cer, deasupra Polului Sud, savantii au
observat 0 stranie mi~care a aerului, cu toate ca vantul nu
batea. Era un soare stralucitor, iar ciclonul nu disparea. A
fost lansat un aerostat cu tot felul de senzori. A fost legat
cu 0 coarda lunga. Cand aerostatul a ajuns in centrul
ciclonului, a disparut dintr-o data. Daca n-ar fi fost
franghia care continua sa se balangane pe cer, nimeni n.
ar fi inteles nimic. Cand au tras de franghie, aerostatul a
reaparut. Speciali~tii au inceput sa cerceteze aparatele ~i
au fost ~ocati. Toti senzorii de masurare a timpului
indicau august 1964. insemna ca aerostatul a zburat in
trecutul Pamantului. Acum, de aceasta problema se ocupa
serviciile militare speciale. Daca totul este adevarat,
atunci patrunderea in aceasta zona poate avea pentru

,;1I

163

0.

.-iI

r.
..~

. ~--

omen ire consecinle

neprevazute.
Problema
ma
intereseaza ~i desenez modelul temporal al Pamantului.
Trecutul, prezentul, viitorul se afla in centrul lui. Din
centru pleaca canalele temporale ~i ies la suprafata
Pamantului, corespunzator diferenlelor trecerii timpului.
Deasupra Antarcticii exista ie~irea catre viitor, dar cea
mai mare parte a campului temporal este orientata spre
(recut. Zona Americii de Nord este prezentu!. Viitorul se
afla deasupra Polului Nord, dar, din punct de vedere al
spaliului, el este inchis ~i iese, nu se ~tie din ce cauza, in
Orient, in Asia. Dupa pUlina vreme, pacienta se intoarce
~i noi dezbatem aceasta tema. La un moment dat, ea imi
pune urmiitoarea intrebare:
,
- In cartile
dumneavoastra niciodata n-ati. scris
despre Shambala iar despre ea au vorbit sute ~i mii de
oameni instruili. Spuneli-mi, exista ea intr-adevar sau nu?
- Cred ca se poate spune ~ida ~inu, ii raspund eu.
Femeia se uita la mine cu mirare. Ii arat 0 foaie de
hartie pe care este desenat globul pamantesc.
- lata spaliul de deasupra Antarcticii. Aici este
localizat, in principal, trecutu!. Vedeli America de Nord,
aici este prezentul cu tendinle spre trecut. Vedeli Europa
centrala ~i 0 parte a Asiei. Aici este prezentul cu tendinle
spre viitor, iar zona viitorului este deasupra Himalayei.
Se pare c1i ea anume este acea Shambala despre care
aminteau toli. Omul care traie~te in zona contactului cu
viitorul poate sa-~i descopere aptitudinile ~i posibilitillile
de clarvazator mult mai devreme decat in alte zone ale
164

Pamantului. ludecand dupa toate aparenlele, in aceste

locuri a [ost 0 deversare a informaliei din viitor ~i ceea ce
noi numim "farfurii zburatoare" puteau apiirea din
aceasta zona. De aceea nu este exclus ca patrunderea in
trecut, prin respectarea unor reguli rigide, sa fie posibila.

Am decis sa verific inca un model. In cartea a doua

scriam ca omul se gase~te in trei puncte ale timpului.
Dac1i toate aceste trei puncte sunt aruncate in trecut,
urmeaza 0 boala grea sau moartea. Cu alte cuvinte, daca
orientarea energiei temporale a omului este mai puternic1i
in trecut dedt in prezent, acest lucru poate duce la boala
~i moarte. Am decis sa cercetez punctele temporale ale
Pamantului, ca pe un obiect. Cu doua mii de ani in urma ,
un punct era situat in prezent, unul in trecut, unul in
viitor. In 1990 toate trei punctele se situau in trecut.
Aspiralia spre viitor in urma cu doua mii de ani
reprezenta 40 de unitali, spre trecut, 3 unitali. Asta
insemna dezvoltare. In 1920 viitorul marca 5 unitali,
trecutul 25. In 1990, in planul fin aveau loc puternice
procese de degradare. In prezent, exista 0 tendinla mereu
cresdnda spre ameliorare ~i, in acela~i timp, spre
distrugere. Altfel spus, in planul fin lumea se leagana la
limita dintre viala ~i moarte. Daca se va inchide
orientarea catre viitor, atunci cu toatil omenirea se va
intiimpla acela~i lucru care se intampla cu un singur om
ce ~i-a ucis in el iubirea. In viitor ne Yom reuni tot mai

I
"

;f

165

-...............

...,..I.~.

-~~._--

..~
t'

mult cu Dumnezeu. Asta inseamna ca nivelul iubirii in

sufietele noastre va cre~te. in trecut el era tot mai mic.
Daca iubirea din interiorul omenirii va depa.~i li~ita
periculoasa, atunci poate pieri nu numai omemrea CI ~l
intreg Pamantul. E uimitor cum se leaga toate intre ele.
Gamenii nu-~i pot ierta unul altuia jignirile, iar Pamantul,
din aceasta cauza trebuie sa piara.

IH

VIITORUL

11

4,

.
\.

inainte de a pleca in Israel, am descoperit inca 0

structura superioara care era situata deasupra celor doua
anterioare ~i Ie unea. Eu am numit-o "momentele
superioare ale iubirii ~i increderii".
injosirea
sentimentelor legata de aceasta entitate, avea loc atunci
cand omul iubit jignea manifestarile superioare ale
iubirii, credintei ~j sperantei. Am incercat de multe ori
diverse modele care ar fi putut sa reflecte calitatea acestei
entitati. Am obtinut ceva straniu: structura intoarcerii la
Dumnezeu. Fiind inca la Peterburg, umblam mull pe
strazile inzapezite ~icheiurile Nevei, dar nu am reu~it sa-i
gasesc 0 denumire. Nu-mi ramanea decat sa-mi fac, ca
intotdeauna, ordine in propriul biocamp. ~i tot mai des
veneau in prim plan, programe legate de gre~lile
omenirii in viitor. Deodata mi s-a luminat totul: structura
intoarcerii la Dumnezeu este tot ceea ce a fost creat de
Dumnezeu, numai ca in viitor. A pune aceasrn structura

167

.....

r.

,,"'-I~.

...~
~-

mai presus de Dumnezeu, este mult mai u~or dedit In

cazul altor valori ~i acest ata~ament se vindecii prin
tradare ~i Injosirea sentimentelor superioare nu numai In
trecut ci ~i In viitor. De viitor depindem mult mai mult
dedit de prezent. De aceea ~i viitorul trebuie sa se
distruga periodic, pentru ca astfel yom fi mai aproape de
Dumnezeu In con~tiinta noastra, iar In sufletul nostru EI
este prezent acum ~i Intotdeauna. Orice idee trebuie
verificatii prin fapte ~i, In curiind, eu Ie voi avea.
Dupii revenirea la Peterburg, am observat ca senzatiile
meIe au Inceput sa se toceasca. incetul cu Incetul, ca 0
vlaga pretioasa, Imi dispiirea dorinta de a trai ~i de a ma
bucura. Era exact ceea ce Ie explicam tuturor pacientilor:
un program de autodistrugere, in cre~tere, care duce
adeseori la diminuarea fondului emotional. Am simtit din
nou mirosul mortii care se apropia. La nivelurile fizic ~i
karmic, ciimpul era mai mult sau mai putin stabil. Mi-am
verificat toate punctele temporale ~i am observat ca toate
erau dislocate In trecut. Aspiratia catre viitor era minus
20, tendinta spre trecut plus 60. Era cam de trei ori mai
mare deciit nivelul letal. 0 asemenea senzatie apare
uneori la oameni: omului Ii merge totul bine, se simte
minunat, dar el ~tie cii In curiind va muri ~i nimeni nu-I
poate ajuta. Pur ~i simplu el nu figureazii In viitor.
Aveam In cabinet 0 statuetii rituala pe care cineva,
ciindva a adus-o din Mexic ~i mi-a daruit-o. Apartinea
culturii aztece. Aceasta statueta mereu cadea ~i nu ~tiu de
168

ce Intotdeauna Imi venea s-o pun cu fata In jos cu toate cii

am diagnosticat-o ~i ea nu determina practic nici un fel de
agresivitate subcon~tienta. in ea era codat un singur
program, 0 orientare crescutii spre viitor, idolatria
viitorului. "Asta este de Inteles", mii giindeam eu. Pentru
azteci, veniti de pe alte planete, din alte lumi sau din
viitor, oamenii erau intruchiparea fortei, puterii, maririi,
iubirii ~i frumusetii. $i cu ciit era mai puternic acest
contact, cu atiit el se riisfriingea mai favorabil asupra
aztecilor. Ei au Inceput sa se Inchine viitorului, timpului.
in toate statuetele rituale, s-a fixat aceasta orientare, dar
omul care se Inchina viitorului trebuia sa-I piarda. De
aceea aztecii ~i maya~ii n-au avut viitor. Posesorul unei
asemenea statuete Inchidea viitorul ~i pe el de asemenea.
Cu ciit mai multa satisfactie ar fi privit omul aceasta
statueta ritualii, cu atiit mai putine ~anse Ii ramiineau
pentru viitor. Acum am inteles de ce aveam 0 atitudine
atilt de stranie fatii de ea. Chiar ~i bioenergia cabinetului a
devenit greoaie, incomoda. $i numai dupa ce am Inteles
~i am simtit toate astea, parametrii mei temporali s-au
ameliorat ~i bioenergia cabinetului s-a reracut.

If
!.

;1'

)
\,

Nu demult am discutat cu un fost pacient de-al meu.

- Pot aparea peste ciitiva. ani probleme pe linia
destinului, iar fiica dumneavoastra soar putea sa nu aiba
copii. Cauza - 0 imensa trufie. La baza trufiei stii
absolutizarea perfectiunii, a destinului favorabil, adica
realizarea tuturor dorintelor ~i controlul situatiei pe plan
169

...............

.....

I
_._---

..."..~.

..~
~~

strategic, inclusiv controlul viitorului. Peste doi ani se va

decide problema in planul fin, daca fiica dumneavoastra
va avea sau nu copii. Din patru copii care ar trebui sa
piara, unul trebuie sa supravie(uiasca. EI va fi purificat
prin transferarea karmei negative asupra bunicului, adica
asupra dumneavoastra.
Pacientul cade pe giinduri apoi incepe sa vorbeasca:
- In ultimul timp am inceput sa ma interesez de
astrologie. Ea poate sa prezica in mod sigur daca se va
imbolnavi sau nu omul, daca va muri, inclusiv ziua ~i ora.
lar prognoza mea astrologica nu corespunde cu a
dumneavoastra.
- Tot ce se poate, ii raspund. Eu vi'idceea ce poate fi
schimbat ~i prognozez, nu prezic. In ceea ce prive~te
astrologia nu ave(i intru totul dreptate. Nici un astrolog,
se pare, nu va putea da 0 informa(ie mai precisa de 6070%. Uneori prezicerile se adeveresc cu 0 precizie piina
la ora, iar uneori ele nu se.confirma deloc. De pilda un
om trebuia sa traiasca, insa moare pe nea~teptate. Sau
vice versa.
EI ma prive~te cu neincredere ~i clatina din cap.
- Mi se pare totu~"ca astrologia da 0 prognoza mai
adevarata deciit dumneavoastra.
Ridic din umeri.
- Acum doi ani, ciind am consultat-o pe sotia
dumneavoastra, avea un inceput de cancer uterin ~i m-ati
cautat in legatura cu sanatatea ei, in(elegiind ca situa(ia

170

este serioasa. Acum totul este normal la ea. Cum crede(i,

acest lucru Jacea parte din prognoza astrologica sau nu?
Partenerul meu de dialog cade pe giinduri, dar se vede

I
II
L

cat de colo ca ii este greu sa accepte cele spuse de mine.

- Sine, zic eu, puteti sa uita(i de prognozele mele,
insa pentru arice eventualitate nu va faceti planuri ferme
pentru viitor, nu va suparati prea tare din cauza
neplacerilor ~i a insucceselor

~i nu regreta(i trecutul. Cred

ca acest lucru 11puteti face. Macar atiit.

Dupa aceasta discu(ie mi-am reamintit cum lucram cu

prognozele pentru viitor. Am 0 ruda indepartata care
ghice~te extraordinar in cafea. Am rugat-o sa-mi
ghiceasca ~i mie ~i, dupa prima cea~ca, a exclamat plina
de mirare:
- Asculta, tu n-ai viitor.
- Cum adica ? am sarit eu.
- Uite a~a. Tu (i-I creezi singur. Un viitor ferm nu ai.
- Hai sa incercam totu~i sa aflam macar ciite ceva,
ma rog eu de ea.
Mai facem 0 cafea ~i 0 turnam in ce~ti. In timp ce
beam cafeaua, mi-am amintit 0 intiimplare interesanta.
Odata m-am nimerit in compania unei femei care, privind
in za(ul din cea~ca, povestea ce i s-a intiimplat fiecaruia,
ce boli are ~i ce i se va intiimpla in viitor. Toti eram
~oca(i. Mie n-a apucat si'i-mi ghiceasca. Eram atiit de
curios, inciit am venit la ea a doua zi ~i am rugat-o sa-mi
ghiceasca. Ciind a incercat sa vada ce se va intiimpla, a

171

....

- .~

apucat-o 0 cumplita durere de cap. Am decis sa repetam

procedura, dar, de fiecare data cand incerca sa-mi vada
viitorul, se repetau durerile de cap. La a paisprezecea sau
a cincisprezecea cea~ca am inteles ca n-o sa iasa nimic ~i
am renuntat.
- Asculta, daca nu poti sa obtii singura informatia, 0
sfiituiesc eu pe ruda mea, mai conecteaza inca 0 sursa.
Imi spuneai ca aptitudinile tale de clarvazatoare ti-au
aparut dupa ce ti-a murit bunica ~i ca, la inceput, ea iti
dadea informatii despre viitor. Comunica cu ea. Poate ea
va reu~i sa-ti spuna ceva.
Tiinara femeie se ~eaza ~i inchide ochii. Apoi incepe
sa povesteasca:
- Aici nu-i numai bunica mea ci ~i dublura ta din
lumea de dincolo de mormant. Acum ei stabilesc cine sa
dea informatia. A~a, dublura a plecat. Acum bunica imi
va spune ce se va intampla in viitoarele doua - trei luni.
Tot ce mi-a spus s-a confirmat in totalitate. Oupa
cateva luni am reviizut-o pe ruda mea ~i m-am gandit sa
fac un experiment.
- Hai sa facem a~a, i-am spus. Eu te ajut sa intri in
viitorul meu iar tu spune-mt tot ce ai sa vezi.
Ea se uita concentrata in cea~a de cafea ~i incepe sa
povesteasca.
- Acum a~teapta cateva minute, ii spun eu.
Tot ceea ce putea sa se intample este in legatura cu
anumite incalcari. Incep sa ma rog ~i sa ma purific. insa
in prezicerea ei era yorba de inca un om care trebuia sa
172

~...".
~.

.~

moara. Ma rog ~i pentru el ~i vad ca structurile campului

lui se amelioreaza.
- iti aminte~ti ce spuneai, ma adresez eu rudei mele?
- Oesigur, raspunde ea.
Eu ii dau aceea~i cea~ca.

i
I
'.

- Uita-te,cum este acum?

Tanara femeie este uimita. Se uita inca 0 data ~i inca p
data la desenul format de zatul cafelei iar apoi ma
prive~te cu nedumerire.
- Asculta, dar acum totul s-a schimbat! ~i omul acela
despre care spuneam ca va muri peste cateva luni, acum,

,,1i

judecand dupa desen, va trai.

- Oar, desenul din cea~ca de cafea nu s-a schimbat.
- Da, raspunde buimacita, dar s-a schimbat viitorul.
Problema este ca zatul este doar un mijloc, un prilej
pentru strangerea informatiei. Totul depinde de cel care 0
strange.
- Apropo - ii spun eu rude; mele - tie ti-ai ghicit?
Biocampul tau nu este prea grozav.

- Am vrut - recunoa~te ea - sa te rog sa ma consulti.

In copilarie m-a lovit 0 ma~ina ~i m-au adunat bucata cu
bucata. Am supravietuit printr-o minune. De atunci am 0
boala grava de rinichi ~i nu ~tiu cat mi-a mai ramas. Nu
demult am fost la 0 baba care se pricepe la vindecat ~i
mi-a spus ca nu are cum sa ma ajute, ca la mine totul este
foarte rau. Spunea ca ar fi in Abhazia 0 baba foarte
puternica. Blestemul care planeaza asupra mea 11poate
anula numai ea. Am fiicut un efort ~i peste cateva zile am
173

~
._.---..

----------...--

~
,

,..,,,,,.
",

J
0:'

plecat la Gagra. Oamenii mi-au explicat cum sa ajung la

casa unde puteam sa fiu salvata. Am cautat acea casa 0
jumatate de zi, dar nu am gasit-o ~i m-am intors acasa.
Am mai fost de doua ori acolo insa Tara nici un fel de
rezultat. Am in(eles ca ceva ma abate de la drum.
Probabil ca blestemul este intr-adevar foarte putemic.
Oar viata este un lucru imprevizibil. M-a ajutat
intiimplarea. Am cunoscut 0 femeie, 0 putemica
bioenergeticiana. Cand mi~ca mainile, parca ma clatinam
pur ~i simplu. M-am dus din nou acolo pentru a patra
oara, de data asta impreuna cu ea. Acum, datorita ei am
gasit drumul. Am intrat in curtea casei. Acolo era multa
lume care a~tepta apari(ia vindecatoarei. Aceasta a ie~it ~i
a inceput sa-i cerceteze pe to(i in tacere. Apoi s-a apropiat
de mine ~i a spus:
- Ai moartea in spate. Pe tine nici nu am sa te tratez.
Pleaca! ~i iata acum, i~i incheie povestea ruda mea, sunt
nevoita sa stau ~i sa ~tept moartea ~i -dupa cate nii s-a
spus - n-ar trebui sa a~tept mult.
- Problema este ca, am inceput eu sa-i explic, nu po(i
fi vindecata dintr-un motiv simplu. Ceea ce babele viid a
fi blestem, in realitate este 0 trufie incomensurabila. In
vie(ile anterioare ai avut ni~te aptitudini extraordinare, un
inalt nivel de perfec(iune, un destin fericit ~i posibilitatea
de a vedea ~i sim(i viitorul. Fiira sa-Ii dai seama, toate
acestea au devenit pentru tine (el ~i nu mijloc. Caracterul
tau a devenit trufa~. Ai inceput "sa calci in picioare" ~i sa
dispre(uie~ti oamenii imperfecti. Pentru tine, era 0
174

incantare posibilitatea de a impune altora vointa ta ~i a

dispune de destinul oamenilor. Era imposibil pentru tine
sa suporti 0 situa(ie traumatizanta, umilitoare. In aceasta
via(a ai venit cu acela~i caracter. Blocarea dorin(ei de a
calca in picioare ~i de a supune intreaga lume a inceput
din copilarie. De aceea nu po(i fi salvata daca nu te vei
schimba. Inva(a sa te umile~ti ~i sa faci concesii, pastrand
in acela~i timp bunatatea sufleteasca. Ar fi mai bine sa
renun(i la ghicit. Acest lucru te ata~eaza de aptitudini,
perfec(iune, viziunea viitorului. Mul(ume~te-i lui
Dumnezeu pentru toate neplacerile pe linia destinului ~i
roaga-te ca suprema fericire pentru tine sa fie iubirea
pentru Dumnezeu.
Ceva-ceva a in(eles.
Au trecut vreo patru ani ~i rudei mele i s-a ameliorat
nu numai sanatatea ci ~i destinul.
La 0 jumatate de an dupa discu(ia noastra, ea s-a dus
din nou la prima baba. La inceput baba nu a recunoscuto. lar dupa aceea i-a spus plina de uimire.
- Acum ai sa traie~ti mult timp. Ti s-a modificat
intreaga soarta.

11

\i"

,;

Odata, la consulta(ie am inceput sa-i explic unei femei

cum trebuie sa se roage.
- Adresa(i-va in gand lui Dumnezeu ~i cere(i-i sa va
ia dorin(a de a face din valorile omene~ti (el ~i fericire
suprema.

175

......
..~

..-

- Mi-am notat tot ce mi-ati spus, cu cuvintele mele.

N-ati putea sa va uita(i?
Ea scrisese urmatoarele: "Doamne, te rog ca din
sufletul meu sa dispara dorinta de a iubi valorile
omene~ti" .
Mi-au ie~it ochii din cap, cand am vazut ce scrisese.
La exterior textul era foarte asemanator, dar la nivelul
interior avea un cu totul alt sens.
- Cand cititi rugaciuni canon ice, este cu totul
altceva. Nici nu trebuie sa va ganditi la textullor, Insa eu
nu sunt preot, sUnt om de ~tiin(a ~i ca om de ~tiinta Imi
dau seama ca textul rugaciunii este un instrument
puternic ~i el trebuie sa fie folosit cu exactitate ~i in mod
adecvat. Noi trebuie sa iubim toate valorile pe care Ie
avem In aceasta viata. Dar, In fiecare secunda, trebuie sa
con~tientizam faptul ca ele niciodata nu vor fi cele mai
importante. De aceea, cand va rugati cu cuvintele
dumneavoastra, cere(i-i lui Dumnezeu, ceea ce poate sa
va dea numai el: iubire. Toate celelalte noi trebuie sa Ie
dobiindim singuri.
Un caz tipic s-a In!amplat acum cateva zile. A venit la
consultatie 0 femeie din Serbia.
- Acum cateva luni fata mea a fost lovita de 0
ma~ina dar n-a murit ~i am Inteles ca este un avertisment
~i ca Intamplarea este In legatura cu mine.
- Da, i-am raspuns eu. Pentru a va ajuta fiica va
trebui sa face(i ordine In interiorul dumneavoastra.

Problema e foarte comuna. Este yorba de aptitudini,

intelect, perfectiune. Corespunzator, ele duc la marirea
pretentiilor fata de lumea Inconjuratoare ~i In special fata
de barbati. Ceea ce i-ati transmis ~i fiicei. Schimbati-va
atitudinea fata de trecut ~i va yeti schimba viitorul. Dupa

I
I
'.

~edinte, "murdaria jnterioara" acumulata, va disparea mai

repede. Viteza mi~carii straturilor karmice poate cre~te de

zeci de ori. Rugandu-va ~i revizuindu-va via(a, va yeti
purifica. Teea ce nu yeti dovedi, se va Inchide prin
intermediul neplacerilor, umilintelor, insucceselor. ~i In
functie de modul cum yeti reu~i sa depa~iti aceste
momente vi se va determina sanatatea ~i soarta. Astazi
am auzit povestea unui om. EI s-a dus la Moscova ~i In
prima seara, ca din senin, s-a repezit la el un caine ~i I-a
mu~cat de mana. EI nu a Inteles ca era un semn ~i s-a
Inrait In forul sau interior. Peste 0 saptamana, exact In
acela~i loc a fost omorat. EI, la fel ca ~i dumneavoastra,
prezenta absolutizarea aptitudinilor ~i perfectiunii.
Aptitudinile sunt in legatura cu mainile ~i agresiunea
interna crescanda se blocheaza prin traumatismul mainii.
Daca In momentul mu~caturii ~i al umilintei el ar fi putut
pastra bunatatea sufleteasca ar fi putut, ca primind
aceasta trauma, peste 0 saptamana sa ramana In via(a.

- A(i vazut vreun caz cand omul con~tientizandtoate

acestea a ramas in viata? Intreaba femeia.
- Desigur, ~i am sa va dau cel mai edificator
exemplu. Acum cateva luni tineam un curs In ora~ul Soci.
Dimineata am luat micul dejun Impreuna cu un grup ~i

176
177

If

~
, f"~

.~
~'

mi-a atras atentia 0 femeie destul de simpatica ~i cu un

suflet bun. Eu Insa, ca specialist, am observat la ea 0
duritate interioara ~i trufie In raport cu barbatii.
- Cu cat este mai talentata 0 femeie, i-am spus eu, cu
atat Ii vine mai greu sa suporte umilintele din partea unui
barbat. In asemenea cazuri, ea are probleme cu copiii.
- Am copii ~i, sa bat In lemn, totul este In regula.
- Siava Domnului, i-am raspuns eu.
N-am vrut sa-i diagnostichez copiii ca sa nu-i creez
impresia ca vreau sa 0 sperii. Ea trebuia sa asiste la
cursurile mele. Mi-am amintit de acest lucru ~iam hotarat
sa verific daca Intelege sau nu despre ce vorbesc. Am
examinat-o de la distanta ~i am vazut In campul ei
moartea, ~i Inca una foarte apropiata. Mi-am Inceput
cursu I ca pentru ea special, cu toate ca In general, cursul
nu diferea prin nimic de maniera mea obi~nuita de
expunere. Dupa curs n-am mai vazut-o pe acea femeie.
Plecase. A doua zi trebuia sa piece din ora~. Am
diagnosticat-o din nou ~i nu mi-am putut reprima 0
fluieratura de uimire. Campul era curat ~i armonios. In
acela~i grup era ~i un prieten de-al meu.
- 0 tii minte pe femeia aceea? L-am Intrebat eu.
Multi oameni, dupa curs, daca ei sunt pregatiti In forullor
interior, prezinta 0 ameliorare cardinala a campurilor. In
acest caz Insa s-a Intamplat ceva extraordinar. Ii era sortit
sa moara, iar acum va ramane In viata. Am crezut ca
povestea se va termina aici, dar n-a fost a~a. A doua zi ea
a plecat la aeroport Impreuna cu 0 prietena. In tunel
178

ma~ina a fost aruncalii Inliii Intr-o parte, apoi In cealalta,

dupa care ma~ina s-a izbit de peretele tunelului. Toti au
ramasin viaf3, mai mult, nimeni.n-a avut nici macar0
zgarietura. Am Inteles ca acest accident fusese fixat cu
severitate dar, datorita schimbarilor profunde petrecute In
forul interior al femeii, el n-a avut drept urmari, nici
vatamari, nici moarte, a devenit doar un banal accident.
I-am povestit aceasta Intamplare pacientei me Ie In
timp ce Ii cercetam biocampul. Se producea 0 ameliorare
~i am decis ca e timpul sa Inchei consultatia. Pe
nea~teptate, am simtit 0 durere puternica In tampla ~i am
Inteles ca cineva dore~te cu insistenta sa-mi transmita 0
anumita informatie. Era destinul pacientei mele:
"Transmite-i ca va muri daca va continua sa se roage ca

\
I!,

,1
f

pana acum".

- Cum va ruga!i? am Intrebat-o eu.

- Obi~nuit, dupa cartea de rugaciuni.
Nu, trebuie sa va ruga!i ~i cu cuvintele
dumneavoastra.
- Eu ma rog de asemenea ca Dumnezeu sa dea iubire
~i sanatate copiilor mei.
- Nu trebuie sa cere!i sanatate. Ea este rezu ltatul
iubirii. Spune!i-mi, cum va mai ruga!i cu cuvintele
dumneavoastra?

- Pentru ca sunt din Serbia, ma rog la Dumnezeu sa

se termine razboiuldin Iugoslavia.
,
179

...............

....

~
. --

Am verificat dacii nu cumva acest lucru reprezintii 0

incii1care a legii. in plan energetic subtil, dorinta ei
insemna moartea unor grupuri mari de oameni.
- Rugiiciunea dumneavoastra s-ar putea sii fie de
ajutor oamenilor la nivel trupesc, dar Ie aduce mari
prejudicii pentru suflet. Ca om, sunteti obligatii sii doriti
incetarea riizboiului ~i sii faceti totul ca el sii nu se extindii
~i sii nu inceapii din nou. Oar riizboiul este ~i el 0 boalii ~i
a te ruga doar pentru disparitia bolii fizice, inseamnii sii
prejudiciezi sufletul. in timpul rugiiciunii logica
piimanteascii trebuie deconectatii, altfel prin intermediul
ei, incepem sii 0 reprimiim pe cea divinii. lar acest lucru
este foarte periculos. Cel mai bine este sii vii rugati pe
nemancate, in insingurare, renuntand la pretentiile fatii de
oameni ~i fatii de sine, fatii de trecut, prezent ~i viitor.
Numai atunci, prin iubirea pe care 0 primim in rugiiciune,
ne va fi mai u~or sii ne indeplinim dorintele noastre
omene~ti.
in fata mea stii un tiiniir ~i-mi poveste~te istoria vietii
sale.
- Panii nu demult aeam 0 griimadii de bani, aveam
senzatia cii pot orice, cii toate planurile mele se vor
indeplini. Acum nu am bani ~i toate planurile mi s-au
niiruit, cu toate cii, dupii mine, am facut totul corect.
- Oacii am sii vii comunic cii sunteti ata~at de
spiritualitate, de perfectiune ~i cii aveti un mare dispret
interior fatii de oameni, nu mii yeti intelege cum se
]SO

cuvine, i-am spus eu. De aceea, am sii vii spun doar, de

unde vin toate astea. Pe piimant existii un loc unde
contactul cu viitorul este mai intens. De cateva mii de ani
incoace, acest loc se giise~te deasupra muntilor Himalaya.
Omul care triiie~te in nordullndiei sau in Tibet, prime~te
un contact mai puternic cu viitorul ~i ciiteva vieti, il
poartii in sine. Oacii omul are un comportament corect,
contactul se intensificii. Oacii insii comportamentul siiu
este incorect, adicii dacii omul se supiirii pe cei care-i
ziidiirnicesc planurile, dacii nu e multumit de el insu~i ~i
de destinul siiu atunci cand nu i se implinesc dorintele,
dacii el cade pradii disperiirii, adicii dacii se teme de
viitor, fiind nemultumit cu anticipatie fata de acesta,
atunci acestui om nu i se va permite sa intre in viitor.
Oaciiinsii,in virtutea educatiei filosofico- religioase sau
din intuitie, el va avea un comportament coree!, atunci
legiitura lui cu viitorul se intensificii ~i cre~te brusc
posibilitatea de a influenta lumea inconjuriitoare. Adicii,
no; depindem mai mult de viitor, decat de prezent. in
aceste cazuri, toate dorintele incep sii se indeplineascii iar
asta nu inseamnii altceva deciit un destin favorabil. Cresc
perfectiunea
noastrii,
intelectul
~i aptitudinile,
posibilitatea de a crea ~i de a da na~tere copiilor. Oar
existii de asemenea ~i riscul ata~amentului de viitor
intocmind planuri riguroase, visand la ceva, supiirandu-ne
pe aceia care ne-au produs nepliiceri nu numai in prezent
dar ~i in viitor. De exemplu: ati pierdut ni~te bani ~i acest
lucru vii doare. insii dacii ati pierdut posibilitatea de a-i

.......

.~

I
I
I
I!,

;(
I

ISl

.............

.--

~
,..

...~.-

.~
~'

primi in viitor este de douii ori mai dureros. V-ati certat

cu femeia iubitii. Acest lueru va doare pentru ca a fost
injosit sentimentul dumneavoastra de iubire pentru ea.
Oar daca ea va va spune ca nu vrea sa se mai intiilneasca
cu dumneavoastra, va fi mult mai dureros peiiti"u ca va
este injosita iubirea nu numai in prezent ci ~i in viitor. ~i
cu cat mai multa fericire yeti obtine din contactul cu
viitorul, cu atiit va fi mai putemica ispita de a va face
dependent de acesta, de a va ata~a cu sutletul de el.
Atunci pentru a va salva sutletul, viitorul se demoleazii
pentru ca el de asemenea nu poate fi decat mijloc ~i nu
tel. La inceput are loc destramarea planurilor apoi vin
neplacerile pe linia destinului, urmate de insuccese dese,
de umilinte, iar la urma vin bolile, ~.a.m.d. Priceperea de
a accepta destramarea planurilor, a idealurilor ~i a
visurilor ca pe ceva ce este dat de Dumnezeu, este ~tiinta
de a pastra destinul favorabil, perfectiunea, intelectul, etc.
~i se vindeca toate astea prin umilinte, demolarea
destinului ~i a tuturor planurilor. Ceea ce s-a ~i intiimplat
in cazul dumneavoastra.
De aceea Rusia, trebuie sa aiba ~tiinta de a nu
dispretui propriul trecut, de a nu intra in panica in fata
viitorului, de a nu se supara pe propriul destin ~i de a nu
dispretui imperfectiunea in toate manifestiirile ei. Adica,
educatia in spiritul moralitiitii, a iubirii pentru lumea
inconjuratoare, tara pretentii, mai precis iubirea pentru
Dumnezeu, este 0 conditie rara de care reformele politice
182

~i economice nu vor avea sorti de izbiinda. Fiecare din

noi, prin intermediul con~tiintei ~i a simturilor, percepe
lumea inconjuratoare. Modelele logice ~i emotionale
create in acest caz, determina caracterul, destinul ~i
sanatatea noastra. Aceste seminte, ale perceperii corecte a
lumii din punct de vedere emotional, incoltesc in sutletul
nostru, ne fac mai armonio~i ~i ne maresc posibilitatile de
supravietuire ~idezvoltare.
Logica e ca frunzele, iar iubirea ca riidacinile. De
fiecare data ciind atingeam noi etape de cunoa~tere,
acelea~i trepte Ie vedeam ~i in arta, ~i intelegeam ca
fiecare om care a realizat ceva in acest domeniu, a
parcurs intuitiv, acelea~i trepte ca ~i mine. Ma intorc din
nou la teatru. (ncerc sa abordez aceasta arta dintr-o
perspectiva noua. Acum am redus totulla trei sisteme de
valori. Primul este na~terea ~i creatia a tot ce exista. Al
doilea, este dirijare, conducere, putere. Cel de-al treilea,
este cel pe care I-am numit "intoarcerea la Dumnezeu",
adica tot ce exista pleaca din Dumnezeu, se dezvolta ~i se
intoarce la El. Aproape 0 luna intreaga am incercat sa mai
gasesc inca un nume pentru aceasta notiune care
define~te intoarcerea la Dumnezeu. Apoi el a venit de la
sine. Era yorba de viitor. Paradoxal: Dumnezeu este
valoarea suprema, iar revenirea la EI este 0 valoare
omeneasca suprema. Omul care are un inalt contact cu
viitorul inregistreaza un uria~ salt in dezvoltarea sa, insa
daca el absolutizeaza viitorul, il considera ca pe 0

II
I
I~,

If'

183

-..............

".-

f
.~

~ -~

i
fericire, el prime~te cea mai mare pedeapsa: dispare
dorinta de a procrea ~i de a crea. Dispare dorinta de
perfectionare. inseamna ca, pentru a fi perfect ~i pentru a
avea aptitudine creatoare, omul trebuie sa aiba 0 atitudine
corecta fata de viitor. in primul rand este yorba de
intelegerea faptului ca, cu cat yom inainta mai departe in
viitor, cu atat yom fi mai aproape de Dumnezeu, dar
numai la nivelul superficial, omenesc. in interior
intotdeauna il purtam in noi pe Dumnezeu. De aceea
orientarea principala trebuie sa fie nu spre viitor, ci spre
Dumnezeu care e in noi, adica, spre 0 infinita iubire ~i
rara nici 0 pretentie.
Daca pomim de la aceste premize, un mare actor se
maturizeaza in decursul catorva vieti. La inceput el este
sfant, prooroc, clarvazator. lubirea lui interioara pentru
Dumnezeu este pentru el mai importanta decat viitorul,
de aceea el poate primi acces in viitor. Posibilitiitile lui
creatoare, perfectiunea lui, cresc brusc. lata de ce spunea
Cristos: "Nu va ganditi la ziua de maine, traiti ca pasiirile
cerului". Cand insa venea timpul valorificarii
aptitudinilor acumulate de-a lungul uneia sau a doua
existente, la acest om se naruia viitorul, destinul ~i totul
se petrecea in mod planificat. ~i se continuau, pana cand
dispiirea dorinta ata~amentului fatii de creatie ~i
perfectiune. Daca omul i~i pastra iubirea pentru
Dumnezeu, iar in forul siiu interior nu caka in picioare
sentimentul iubirii, acest ciclu-~coala el nu-I parcurgea in
treizeci-cincizeci de existente ci doar in una-doua. ~i
184

atunci in a patra sau a cincia existentii, i se deschidea un

imens potential creator iar el 11valorifica, rara sa se
ata~eze de acesta. Cu cat era mai puternica iubirea pentru
Dumnezeu in sufletul lui, cu atat mai mult timp putea el
trai, pastrandu-~i acest potential. Daca insa pentru acest
om aptitudinile ~i perfectiunea deveneau tel unic, trufia ii
cre~tea ~i atunci el era schilodit, ii aparea 0 boala grava ~i
intreaga viatii i se naruia, sau murea. Daca insa el a
absolutizat creatia, procrearea, ~i arta devenea pentru el
unic tel, se dezvolta tot mai puternic in sufletul sau
gelozia, supariirile ~i avea parte de mai multe lovituri ~i
tradari din partea oamenilor dragi. ~i atunci fie renunta la
creatie, simtind ca il ucide, fie renunta la familie ~i la
relatiile stabile cu cei apropiati, fie, daca procesul era
deja prea avansat, subcon~tientul ii modifica orientarea
sexuala pentru a-i salva viata ~iactivitatea creatoare.

\
I
'!

.,{i

Ne yom opri asupra procesului na~terii ~i reuniunii a

doua principi i de baza: informatia ~i energia. Iubirea se
divide in energie ~i informatie iar dupa aceea, aceste doua
principii se reunesc ~i trec din unu! in altul, rezultand din
asta, na~tere ~i dezvoltare. Barbatul este idee, informatie,
este perfectionare, intelect, aptitudini. Femeia este
energie, creatie, procreare. Principiul masculin ca ~i cel
feminin sunt prezente in acela~i timp atat in biirbat cat ~i
in femeie. Dad omul se na~te barbat el reprezinta 53%
principiu masculin ~i47% feminin. Daca se na~te femeie,
proportia va fi inversa. Asta inseamna ca la nivelul
185

...............

....

profund toti suntem fiinte bisexuate ~i numai la nivelul

superficial, in scopul dezvoltarii, se manifesta
diferentierea sexuala. Teatrul incepe in momentul in care
ideea dramaturgului (purtatoare, in acela~i timp, ~i a unei
energii fine) se une~te cu energia trupei actorice~ti
(purtiitoare, in acela~i timp, a unor idei). Regizorul, ca
iubire, reune~te in interiorul sau ~i informatia ~i energia.
Cu cat existii in sutletul sau mai multa iubire, cu atat este
mai mare potentialul aparut intre cele doua contrarii ~i cu
atat rezulta mai multa arta autentica. in forul interior al
actorului sunt intotdeauna prezenti ~i dramaturgul, ~i
regizorul. Oar lucrul cel mai important pentru actor este
sa demonstreze cum informatia ~i energia, reunindu-se,
dau na~tere iubirii.
Imi amintesc cum incercam sa ajut 0 fata care sustinea
examenele de admitere la institutul de teatru. La primul
examen a picat. Examinarea avusese loc inaintea
intalnirii noastre.
- Ridica-te ~i recita 0 poezie aici, in fata mea, am
rugat-o eu.
A fost ceva ingrozitor. Mai rau de atat nici ca se
putea.
- N-ai sentimente. Numai ganduri. incearca sa reciti
0 aha poezie. ~tii fabula lui Krilov "Porcul sub stejarul
secular..."? Recita-mi-o, am rugat-o pe fata.
Ea a inceput sa recite insotind textul de gesturi
expreslve.

- Ca forma este excelent, i-am spus eu, dar in

interior e pustiu. La tine cuvintele se ciocnesc unul de
celalalt ~i nimic mai mult. Tu trebuie sa intelegi:
cuvintele sunt consecinte. Cuvantul se na~te dintr-o traire
emotion ala. Cand reciti 0 poezie nu cuvintele trebuie sa
Ie pronunti expresiv, ci prin intermediul cuvintelor sa
modelezi chipurile emotionale. incearca sa reciti poezia
tarii cuvinte. Imagineaza-ti ca tu e~ti porcul pentru care
cea mai inalta fericire este sa manance ghinda. incearca
sa simti ca, pentru tine, ghinda este 0 bucurie imensa.
incearca senzatia de euforie dupa ce ai mancat-o.
Imagineazii-ti ca ai 0 imensa dorin(ii de a rama la
radacina stejarului. Pentru ca vrei ~i mai muh ~i mai
gustos. Orice eveniment trecut este evaluat prin trairi
emotive. Ratiunea este secundara. Deci incearca sa reciti
poezia ca ~i cum ar fi 0 interactiune a imaginilor ~i uita
de cuvinte. Cuvantul pentru actor, sta pe ultimul plan.
Ea recita iara~i ~i iara~i fabula. A inceput sa fie mai
bine. Versurile insa nu prindeau via(ii.

I
I
"

1
,A)

- Tot timpul te temi cand pronunti aceste propozitii.

Atata timp cat ai teama in sutlet, poezia nu va prinde
via(ii.
Ea incerca, insa acest lucru nu era de ajuns. Am
inteles despre ce era yorba.
- Tu ~tii ce e aceea teama? Crezi ca e trica de
prezent. Insa e frica de viitor. Am citit undeva un sfat al
unui psiholog: "Daca va temeti cumplit de ceva,
imaginati-va ca toate sunt de domeniul trecutului ~i totul

]86

187

---L
...~-

va deveni cu mult mai simp/u". Fata incepe sa-mi recite

din nou, dar versurile la fel ca inainte, nu au viatii.
- ~tii prin ce se deosebe~te viata de fabula pe care
incerci sa 0 reci(i?

Prin ceO
- Cand reci(i poezia, tu ~tii exact ce se va intampla
dupa un vers sau altu!. in via(a insa nu ~tii. ~i aici este tot
farmecul vie(ii: boga(ia tuturor trairilor emo(ionale. Cand
reci(i poezia nu trebuie sa vezi viitorul ~i nici sa-I sim(i.
Imaginea emo(ionala trebuie sa traiasca numai in prezent.
In imaginile tale nu exista timp. Cu cat mai stralucitor vei
schi(a prezentul, cu atat mai activ va interaqiona el cu
viitoru!.
Fata s-a prezentat inca 0 data la reexaminare ~i a picat
din nou. Atunci nu am in(eles despre ce este yorba, acum
insa da. Dupa Biblie, Dumnezeu I-a tacut pe om din lut ~i
dupa aceea I-a insutletit. ~i viata ~i sutletul sunt 0 portie
de iubire prim ita de la Dumnezeu. Aceastii portie de
iubire nu era suficienta pentru fata. Pentru ca stratul
exterior, omenesc al iubirii sa se mareasca, el trebuie sa
semene cu cel interior, infinit, pe care il poarta in sine
fiecare din noi. lar starea.,in care ni se da posibilitatea de
a iubi, e deja 0 mare fericire. Cand iubirea nu depinde de
nimic, este imposibil s-o intluen(ezi prin ceva. ~i atunci
iubirea nu este compatibila cu nici un fel de pretenlie.
Este clar ca omul care a sim(it aceasta stare, este
invulnerabil din punct de vedere emolional, in orice
condi(ii. In cazu/ oriciirui stres el pastreazii contro/ul

0--'-'"

~-

asupra lui insu~i ~i a lumii inconjuratoare. La exterior, el

poate emite orice diapazon de sentimente,
ramanand
stabil in forul sau interior. lar acest lucru este
foarte
important pentru un actor. Textul scris de dramaturg,
actorul trebuie sa-I acopere cu atata iubire, incat chipul
emotional creat pe scena sa inceapa sa traiasca 0 via(ii,
independenta in timpul ~i spa(iul sau, diferit fundamental
de timpul ~i spaliul spectatorilor.
Inti amintesc cum un cunoscut de-al meu inti povestea
despre examenuJ de admitere la InstitutuJ de teatru.
Tanarul a intrat in sala de examen ~i a spus ca este
pregatit pentru proba. ~efuJ comisiei ~i-a scos ceasul din
buzunar ~i I-a a~ezat in fata sa pe masa.

i
/
!.

/'

- A~a tinere domn, daca yeti putea de fa(a cu toata

lumea sa furati ceasul, yeti fi admis la Institutul de teatru,
daca flU, ne cerem scuze, n-avern nevoie de
dumneavoastra.
Cateva secunde, baiatuJ a stat descumpanit,
nein(elegand nimic, uitandu-se derutat la examinatori.
Probabil ca 0 furtuna emo(ionala izbucnise in sutletullui.
Deodata, pe nea~teptate, a rabufni!:
- A, ticaJo~ilor! To(i sunteti cumpara(i
vandu(i!
Dinainte a(i hotarat cine va fi admis ~i cine, ~i
respins!
~i
acum, dupa ce v-ati ump/ut de bani, incepe(i sa Ie dati la
cap copiilor talenta(i! Tanarul a sarit la pre~edintele
comisiei. Vite, dumneavoastra a(i luat cei mai multi bani!
~i acum imi vorbi(i mie de arta ~i de frumuse(e. Intr-un

188
,

189

f
.,.,..I~.

..~
f

asemenea institut Ii este ru~ine sa Invete unui om normal.

far eu ma consider norocos ca n-am fost admis In
institutul vostru.
Dupa aceste cuvinte a Iacut stanga-mprejur ~i a ie~it.
Cilteva minute In ~ir comisia a ramas buimaca, cu ochii la
u~a. Numai dupa aceea pre~edintele a vazut ca ceasul nu
mai era pe masa ~i a Inteles ce s-a Inmmplat. Baiatul a
fost admis la Institutul de teatru.
0 alta Intamplare. La examen 0 fata plina de pudoare,
ro~ind de emotie, a fost pusa sa joace rolul unei tiiranci
care cara vreascuri din padure.
- lata, la dumneavoastra boii s-au oprit. Actionati In
concordanta cu situatia.
Ea se apropie ~i Incepe sa mangaie cu ginga~ie ni~te
animale imaginare.
- Ei, frumo~ilor, dragilor, haideti, sa mergem!
Dupa care se uita Intrebiitoare la membrii comisiei. Ei
ridica din umeri, boii stau nemi~cati. Atunci fata ia 0 nuia
imaginara ~iIncepe sa croiasca animalele. Din nou privire
Intrebatoare. Examinatorii ii atrag atentia ca boii stau
nemi~cati. Atunci fata i(1\:epe sa traga din toate puterile
de boii imaginari. Acela~i rezultat. Cateva secunde fata
ramane pe ganduri, dupa care incepe sa spuna la adresa
boilor cuvinte urate, incepand sa-i injure ca la u~a
cortului.
comisiei,

190

De ajuns, boii au pomit, mormaie membrii

ne-ati convins.

Actorul este un om al artei. Daca eI incepe sa se teama

de viitor, sa manifeste dependenta fata de ceva in adancul
sufletului sau, el nu va putea crea nici un rol. ~tiinta de a
controla situatia in forul interior, de a 0 tine sub control,
este ~tiinta de a construi personajul pe scena. Nu
intamplator in institute Ie teatrale de invatiimant superior,
un element indispensabil al pregatirii actorului 11
constituie scrima. Pe de 0 parte iubirea, independenta de
orice, ca act suprem al creatiei, pe de alta parte controlul
maxim al situatiei la nivel superficial. ~i in al treilea
rand, 0 supunere absoluta la nivel interior care se exprima
prin lipsa dorintei de a controla viitorul, con~tientizand
faptul ca Dumnezeu este cel care creeaza ~i prezentul ~i
viitorul. Prin glume, prin umor, prin actiuni absurde
~.a.m.d., oamenii de arta incearca sa se elibereze de
valorile din jurul lor, pentru ca 0 asemenea dependenta
diminueaza rezervele lor de iubire ~i Ie limiteaza accesul
la creatie. Toti insa avem 0 comisie de examen care ne
obliga sa ne marim potentialul creativ ~i uneori intr-un
mod foarte dur.

II
I
I.

/.

Am sa dau un exemplu din viata mea personala.

Am adus cu mine dintr-o viata anterioara 0 putemica
dependentii de valorile omene~ti iar in momentele critice
0 deta~are brusca de acestea.
De aceea, pe de 0 parte, am observat mereu la mine
la~itate, cruzime,

neseriozitate

iar pe de alia parte un

191

....

.~

. ~.-

element al altruismului, marinimiei ~i curajului. in

situatiile normale eram foarte fricos. Cand Insa ma scotea
cineva din sarite, nu ma mai puteam controla. Tot timpul
ma pierdeam In reflectii despre viitor, iar ata~amentul
pentru viitor genereaza 0 mare la~itate, uneori pur ~i
simplu panica. Numai pe om 11poti supune u~or. ~i pe
mine tot timpul ma strivea cineva impunandu-~i vointa
asupra mea. in apartamentul com un unde locuiam, traia
un alcoolic cu prietena sa. La ei se adunau tot timpul la
chefuri tot felul de descreierati. Treptat, ace~tia au
Inceput sa prinda curaj ~i au trecut la a-mi fura lucruri.
Chestia asta nu-mi placea ~i de cateva ori chiar I-am
bumbacit pe vecinul meu. Dar el simtea la~itatea mea
interioara ~i, ca raspuns, a Inceput sa ma ameninte ca-~i
va aduce prietenii ~i ca aia or sa ma taie, chiar la intrarea
In fata blocului. Pe atunci eram tanar ~i lipsit de
experienta. Iar perspectiva de a fi Injunghiat chiar la
intrarea principala, ma speria. intelegeam ca militia va
cerceta mai degraba un cadavru sau un schilod ~i nu
aveam chef sa a~tept. De aceea am Inceput sa ma
pregatesc dinainte pentru a evita finalul nedorit. ~i ialii ca
odata i-au venit priet~nii vecinului meu. Din cauza unui
fleac s-au luat de mine In hol ~i, Inconjurandu-ma, au
Inceput sa ma ameninte. Unul dintre ei, mai Inalt ~i mai
corpolent ca mine, ma Impungea cu araliitorulln burta ~i
Imi spunea:

Miiine te injunghiem.

Am a~teptat sa se potoleasca primele emotii, dupa

care

am incercat sa tree in bucatarie.

- N-ai voie In bucatarie, m-a anuntat unul dintre ei.

- Flacai, doar n-o sa starn doua ore aici. Uisati-ma sa
ies. Am intrat In bucatarie iar ei au ramas In hol. Pe masa
aveam un cutit dinainte pregatit. L-am luat de lama, i-am
~ters cu 0 carpa praselele ~i I-am oferit.
- Cine.dore~te n-are decM sa vina sa ma injunghie.
Ei insa nu se grabeau ~i nu Intelegeau ce se
intamplase. Ratiunea mea era foarte simpla. in momentul
in care cineva ar fi luat cutitul de prase Ie. a~ fi Tacut un
pas inapoi ~i a~ fi luat in mana toporul dinainte pregatit.
Cred ca i-a~ fi omorat pe toti trei. insa Dumnezeu m-a
pazit ~i pe mine ~i pe ei. Ei au dat Inapoi Tara sa faca
nimic ~i au intrat In camera vecinului. Dupa ce Ie-am
aratat ca pot sa nu depind de amenintari, de frica pentru
viitor, de temerile pentru inveli~ul meu fizic, m-au lasat
In pace. insa peste 0 luna s-a Intamplat ceva neprevazut.
M-am intors acasa un pic baut ~i vecinul, In virtutea
inertiei, a Inceput sa ma ameninte. Nu m-am putut abtine
~i I-am lovit. lar tipul, prezentand fracturi, s-a dus la
spital. in acest timp, In hol, erau 0 vecina ~i alte doua
cuno~tinte ale mele. ~i toti au vazut ce s-a intamplat.
Peste cateva zile a venit la mine sectoristul ~i m-a anuntat
ca impotriva mea a fost Inaintata 0 aqiune penala.
Sunteti pasibil de opt ani de pu~carie. Eu
binelnteles, I-am mintit. I-am spus ca nici nu I-am atins
pe veCln.

'.

192
193

...

"

~ J

........

.~
~-

incercati sa-I convingeti de acest lucru pe

anchetator, mi-a spus sectoristul.
A venit ~i prima chemare la militie. Am fost interogat
minutios. Ce s-a intamplat? Cum s-a intamplat? in ce
conditii? (ar eu insistam pe varianta mea. Aici ma puteau
ajuta calitatile mele actorice~ti. Cu cat ma concentram
mai mult asupra scenariului imaginat, cu atat el devenea
mai independent fata de mine ~i incepea sa existe
independent. Cu cat mai putin ma temeam la
interogatoriu, cu atat aveam mai multe ~anse. Chemarile
la anchetator, au incetat ~i eu am inteles ca totul s-a
terminat cu bine. insa, cum s-a dovedit mai tiirziu,
intelesesem gre~it. De indata ce m-am lini~tit ~i m-am
relaxat , m-a chemat din nou anchetatorul. Un barbat
mustacios, corpolent, statea in fata mea ~i ma interoga cu
bonomie:
- Asculta, eu il cunosc pe vecinul tau. 0 asemenea
scamavie trebuia ucisa demult. Pacat ca nu I-ai ucis. Nici
noi n-am mai fi avut probleme. Dar acum baiete, ai intrat
intr-o poveste urata. Cel mai probabil, a~tia, iti vor da opt
ani. Am sa incerc sa te ajut prostule, insa ~anse sunt
putine. Spune cinstit: !.ai batut?
- Nu. Nu I-am batut, am raspuns eu.
- la nu-mi mai vinde mie gogo~i! Am inteles exact
ce s-a intamplat, imi spune el. Uita-te, n-am magnetofon
~i tot ce-mi vei spune nu se inregistreazii.
M-a batut prietene~te pe umar.

- Condamnarea plute~te in aer. Daca 0 tii in

continuare pe a ta, nu am cum sa te ajut.
in socialism, avocatul era inutil. ~i totu~i aveai nevoie
ca cineva sa te ajute. ~i cateodata, cineva i~i asuma un
asemenea rol. ~i cand aparea acea persoana, omul, filra sa
vrea, se deschidea. Dar vulpea nu-i cel mai bun avocat
pentru gaina. Acest lucru I-am inteles mai tarziu. in acel
moment insa, m-am pleo~tit ~i i-am povestit totul. Doar
omul voia sa ma ajute ~i sa ma salveze. M-am ata~at din
nou de viitor ~i din cauza fricii de acest viitor, am inceput
sa fac tampenii. Anchetatorul m-a filcut dependent fata de
el intr-un mod foarte simplu. Pe de 0 parte Imi descria
ni~te perspective ingrozitoare, iar pe de alta parte imi
propunea varianta salvarii. ~i cu fiecare traire interioara a
temerilor, a supararilor, a sperantelor, intram tot mai mult
sub puterea lui ~i imi dadeam tot mai mult drumul la
gura.
- Vecinul spunea ca au mai fast doi martori care au
vazut cum I-ati lovit. Ei au declarat ca nu au vazut ~i nu
au auzit nimic. Spuneti-mi, ei stateau alaturi sau dupa
u~a.
- Nu. Ei intr-adevar n-au fast de fata ~i nu au vazut
~i nu au auzit nimic.
Anchetatorul a inceput sa rada.

I
If
It.

if

- Hai ca-mi placi. Vecinul e un am normal. Alcoolic,

dar nu nebun. intelegi ~i singur ca nu avea cum sa-i
inventeze pe prietenii tai care stateau in coridor. Pana
,

194

195

....

:f

'1

."- f~.

..~
~'

acum ne-ai povestit totu!. Nu inteleg de ce incerci sa te

eschivezi acum.
- Dar ei n-au fost!
In acest moment, in sutletul meu, avea loc 0 lupta
chinuitoare. Pe de 0 parte nu voiam sa-i infund pe
prietenii mei, iar pe de alta parte era yorba de 0 ruptura
intre mine ~i anchetator ~i pierderea posibilitatii de a
scapa de pu~ciirie. Vorbind in limbajul cercetarilor meIe,
trebuia sa aleg intre doua sisteme de valori. Intre viitor ~i
iubire. Daca mi-a~ Ii ales viitorul ~i m-a~ Ii ata~at de el,
eu n-a~ mai Ii avut parte de e!. Dumnezeu mi I-ar Ii
naruit. Eu am ales acea varianta, spre care aspirand, nu
pierzi niciodata. Singurul lucru pe care nu-I pierdem
Iacandu-ni-I tel suprem, este iubirea care ne apropie de
Dumnezeu. Ca sa aleg viitorul trebuia sa-mi reprim
iubirea fata de prietenii mei. Am ales iubirea ~i de aceea
am primit viitoru!. Oricat ar Ii incercat dupa aceea
anchetatorul sa ma intoarca pe toate paf\ile, de liecare
data raspundeam "Nu!" de cate ori era yorba de prietenii
mei. Numai in momentul cand am ie~it de la anchetii am
inteles ca cel mai important lucru pentru anchetator, chiar
daca nu fusesera nici' magnetofoane, nici benzi, era
recunoa~terea mea verbala. Anchetatorul n-ar Ii
inregistrat nimic, dar ar Ii trimis imediat 0 ma~ina a
militiei dupa prietenii mei ~i le-ar Ii spus ca prietenullor
i-a vandut, iar daca ei soar Ii indoit ~i ar Ii negat, militia ar
fi organizat 0 confruntare. in concluzie, am fost salvat de
0 minune. Apoi am inteles ca pentru anchetator nu eram
196

un tanar care trebuia ajutat, ci 0 posibilitate vie de a primi

un premiu pentru descoperirea unui delict comis.
Cazurile nerezolvate dauneaza carierei. Pe de 0 parte el
incerca sa obtina marturisirea mea, iar pe de alta parte il
speria pe vecin, ca acesta sa-~i retraga reclamatia. Primul
a cedat vecinul ~i ~i-a retras reclamatia. Dosarul a fost
inch is. Acum, dupa trecerea multor ani, am inteles ca
anchetatorul a avut un comportament destul de generos.
EI a ridicat in fa(a mea un gard de inaltime mica. <Ai
reu~it sa-I sari, plimba-te in libertate!> Faptul ca gardurile
pot fi cu mult mai inalte, I-am atlat mult mai tarziu.

I,I
I
'.

If

Nu demult, un pacient de-al meu imi povestea:

- Ce credeti, legislatia noastra functioneazii? Ni se
arunca cu praf in ochi. Este doar 0 iluzie. $i in socialism
~i acum, are dreptate cel care-i mai putemic. Recent, un
prieten de-al meu, merge cu "Jiguli", se aprinde lumina
verde la semafor ~i toate ma~inile pomesc, iar in acela~i
timp, la culoarea ro~ie, in intersectie intra 0 altii ma~ina ~i
se tamponeaza. Se botesc patru ma~ini; e drept ca
oamenii n-au patit nimic. Unei ma~ini i s-a distrus fata.
Prietenul meu vine la serviciul circulatie ~i spune:
- Nu vreau sa dau pe nimeni in judecata, nici sa cer
daune morale. Am nevoie doar de bani ca sa-mi repar
ma~ina. Cu toate ca "Serviciul circulatie" a fost la fata
locului ~ia intocmit procesul verbal, ~titi ce i s-a raspuns?
,
197

-...............

--

'\

~
....---

I'.""".

..~
~'

- Omul a spus ca a circulat la lumina verde, prin

urmare vinovat sunteti dumneavoastra. ~i cel care va
trebui sa plateasca daunele, sunteti tot dumneavoastra.
Prietenul meu Ie spune:
- Sunt bussinesman ~i am 0 situatie buna. A~a ca ~tiu
cum se procedeaza in situatiile astea.
~ in cazul acesta, trebuie sa ne mai gandim, spune
militianul. Treceti pe aici peste 0 saptamana.
Peste 0 saptamana, cand a venit prietenul meu, ~titi ce
i s-a spus?
- Cum credeti, cine a fost vinovat? Cei patru ~oferi,
sau acela care i-a lovit?
- Nu 0 sa ghiciti. Barbatul rade. Vinovat a fost gasit,
semaforul. EI indica din toate partile culoarea verde.
- Noi va dam 0 adeverinta, iar dumneavoastra
reclamati la direqia de drumuri. Puteti sa 0 dati ~i in
judecata, a spus militianul.
in militie exista multi oameni cinstiti, cu 0 mare
noblete sufleteasca, dar exista ~i lichele. Nu exista militie
buna sau rea. Exista legi proaste, care pot sa-I agreseze pe
omul cinstit ~i sa dea frau liber ticalo~ilor. Tara nu 0
conduce nici pre~edintele, nici parlamentul. 0 conduce
legea. lar legea se bazeazii pe anumite directii morale ~i
strategice a caror cheie de bolta 0 reprezinta pastrarea
iubirii ~i a vietii. Daca legile se emit fiira a fi orientate
catre iubire, moralitate, sustinerea vietii, atunci ele
inceteaza sa mai aiba vreun efect. ~i-atunci intra in
actiune legile fortei, putemicul de acum este moralul din
198

treCt/t. In decursul ultimului secol, Rusia s-a aruncat in

direqia celor mai diverse valori, incercand sa puna pe
piedestal ~i sa apere cand viitorul, cand trecutul, cand
valorile materiale, cand pe cele spirituale. Acum Rusia ca
~i intreaga omen ire, incearca lent ~i chinuitor dar
inevitabil, sa ajunga la intelegerea ca exista 0 valoare
suprema ~i noua intelegere a lumii 0 va ajuta sa conceapa
acele legi care sa-i permita sa supravietuiasca nu numai
unui grup izolat de oameni, unei tari, ci intregii omeniri.

i
II
f
I
'.

,1

- Cu 0 luna in urma, cainele meu s-a intoxicat cu

ceva, imi poveste~te un pacient. De cateva ori cainele a
avut crize de epilepsie. Este oare acest lucru in legiitura
cu karma familiei?
- Este. Aveti un program de autodistrugere. Sunteti
stapanul karmei, dar sunteti ~i stapanul cainelui ~i el preia
totul de la dumneavoastra.
Cercetez inca 0 data biocampul omului. in zona
capului este 0 deformare accentuata, insa agresivitatea
subcon~tienta este nesemnificativa. Straniu. Cum se
explica atunci reaqia atilt de puternica a animalului?
Acum iese in evidenta la dumneavoastra
ata~amentul fata de destin ~i viitor. Renuntati la
supararile ~i nemultumirea fata de dumneavoastra ~i fata
de altii. Acum e primavara ~i s-a intensificat legatnra cu
urma~ii, cn lumea de dincolo. in mod inevitabil toate
incalcarile transmise urma~ilor se intorc in mod activ
inapoi.
199

-.............

..-

-----

~
."...~.

. -----.---.

.~
F

Pacientul aproba din cap. Eu insa nu pot sa scap de

senza[ia ca problema nu s-a rezolvat.Pentru arice
eventualitate cercetez biociimpul fiului, al carui nume mi
I-a spus pacientul. Acum in[eleg despre ce este yorba.
Baiatul prezinta orientarea catre aptitudini, perfec[iune,
controlul destinului ~i al viitorului. Acest fapt i-a umbrit
[ntr-atat iubirea pentru Dumnezeu, incat biocampul
prezinta deformari specifice mOrlii.
-

Da, fiul meu nu este capabil sa suporte e~ecurile.

Sutera cumplit, se agita, imi spune pacientul ca raspuns la

informatia pe care i-am dat-o.
Daca omul sufera mult din cauza e~ecurilor,
distrugerii planurilor, carierei, prestigiului, la viitor ar fi

bine sa nu se gandeasca ii spun eu. invatati-I sa accepte

-

e~ecurile, pierderea sperantelor, ca pe un medicament

amar, dar eficace. Atunci va avea ~anse nu numai de a
supravietui, ci ~i de a fi sanatos.
Un cunoscut de-a I meu imi poveste~te:

subcon~tientul. Mancarea la fel. De aceea este foarte

importanta trairea emo[ionala cu care incepi sa bei ~i sa
mananci. Daca inainte de a manca ~i a bea, te inchini,
atunci "murdaria" karmica ridicata la suprafata este
neutralizata. Ceea ce noi mancam, actioneazii in mod
nemijlocit asupra subcon~tientului. Pelinul diminueazii
trufia, ata~amentul de perfectiune ~i de soarta favorabila.
De aceea, band vodca in conditii de armonie, se
intensifica actiunea pelinului.
- Ce altceva mai poate bloca ata~amentele' de
perfectiune ~i destin favorabil?
- Urzica, usturoiul ~i hreanul. Usturoiul ~i urzica se
pot pune in apa de baie. Se poate face frectie cu petrol
lampant. Petrolul are un efect foarte putemic.
- Bauturile alcoolice sunt catalizatori destul de
putemici. Ai observat ca, daca anturajul nu-ti place, te
imbeti repede ~i devii mai rau?
- Exact - imi confirma plin de mirare interlocutorul
meu.

- Am observat un lucru interesant. Inainte beam

vodca ~i imi era foarte greu dupa aceea, cand urma sa ma
dreg. Oar 0 data, inainte +Ie vodca, am baut tinctura de

- In cazul acesta este mai bine sa nu bei mult, iar

extractele de plante, ca vinul, trebuie baute in functie de
starea sutleteasca. Instinctiv suntem atra~i intotdeauna de

pelin ~i a doua zi m-am simtit extraordinar.

acele lucruri care ne sunt folositoare.

Acum, m-am

obi~nuit ca inainte ~i dupa vodca sa beau tinctura de pelin

~i a doua zi ma simt ca un nou nascut.
- Intotdeauna ai avut 0 mare trufie, ii spun eu, la
baza ei stau aptitudinile, perfectiunea, dorinta de a dirija
destinul ~i viitorul. V odca stopeaza con~tiinta ~i activeaza

200

I
II
f
I
"

;t'

- In acest caz se poate manca arice, imi spune

zambind pacientul.
Zambesc ~i eu.
- Nu este nimic gray. in copiHirie, eu mancam scoici,
iar cand imi legau cu mainile la spate ma a~ezam in

201

rr

.-

"

..-J

....----

lit""

genunchi ~i continuam sa Ie mananc. A veam pe atunci

doi ani. La nivelul con~tient, pe atunci, nu Intelegeam
nimic. Intuitiv insa, noi toti cunoa~tem tabloullumii.

iubire pentru oameni ~i pentru lumea inconjuratoare,

loc modificari

0 alta Intamplare a avut loc cand trecusem cu putin de

20 de ani. Pe atunci lucram In constructii ~i loeuiam intr-

iar

sapunul a blocat acest program. Cand omul se roaga, au

in con~tiinta

care trec in subcon~tient

vindeca. Daca el se ajuta printr-un

regim alimentar

~i

corect

~i cu plante, procesul de vindeeare se accelereaza.

un camin. Am Inceput sa am dureri In partea stanga a

abdomenului. Durerile au continuat cateva saptamani. La
doctori, nu aveam chef sa merg. Am hotarat sa ma

- A~ fi vrut sa ~tiu cum stau cu sanatatea, ma

intreaba 0 pacienta.

autotratez. Daca pisica sau cainele se Imbolnavesc, vor

cauta acele ierburi care Ie vor face bine. Am Inceput sa-

Nu prea grozav, ii raspund eu. Intr-un viitor

apropiat pute(; avea ni~te boli grave.

mi imaginez ca mananc diferite alimente urmarind cu

- Am citit car(ile dumneavoastra, imi spune ea. De

ce s-a ata~at sutletul meu?

atentie daca se modifica durerile. Am Inceput cu icrele

negre ~i ro~ii. Nici un fel de schimbare. Paine alba ~i
neagra. Conform senzatiilor painea alba era mai buna, dar

De perfec(iune ~i de bani.

Cum adica?

- practic - nici 0 ameliorare. $i a~a, in decurs de aproape

0 ora, ingurgitam in gand diferite alimente, insa rara nici

- Imaginati-va ca sutletul meu s-a ata~at de bani ~i

eu incep sa invidiez, sa fur, sa umilesc ~i sa-mi batjoc de

un efect. Am inceput sa tri~ez. $i am ineeput sa ma

gandesc la tot ce s-ar putea mesteca in gura. Cand mi-am

oameni.

imaginat sapunul de rufe, durerile brusc, s-au lini~tit.

Am testat acest lucru de cateva ori. Rezultatul a fos!
mereu acela~i. Binein(des ca nu puteam manca sapun ~i
atunci am hotarat sa fac un compromis. Am pus 0 bucata
de sapun in apa, am amestecat ~i apoi am baut lichidul
acela alb ~i tu/bure. A doua zi durerile mi-au disparut ~i
nu au mai reaparut niciodata. Analizand situa(ia
retroactiv, am ajuns la concluzia ca au inceput sa iasa la
suprafa(a supararile ~i gelozia, adica ata~amentele de

;(

- Oar eu nu-mi batjoc de nimeni, ziimbe~te femeia.

- Biocampul dumneavoastra prezinta deformari in
regiunea uterului ~i a sanului drept. Cand sunt probleme
in partea stanga a corpului, de vina este faptul ca ne
suparam; In partea dreapta, ca suparam pe cineva.
Dumneavoastra Ii supara(i pe oameni ~i prin cuvinte, ~i
prin ganduri, ~i prin comportament.
Ea se uita miratii la mine ~i ridica din umeri.
- Cand perfec(iunea ~i viitorul sunt pentru mine telul
cel mai Inalt, eu am sa saviir~esc inevitabil fapte ce
contravin Inaltei etici. Pot sa va aduc la cuno~tin!ii toatii

202

203

~..I

.......
OOiIiII

i.

,..

informatia in legatura cu dumneavoastra, Insa acest lucru

m-ar suprasolicita. Ajutati-ma sa cautam impreuna.
Analiziim toate variantele posibilelor incalcari. Eu ii
spun momentul cand ele au fost inraptuite.
~titi, in momentul pe care mi I-ati indicat
dumneavoastra, ma apucasem de ghicit. Este acest lucru
in legatura cu vreo incalcare?
- Se pare ca da. Povestiti-mi ciind ati ghicit ultima
oara ca sa vedem ce s-a intiimplat cu partenerul
dumneavoastra de atunci.
- Era 0 femeie. Cartile imi ariitau ca se va marita in
curand ~i ca va da na~tere unui copil armonios.
Cercetez ciimpul ace lei femei. Void In el posibila
moarte a doi dintre copiii ei. Cauza: declan~area
programului de autodistrugere al mamei, care a patruns
profund in interior. Verific viitorul femeii care a venit la
ghicitoare ~i incep sa inteleg.
- I-ati spus ca va divor(a de sot?
- Nu-mi amintesc, imi raspunde pacienta. Ciind
ghicesc, con~tiinta mea motaie.
- incercati sa va amintiti, insist eu.
- Da, i-am vorbit de divor(.
Ma concentrez asupra modului cum sa-i transmit
informatia.
- ~titi de ce are Biblia 0 pozitie atiit de ostila fatii de
ghicitori ~iastrologi? 0 intreb eu.
- Probabil pentru faptul ca dau informatii eronate,
raspunde femeia.

- Nu, dimpotriva, pentru ca dau 0 informatie exacta.

Este periculos sa-ti cuno~ti viitorul.
- Bine , dar atunci de ce clarvaziitorii se simt normal;
de~i prezic viitorul?
- Reamintiti-va urmiitoarea intiimplare: Cresus a
decis sa-i verifice pe clarvazatori. 0 singura femeie i-a
spus cu precizie tot ce a racut in momentul indicat de el.
Atunci Cresus a intrebat-o ce se va intiimpla daca el va
pomi 0 campanie impotriva imperiului vecin. "Marele
imperiu se va prabu~i", i-a spus clarvaziitoarea. ~i
imperiul s-a prabu~it. Numai ca era imperiul lui Cresus.
Nu intiimplator oracolele dadeau raspunsuri ambigue.
Depindem aproape in totalitate de viitor. EI este cel care
ne creeaza. Dar cu cM mai clar vedem viitorul, cu atiit e
mai mare ispita de a ni-I face tel. Daca omul nu cunoa~te
viitorul, el intelege ca iubirea pentru Dumnezeu ~i etica
sunt pavaza lui. Cu ciit omul i~i cunoa~te cu mai mare
exactitate viitorul, cu atiit e mai mare ispita de a-~i
schimba destinul, rara sa faca nimic pentru a se schimba
pe sine. lar acest lucru are consecinte tragice. De aceea
nu ii este dat fiecaruia sa cunoasca viitorul. Daca
informatia i~i urmeaza cursul, ea trebuie sa lase ~i
libertatea de a alege. in masura in care omul este bine
orientat la nivel interior, in acea masura el va alege
varianta corecta. Adeseori clarvaziitorii primesc
,
informatia
de la anumite entitati, ~i raspunderea pentru
informatia comunicata ramiine de partea acestor
clarvaziitori. Exista insa un filtru prin care nu trece

1I
I
L

204

205

...............

....

1
... "...,.

informa!ia periculoasa. Daca prezicatorullucreaza direct,

el fie intreaba ce poate sa spuna pacientului ~i ce nu, fie
simte ce informa!ie se poate transmite ~i care informa!ie
nu poate fi transmisa, fie ascunde premeditat informa!ia
ce ar putea produce rau pacientului, adica pur ~i simplu 0
ignora. Dumneavoastra a!i lucrat tara filtru. Oricat ar
parea de straniu, atunci cand dati 0 informa!ie imprecisa
despre viitor, chiar una rea, acest lucru nu este atat de
periculos pentru sanatatea pacientului. Uneori ii este
chiar de folos. 0 informa!ie exacta insa, il poate ruina pe
pacient. :;>idumneavoastra a!i dat 0 asemenea informa!ie.
Dad programul de autodistrugere declan~at in femeie ii
va determina boala ~i va lovi in co p iii ei , atunci yeti
raspunde pentru asta cu sanatatea ~i destinul copiilor
"
dumneavoastra. Prin aceasta faptii v-a!i intensificat
ata~amentele de cateva ori fa!a de perfeqiune ~i de viitor.
Ca urmare vi se va lua ~i viitorul ~i perfec!iunea. A~a
ceva se intampla in cazul bolilor grave, a distrugerii
destinului ~i a mor!ii.
Femeia cade pe ganduri.
- Bine. :;>ice Ie spuneli pacienlilor cand Ie vedeli
viitorul?
- In primul rand nu Ie spun niciodata ceea ce vad in
mod real: "S-ar putea sa aveli cutare ii cutare...".
"S-ar
putea" nu inseamna ca va fi in mod obligatoriu. Eu Ie
spun: "Daca nu va schimbali se pot intampla
urmatoarele...". Adica omul inlelege ca schimbandu-se, el
i~i schimba viitorul. Eu insumi imi interzic sa viid concret
206

Jl!!III""'"

viitorul. Nu este etic. Am sa va dau un exemplu: Undeva,

in strainiitate, taceam un referat. Alaturi statea
translatoarea. In pauza ea mi-a spus: "Am 0 rugaminte la
dumneavoastra. Nu va uita\i la mine ca un lup atunci
cand eu traduc lent". M-am suparat? Imi era jena de ea.
Dupa cateva zile, destinul ei a inceput pe nea~teptate sami transmita informalii: "ea va muri incet ~i in chinuri
daca nu va da na~tere unui fiu". Noi aveam 0 cuno~tin\a
comuna. Ma gandeam: merita oare sa-i transmit aceastii
informalie sau nu? Translatoarea avea peste 30 de ani. :;>i
probabil ca avea ~i copii, cu atat mai mult cu cat, nu a
existat dorin\a din partea destinului, de a-i transmite
informalia.
- Destinul imi transmite, i-am spus eu cuno~tin\ei
noastre comune, ca prietena ta ar trebui sa nasca un copi!.
Dupa cateva zile, cuno~tinla mea mi-a spus:
- Translatoarea i\i transmite mul\umiri.
- Ce mul\umiri?
- Ea s-a maritat cu patru luni in urma ~i s-a gandit
mult timp daca sa nasca sau nu. Era inclinata sa creada ca
un copil ar impiedica-o sa munceasca, i-ar fi incurcat
planurile. :;>iai venit tu cu aceasta informa\ie. Ea s-a
hotarat sa nasca.
- La inceput, informalia a fast mult mai dura, i-am
explicat eu. Ea avea posibilitatea alegerii. A ales corect.

.~

II
I

I
"

If

Indicatorul principal care ne arata daca incalciim sau

nu, legea, este sentimentul iubirii din suflet. Cand puterea
207

--

_..

~~
-

noastra de a darui iubire, este incetinita, acesta este un

semn: noi incepem sa percepem incorect !umea. Clnd nu
mai daruim iubire inseamna ca am inceput, in interiorul
nostru. sa ridicam pretentii fata de lume. Cand
sentimentu! iubirii este reprimat, acest lucru insemna ca
in sutlet a aparut agresivitatea. Cand este insa yorba de
destinu! ~i de sanatatea oamenilor, aici este nevoie de un
foarte ascutit simt al pericolului. Imaginati-va ca un
vindecator vrea sa ajute un pacient. Acesta se ehinuie~te
la nivelul trupului, dar cu sutletul nu este pregatit sa
mearga inainte. ~i vindecatorul, fiindu-i mila de pacient,
ii trateaza mai intai trupul, uitand de sutlet. Trupul este in
legiitura ell creatia, ell proerearea ~i iubirea pentru
oameni. De tiecare data vindecandu-i trupu!. vindecatorul
ii intensifica ata~amentul de tot ce este legat de propria
persoana. lar acest lucru se transmite copiilor lui. Imediat
i-ar aparea gelozia, irascibilitatea, iar copiii lui n-ar avea
0 viata personala ~i destinul le-ar fi ruinat. Daca noi,
salvandu-ne trupul, tradam pe cineva, ne dezicem de
iubire, provocam un mare rau sutletului, punandu-ne
trupul mai presus de sutlet, iar mai tarziu trupul ~i tot
ceea ce este legat de el. incepe sa sufere. lubirea prin
intermediul careia intram in contact cu Dumnezeu,
trebuie sa ne fie cel mai inalt far, din toate cate avem in
viata.
Stau intr-un hol cochet al unei case de la periferia
Romei. Italianca din fata mea este pentru a doua oara la
208

mine la consultatie. Cercetez din nou campurile copiilor

ei ~i ma opresc asupra unuia din fii.
- Karma lui personala ~i caracterul nu-i sunt in
regula. Dacii el nu va inceta sa gandeasca urat despre
oameni ~i sa-; condamne, el poate pieri.
- Acum se trateaza la un psihoterapeut. Cred ca il va
ajuta.
- Amintiti-va, ii spun eu, perioada cand ati fost
insarcinata cu el ~i, fiind in aceasta stare, rugati-va la
Dumnezeu, ca pentru fiul dumneavoastra cat ~i pentru
urma~i, cea mai inalta fericire sa fie iubirea falii de
Creator. lar viata, cu toate valorile ei omene~ti, sa fie
doar un mijloc pentru aceasta iubire. inainte de asta insa,
renuntati la toate pretentiile fata de parinti, de sot, fata de
grupurile mari de oameni, fata de sine, de destin ~i de
Dumnezeu. 0 singura ora pe care 0 yeti consacra
rugaciunii, este echivalenta eu munca psihoterapeutului
pe parcursul catorva luni. Spre deosebire de medici,
dumneavoastra, in mod garantat va yeti ajuta fiul sa aiba
0 perceptie corecta a lumii.
Ne continuam conversatia.
- Am 0 cuno~tinta care este mereu in contlict cu
copiii. N"ati putea sa-mi spuneti care este cauza.
- Acest om, ii raspund eu, este foarte crud. EI s-a
obi~nuit sa acuze tot timpul ~i sa gandeasca urat despre
oameni, despre lumea din jur. Apropo, in curand, peste
un an, un an ~i jumatate, it pa~te cancerul la colon.
Campul bioenergetic in aceasta zona a corpului nu este
209

I
,
I
!.

~._. -

..~

-"......

~'
foarte bun. Primul fiu se indeparteaza de talii, pentru ca
este bine orientat ~i simte ca trufia tatalui, ata~amentul
sau fa!a de perfec!iune, poate sa-i deterioreze ~i lezeze
sufletu!. Cel de-al doilea fiu poate muri daca se va
deschide fa!a de tata ~i va reinnoi contactul interior cu
acesta. Fiica are dimpul echilibrat. Ea are un
comportament normal fa!a de tatal ei. EI in schimb, ridica
fa!a de ea cam multe preten!ii.
- Ma uimi!i - zice femeia. Eu v-am spus doar
numele iar dumneavoastra cunoa~te!i absolut totul despre
ace~ti oameni.
- Acest lucru se poate inva!a.
Ma ajuta in calitate de translator, sa port convorbirea
cu italianca, 0 cuno~tinta de-a mea.
- Unii citesc cartea, actioneaza asupra lor in~i~i ~i
ajung la rezultate bune. Altora, in schimb, nu Ie este de
nici un ajutor. De ce?
- Daca omul a avut preten!ii mari fa!a de tata,
suparari pe destin ~i pe Dumnezeu, atunci biocampul lui
atacii biocilmpul meu ~i el inceteaza sa mai interac!ioneze
cu cartea. Foarte mul!i fac 0 gre~ealii: omul lucreaza
asupra programelor, se roaga pentru a-~i purifica sufletul
de agresivitatea exterioara, dar caracterul nu vrea sa ~i-I
schimbe. in asemenea caz ~i rezultatul va fi deplorabil.
Daca eu imi revizuiesc via!a, dar consider in continuare
ca banii reprezinta valoarea suprema, oricat m-a~ ruga,
tot n-o sa ma purific. Daca eu imi revizuiesc viata ~i ma
identific cu familia, gelozia mea nu dispare. Daca urmez
210

cursu I vietii ~i ma identific cu aptitudinile, intelectul,

perfec!iunea, trufia, nu dispar ~i in orice situa!ie critica
ma voi gandi sa-mi salvez banii, familia, perfec!iunea. ~i
prin aceasta voi ucide iubirea. Daca insa
"Eu-I meu
interior" il voi identifica pentru totdeauna ~i Taradubii cu
iubirea, atunci eu, mereu ~i pretutindeni voi pastra iubirea
~iacest lucru ma va salva pe mine ~i pe copiii mei.
Translatoarea se uita ingandurata pe geam.
~ti!i ce mai este inca important in cartile
dumneavoastra? ma intreaba ea.
-Ce?
- Faptul ca sistemul func!ioneaza Tara participarea
dumneavoastra, adica sunt dezvaluite legile spirituale ~i
fiecare poate sa lucreze individual. in Sardinia am 0 ruda.
Acum ~aisprezece ani, ruda mea s-a imbolnavit de
hepatita B ~i in ultimii ani, starea lui a inceput sa se
inrauta!easca. Nu demult, a avut 0 criza puternica. Era
foarte rau ~i atunci m-a sunat pe mine. Eu i-am spus ca
bolile ficatului sunt determinate de dorin!a de a gandi rau
despre oameni ~idespre lumea inconjuratoare. in plus, el
este gelos ~i suparacios. I-am povestit cate ceva despre
cea de-a doua carte ~i criza i-a trecut. De doua ori pe luna
se ducea la controlla medici. Nu lua medicamente. Dupa
ce ~i-a Tacutanalizele, s-a vazut ca virusul a disparut ~ica
omul este absolut sanatos. lata, a trecut deja 0 luna de
cand il chinuiesc medici; pentru a afla cum de a disparut
boala. leri au trimis patm epruvete cu probe de sange

I
I,I
I!.

i
I

211

--"

-- -....------ ..k,~

-,. .

~..

.~
f

intr-un alt ora~ incercand sii inteleagii ce s-a intiimplat de

fapt.
Deodatii imi pune 0 intrebare:
- Spune\i-mi, de ce vorbesc toti despre sfar~itul
lumii ~i despre cataclisme? Oare sii fie intr-adeviir a~a?
- Sunte\i de acord cii omenirea trebuie sii se ridice pe
0 nouii treaptii de dezvoltare?
- Bineinteles.
- Sunteti de acord cii moralitatea ~i etica noastrii
riiman in urma realiziirilor ~tiintifice?
- Da, asta-i clar pentru toatii lumea.
- Probabil cii va trebui sii primim urmiitoarea por\ie
de iubire de la Dumnezeu, pentru a supravietui maine.
- ~i ce va face aceastii portie de iubire?
- Cu cat yom avea mai multii iubire in noi, cu atiit va
fi mai inalt nivelul nostru moral ~i mai corect
comportamentul nostru etic. ~i ca urmare, vor fi mai mari
~ansele de supravietuire.
-Da.
- latii deci: in momentul primirii portiei de iubire,
toate valorile omene~ti trebuie sii fie inchise ca sii evitiim
ata~amentul de ele. De .obicei, pentru asta, omul moare.
Uneori vin nepliicerile, umilintele, nenorocirile ~i bolile.
Destu\ de rar omul renuntii de buniivoie la valorile
piimiinte~ti ~i merge ciitre Dumnezeu, incepand sii se
preocupe rarii incetare nu numai de trup, dar ~i de suflet.
Deocamdatii, omenirea nu este pregiititii pentru 0
purificare voluntarii ~i atunci se declan~eazii mecanismele
212

de constrangere. Dacii pentru omen ire anumite valori vor

fi puse mai presus de iubire, 0 nouii portie, omenirea 0 va
primi in lumea de dincolo de mormant.
dupii dinamica

Judecand

insii

proceselor, in ultimii ani, omenirea este

pregiititii sii-~i intensifice

aspiratia

ciitre Dumnezeu

~i

acest lucru ne dii mari sperante.

Recent un om mi-a povestit 0 intamplare:

- Am avut un traumatism foarte serios care mi-ar fi
putut intrerupe buniistarea, cariera, destinul ~i toate
planurile mele in legiiturii cu viitorul. Am ajuns la spital.
Rudele au inceput sii-mi aducii tot felul de delicatese ~i
ma impJorausa mananc, iar eu simteam ca n-am voie sa
miinanc toate astea, cii trebuie sii uit de toate ~i sii mii
intorc in interiorul meu. Rudele insistau, dar eu nu aveam
chef de a~a ceva. Mii chinuiau gandurile despre viitor,
despre planurile niiruite. Am refuzat sii miinanc orice fel
de mancare gustoasii. Simteam cii nu am voie. Am ciiutat
sii-mi gonesc toate gandurile despre viitor. Am inteles cii
~i despre el trebuia sii uit. Am respins toate visurile,
speran\ele ~i planurile, dar nu a durat mult, n-am rezistat
timpului. Am inceput sii mii giindesc la ceea ce va fi, ce
trebuie sii fac ~i astfel am inceput din nou sii mii gandesc
la viitor. Dupii asta s-a trezit in mine pofta de mancare ~i
am inceput sii miinanc din toate delicatesele.
Dupii ciiteva zile, mergand pe culoarele spitalului, miam pierdut cuno~tinta. Am ciizut ~i m-am lovit foarte
puternic. ~i m-am lovit exact in locul in care suferisem

213

.....

--

.0_.

~_._~-......._.

..~

""P"'"

~'

traumatismul. Situatia mea s-a inrautatit ~i mai rau. Am

inteles ca n-am profitat de ~ansa care mi s-a dat. ~i iata ca
acum viitorul mi se inchisese cu adevarat ~i nu ~tiu ce se
va intampla cu mine. Acum insa, discurnnd cu
dumneavoastra, am inteles in ce directie trebuie sa 0 apuc
~i acest lucru este cel mai important.
Nu demult, 0 vindecatoare mi-a povestit 0 intamplare
interesanta. 0 cuno~tin(ii de-a ei s-a imbolnavit de cancer,
trecand in metastaza generalizata. Totul a inceput de la
un rinichi. Medicii, dupa ce i-a examinat radiografiile ~i
rezultatele analizelor, i-a spus ca n-are ~anse de
supravietuire ~i I-au externat. Vindecatoarea s-a decis sa
faca 0 mi~care nea~teptata ~i plina de efect.
-La tine totul a inceput de la un rinichi, i-a spus ea
cuno~tintei sale. Hai sa-ti schimb rinichiul, la nivel astral.
Omul nu mai avea ce pierde ~i a fost de acord.
Vindecatoarea a efectuat un transplant astral. Adica ~i-a
imaginat un rinichi sanatos ~i I-a introdus in biocampul
bolnavului. EI a inceput sa se simta mul! mai bine. Dupa
0 luna, 0 luna ~ijumatate s-a dus la doctori. Ace~tia s-au
mirat ca omul mai este inca in viata. Cand is-au tacut
investigatiile, medicii s-au mirat ~i mai tare. Metastazele
disparusera, tumoarea de asemenea. Este drept ca omul
era convins ca I-a vindecat urinoterapia.
- Cum credeti? I-am ajutat eu sau nu?
- Desigur. in cazul de fa(ii urinoterapia a avut 0
influen(ii minima. Vreti sa ~titi ce s-a inrnmplat de fapt?
2]4

Foarte mult, mi-a raspuns vindecatoarea.

- Spuneli-mi mai intai cum se nume~te sotia acelui

am.
Cercetez biocampul sotiei ~i incep sa-mi notez.
-EI prezenta nu numai gelozie, ci ~i trufie. ~i avea
foarte multe pretenlii fata de sOlia sa. Agresivitatea
subcon~tienta fa(ii de ea. sarise la 300 de unitali. A
inceput sa funclioneze programul de autodistrugere. Ciirn!
programul "Iove~te" in sistemul genito-urinar. acest lucru
blocheaza fie funclional. fie organic, sistemul. Prin
urmare. a aparut tumoarea canceroasa la un rinichi. Acum
programul sau de autodistrugere s-a oprit, insa programul
de distrugere al sOliei, a ramas ~i s-a intensificat. Campul
sotiei acestui om. este puternic deformat iar caracterul
sugereaza

;f

moartea care va surveni in cunlnd.

- Ce se va intampla daca ea moare?

- Cu timpul puteti avea cancer la sanul drept,
intruciit dumneavoastra sunteti autoarea mortii ei. Daca
schimbarile de caracter ~i rezerva de iubire, nu-i ajung
pacientului pentru ameliorarea fizica, atunci cand
"il
trageti". la nivelul spiritual are loc absolutizarea
viitorului. Pentru ca dumneavoastra va luali de acolo
iubirea ~i energia cu care va tratati pacientul. Prin urmare
~i dumneavoastra puteli pierde viitorul. Acestui om i-au
fost dezmo~teniti urma~ii pana la a treia spi(ii. Dupa toate
aparenlele tratamentul dumneavoastra are efectul unei
pastile bune, dar este yorba de 0 amanare. Daca sufletul
nu ajunge din urma trupul, incep problemele.
215

~
..-...---.....

--

~..-

...'."

.~
r;

Dupa vocea femeii se simte ca este afectata.

- ::>inu se poate schimba situatia?
-'

II
I
t.

Se poate. Trebuie scoasa sotia acestui om din

situatia critica. Rugati-va pentru ea, ca din sufletul ei sa

dispara gelozia. Rugati-va ca pentru ea, fericirea suprema
sa devina iubirea pentru Dumnezeu, iar omul iubit, doar
mijlocul acestei iubiri. Numai a~a ea va fi aparata ~i
agresivitatea sotului nu-i va produce nici un prejudiciu.
A doua zi vindecatoarea ma suna din nou:
- Spuneti-mi, s-a modificat ceva? Exista vreo ~ansa?
- Da, situatia' s-a schimba!. Campul femeii s-a
refiicut, iar moartea I-a parasi!.
- Oar sotul ei?
- La el, programul de distrugere al sotiei s-a
convertit din nou in program de autodistrugere. Peste un
an, un an ~ijumatate el se poate imbolnavi de cancer la
prostata.
- Poate fi ajutat in vreun fel?
- Sa renunte la pretentiile fata de sotie ~i sa se roage.
Numai a~a va putea fi sanatos.

NIVELURILE

IUBIRII

;f

- Vorbiti prea repede, mi s-a plans recent un pacien!.

Nu reu~esc sa prind sensul celor spuse de dumneavoastra.
Pentru dumneavoastra, desigur, aceste lucruri sunt foarte
simple. Eu insa nu numai ca nu pot simti, dar nici macar
sa-mi dau seama despre ce este yorba nu reu~esc.
Problema aceasta imi este cunoscuta de mult timp. Cu
cat primim mai multe informatii, cu aliit cheltuim mai
mult timp ~i eforturi pentru transmiterea acestora
pacientilor. Exista 0 singura solu(ie: marirea densita(ii
informa(iei. Ceea ce expli-cam inainte in cateva ore,
acum reu~esc s-o fac in doua-trei fraze. Prima carte a~ fi
putut s-o editez in zece volume, dar sunt lene~ ~i nu-mi
place sa fac munca supIi-mentara. In plus diluarea
informa(iei este pentru mine un adevarat chin. ::>Iefuind
frazele de sute de ori, eu nu trans-mit numai informa(ie.
Am constatat ca fluxul ei maxim vine in timpul
transmiterii ei maxime, adica cu cat transmit 0 infor217

...............

....

",

~
.'W

'

matie mai generalizata,

cu atat cantitatea ei este mai mare

~i invers. 0 astfel de politica este in favoarea cartii pe

care 0 senu.
lata ca ma repet pentru a nu ~tiu cata oara: tot ceea ce
iubim in aceasta vialii, orice valoare umana, absorb din noi
puterea, iubirea ~i energia. Totul este dat de la Dumnezeu.
inseamna ca daca 11iubesc pe Dumnezeu mai mult deciit
orice pe lume, inclusiv viaJa, atunci primesc mai multa
iubire ~i mai multe forte deciit pot da ~i aceasta rezerva
pot s-o cheltuiesc pentru mine ~i pentru urma~ii mei. La
nivelul fin, noi hranim permanent sufletele urma~ilor
no~tri prin iubirea noastra. Dar, daca noi iubim ceva mai mult
deciit pe Dumnezeu, atunci dam mai mult deciit primim ~i
astfel incepe degradarea sufletului. $i atunci recurgem la
rezervele strategice de iubire ~i de forta din sufletele
urma~ilor no~tri ~i din vietile noastre viitoare. Pentru ca
sa-~i salveze sufletul, omului i se ia tot, de ce este ancorat
sufletul sau, ce iube~e el mai presus de Dumnezeu. Dacii
omul accepta aceasta situatie ~i tinde catre Dumnezeu,
atunci el capata echilibru ~i I~i salveazii sufletul.
Cum putem determina starea in care sufletul a inceput
sa iubeasca ceva mai mult decat pe Dumnezeu?! Cand
incepem sa facem din ceva un tel ~i fericire suprema, este
deja un semn al slabirii iubirii pentru Dumnezeu ~i noi
incepem sa depindem de acest (ucru. Atunci incepem sa ne
temem, sa ne para rau, sa manifesliim pretentii, sa punem
conditii. Este al doilea pas. Al treilea pas este agresiunea

218

directii, supiirarea,urn, blamarea, dispretul ~.a.m.d.Din iubire pentru Dumnezeu se nasc doua linii ale valorilorumane.
Prima linie se realizeaza ca iubire falii de lume ~i de
oameni. La baza dorintei de a avea familie slii iubirea
pentru omul apropiat. La baza iubirii pentru acel om sta
dorinta de a avea copii de la el, adicii instinctul
perpetuarii. La baza instinctului perpetuarii sta instinctul
creatiei, adica cu cat sunt mai importante valorile umane,
cu atat suntem mai aproape de Dumnezeu. Dar ele,
oricum, raman omene~ti ~i de aceea sunt supuse
distrugerii, adica unei creatii sub 0 noua calitate.
A doua linie a valorilor este legata de dezvoltare. La
baza aptitudinilor, a intelectului sta acea valoare pe care
am numit-o perfectiune. La baza perfectiunii sta destinul,
la baza destinului sta viitorul. Dacii omul face un tel din
linia iubirii pentru oameni ~i pentru lume, apar boli ale
geloziei ~i ele se trateaza prin trMare, certuri, suparari,
In~elaciune. in cazul dorintei de a face valoare suprema
din linia perfectiunii ~i a dezvoltarii, apar bolile trufiei.
Ele se vindeca prin insuccese, In~elaciuni, jigniri
neintemeiate ~i suparari, neplaceri pe linia destinului,
naruirea planurilor de viitor. Daca se absolutizeazii
ambele linii, atunci intervin boli grave: cancerul,
schizofrenia, diabetul zaharat, scleroza in placi ~.a.m.d.
Adeseori nu trebuie sa ne amintim In detaliu toata viata.
Este suficient sa ne amintim doua-trei evenimente majore
~i sa ne schimbam atitudinea fata de ele. Cel mai
important lucru in spovedanie nu este regretul in legatura

...~

~.....

If
I.

;(

219

...............

..-

.~

..~.....

-"
-~-

Ii

cu trecutul, ci dorinta de a te schimba ~i de a nu mai face

gre~eli in viitor. Omul care crede in Dumnezeu poate
obtine avantaj din orice situatie intelegand cii ea nu este
intilmplatoare.

in ultimul timp sunt foarte solicital. Am fost rugat sa

consult un om. Dupa plecarea lui am ramas pur ~i simplu
strivit. Simteam ca nu mai am forta pentru a da explicatii.
A doua zi aveam consultatii fixate pentru cinci-~apte
oameni. Am simtit ca trebuie sa intrerup consultatiile ~i
inca pentru mult timp. in acela~i timp imi era mila de
oamenii care mizau pe ajutorul meu ~i atunci am decis sa
rise. Daca vor incepe din nou durerile de cap, atunci totul
s-a terminal. A doua zi consult primul pacienl. Simt ca nu
am putere sa-i dau explicatii. Viid cauzele care au
determinat boala pacientului, problemele cu copiii ~i
urma~ii, dar de explicat nu pot, nu am putere. M-a
strafulgerat 0 idee: de ce sa-i explic? Tot ce am de
explicat 0 fac in carti. incerc sa vorbesc in pilde.
- ~titi de ce imbatranim ~i murim? Pentru a primi 0
noua portie de iubire venind la Dumnezeu. Tot ceea ce
este creat de Dumnezeu trebuie sa se reintoarca periodic
la EI pentru a primi 0 noua portie de iubire ~i energie.
Principala conditie a contactului cu Dumnezeu este
renun(area la tot ce a fost creat de EI. imbatranind ~i
murind, ne eliberam de toate valorile noastre omene~ti ~i
atunci apare posibilitatea de a primi noi portii de iubire,
220

dar s-ar putea ca ele sa nu fie indeajuns pentru toata via(a.

Pentru un nou contact trebuie umilite toate valorile
omene~ti, inclusiv cele mai inalte. Deosebit de puternica
trebuie sa fie aceasta umilinta inaintea conceperii
copiilor, pentru ca sa ne daruim iubirea nu numai noua, ci
~i lor. Cu cat depinde mai putin iubirea noastra de
valorile omene~ti, cu atat mai mult in sulletul nostru ne
asemuim lui Dumnezeu. Dumnezeu nu depinde de nimic
~i cu cat este mai mare asemanarea cu Dumnezeu, cu atat
avem mai multa iubire in sullet ~i atunci, dintr-o baltoaca
sordida, ne transformam intr-un izvor cu apa limpede.
Parcurgeti-va din nou intreaga viata cu sentimentul ca
iubirea dumneavoastra nu depinde de nimic. Rugati-va ca
acest lucru sa Ie fie dat ~i urma~ilor dumneavoastra.
Urmatorul pacient imi pune intrebarea:
- Spuneti despre credinta in Dumnezeu cii este 0
imensa fericire, dar, in acela~i timp, afirmati ca aceasta
credintii trebuie sa se distruga. Cum sa inteleg asta?
- Spuneti-mi, 11 intreb eu, con~tiinta noastrii este
perfecm?
- Nu, de~igur.

I,

;f

- Ea trebuie sa se dezvolte ~i sa fie inlocuita de 0

con~tiinta mai aproape de perfeqiune? inseamna ca
vechea con~tiintii, respectiv reprezentarea noastra despre
lumea inconjuratoare, trebuie sa se distruga ~i sa fie
inlocuita de altele mai valoroase. Deci, iam, credin(a este
tocmai perceperea con~tientii a lui Dumnezeu,

221

.L~

........

,-.",

reprezentarea noastrii despre E\. Cu trecerea timpului

aceste reprezentiiri se modificii.
- Eu Insii am crezut cii Dumnezeu ~i credinta sunt
unul ~i acela~i lucru.
- Dacii ar fi fost a~a, atunci Dumnezeu ar dispiirea
odatii cu pierderea credintei. Pe Piimant traiesc multi atei
care afirmii cii Dumnezeu nu existii. Ei ignorii notiunea de
credintii ~i cu toate acestea triiiesc ~i au copii. Oar cand
ateii ~i credincio~ii Incearcii sii renunte la sentimentul de
iubire, devin sterili, se Imbolniivesc ~i mor. Orice valori
legate de con~tiinta noastrii se nasc datorita iubirii. Toate
triiirile noastre emotive depind de lumea inconjuriitoare.
Ele renasc prin interactiunea cu aceasta. Singura exceptie
0 constituie sentimentul iubirii care creeazii lumea
inconjuriitoare ~i nu depinde de ea. Cand Incerciim sii
punem acest sentiment In relatie de dependentii cu lumea
inconjuriitoare, prin distrugerea lui Incepem sii distrugem
iubirea In noi ~i In altii, apoi ne Imbolniivim ~imurim.

- lubirea nu poate fi Invinsa. lubirea este Dumnezeu.

Biirbatul a tacut mult timp apoi a dat din cap afirmativ.
- incepeti cu senzatia ca in fiecare secunda, tot ce
este In jurul dumneavoastra poate disparea, ca omul drag
va poate trilda in orice clipa, poate pleca, va poate jigni
sau poate muri, d in fiecare secundii puteti muri
dumneavoastrii. Atunci, Incetul cu Incetul pretentiile
dumneavoastra vor disparea, dar iubirea va ramane.
Sentimentul dumneavoastra de iubire nu trebuie sa
depinda de nimic. Lumea inconjuriitoare ~i viata
dumneavoastra nu sunt decat un motiv de iubire. Soarele
straluce~te indiferent de atitudinea noastra fata de e\.
Oar dad eu voi Incepe sa iubesc lumea
Inconjuratoare mai mult decat pe Dumnezeu?

.~ -

~.....

~'

i
L

- Daca nu manifestati pretentii, iubiti lumea Inconjuratoare cat de mult puteti ~icu cat 0 yeti iubi mai mult, cu
atat mai multa iubire va primi sulletul dumneavoastra.

Urmiitorul pacient Intreaba:

in fata mea se allii un biirbat tanar. Cu uI,lanlnainte el

a orbit. Are diabet zaharat ~i este steri\.
- Acum cativa ani am Incercat un puternic sentiment
de iubire, dar acesta a fost asociat cu mari umilinte ~i-mi
Inciilca toate principii Ie. Am reu~it sii Inving aceasta
iubire. Acum inteleg cii toate problemele aparute, sunt
urmarea "victoriei" mete. A fost nu 0 victorie, ci 0
Incercare de victorie.

- lata, eu 11iubesc pe Dumnezeu ~i ma rog lui. De ce

sunt bolnav ~i nefericit?

- lubirea pentru Dumnezeu va da posibilitatea sa fiti

fericit dar, mai precis, fericirea trebuie sa v-o cii~tigati
singur. Dad de exemplu conducand ma~ina, va yeti ruga
dar yeti trece pe sensul opus, atunci In mod inevitabil yeti
avea mari probleme. Exista rugaciune; dar existii ~i reguli
de circulatie. Alaturi de legile materiale exista legi

223
222

.. j

'1

I~.

~,

spirituale ~i ele trebuie studiate ~i respectate.

Fiecare
religie ofera 0 reprezentare
despre Dumnezeu, date
despre legile de dezvoltare a spiritului. Mistica, magia ~i
ocultismul studiaza numai legile spiritului. Cand ele
devin unic tel rezultatele deplorabile nu pot fi evitate. De
aceea ~i cercetarile materiale ~i cele spirituale trebuie sa
fie Incalzite de iubire. Pentru dezvoltare,
pentru
supravietuire aceasta este principala
conditie.
imi amintesc cum, cu cativa ani In urma, Incercam sa
patrund mai profund In straturile divinului. Cel mai U~or
0 puteam face prin intermediul campului
magnetic. Prin
trecerea de la 0 lume la alta,
caracteristicile campului
magnetic nu ~tiu de ce, sunt mai stabile acolo unde se
gasesc polii magnetici ai Pamantului. Acolo se schimba
caracteristicile timpului ~i spatiului. Polul Sud tinde catre
trecut. Aceasta tendinta trece In emisfera vestica, In
Continentul american. Polul Nord tinde catre viitor, prin
Rusia ~i Orientul Mijlociu coboara spre Himalaia. in
partea de est a Americii de Sud exista 0 zona de maxima
orientare catre trecut. inainte nu puteam sa Inteleg un
lucru: daca omul In viata trecuta sau Intr-una mai
Indepartata, a locuit In aceasta zona, atunci de regula, el
avea tendinte catre magia neagra, adica aptitudinile sale
Ie subordona avantajului
material. lar daca traia In zona
muntilor Himalaia, dimpotriva,
tendintele erau altruiste.
Apoi am Inteles dintr-o data: trecutul este material, ceea

ce ne Inconjoara, iar viitorul este spiritual. inseamna ca

emisfera vestica tinde spre acumularea de valori
materiaIe, spre dezvoltarea lumii materiale. Emisfera
estica tinde caire viitor, spre ceea ce nu este realizat, spre
spiritual. Omul spiritual Iraie~te mai mult prin viitor ~i
manifesta altruism. Dar absolutizarea viitorului, adica a
spiritualitatii, duce la stoparea dezvoltarii ~i la distrugerea
viitorului. Materialistul traie~te prin trecut, spre deosebire
de omul spiritual care se orienteaza catre intuitie ~i
genereaza cultura; materialistul se orienteaza spre fapte ~i
argumente, spre experiment, adica spre anal iza
evenimentelor deja consumate. Apropo, una din
cuno~tintele mele, cand i-am vorbit despre America de
Sud, mi-a spus ca polul magnetic sudic migreaza exact
catre aceasta zona. Omul care regreta trecutul, care nu-I
accepta, declan~eaza programul distrugerii lumii
materiale. Omul care se teme de viitor, care gande~te urat
despre viitor, declan~eaza programul de distrugere a
lumii spirituale. Reiese ca tristetea reprezinta
nelncrederea In viitor, neacceptarea lui. De aceea omul
care gande~te In termeni sumbri despre viitor, se omoara
pe el Insu~i In acest viitor ~i, dupa aceea, cand acesta
vine, omul se Imbolnave~te pe nea~teptate ~i moare. Un
pacient se interesa ce perspective are, bune sau rele? I-am
raspuns ca n-am sa-i deconspir acest lucru.
"Daca am sa
va spun ca In viitor totul va fi bine, veti Inceta sa lucrati
asupra dumneavoastra, iar daca Vaspun ca totul va fi riiu,
cu atilt mai putin veti face". intrucat oamenii, In marea

224
225

.~
J~"'"

lor majoritate tind spre material, spre trecut, toate religiile

i-au orientat spre spiritual, spre viitor. Acest lucru Ie
ridica spiritualitatea dar ducea la dogmatism ~i
despotism. Oe aceea despre viitor nu trebuie gandit nici
bine, nici rim. in viitor nu va exista nici rai, nici iad.1n viitor
va fi Oumnezeu. Oe aceea a te teme, a dispera, a te supara
este lipsit de orice sens, iti ramane doar sa iube~ti. Oar
Oumnezeu nu este numai in viitor, El este in trecut ~i in
prezent. Oe aceea nemultumirile interioare, in legatura cu
trecutul sau viitorul reprezinta agresiune impotriva lui
Ournnezeu.

0 femeie plange la telefon:

- Am fost deja la dumneavoastra la consultatie. Am

mari probleme cu fiu!. El este foarte crud, tot timpul se
cearta cu toata lumea. Ne j igne~te ~i, cu toate ca am fost
la dumneavoastra la consultatie, nimic nu s-a schimbat.
Nu demult ~i-a omorat caine Ie cu toporul, iar ieri tot cu
toporul a incercat sa-~i omoare nevasta.
Ma uit la campul fiului. Un singur ata~ament, dar
foarte putemic: creatia, procrearea. A~entul
fa(ii de
procreare, de fami lie, de omul drag, genereazii gelozie ~i
suparare.
- Oorinta de a face tel ~i sens al vietii din omul iubit
exista inca in dumneavoastra. Ati transmis acest lucru
intr-o propoqie uria~a fiului dumneavoastra. Oar daca

iubili ceva mai mult decat pe Dumnezeu, mai tarziu, acest

lucru 0 sa incepeli sa-l urali.
- Oar am !acut intotdeauna tot ce mi-ali spus. Nu
~tiu de ce nu se aratii rezultatele. Eu m-am striiduit foarte
mult.
Haideti sa repetam, ii propun eu. La
dumneavoastra in familie are loc absolutizarea crealiei, ~i
a procrearii.
- Oa, spune femeia. inneamul nostru am avut talente
mari la pictura. Fiul meu de asemenea, ce-i drept ca
autodidact, incerca sa picteze ~i sa deseneze. insa lui nu-i
prea reu~esc picturile ~i din aceasta cauza sufera cumplit,
aproape ca ii vine sa planga.

A'

- inaintea conceperii copiilor trebuie umilite valorile

omene~ti celemai inalte, chiar ~i dorinla de a na~te copii,
~i de a crea. Oar cu agitalia dumneavoastra, cu regretele
dumneavoastra v-ali agatat in a~a fel de toate acestea,
incat cel mai mic insucces it scoate din sarite pe fiul
dumneavoastra.
- Opt ani nu am avut copii, iar eu tare mi-i doream.
Sotului meu nici ca-i pasa. El nu voia sa mearga la
control ~i nici sa se trateze. imi era grozav de ciuda.

- Fiului dumneavoastra,in viata anterioara, cand i~i

!acea planuri de crealie, i-a fost distrusa dorin(a de a avea
copii, de a avea familie sau el a refuzat toate acestea. In
aceasta via(ii, la inceput Oumnezeu nu va diidea copii.
Puteati sa-i dorili ~i sa faceti tot ceea ce era necesar
pentru a-i avea, dar sa va suparali pe dumneavoastra
227

226

~
--.

.n~iva, pe destin ~i pe Dumnezeu, nu aveati voie. lar

dumneavoastra v-ati suparat ~i .nca mult de tot v-ati
suparat. $i .n primul rand, pe Dumnezeu. Sa mergem mai
departe. SOlOI dumneavoastra v-a fost trimis de
Dumnezeu ~i de destin. Cand prin el va erau trimise
neplaceri, suparandu-va pe el, dumneavoastra va suparati
pe soarta ~i pe Dumnezeu. Supararile pe Dumnezeu
genereaza diavolismul ~i 0 uria~a cruzime. in masura .n
care yeti .ntelege acest lucru ~i va yeti ruga, .n aceea~i
masura 11yeti purifica prin dumneavoastra pe fiu ~i pe
urma~i. Este mai bine sa fii ateu, care nu 11cunoa~te pe
Dumnezeu, ~i sa te superi numai pe un alt om, decat sa fii
un credincios care, drept raspuns la unele .ncercarii, se
supara pe destin ~i pe Dumnezeu.
Dupa campul femeii se vede ca acum ea a .nteles. S-a
schimbat ~i campul fiului ei spre bine. La .nceput am
vazut .n acest program numai gelozia, .ngreunandu-i
femeii posibilitatea de a-~i corecta situatia. Pana la urma
totul s-a smr~it cu bine, dar pe mine ma chinuia 0 singura
.ntrebare la care nu gaseam raspuns.
Eu nu 11 pot purta pe pacient prin toate verigile
lantului. Eu .i descriu principalele verigi iar pe celelalte,
urmandu-ma .n mod intuitiv, pacientul ~i Ie purifica
singur. in cazul de falii .nsa, acest lucru nu s-a .ntamplat.
incerc sa-mi dau seama de ce dupa prima .ntalnire, n-au
intervenit nici un fel de modificari. Era 0 problema. Oar
nu puteam sa .nteleg despre ce este yorba. in acest
moment m-au chemat la telefon. Suna un pacient din

.-'-

..~
.~..c_-

~.......

Orientul .ndepartat. Fiul sau avea cancer. Era afectat

rinichiul ~i avea 0 mare tumora .n abdomen. ii cercetez
campul baiatului ~i nu descopar .n el deformatii mari.
Exista un ata~ament falii de creatie ~i de procreatie. Oar
este foarte subtire. Din nou nu pot sa .nteleg nimic. Ceva
ma tine .n loc, dar cauza nu 0 gasesc. De zeci de ori
rasucesc pe 0 parte ~i pe alta evenimentele zilelor
precedente. incerc sa comb in experienta acumulata, cu
intuitia. imi amintesc de 0 discutie cu 0 femeie. Poate ca
baiatul s-a suparat pe destin ~i pe Dumnezeu? in cazul de
falii gasesc principala veriga. Aceasta
0 constituie
supararile colosale pe Dumnezeu din cauza problemelor
cu omul iubit. M-am deprins sa privesc nivelul spiritual
ca fiind nemijlocit legat de trup. lar bolile grave
constituie afectarea planurilor spirituale. Cercetez primul
nivel: supararile pe femei. Erau 1300 de unitati. Acum
sunt numai 70 de unitati. Nivelul destinului (supararile pe
femeile iubite, pe destin): erau 3000 de unitati, au ramas
numai 1000. Nivelul supararii pe Dumnezeu: erau 4000
de unitati ~i au ramas tot 4000. Mai existau .nca supilrari
pe viitor.
lntensificarea contactului cu viitorul reprezintii
intensificarea spiritualitatii, de aceea cand este .njosit
viitorul, este .njosita ~i spiritualitatea. Acest lucru poate fi
suportat numai atunci cand viteza de epuizare a iubirii din
suftet .ntrece pretentiile, adica iubirea pentru Dumnezeu
depa~e~te iubirea pentru toate celelalte. Oar de ce campul
baiatului se modifica atat de lent? Realizez ca n-am reu~it

I
'.

;f

228

229

6~
...............

"I(

.~

'''''I~

..L.

sa pun ordine in mine insumi. Cercetez nivelul acestui

aspect la mine. Supiirarea. pe oameni constituie peste
2000 de unitali, supararea pe Dumnezeu 33000. Sunt
derutat. Cine sunt eu, daca prezint asemenea parametri de
agresivitate fala de Dumnezeu? ~i cui vor folosi cartile
meIe intr-un asemenea plan, daca sufletul meu arata atat
de jalnic? Mi-aduc aminte cum in copiliirie am sarit
pentru prima data in apa, de la 0 mare inallime, cu capul
in jos. Am stat muM vreme, imi era frica. Dupa aceea mam concentrat ~i am sarit. Dupa desprindere, parcurgand
aproximativ un metru, brusc m-a cuprins 0 dorinlii
cumplita de a ma intoarce. Acum simleam aceea~i
dorinla. Cand am inleles in ce am intrat, am vrut sa
renunl, sa ma intorc, dar era deja prea tarziu. Prima carte
se pare ca mi-a modificat intr-atat de puternic energia,
incat nu puteam sa nu 0 scriu ~i pe a doua, pentru ca nu
am reu~it sa expun unele momente foarte importante in
acea prima carte. Daca nu mi-a~ fi cercetat campul sau
daca nu a~ fi ajuns la nOliunea de "suparare pe destin, pe
viitor ~i pe Dumnezeu" ce s-ar fi intamplat atunci? Un
singur lucru totu~i, ma lini~tea: ii explicam pacientului
ca, cu cat este mai inalt nivelul de dezvoltare al omului,
cu atat sunt mai mari pretenliile sale, daca el este a~at
de acest nivel. Daca eu am asemenea pretenlii falii de
Dumnezeu inseamna ca intr-o vialii anterioara, probabil
ca ~i nivelul meu de dezvoltare era destul de ridicat. De
acolo am
~i adus supararea pe Dumnezeu. Daca

230

Creatorul nu m-a distrus la inceputul vietii, inseamna ca

pe langa minusuri aveam ~i plusuri.
I
"

Cand imi incheiam prima carte, mi s-a intamplat ceva

curios. Primeam infonnatia sub forma de text, iar textul
era aproximativ acesta: "Daca nu vei recunoa~te ca porti
in tine divinitate, cartea nu va fi scrisii". Sunt om de
~tiinta, cercetator al structurilor biocampurilor. Metoda
mea se bazeaza pe investigatia ~tiintifica, pe analiza,
comparatie, pe incercari ~i gre~eli. Eu sunt cinstit pana la
capiit ~i spun concret tot ce s-a intamplat cu mine.
Newton a descoperit legea gravitatiei terestre. Eu incerc
sa descopar legile dezvoltarii spirituale. Oar sa raman
numai om de ~tiinta nu mi se permitea. lar eu doream sa
editez prima carte in care informatia era foarte
importanta. De indata ce m-am impacat cu acest gand,
totul a inceput sa mearga normal. Dupa terminarea celei
de a doua carti, situatia s-a repetat. Trebuie sa recunosc
ca-I port pe Dumnezeu in mine. Mi s-a dat sa inteleg ca
nu voi ramane doarom de ~tiinlii cand voi scrie despre
asemenea lucruri. De abia acum am priceput despre ce
este yorba: fiecare din noi il poarta pe Dumnezeu, dar
practic, acest lucru nu este evident. in mine insa trebuia
sa fie evident pentru ca, daca eu voi vorbi despre lucruri
de care m-am apropiat numai ca om de ~tiinlii, aceasta
poate fi periculos ~i pentru mine ~i pentru altii. Pe masura
dezvoltiirii valorilor omene~ti,tot mai puternic trebuie sa 50

;f

231

ilia.

--

. ,

..,..
--,

-0.-

--------------.

manifeste contactul interior cu Durnnezeu. Tot mai putemic

omul trebuie sa simta ca iI poartii pe Dumnezeu in sine
insu~i. Sa cuno~ti lumea numai pe treptele searii este
imposibil. Seara se va narui. Trebuie nu doar sa te ridici
de jos, dar sa ~i eobori de sus. Cu cat ne apropiem de un
plan mai fin, eu atat mai departe, in al doilea plan tree
logica, experienla ~i analiza. Inseamna ea omul trebuie, in
aeel~i timp, sa se simta: corp fizic ~i esenlAde procreare,
care depinde de lumea inconjuratoare ~i interaclioneaza
cu ea ~i cu Dumnezeu. Independent de lumea inconjuratoare, Dumnezeu iradiaziiiubirea care creeazii ~idezvolta. ~i
aceasta particula divina noi trebuie sa 0 simlim in
interiorul nostru permanent. Atunci nici un fel de valori
omene~ti nu ne vor inmormanta, oricat de mult Ie-am
iubi.

Acum doua zile m-a sunat 0 femeie:

- Am visat ceva foarte straniu ~i ingrozitor. Mi-am
vazut copilul, corpullui fiind acoperit total de tatuaje. Un
om nu prea inah, aproape pitic, II ducea pe copilul meu
de mana intr-o incapere ~i eu ~tiam ca acolo va avea loc
un sacrificiu ritual.
- M-am uitat la campul femeii ~i am vazut ca grijile
ei pentru copil sunt intemeiate. Campul copilului nu arata
bine. Cauza mi s-a parut stranie ~i nea~teptatii:
absolutizarea structurilor care ies dincolo de limitele
trecutului, prezentului ~i viitorului. Nici macar nu aveam
232

denumiri pentru aceste structuri. Cum sa ies din aceastii

situalie? Ii spun femeii urmatoarele:
- In doua din vielile anterioare ali considerat ca
Dumnezeu este ceea ce se afla dincolo de materie ~i
spa~u ~i aproape dincolo de limitele timpului. Dar acesta nu
era Dumnezeu. V-a~ inchinat altor zei: erau valorile
omene~ti superioare. Zeii carora v-ali inchinat erau
intruchiparea acestor valori. Rugali-va. Sunali-ma maine
din nou. Daca fiul dumneavoastra va avea campul curat
inseamna ca am avut dreptate. Cand iI veli simti
permanent pe Dumnezeu in suflet vor disparea disprelul,
blamarile ~i once nemullumire fatii de lumea
inconjuratoare.

if
It,

,,(

Mama, dar mai ales fiica ma roaga sa Ie salvez sotul,

respectiv, tatal. Diagnosticul - cancer pulmonar.
Cancerul la plamani ~i stomac se trateaza foarte greu
pentru ca aici nu este yorba doar de suparare pe oamenii
apropiali, ci ~i pe soarta ~i viitor. Cauza din care au
aparut aceste complicalii, 0 constituie linia iubirii. Omul
iubit, familia, copiii, pentru tatal bolnav au devenit
valoare superioara. Agresivitatea legata de aceste lucruri
in cea mai mare parte, el a transmis-o urma~ilor sai. Ii
explic fiicei:
- Pachetul de suparari pe oamenii apropiati, pe
lumea inconjuratoare, pe sine insu~i, pe destin ~i
Dumnezeu poate sa va ucida pe dumneavoastra ~i pe
233

i
-

~
.f"

...,.~-

..~

~
.

copiii dumneavoastra. Este necesar sa va schimbali

conceplia despre lume. Oricat de injosita ar fi iubirea
dumneavoastra pentru oamenii apropiali, pentru lumea
inconjuratoare, sentimentul interior al iubirii trebuie sa
ramana intangibil. Iubirea pentru omul apropiat creeaza
aceasta lume ~i intrucat acest sentiment este legat de
aceasta lume, atunci, odata cu distrugerea lumii se
distruge intr-o masura apreciabila ~i aceasta. ?ar, in
interior, exista numai iubire pentru Dumnezeu. Intrucat
Dumnezeu este ve~nic, acest sentiment este de asemenea
ve~nic. De aceea ele nu trebuie sa se asocieze, chiar daca
tree reciproc din una in alta.
- Iubirea divina se manifesta in noi cu atat mai
puternic cu cat mai puternica este iubirea omeneasca.
Apoi iubirea omeneasca se destrama pentru a nu se ata~a
de cea divina, iar mai apoi rena~te din nou.
- Amintili-va toate momentele, ii spun eu fetei, cand
v-a fost injosit sentimentul de incredere ~i parcurgeli din
nou aceste momente pastrand sentimentul iubirii.
Ea da din cap dar, cand peste pUlin timp intra in
camera, nu vad la ea schimbari deosebite.
Ea 11suna pe tatal sau la spital. Peste 0 ora revine la
consultalie ~i ma anuntii ca tatalui sau ii este ~i mai rau.
Ma uit sa vad cat de profund au intrat supararile in
sufletul tatalui ~i viid un tab Iou absolut dezolant.
Am lacut 0 ierarhizare a valorilor omene~ti. Nu
demult ii explicam unui pacient.

234

:L

In afara valorilor omene~ti din trecut ~i prezent,

exista valori ~i in viitor ~i pierderea lor este ~i mai

dureroasa. Cand va rugali, puteli prin cuvintele
dumneavoastra sa spuneli ca orice valoare omeneasca,
orice fericire omeneasca din trecut, in prezent ~i in viitor
este un mijloc pentru a-I iubi pe Dumnezeu~
Insa nu demult am gasit niveluri care tree dincolo de
limitele prezentului, trecutului ~i viitorului. N-am putut sa
gasesc 0 denumire pentru verigile acestui lanl. Credeam
ca nu ma voi mai intalni degraba cu acestea. Nici unul
din modelele obi~nuite n-a funclionat in acest caz. E
drept, a existat un moment ~i anume cand incercam sa
determin cu ce se leaga la om prima veriga a acestui lanl.
Am vazut ca este yorba de zona genitala. Ce-ar putea sa
insemne asta? Ca atracliile sexuale ies din limitele
prezentului, trecutului ~i viitorului? Foarte straniu. A
doua veriga era in zona pieptului. A treia in cea a capului.
La bolnavul pe care-I analizam la distantii era
absolutizarea catorva niveluri ale lan(ului, dar nu ~tiam
cum sa explic acest lucru sOliei ~i fiicei pacientului. Am
incercat sa explic prin metodele obi~nuite; crealie, omul
iubit. Dar fata nu m-a inleles. Am vazut disperarea ei, dar
dupa tabloul bioenergetic, era clar ca situalia se inrautiilea
~i mai mult.
- Patruzeci de minute pauza, Ie spun eu. Ele ies ~i eu
ma cufund in meditalie. La limita somnului POli sa
gase~ti mai u~or solUlii noi. Timp de douazeci de minute
a fost 0 activitate febrila, cu toate ca con~tiinla aproape ca

\i

"f

235

ilia.

--

1
'"

~
~

dormea. Con~tiinta este legata de stereotipurile obi~nuite.

Este greu pentru ea sa primeasca 0 informatie noua. Dupa
0 jumatate de ora imi vine 0 idee noua: senzatiile sexuale
trebuie mai intai date lui Oumnezeu ~i dupa aceea
omului. Imediat ce am simtit acest lucru am viizut 0
ameliorare in campul fiicei ~i al tatalui.
Le invit pe paciente:
- Ei, cum e? Simtiti vreo ameliorare? 0 intreb eu pe
fiica.
- Oa, parcii mi s-a u~urat sufletul.
- Prima senzatie sexuala trebuie data lui Oumnezeu.
- Cum sa inteleg asta?
- In sentimentul iubirii este intotdeauna un element
de atractie sexuala ~i daca primul sentiment trebuie sa-i
fie dat lui Oumnezeu, atunci in acela~i fel trebuie
procedat ~i cu atractia sexuala. In viata cotidiana acest
lucru este foarte simplu: daca pentru simtul
dumneavoastra sexual principalul tel este omul iubit,
atunci cand biirbatul va injose~te, va jigne~te dorintele
sexuale, nu yeti putea suporta acest lucru. Oeoarece acest
sentiment depinde de omul iubit, inevitabil va izbucni
agresiunea. Oar daca el nu depinde de omul iubit, atunci
orice injosire nu va ucide iubirea interioara. Sunati-l pe
tatal dumneavoastra ~i, dupa aceea, sunati-ma pe mine.
Femeile pleaca iar eu ~tept rezultatul. El este foarte
important. Oaca concluzia este corectii, trebuie sa fie 0
cat de mica ameliorare. Dupa vreo doua ore, fata ma suna.

- Sa nu fie de deochi

.--.-

..II!P'

.,--

.~

dar tata se simte cu mult mai

bine.

.',;~
.:Ii,!
1>

Inteleg ca in viitorul apropiat, oamenilor Ie va fi greu

sa-~i dea seama ce fel de lant este acesta care iese dincolo
de limitele prezentului, viitorului ~i trecutului. Oaca n-am
sa-mi dau seama nici eu, n-am sa-I pot ajuta pe aeel
pacient ale ciirui suparari s-au scufundat la acest nivel. ~i
iatii, zi dupa zi, incerc sa determin relatia dintre
componentele acestui lant. Se dovede~te ca trecutul,
prezentul ~i viitorul sunt liniile iubirii falii de lume ~i ale
dezvoltarii personale, adica tot ce exista in timp ~i
reprezinta consecinta activitatii acestei succesiuni de
programe karmice. Prima veriga 0 constituie atractia
sexuala. Ea apartine acestei lumi, ie~ind in acela~i timp
dincolo de granitele ei. A doua veriga se leaga intr-un fel
de suflet. Ea iese dincolo de limiteIe timpului. A treia
este in legatura cu con~tiinta. A patra veriga imi este inca
necunoscuta. Ea e situatii deasupra capului omului.
Cateva saptamani am incereat sa gasesc situatii in care
ar fi putut fi injosiri ale valorilor umane superioare.
Puricandu-mi viata ~i intiimplari din viata altora, dadeam
in principiu de situatia cand, omul iubit respingea iubirea.
Oupa aceea, dintr-o data, mi s-au clarificat toate: tot
Universul, cu toate componentele sale, se na~te din
iubire, deci existii 0 separare a nivelurilor acestei iubiri.
Primul nivel este eel sexual care reune~te tot ceea ce este

;1

237
236

....

~
.~

. -..---....---.-

viu. AI doilea nivel este acela cand, se iube~te nu numai

cu corpul dar ~i cu sufletul, propriu animalelor
superioare. AI treilea nivel este atunci cand se iube~te cu
trupul, cu sufletul ~i cu con~tiinta. La animale acest nivel
se intalne~te rar; in principal este prezent la oameni. La
oamenii spiritualiza(i, deosebi(i, iubirea se manifesta ~i la
cel de-al patrulea nive!. In principiu, iubirea poate fi
cunoscuta pana la nivelul al ~aptelea. Teoretic, pana la cel
de-al zecelea. Omul de astazi pur ~i simplu n-ar rezista la
mai mull. EI nu va putea suporta durerea pierderii.
Personal am gasit ~aptesprezece asemenea niveluri. Cu
siguranlii ca ele sunt mult mai multe, dar pentru ziua de
astiizi, aceasta este limita sensibilita(ii mele. Simt ca am
ajuns sa in(eleg cum se cliide~te iubirea in acest Univers.
Pentru a sim(i iubirea divina la nivelul con~tiin(ei, trebuie
sa trece(i prin toate cele ~aptesprezece trepte. Apoi sa
suporti durerea pierderii lor. Din acest motiv, iubirea falii
de Dumnezeu trebuie sa fie de zeci de ori mai inalta decat
nivelul la care se gase~te omenirea in momentul de fa(a.
Urmaream cum se desfii~oara procesul de dezvoltare. La
inceput, omului i se diidea voie sa se atinga de
manifestarile superioare ale iubirii, care poate atinge
nivelul al patrulea, al ~aptelea, al optulea, al
treisprezecelea. Dupa aceea el incepe sa fie desprins de
acest sentiment pentru ca acesta sa nu fie confundat cu
iubirea divina. In medie omul poate suporta 0 jumiitate
din aceste niveluri: daca el a cunoscut iubirea de nivelul
al ~aptelea, atunci el 0 poate suporta pe cea de nivelul
238

-,"1-.

trei, patru. Daca a cunoscut iubirea de nivelul al

treisprezecelea, el 0 poate suporta pe cea de nivelul ~ase~apte. Daca umilirea este mal puternica decat
posibilita(ile de a suporta pierderea, omul se
imbolnave~te sau moare.

Am obiceiul sa ma uit des in oglinda sa vad daca am

mai imbiitranit sau am mai intinerit... Recent, am hotarat
sa verific daca acest lucru nu este cumva 0 incalcare a
legilor supreme. Se pare ca da. Este dorin(a mortii
viitorului ~i a propriei persoane in viitor. Adica in mod
subcon~tient ma ternearn de biitrane(e ~i cand am vazut pe
,
fala
mea semnele imbiitranirii, am simtit teama in fa(a
'
viitorului. A crescut agresivitatea subcon~tienta ~i
procesele imbiitranirii s-au accelerat. Omul nu trebuie sa
spuna: "eu am boga(ii". Nu merita sa spui: "Corpul meu
imbatrane~te". Cand omul pronun(a cuvantul "eu", el
trebuie sa reprezinte nu bani, ma~ini sau apartamente ~i
nici inveli~ul sau fizic. Nici aptitudinile, intelectul ~i
perfec(iunea. "Eu" inseamna: iubire care straluce~te in
sufletul meu. Toate celelalte, noi Ie primim pentru 0
folosire temporara. ~i nu avem dreptul sa Ie asociem cu
scanteia nemuritoare din sufletul nostru.
(

~.

If

- Am plecat din republica noastra, imi poveste~te 0

femeie. Cand s-a starn it valul na(ionalismului, am in(eles

.~
.~

239

~.

.-

i"

~
.-.~-'"

,..",..

.~
f

ca asta nu se potrive~te cu caracterul meu. Spuneti-mi,

nationalismul este 0 incalcare a legilor sau nu?
- Bineinteles, este idolatria destinului favorabil al
poporului. Acest lucru duce la distrugerea destinului. Cu
ciit mai putemic izbucne~te nationalismul, cu atiit mai
multa distrugere se poate a~tepta in viitor.

Un tiinar are 0 boala din cauza careia se produce 0

atrofiere lenta a mu~chilor. Aceasta boala blocheazii un
putemic program de autodistrugere.
- La intiilnirea noastra trecutii v-am explicat ca are
loc la dumneavoastra absolutizarea iubirii pentru lume ~i
pentru oameni, ceea ce determina gelozia, suspiciunea ~i
irascibilitatea. Dar programul de distrugere a omului iubit
din cauza geloziei, este un program de distrugere a
copiilor lui. Acest program se transforma destul de rapid
intr-unul de autodistrugere. De asemenea acest program
love~te copiii, de aceea apar boli grave, pentru ca sa nu
fie mutilate sufletele copiilor ~i ale urma~ilor. La
dumneavoastra aceastii agresivitate este atiit de mare
pentru ca dumneavoastra sunteti ata~at de linia dezvoltari;
perfectiunii, prin urmare trebuie sa continuati sa lucrati
cu sine in~iva.
- Simt ca pentru mine omul iubit este deocamdata ,
cea mai inalta fericire, imi spune pacientul.
- Am sa va explic de ceo Toate valorile se nasc din
sentimentele de iubire. In zona primei chakre, iubirea se
240

I
-I

j
I

realizeaza ca 0 dorinlii sexuala. in zona pieptului, iubirea

se realizeaza ca prietenie, bune relatii, bunatate. in
regiunea capului, iubirea se realizeaza ca spiritualizare ~i
. creatie. Deasupra capului, in corpul energo-temporal al
omului, iubirea se realizeaza sub forma contactului cu
viitorul, a sperantelor pentru viitar, a sentimentelor de
apropiere de Dumnezeu in viitor. La dumneavoastra nu
exista ata~amente de nivelul al doilea ~i al treilea, in
schimb se pastreaza falii de nivelul intiii ~i cel de-al
patrulea. Ce inseamna asta!? inseamna ca prima senzatie
sexuala sunteti gata sa 0 dati femei i ~i de asemenea
dorinta de iubire sunteti pregatit sa i-o dati tot ei.
intelegeti un adevar simplu: Dumnezeu nu este numai
tatal, Dumnezeu este ~i mama, fratele ~i sora, sotul ~i
sotia ~i cele mai mari dorinte de iubire sunt dorintele
intiilnirii ~i comuniunii cu Dumnezeu. lar dorinta de
intiilnire cu omul iubit este doar mijlocul pentru
intensificarea uniunii cu Dumnezeu.
- Care sunt principalele puncte vulnerabile la mine?
se intereseazii tiinarul.
- Priviti: Dumnezeucreeaza Universul. Dumnezeu il
dirijeaza ~i il readuce la El. in mitologia indiana acest
lucru se nume~te inspiratia ~i respiratia lui Brahma. Deci
prima valoare omeneasca este crearea lumii. Creatia,
procrearea, iubirea falii de oameni ~i falii de lume,
reprezintii conducerea lumii. Aptitudinile, intelectul,
perfectiunea, destinul, toate acestea sunt intoarcerea catre
Dumnezeu care se va realiza in viitor. Omul este lovit in

;f

\~
J

241

.-.I

---

aceste Irei puncte pentru ca iubirea legalii de lumea

inconjuratoare sa nu se asemuiasca

eu iubirea

divina.

In martie 1996 am fost rugat sa tin 0 conferinta la

Societateaorbilor. In sala erau vreo cincizeci ~aizecide

-

oameni. Conferinta era fixalii pentru ora ~aisprezece.

Inainte de asta, eu trebuia sa ma ocup de treburile mele in
atelier. Cu 0 zi inainle, m-a sunat un cunoscut. II
cuno~team

de cincisprezece

ani, 'Io5a nu oe mai viizllsem

de mult timp.
- Acum te sun ca pacient, spune el. Ai putea sa ma '\iuti?
Treci maine pe la mine la atelier, in jur de ora
douasprezece ~i vorbim atunci.
Cand a venit, I-am diagnosticat in graba. In principiu
era sanatos, numai prima chakra era aproape inchisa.
Asta denolii probleme cu urma~ii. Sufletele copiilor erau
foarte incarcate.
- La tine totul este destul de bine, numai ca ai un
puternic ata~ament de creatie ~i procreare. Prin urmare
este yorba de supiirare, de gelozie, probleme in viata
personala. EI a vazut ca i-am facut un diagnostic
superficial ~i, in mod delicat incearca sa ma ajute.
- in familia noastra s-au nascut 18 oameni, incepe
sa-mi povesteasca el. 12 au murit, iar acum incep sa
moara ceilalti. Barbatii din neamul nostru nu au copii.
Numai un singur frate are baieti.
242

,..

Ambii prezinta deformatii ale campului, caracteristice

mortii. 0 puternica absolutizare a creatiei, a procrearii,
plus absolutizarea perfectiunii, iubirea pentru un alt om,
trufia. 0 tema cunoscuta.
- Situatia ta este mai buna decat cea a fratilor liii
decedati, datorita buniitatii tale suflete~ti. Ata~amentul
pentru perfectiune nu exista, numai probleme de iubire.
Dumnezeu creeaza Universul. Dumnezeu il stapane~te ~iI controleaza ~i Dumnezeu ~i-I readuce la sine. Omul face
acela~i lucru, dar la nivel omenesc. Daca el absolutizeazii
nivelul omenesc, atunci el incearca sa asocieze valorile
omene~ti cu Dumnezeu ~i sa Ie faca ve~nice. $i atunci are
loc terminarea genealogiei, se sfiir~e~te neamul, intervin
bolile ~i moartea.
Am mai vorbit puti'!, dupa care el a plecat.
$i iata, peste calva timp stau intr-o sala nu prea mare
la Societatea orbilor. inainte de conferintii, in sala erau in
majoritate orbi. Diagnostichez sala ~i vad 0 puternica
absolutizare a urmatoarelor momente: creatie, procreare
~i perfectiune. La inceput citesc biletele primite din sala
~i vad peste tot una ~i aceea~i problema: trufia ~i gelozia.

..-J

I
'.

- Scaderea vederii, a auzului, diabetul, durerile de

cap sunt boli ale geloziei, explic eu. Ca sa ne salveze
sufletele, Dumnezeu ne rape~te tot ceea ce noi
consideram a fi fericire suprema. Sufletul piere daca se
ata~eaza de ceva mai mult dedit de Dumnezeu. Boala
este stoparea intelegerii noaslre incorecte a lumii. Ciind

Spune-mi numele fratilor decedati.

243

~..

~
~.-

--"~-,

.~

~.......

-,.,.

~'
avem 0 concep!ie gre~ita despre lume, stresul genereaza
nu iubire, ci agresivitate.
De la locul ei se ridica 0 femeie ~iIntreaba:
- Spune!i-mi, de ce Dumnezeu se razbuna atat de
crunt pe noi? De ce este el atat de nedrept?
- Organismul niciodata nu se razbuna pe celula, Ii
raspund eu. Ob!inem 0 imagine deformata a lumii atunci
cand Incercam sa adaptam la logica noastra destul de
limitata, logica divina. Atunci cea mai mica
neconcordan(ii a reprezentarilor noastre despre lume
creeaza agresivitate, chiar Impotriva lumii. Daca noi ne
suparam pe un alt om, este ca ~i cum am Incerca sa
umplem paharul cu noroi. Cand el va fi plin, noroiul se va
intoarce catre noi, iar noi vom fi nevoiti sa ne curiitAm
prin intermediul bolii, ~i a suferin!elor. Daca noi ne
suparam pe destin, umplem cu noroi 0 cada ~i trebuie sa
facem acela~i lucru, dar de data asta la 0 scara mai mare.
Capacitatea viitorului este ~i mai mare, iar capacitatea lui
Dumnezeu este intinita. intotdeauna exista 0 linie ro~ie
dincolo de care nu va putea trece agresivitatea noastra.
De aceea Incerca!i sa sim!i!i ca fa!a de Dumnezeu, fa(ii de
viitor, fa!a de destin, fatA de oameni, noi putem sa nutrim
numai un singur sentiment. Sentimentul unei iubiri
nelimitate. Fa(ii de sine, trebuie sa nutrim In interior, de
asemenea, sentimentul unei iubiri nelimitate.
Eu citeam conferin!a ~i-mi aminteam cum, In tinere!e,
era cat pe ce sa orbesc. Am avut un ulcer al corneei la
ochiul drept. La Inceput m-au lasat amandoi ochii, nu
244

vedeam nimic. Cu un an Inainte ma Inver~unasem

Impotriva propriului destin din cauza prabu~irii tuturor
visurilor, sperantelor ~i a nelmplinirii iubirii mele
juvenile. De cate ori aveam traumatisme, aveau de suferit
ochii. M-am temut Intotdeauna sa nu orbesc ~i simteam
ca acest lucru se va ~i Intampla, cauza tiind faptul de a
considera ca infailibile reprezentiirile mele privind
morala, principii Ie echita!ii cand era yorba de iubire. Nu
ma puteam injosi in fata sentimentului de iubire, nu
puteam sa scap situatia de sub control. Pentru mine
senza!ia propriei perfectiuni, a inteligen!ei, ~tiintei de a
manevra lumea inconjuratoare, era piatra unghiulara ~i
principalul punct de sprijin. Mi-am incheiat conferinta ~i
am diagnosticat sala. Moditicarile erau minunate. Apoi
am plecat acasa ~i m-am gandit cat de intinat poate ti
sentimentul meu de iubire prin trutie, blamare ~i dispre!,
gelozie, suparare pe oamenii apropia!i ~i lumea
Inconjuratoare. Yoi putea eu oare sa-mi fac iubirea
independentii de orice? Am sa reu~esc eu oare cu
adevarat sa-mi puritic sutletul? imi puneam aceasta
intrebare din nou ~i din nou, dar nu gaseam nici un
raspuns. Dar acest lucru nu ma mai speria ca Inainte.
Rezultatul a incetat sa mai tie pentru mine lucrul cel mai
important. Nutrind In sutlet sentimentul Dumnezeiesc,
omul tinzand catre ceva la exterior, intelege intotdeauna
ca la nivelul interior, el deja ~i-a atins telul.

;f

~
245

....

~
'.

In cartea a doua ~i a treia am descris contactele ~i

interaC(iunile cu diverse structuri de rang tot mai Inal!. Eu
Ie comparam cu treptele ce duc catre Oumnezeu. Toate
acestea sunt trepte ale iubirii. Nu ~tiam cate Imi va fi
harazit sa urc ~i aceasta necunoa~tere, dupa cum 0
simteam, Ie poate bara multora posibilitatea de a-~i
Indrepta gre~elile. Intrucat orice structura provine din
Iubire, atunci Injosirea tuturor valorilor omene~ti este
egala Injosirii sentimentului omenesc al iubirii. Prin
urmare, cu cat este mai Inalt sentimentul iubirii pe care 11
Incearca omul ~i cu ciit el manifesta mai puline pretentii,
cu atiit este mai mare rezerva de rezistenta la Injosire a
acestui sentiment, cu atiit este mai aproape omul de
Ournnezeu.

.,...

.,...--

.>,'.',

..-J

INCHEIERE

"

;f

Manuscrisul celei de-a treia carti a fost Incheiat.

Trebuia doar lacuta 0 Incheiere. In principiu prin cele trei
carti am Incheiat tabloul lumii Inconjuratoare, dar, daca
mi-ar fi disparut toate problemele ~i eu m-a~ fi simtit
minunat din punct de vedere fizic, totul ar fi fost bine.
Oar n-a fost a~a. Fie ca n-am reu~it sa va corelez cu
sistemul, fie ca primele trei carti au fost doar 0 etapa,
dupa care ar trebui sa vina una noua. Acest lucru nu-I
~tiam. Recent a venit la mine la consultatie 0 femeie care
mi-a spus ca poate Indeparta farmecele.
- Pot sa ma ocup cu a~a ceva? m-a Intrebat ea.
Indepartez farmecele cu ajutorul rugaciunilor.
Am examinat-o pe pacienta ei In momentul anterior
procedurii ~i dupa aplicarea acesteia. La prima vedere nu
prezenta deformati i.

- Totul este normal, i-am spus eu. Puteti sa practicati

procedurile dumneavoastra. Apoi m-am interesat:
247

........

~
.
-

Apropo, nu cumva am ~i eu Tacutefarmece? Raspunsul

m-a surprins intrucatva ~i pe mine:
- Oa, exista farmece ~i inca foarte puternice ~i nu
putine,
- Le-ati putea indeparta?
- Oesigur.
Femeia ~i-a imaginat fantoma mea ~i a inceput s-o
purifice.
- Gata, Campul dumneavoastra s-a cura!at, a spus ea
dupa un timp. Ne-am inteles sa ne sunam a doua zi pentru
control. Ea m-a sunat ~i mi-a spus ca la mine totul este
curat ~i bine, Ne-am inteles sa ne sunam ~i ziua
urmatoare, Stateam ~i ma gandeam la situatia in care am
nimerit. Am scris trei carti despre modul cum se poate
restabili sanatatea iar eu aveam Tacute farmece. Apropo,
dupa procedura ei, m-am simtit la nivel fizic cu mult mai
bine, Siava Oomnului, acele legi spirituale pe care Ie-am
descoperit aqioneazii pe langa mine, Altfel, era un lucru
ciudat: eu invatam pe altii ceea ce singur nu ~tiam. A
doua Zl dimineata a sunat telefonul. Era acea
vindecatoare,
- Farmecele au revenit. In spatele capului ~i langa
prima chakra,
Cercetez campul ~i inteleg ce se intiimpla.
- Ceea ce dumneavoastra ati luat drept farmece,
reprezinta
absolutizarea
valorilor
omene~ti
~i
agresivitatea provocata din cauza lor. Acest lucru trebuia
sa il cercetez dezvoltandu-mi sistemul. Oar, daca

.~

~......-

_.~---_...

'

farmecele se indeparteaza prin rugaciune, sistemuJ devine

inutil. Inseamna ca nu era decat 0 amanare ~i nu
vindecare. Oar pentru ca la mine toate procesele decurg
de sute de ori mai repede, amanarea n-ar fi pentru un andoi, ci doar pentru cateva zile. Este inutil sa ma tratez cu
medicamente. Situatia aparuta a fost edificatoare, Exista
insa aici ~i un mare avantaj: trebuie sa-mi dezvolt in
continuare sistemul ~i conceptia despre lume, Inseamna
ca n-am sa ma plictisesc. Programele de absolutizare a
treptelor iubirii n-au fost inchise la mine. Toate
deformatiile campului meu, femeia le-a interpretat drept
farmece, iar eu ma gandeam ca daca ea va reu~i sa Ie
indeparteze, nu va mai trebui sa fac eforturi inutile.
Privesc in tacere pe fereastra, la primavara lui 1996, la
mugurii ginga~i aparuti doar de cateva zile, Se vede
treaba ca cercetarile mele n-au luat sfar~it.
Oare ce va mai urma...

I
I

'.

248