--

==

.:: ~
QU

U9LZ
t

~
.fi

i
Desenerea

CIP a Bibliotecii

Natonale

Nikolaevici

Serghei

Lazarev

';1

JlA3APEBC.H.
,Ql'larHOCHlKa KapMbl. KHl'lra muaR
OrBeTbl Ha BonpOCbI

~.

DIAGNOSTICAREA

KARMEI

:~',
1

RASPUNSURI
LA
NTREBARI

2000

Copyright
Copyright

renewed <!:>1998 by S.N. Lazarev

<!:>2000 ROVlMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezetVate pentruRomnia ~i Republica Moldova.
oMu1tiplicarea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzis BrA
acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.I..

Traducere din limba rusa

INA ARPAD
~i
GAVRIL
HE~TER

~
Marian Irimia; Editura Kannat

Unie distribuitor: Societatea

de Distributie
Bueure~ti,
str. Ing. Pandele Tru~anu, nT. 13
TeL/fax: (01) 222.69.35,
222.69.38
e-mail: procomenzi@yahoo.com
Imprimat la Tipografia Central.

Comanda

a Cirtii

"GH. ~SACHI"

\-

Editura
DHARANA

\~

'.~

Coperta coJectiei: Mihai Marinescu

Coperta: fragment icoana sec. XV - Andrei Rubliov
~i tehnoredactare:

SOKOLOV

AL~XANDRU

Editura DHARANA
Tel.: 021 3372424
Fax: 021 6446377
e-mail: busuioc@pcnet.ro

Culegere

:'

i:

a Romniei

LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC

Diagnosticarea karmei: Rispunsuri la ntrebAri / Serghei
Nikolaevici Lazarev; trad.: Ina Arpad, Alexandru Sokolov, Gavrila
Renter. - Bucure~ti: Dharana, 2001
428 p.; 20 cm. ~ (Diagnosticarea karmei; 5)
ISBN 973-85007-6-1
1. Arpad, Ina (trad.)
Il. Sokolov, Alexandra (trad.)
Ill. Henter, Gavril (trad.)
159.961

CaHKT-llerep6ypr,

-p

Press

Pro-No;

(!:

Bucure~ti

nT. 1369

--

/.k,~
"
f..n
J,Z!J

~~
-,

.QU

,......-----.~ -

-+:::::

/ "0 '~
,

G'J .'fO~

\/i0

<Jref

.,..-

.1

J~

~~~&
~
Qt-<!-.E u

~.

2::::
.-~ ~!...

~
,

U91.Z

-~-

\i

'"V
~

t~l-

INTRODUCERE

,f

nainte de scrierea fiecarei carli ma mbolnavesc. Pnza

sublire a destinului meu se rupe ~i se destrama. Viala devine
cu totul imprevizibila. ncep sa ma enervez ~i sa ma supr.
Apoi brusc se instaleaza lini~tea. ~i nici un fel de pierderi,
nereu~ite ~i evenimente nea~teptate nu ma mai ating. Este
momentul n care nleleg c ceea ce fac este inevitabil. Cu ct
densitatea informaliei incluse n carte este mai mare, cu att
acliunea ei asupra cititorului este mai puternica iar responsabilitatea mea cre~te daca aceastil' influenlil se dovede~te a (i
nefastil. Calitatea informaliei este data de apropierea mea fala
. de iubire ~i Dumnezeu ~i de neata~area mea de valori le umane,
~i n .special de cele spirituale. Nu doar dragostea pentru bani
trebuie oprita ci ~i ata~amentul falil de idealuri. Cu ct sunt
mai puternice suferinlele omului n timpul nenorocirilor, boIilor ~i cu ct ncearca mai pulin sa depinda de ele ndreptndu-se ciltre Dumnezeu pastrnd ~i intensificnd iubirea falil de
El, cu att sufletul omului devine mai curaI. Fiecare dintre noi,
ntr-o masura sau alta parcurge acest drum. lar puritatea sutletului n cazul acesta nu este ntr-att determinata de cantitatea
~i profunzimea suferinlei ct de concentrarea asupra iubirii
divine ~i de dorinta apropieri i de ea.

'.

.~u

-+'"
~
~-t
a:lf-f-..E

eu

8-

"'=
f-

~
U

-=--=c
uga
h
"

,;.

Pe masura ce merg mai departe, volumul informatiei cre~te,

iar ln spatele frazelor asemanatoare se ascunde un sens tot mai
adnc. Acest fapt permite omului care a citit cartea sa se
schimbe ~i mai mult. Sunt adesea ntrebat: ct dureaza transI!I
Il

farmarile pozitive dupa ntlnirea cu mine sau dupa citirea

car(ilor? "Oaca se schimba caracterul dumneavoastra, va parase~te ~i boala - raspund eu. Pe ct de profunde vor fi modificarile caracterului dumneavoastra, pe att yeti fi de sanatos.

Il

Cartea se intituleaza "Raspunsuri la ntrebari" ~i se prea

poate ca multi sa nu primeasca raspunsuri la ceea ce i framnt. Bine ar fi daca oamenii ar ntelege ca cel mai de seama
lucru nu este ntrebarea sau raspunsul concret. Orumul nsanato~irii este drumul catre Oumnezeu. ~i aici sentimente le sunt
mai importante dect gndurile. Cnd omul se concentreazii nu
asupra perceperii drumului adevarat, ci asupra satisfacerii propriei con~tiinte, efectul poate fi contrar.
n carte sunt ntrebari care se repeta. Am raspuns la
ntrebarile venite din publicul allat n sal, ~i n mod concret
persoanei care a scris biletul. Oaca zece oameni trint aceea~i
ntrebare, voi raspunde n zece feluri diferite, ntruct ma orientez n primul rnd asupra celui care ntreaba, nu asupra
continutului ntrebarii. Cred ca acest lucru va u~ura ntelegerea
sensului celor expuse de mine.

Nefericirea, ghinionul ~i bolile ne urmaresc ntregul

ueam. n multe familii uu este dragoste ~i ntelegere. Orice
lucru a~ ncepe, sau se alege praful de el, sau nu-I pot duce
pana la capat. Am ncercat sa mai c~tig ceva bani (ma
sufoca saracia), peste tot numai n~elatorii. La serviciu se
fac reduceri de personal, "atrn de un fir". Nu de mult,
marna a gasit n perna pe care dormea 0 "fiiciitura". Am
aruncat-o dupa un ritual magic. I iert pe omul care a pus-o
la cale ~i-mi cer iertare fata de Dumnezeu ~i fata de oameni
pentru raul pe care I-am facut vreodata.
Ajutati-ma ca toti cei apropiati sa-~i redobandeasca
sanatatea, lini~tea ~i fericirea.
Odinioara, privind structurile de biocmp ale autorului
mesajului a~ fi spus ca asupra neamului sta un blestem. Dar
voi povesti cum vad lucrurile acum. Structurile femeii, legate
de copii, nepoti ~i stranepoti sunt deformate. Cauza vine de la
strabunica, bunica ~i marna ~i din cele trei vieti anterioare. fn
afara de clarviziune eu iau n considerare ~i parametrii canti. tativi, pe care i voi enunta, pentru a evalua mai bine situatia.
Ata~amentul fata de aptitudini este de trei ori mai mare
dect nivelul critic. Oependenta de principii, idealuri - de doua
ori. n limbajul meu aceste lucruri suna cam a~a: aptitudinile se
nchid cu 300 de unitti, viitorul este nchis cu 200 de unitti.
n msura n cafe un am se ata~eaz de vreo valoare uman,
posibilitatea de a 0 pastra se nchide. La nivelul critic, el
trebuie sa piarda periodic aceasta valoare, iar daca depa~e~te
nivelul critic pastrarea acestei valori va fi nsotita de
nefericire, boli sau moarte.

.QU

6-+~

cu

ca:: i BI:CE-E-.c

Il

Il

JO

==-=

.Hi.lZ

""-

0 dependen( crescuta fa\a de aptitudini, intelect, soartii

norocoasa, se nume~te "trufie". 0 dependen( crescuta vine, n
primul rOOd,din incapacitatea de a accepta pierderea a ceea ce
posezi. La nivel superficial trufia este datii de orientarea ~i
dependen(a crescuta fa( de primul nivel al valorilor spirituale,
adica aptitudini, intelect, bunastare.
Fondul profund, amplu este constituit din dependen(a fa(
de principii ~i idealuri, proiecte ~i speran\e. Cu ct dimensiunea ~i importan\a valorilor umane de care m-am ata~at este
mai mare cu att delictul pe care l pot comite mpotriva iubirii
este mai gray.
Ce se poate spune n cuvinte simple despre aceasta situa\ie?
Karma persona la coincide de obicei cu cea a parin\ilor.
Daca n vie\ile anterioare a fost ucisa iubirea, atunci ~i ntre
strmo;;icineva a comis crime similare.
n func\ie de tipul agresiunii savr~ite mpotriva iubirii, se
masoara durata timpului ct omul 0 va purta n sine; pe ct de
mare este crima pe att de tare va murdari sufletele urma~ilor
~i omul va trebui sa raspunda n vie\ile urmatoare pentru
delictele lor; purificarea prin boli ~i nenorociri I 'la viza, n
primul rnd, pe el ~i nu pe copii ~i nepo\i.
Strabunica acestei femei, lund n considerare informa\iile,
a comis un delict mpotriva iubirii. Motivul a fost trufia, adica
ea ~i-a salvat nu dragostea din suflet, ci principiile, demnitatea,
idealurile. Sensul blestemului ce apasa asupra neamului consta
n agresivitatea crescuta, incon~tientii, mpotriva oamenilor
deoarece agresiunea mpotriva iubirii se transforma ntotdeauna n agresiune mpotriva lumii ~i a oamenilor. Pe ct sunt de
agresiv fa( de lume nauntrul meu, pe att este de agresiva

;:;
c::

':t

fumea fa( de mine. Oamenii cu un orgoliu interior crescut

atrag boala ~i nenorocirea. ~i orict ar fi de ciudat numeroasele
.ghinioane, boli, necazuri sau blesteme i ajuta pe cei din .
aceastii categorie sa supravie(uiasca. Prin toate acestea se
realizeaza diminuarea importan\ei ~i a ata~amentului fa\a de
valorile umane. Atunci, impulsut apropierii de iubire ~i de
Dumnezeu cre~te. Un astfel de neam poate supravie\ui.
Cum se poate ndrepta situa\ia? Primul lucru care trebuie
lacut este sa cultiva\i n dumneavoastra impulsul ce va orienteaza catre iubire ~i Dumnezeu ~i sa-I intensifica\i cu fiecare
zi. Ve\i ie~i acum din sala ~i-n fiecare om ce va iese n ntmpinare yeti vedea Dumnezeirea. n fiece situa\ie care se constituie n jurul dumneavoastra vede\i afirmarea Divinului. Cu ct
yeti sim\i mai mult logica divina, chiar ~i de nen\eles pentru
dumneavoastra acum, cu att yeti depinde mai pu\in de logica
omeneasca. Cu ct sunte\i mai deschisa pentru iubire, cu att
mai pu\in yeti depinde de con~tiin\a deoarece Dumnezeu este
iubire iar omul - con~tiin\a.

.f

Aminti\i-va de to\i oamenii care v-au suparatin via( ~i

ierta\i-i. Sa n\elege\i ~i sa sim\i\i ca voin(a lor nu are nici 0
relevan\a. Prin njosirea omenescului, n sufletul dumneavoastra se salva Divinu!. Aminti\i-va de toate momentele n
care a\i strivit iubirea din sufletele celorlal\i oameni: judecndu-i dispre\uindu-i, desconsiderndu-i, ~i retrai\i aeea situa\ie
pastrndu-va iubirea, anulndu-va preten\iile. Relua\i de zeci
~i sute de ori pna nu yeti sim\i ca daca situa\ia s-ar repeta a\i
trece prin ea ca fiind cu totul ait omo Ruga\i-va pentru copiii,
nepo\ii ~i stranepo\ii dumneavoastra pentru ca ei sa-~i pastreze
II

..

1t

_n_-61R

.!:: ~
~u

~~~.E
~

!I

.~.
~)..J;'--'.
'.'

dragostea fata de Dumnezeu ~i sa nu caute vinovati, orict de

dureroasa ar fi despartirea de valorile umane.
ntelegeti un lucru: daca nu va veti schimba nauntrul
dumneavoastra, nici 0 rugaciune nu va va fi de folos. Trebuie
sa va schimbati pna ~i reflexele. Este greu numai la nceput,
dar daca v-ati hotart sa va transformati rara sa va ntoarceti
din drum, ntotdeauna va fi 0 reu~ita. Pe multi pacienti n-am
prea reu~it sa-i ajut pentru ca erau gata sa lucreze asupra lor
doar cta vreme erau bolnavi sau n nenorocire, adica se rugau
~i ncercau sa se schimbe numai pentru a se nsanato~i sau a
alunga necazurile. Noi ne schimbam pentru a ne apropia de
Dumnezeu ~i nu pentru a capata ~i mai multe valori umane.
Ele vor veni dupa aceea singure. Cu ct sunt mai putin
dependent de fericirea omeneasca, cu att mai multa pot sa am
din ea.
n ce prive~te trupul, ntruct trufie nseamna ~i 0 importanta crescuta acordata corpului ~icon~tiintei dependente de el,
0 limitare periodica n alimenta(ie, respiratie, comunicare este
benefica. Frnarea con~tiintei are loc cnd omul renunta la a
evalua ~i critica ceea ce se petrece. Muzica ritmica ~i dansul
ritmic frneaza de asemenea con~tiinta. Plutirea pe apa ne aminte~te de perioada intrauterina ~i de faza n care tot regnul
viu se afla n ocean, de aceea simturile noastre sunt mai active
iar con~tiinta diminuata. Mersul ritmic, lini~tit, daca dureaza
mai mult deo jumatate de ora, ncepe sa frneze con~tiinta.
Nu degeaba pelerinii ~i parcurgeau drumul pe jos. Orice
gnd ~i stres nerezolvat ne tin mu~chii ncordati. De aceea
antrenarea autosugestiei n timpul careia omul se elibereaza de
orice regret n privinta trecutului, de orice teama n fata

==-

H911

"

;:

vitorului ~i de orice inacceptare a prezentului, ca ~i relaxarea

totala a mu~chilor, sunt foarte sanatoase.
Alimentatia variata consuma mult din forte le organismului,
la fel ca ~i diversitatea de situatii din jurul dumneavoastra. De
llCeea, cu ct modul de viata ~i dieta sunt mai simple, cu att
yeti avea mai multe forte pentru a lucra cu sine.
~i nca un lucru foarte important. Multi sunt gata sa-i ierte
pe 99 dintre oamenii care i-au suparat, dar nu-I iarta pe al 0
sutalea ~i munca asupra sinelui este practic inutila. Daca iertati
trebuie sa-i iertati pe toti. Daca ati hotart sa va schimbati,
aceasta decizie trebuie sa fie rara ntoarcere. ~i daca ati luat
acest drum, nu va a~teptati sa fiti fericit de a doua zi. Poate fi
invers. Tot ce a fost ntunecat n suflet va ncepe sa iasa, pot
aparea adevarate convulsii, att n plan fizic ct ~i n plan
moral. ~i vi se va parea ca ultimele resturi de fericire pe care
le-ati avut va parasesc.
Trebuie sa ntelegeti un lucru: de ndata ce ati decis sa traiti
pentru a cre~te Divinul din sufletul dumneavoastra deja sunteti
fericit. ~i aceasta fericire nu va va putea fi luata de nimeni,
niciodata. Adevarata fericire nu va fi niciodata exterioara, caci
tot ce avem n afara vom pierde. Sentimente le de bucurie ~i
iubire pe care le purtam n sufletul nostru ne aduc adevarata
fericire ~i emana din dragostea fatil de Dumnezeu. Cu ct omul
pastreazil n sufletul sau senti mente le de bucurie ~i iubire, cu
att i va fi mai u~or sa vada n toate principiul primordial. ~i
n masura n care I simtim pe Dumnezeu n toate, suntem
fericiti.
nainte, oamenii se mprteau,n spet, n dou categorii:
cei care vedeau doar lumea nconjuratoare ~i erau nemultumiti

iK

12
13

<'!

T_+:::::;

~uco
.-

~~~QE-<E-<.E

r---~--

,,~-r

~,.,y

..:;
te:
-<
l.J

-==

H9a

-"..

'1
1

de ea,

ncercau

s-o schimbe

~i se umpleau

agresivitate, fiindca luptndu-se

mai

cu ait om

mult

de ura ~i

yom

avea mai mult din lume. Corpul nostru este 0

ei se luptau cu lu!JII'IIctura
informationala

mea

pe care n parte el 0 reprezenta,

era lumea

~i, n final, cu

considerabil
Dumnezeu

mai

Dumnezeu.

mica:

cei

~i nu vroiau

cu Universul
A

care

din aceast

doua

a carui parte
categorie

i vedeau
cauza

este

toate

1... Divina.

pe

nici cu Universul,

Conceptia

despre

aparare,

salva

capabili

sa accepte

Fiecare

om

creata

Umana.

din Univers

este legat de el. Fiecare om

~i este 0

parte a Lui.

aceea

legata de el, mereu

depa~ind

marginile

0 oarecare

masura.

un

doua

umana,
Acum

nivelul

care
de

omenirea

pot

exista

de

al

cu

este

totul

~i conceptie

despre

lume.

n aceast

mai

atunci,
ura
mai

doua
se va

fa(ii de
mulla

Divinitatea.

14

logici
putea

tara

lupta

cu

el, ci pastrnd
Dumnezeire
~i cu

ct

a se

exclude,

ait om,

con~tiinta

mai

noua,

de

ridicat.

gndire

0 situatie,

aspira

situatie.
mai

Umanitatea
spre

totalitate

cu

Cu

att

spatiu

ct este mai

mai

mare

informationale.
informatia

noua

este

ln for-

mare

den-

gradul

n cuvinte

noua

informatie

structurata,

~i timp.

de

simple:

poate fi periculoasa.
au avut, de obicei, 0

destabilizare

multe

vine

Cei

ndurat

decat

cei

prin

intermediul

~i sufletului

care

nenorociri
au

doar

a trupului

informatie.
prin

nu

au
n

fost

carora

multa

viata,

suferinte
nu

este

au

Ii se

vreme

fost

fizice

altui om.
interactiune
bolnavi,

Iii hot~rul

~i suflete~ti,

ntmplasera

au

dintre
au

astfel

fost
de

trebuie

vaznd
ncepe

Dumnezeu

stabilitate crescuta
orgoliului.

Un

valorilor

asemenea

umane

om

prime~te

contribuie
noua

la

infor-

0 noua
cu

multa

dificultate.

sa
ochii

~i
tara a resimti

iubirea,

mult

informatie

amplificarea

ci completndu-se.

~i intensificnd

n orice
yom

cu

noua

ntelepti

~i
coexiste

noi,

purtatorii de

via(ii ~i moarte,

matie
gndjre

~i mate-

I..ucruri.

simultan

societatii

0 etapa

de

tragica.

noua

trecut

este

vectoriala.

nepregatit

cu

ca de pil-

universala

al gruparii

Orice

~i materialismul.

dezvoltare

se apropie

opuse,

cea

destabilizare

soarta

ntr-

~i

pI;Intruun om

Dar

logici ntotdec.una se mpletesc

ele

tipuri

de iubire.

determinat este orientata n

informatiei

I)e aceea

limitele

logici: logica divina,

La exterior ele par mereu

masura

ntrece

~i ale con~tiintei ~i logica umana

da ~tiinta ~i religia, idealismul

~i

este Dumnezeu.

doua

doua

limitele spatiului, timpului

prin sentimentul

este 0 notiune

sitatea

filozofie.

nveli~ fizic ~i 0 con~tiinta

trai dupa

corpului

redllsa la ele. Aceste

subtil, care

fiecare om

avem

yom

matia

ace~tia erau

n sine principiul primordial

n planul

cta vreme

daca

i are n sufletul sau pe Dumnezeu

materiei, spatiului ~i timpului,

De

de ei, cei slabi ~i lipsiti de

0 parte dintr-o astfel de

poarta

depa~e~te

Ca

~ica n mod

vietile ce loi tari ~i puternici

macar

Ea

rieL 0 percepem

nici cu oamenii.

lume

Exist

sa se lupte nici cu
2.

lumea,

stabila.

informatie:

tot
cu
cu

iata ca

acum,

fata

mea,

sta

pacienta

~i se

uit

mei.

Ati citittoate cele patru car(i?

Da. Pe toate

Nu

Da, ~tiu deja sa deosebesc

raspunde

ntreb

eu.

ea.

falsurile, pe cele autentice.

falsurile.

15

,.

.S ;

o~+::::::

~~s.

QU

Q:)t-E-~

-1

~-

.H9l.Z

....-

f-

~
Li

~.

"..
)
,

Atunci va voi povesti ceea ce vad ~i credo Ma yeti

n!elege u~or. Strabunica dumneavoastra

a avut un avort n a

cincia sau a ~asea luna de sarcina.

Il
i
!

Tema - trufia. Pentru ca 0 femeie sa nasca un copil sanatos,

ea trebuie sa-i dea un impuls de orientare catre Dumnezeu. E
foarte simplu. Trebuie men!inuta iubirea cand este njosit
omenescul n totalitatea lui. Fiecare femeie, n toata perioada
sarcinii, pana la concep!ie, trebuie sa treaca prin proba pastrrii iubirii n condi!iile atenuarii valorilor umane. ndepartarea,
miqorarea a tot ce este omenesc, adica purificarea sufletului
se produce prin acuze nedrepte sau tradari din partea barbatului, prin prabu~irea idealurilor ~i speran!elor, prin boli ~i
necazuri. ~i cu cat femeia nu cauta vinova!i, accepta lumea ~i
oamenii a~a cum sunt, cu cat vede mai mult voin(a lui
Dumnezeu n toate, cu cat aspira sa pastreze iubirea divina
care nu depinde de nimic, cu atat mai sanatos va fi urma~ul pe
care I va na~te. Dar daca ~i apara demnitatea, principiile ~i
idealurile ~i prin aceasta ~i calca n picioare iubirea, atunci da
un puternic impuls orientarii catre omenesc ~i renegarii lui
Dumnezeu. Este linia degenerarii neamului.
Clarvaztorii vorbesc n acest caz despre un blestem care
apasa asupra neamului. Urma~ii unei astfel de femei nu se vor
putea lauda nici cu sanatatea, nici cu 0 soarta fericita. Viala le
va fi 0 nereu~ita, condi!ia supravie!uirii va fi 0 pierdere
temporara ~i repetat a valorilor umane pe care, incon~tient, ei
le instituie n !elul ~i sensul vie!ii. Se va suferi ~i de pierderea
valorilor spirituale, lucru ce se poate ntampla prin pierderea
. aptitudinilor, prin boli psihice, narcomanie, alcoolism, delicventa sau ticalo~ie.
16

ave!i
- Dumneavoastra - ma adresez eu pacientei,
aCeea~i tendin( de a depinde prea mult de aptitudini ~i
intelect, principii ~i idealuri, de omul iubi!. Strabunica dumneavoastra, prin urmare ~i dumneavoastra, n vie!ile anterioare
v-a!i idolatrizat omul iubit, a!i ndragit n el mai mult
omenescul decat Divinul. ~i cand a venit momentul purificarii,
nici dumneavoastra, nici stramo~ii dumneavoastra nu I-a!i
primi!. lar dependen!a dumneavoastra interioara fa( de
aptitudini ~i principii este mare, de cateva ori mai mare decat
nivelul periculos ceea ce duce automat la cre~terea preten!iilor
fa( de apropia!i, inacceptarea situa!iilor traumatizante,
permanenta cautare a vinova!ilor, fie n al!ii, fie n sine. Toate
acestea se reflecta n mod negativ asupra copilului dumneavoastra pentru care a!i venit astazi, aici.
- Spune!i-mi, va rog, ce nseamna iubirea divina? ma
ntreaba deodata femeia.
- Este acea iubire care nu depinde de nimic. Cand omul
de~tept sau prost, nobil sau ticalos a mbatranit, s-a ura!it, a
devenit invalid, v-a tradat, v-a lasat ~i a plecat, iar dumneavoastra iubindu-I odata, continua!i sa-I iubit: n pofida a
orice, aceasta este iubire divina.
Dragostea divina vede n omul iubit ~i n lume ocazii
pentru a-~i manifesta iubirea fa( de ele. Continuu sa vorbesc
dar vad ca pe femeie 0 deranjeaza ceva.
- Pentru a va fi mai u~or sa va schimba!i, n primul rand,
trebuie sa va anula!i agresivitatea fa!a de barba!i. Supararea
dumneavoastra din trecut, pe un brbat, ma ataca pe mine
acum ~i va mpiedica sa n!elege!i ~i sa primi!i ceea ce va spun.

- ~i atuncice sa fac?- se nelini~te~te femeia.

ft;tv%

\.'~H. ASACH'"
S 1

QT"" +0::::;
E..:..: i:i.

.!.'I:S
QU

~~~.E
-

Il

i!

Oftez ~i ma uit la ea. A citit patru carli iar percepliile

ei
sunt 0 pagina alba. nleleg ca pricina nu este n ea ci n

sa-I faca.

"Bine, a spus ea, cartile le-am citit, cu cte ceva su nt de

acord. Dar de ce trebuie sa iert un ticalos ~i un nemernic care

mentare?
~i iar ajung la 0 concluzie simpla:
su nt pregatite sa primeasca informalia

daca senti mente le nu

nu vor lasa con~tiinta

m-ajignit?"

~i acum ncerc sa-i explic femeii din fata mea ce trebuie sa

faca pentru a-~i ajuta copilul.

s-o asimileze.
Mi-am amintit de 0 consultalie
la care a venit 0 femeie cu
un copil gray bolnav din na~tere. Ea citise, se pare, trei cr]i,
dupa care au nceput ni~te dureri cumplite
n tot corpul.

- Retraili-va toata viata ~i schimbali-va

atitudinea fala de
cele ntmplate. Treceli corect prin orice situalie, acceptali
umilirea tuturor valorilor umane ca pe 0 salvare a divinului din

"Durerea era att de mare nct trebuia sa urlu - povestea

pacienta - ~i era mai intensa n regiunea ombilicala - spunea
ea punndu-~i mna pe locul respectiv - durerea era mult mai
putemica dect la na~tere. M-a linut doua luni. mi lua minlile

sufletul dumneavoastra.
Ea se concentreaza asupra gndului apoi spune rare

nca nainte de citirea cartilor dumneavoastra am ncercat sa ma schimb cumva. Sunt cu totul ait om dect acum

~i nu ~tiam ce sa fac. Apoi am nceput sa strig: Doamne,

iart-ma pentru uciderea iubirii n vielile anterioare, iarta-mi
toate pacatele din vielile anterioare! ~i durerea rn-a lasat
imediat, disparnd apoi treptat". "Cu ct n subcon~tient este
mai pUlina dragoste fa] de Dumnezeu, cu att .,ste mai slab
punctul de sprij in n schimbarile interioare radicale ~i cu att
mai greu ~i chinuitor se petrec ele "- am gndit eu.

20-25 de ani. De ce nsa lucrurile stau a~a prost?

se realizeaza

dumneavoastra,

n dumneavoastra

~i n copi lui

acum.

Am avut 0 pacient cu care rn-am ntlnit de doua ori, apoi

ea a venit la cinci zile de seminar. A~ fi putut face 0 procedura

Mi s-a povestit despre 0 femeie care a ncercat sa-mi

citeasca volumele dar nu a putut. "Parca mi s-ar fi tumat nisip
n ochi - se mira ea - nu puteam sa citesc ~i gata". Avea titiuri

obi~nuita dar am hotart sa lin nainte cinci zile de prelegeri

pentru a-i nvala pe oameni sa lucreze independent. Tineam
cursurile ~i n paralel diagnosticam participanlii la seminar

~tiinlifice dar ~i pretenlii crescute fa] de oameni ~i lumea din

jur. Atitudinea ei fa] de toate cte se ntmplau era una
singura, rigida. Dupa un timp oarecare, medicii i-au pus diag-

nosticul, practic nu avea ~anse de supravietuire. A nceput iar

10-15 ani - i spun eu - iar ceea ce ali Tacut n

adolescen]

pentru a vedea cum se petrec schimbarile.

consultalie

",

25-30% veneau la

deja vindecali. Aceast femeie, dupa seminar, a

mai primit ~i videocasete

cu inregistrari.

,
...

Comportamentul corect de astzl va fi luat n considerare

dupa

===-==

".

!!ii-mi citeasca lucrarile ~i de aceasta data a reu~it Tara

dificultali. A Tacut primul pas, dar pe al doilea nu a mai reu~it

tendinta pe care 0 poarta n sine. Dar deodata rasare ntrebarea:

de ce dupa citirea a patru carti omul nu nlelege lucruri ele-

.H9/./

.i

-.'"

.0:;

Apoi analizndu-i

18
19

.QU

61~

f&~~~

~ =

{5

H9Ll

Ir'
r

11

,
Iii

l' '

dupa ceva timp biocmpul, i-am spus ca lucrurile merg foarte

prost - ea a fost ~ocata.
- Dar m-am schimbat n ntregime, sunt cu totul aIt om,
spunea ea.
- V-ati revizuit trecutul? Ati trecut din nou, a zecea oara
prin adolescenta dumneavoastra?
A ridicat cu uimire din umeri.
- Nu, nu am crezut ca este att de necesar.
Prin urmare va repet - zic eu - cu ct partea divina este mai
mare n sufletul dumneavoastra, cu et dragostea dumneavoastra depinde mai pu!in de tot ce este omenesc, cu att va va
fi mai u~or sa ntelege!i ca trecutul, prezentul ~i viitorul sunt
una ~i ca trecutul nu a disparut, el este aici, acum, ~i va tine
foarte strns. ~i pentru a modifica prezentul ~i viitorul trebuie
sa va modifica!i atitudinea .fata de trecut. Atunei yeti avea ~i
rezultate.

'I
1

. Ma

uit la pacient ~i ncerc sa evaluez rezultatele explica-

tiilor mele. Deoeamdat

noua intrebare.
- Spune!i-mi,
energetic?

su nt lamentabile.

Femeia mi pune 0

puteti sa-mi ajuta!i copi lui (:e la distan(,

Ma relaxez ~i privesc tmp spre podea. Aceasta este deja 0

ncercare pentru mine. Se pare ca nu am fost auzit. Poate ca nu
a citit cartile? A mintit ca sa ajunga la mine, la 0 consultatie,
spernd ca voi luera eu ~i voi face totul n locul ei. Ciudat. Fac
nca 0 ncercare.

Actiunea de la distanta asupra copilului dumneavoastra

are loc cnd vorbesc cu dumneavoastra ~i este cu att mai intensa cu ct mai intens va schimbati n timpul acesta. Dar daca
20

ma a~ez pur ~i simplu ~i transmit de la distan( energie,

;8J1leliorareava fi temporara. n cazul dumneavoastra nu ajut.
- Bine, dar la nivel exterior pot recurge la masuri radicale
i't:ntru salvarea copilului meu?
Puteti ~i trebuie. Dar n!elegeti un lueru: este un ajutor
foarte slab, dineolo de eficien!a lui exterioara. Va pute!i ajuta
cu mult mai mult copilul daca yeti reu~i sa va schimbati interior. n masura n care schimbarea va fi ireversibila ~iva yeti
ruga pentru neamul dumneavoastra, pentru dumneavoastra ~i
urma~ii dumneavoastra, ac!iunile dumneavoastra vor avea un
efect durabil.

- mi vor ajunge puterile? ntreaba ea trista ~i speriata.

Ridi<\din umeri ~i ma uit n ochii ei.
- Dumnezeu nu ne da ncercari peste puterile noastre.
- Spuneti-mi, cum sa ma rog? Cum sa-mi cer iertare de la
Durnnezeu?
- lata, nchipuiti-va: un om oarecare a vrut sa va ajute.
Pentru salvarea dumneavoastra a trebuit sa fad gesturi dure
iar dumneavoastra nu ati inteles ~i nu ati acceptat. Apoi, dupa
ce ati con~tientizat cum stau luerurile, va aprcpiati de omul
acesta ~i cu vorbele dumneavoastra i cereti iertare. Adresa!i-va
la fel lui Dumnezeu ~i cere!i-l iertare. Fiira partea divina din
suflet, moare ~i cea umana. Prin njosire are loc indepartarea
de omenesc, Dumnezeu v-a salvat sufletul iar dumneavoastra
nu a!i n!eles ~i nu ati primit. Pentru asta ~i cereti-I iertare.
- ~i cum sa-mi revizuiesc viata?
- La nceput pur ~i simplu retraiti-o ~i repetati:
"Doamne, n toate vd voia Ta". Purificareancepe vznd
n tot ceea c se ntmpla, voia Domnului. Atunci ntelege!i ca
21

.QU

~.....
1:Cf-r-.E ~ ~
+-:;:::

J.;ja-

;5

H9a:

...~~'-'---

)
"
,,-

nu exista voin( omeneasca n cel care v-a j ignit, tradat, njosit.

1

Este Dumnezeu care salveazii ~i lecuie~te adevaratul ~i eternul

:1

l'
l'

dumneavoastra "eu", cnd acesta ncepe sa adere la valorile

umane ~i sa depinda de ele. Cnd yeti n!elege ca nu exista
vinova!i, n dumneavoastra

nu se va mai declan~a agresivitatea

iar daca nu este agresivitate nu este nici boa la.

Femeia pleaca iar eu stau ~i ma gndesc de ce unii prind
informa!ia din zbor citind doar 0 carte sau vaznd 0
videocaseta, vindecndu-se din att. De ce mul!i, citind toate
car(ile, venind la consultatie nu n!eleg adesea esen!a a ceea ce
le spun? Poate i mpiedica propriul caracter, incapacitatea

de

a ierta pe cineva? Poate e de vina orientarea prea rigida, incorecta, cultivata n sine ani n ~ir? n timpul rela!ionarii, rn-am
convins, asimilarea noului se face mai bine cnd omul pu ne
ntrebari. Iar gndul ca este necesar, totu~i, sa scriu 0 carte cu
raspunsuri la ntrebari a devenit tot mai plin de semnifica!ie.
Am promis cititorilor sa tennin aceasta carte spre toamna
an'uIui 1997. Dar lunile treceau, s-a dus 0 jumatate de an ~i eu nu
ma sim!eam pregatit pentru a ncepe sa scriu. ~i iata ca a !recut un
an ntreg. Numai acum am n!eles c sunt gata. S;rierea car(ii se
real izeazii acum foarte repede. Daca a doua carte am scris-o n
riistimpul a trei ani, a patra mi-a luat doar trei luni. n!eleg: dac
nu s-a concentrat textul ntr-un tot unitar, ca un organism, daca nu
a cpatat un soi de autonomie interioarii, independent de mine, va
fi nu urmatoarea carte ci un surogat al precedentelor. Materialul
era gata cu un an n urma dar nu se aduna, nu se lega. n ultima
vreme am n!eles ct de necesarii este a cincia carte.

Ceea ce pentru mine erau marun!i~uri de mult trecute ~i

neesen!iale s-a dovedit pentru mul!i 0 bariera de netrecut,
1:1

mpiedicndu-i sa se vindece sau sa supravie\Uiasc. Voi

expune cteva exemple.
Am la consulta!ie 0 femeie. Lucreaza asupra ei de cteva
ore. i privesc biocmpul. Rezultatul este nul.
- Cum v-a!i rugat? - ntreb eu.
~i desface minile a nedumerire.
- M-am adresat lui Dumnezeu ~i I-am rugat sa ia de la
mine ~i urma~ii mei pacatele.
- Trebuie sa n!elege!i - i spun eu - ca nu a!i venit la 0
cura!atorie chimica, unde n schimbul unei sume vi se nlatura
"pete le murdare". V-a!i comportat incorect in timpul vie!ii ~i
a!i avut 0 atitudine gre~ita fa( de ea. Ati manifestat
agresivitate fa( de Dumnezeu, fa!a de dragostea de oameni.
Va adresa!i lui Dumnezeu ~i-i cere!i iertare pentru aceasta.
Trebuie sa sim!i!i ca atitudinea din trecut fa( de'lume nu mai
este posibila. Rugaciunea este un mijloc pentru a va trans(orma. Ne dezicem de tot ce este omenesc, tindem catre
Dumnezeu, care nu este doar acolo, undeva, n afar, ci ~i
nauntrul nostru ~i cu ct nazuin(a este mai puternica cu att
purtam n sufletul nostru mai multa Dumnez~ire. Cre~terea
Divinului din suflet este cea mai mare fericire ce poate fi atinsa vreodata. ~i lucrul cel mai greu n via( este pastrarea iubirii
pentru Dumnezeu cnd se prabu~esc toate cele de care sufletul
nostru este legat.
Fiecare om are n!elesul sau pentru fericire. Dar ceva
trebuie sa-i uneasca pe to!i oamenii. ~i este foarte simplu.
Omul traie~te starea de fericire cnd n suflet cre~te iubirea.
Unul din lucn/i'ile pe care nu le poate explica psihologia
este urmatorul: omul capata 0 avansare semnificativa la slujba,

22
23

Il

r
1

.- ~
~U

-+~

~~e.

CQ~f-<.E

="-"
==-=

L,9Ll

_.~ .-.<

~
5:
iJ

--

".

i
1.

.I
1
i"
l

III

'1
1
1

il

III

l,
I

i'i'
'l'
l

1
1

1
l'

prime~te mai multi bani, iar el, brusc, se sinucide. Conform

a~teptarilor, emotiile pozitive ar trebui sa consolideze siinatatea ~i viala omului. Faptele dovedesc adesea contrariul.
Fericirea poate ucide cu mult mai repede dect necazurile.
Fenomenul are 0 explicatie simpla. Sumele mari de bani,
bunurile materiale nsemnate, pot cre~te brusc ata~amentul
omului fata de ele. Se declan~eaza agresivitatea subcon~tienta,
iar iubirea din suflet se miqoreazii considerabil. Pe fondul
bunastarii cople~itoare, omul se simte profund nefericit. Aici
sinuciderea este 0 ncercare subcon~tienta de a opri procesul
de dezintegrare a iubirii din suflet.
mi amintesc de 0 alta femeie careia i-am spus ca la baza
problemelor ei sta dorinta de a-~i idolatriza sotu!.
- Ce adoratie? a dat ea din mini. Nu pot sa-I surar. Ma'
irita n permanenlii. Da, ceea ce spuneti dumneavoastra a fost
nainte, dar acum nu mai este - mi explica ea.
- Judecati dupa stratul superficial al emotiilor dumneavoastra. Inertia lor este minimala. n sufletul dumneavoastra
nsa exista emoti i care nglobeaza viata ntreaga. Purta!i n
dumneavoastra sentimente care dureaza de zeci .~isute de vie!i.
~i daca dumneavoastra le-ati "prelucrat" gre~it, crede!i-ma: JO
sau 20 de ani adesea reprezinta un termen modic. Cu ct aveti
mai multe pretentii, iritari ~i nemul\Umiri falii de omul apropiat, cu att mai mult cre~te dependenta falii de el, adica, n
sufletul dumneavoastra, continua!i sa-I venerati pe omul iubit
rara macar sa banuiti. ~i cu ct I adorati mai mult nainte, cu
att este mai mare dependenta de el creata n dumneavoastra ~i
yeti avea ~i mai multe enervari, nemultumiri ~i suparari atunci,
falii de el.

24

ncepeti prin a va anula pretentiile fata de omul apropiat.

:Apoi adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti-i iertare pentru ca ati
,iubit un om mai mult dect pe Creator.
Femeia s-a dus n altii camera, s-a rugat doua sau trei ore.
Cnd a revenit la mine rn-am uitat la planul ei subtil ~i am fost
ocat. Situatia era cu mult mai rea dect n primul moment al

vizitei.

- Cum v-ati rugat? Ea se mira:

- A~a cum mi-ati spus. I-am cerut lui Dumnezeu iertare
pentru ca I-am iubit pe sotul meu.

- A~a v-am spus eu?

- Desigur.
- Chiar a~a?
- Da, chiar a~a.
lnspir prelung ~i expir prelung.
- ntelegeti - i spun - noi traim din iubire. ~i orice am
iubi, iubim ntotdeauna cu 0 dragoste Divina ~i omeneasca n
acela~i timp. Daca dragostea Divina este mai mare dect dragostea omeneasca atunci este fericire. ~i atunci, iubindu-i pe
ceilalti oameni ~i lumea nconjuratoare nu yom depinde de ei.
Dar daca dragostea omeneasca este mai mare dect cea Divina
~i disproportia se mare~te, dependenta falii de ceea ce iubim se
intensifica brusc. Apare ~i cre~te agresivitatea, dupa care ncep
bolile. Iar cnd va cereti iertare pentru faptul ca ati iubit
comiteti 0 crima mpotriva iubirii ~i a lui Dumnezeu.
Ulterior rn-am gndit mult la aceastii gre~eala ~i am nteles
ca aici se afla nca 0 acuza - formularea dezlnata, imprecisa
pc care am oferit-o pacientului. Nu am gasit de cuviinlii sa-I
opun pe Dumnezeu omului.

1
i
1

III

25

<1:

.- =

0-'+0:::::

QU

~-t

Qf-f-.E

<

~
2i:

-~

.H91l

II'"

- nveli~ul nostru exterior este omenesc - le spuneam eu

pacientilor, iar interiorul Divin. Daca dintru nceput I iubiti pe
Dumnezeu n omul drag ~i apoi nveli~ul uman cu trupul ~i
con~tiinta lui, orict I-ati iubi, omenescul va fi pe planul al
doilea ~i dumneavoastra nu yeti depinde de el. Cu ct n toate
~i-n cele ce se petrec n jur, l zariti ~i-L simtiti pe Dumnezeu,
cu att yeti percepe Divinitatea ~in omul ndragit.
Un fapt cu totul paradoxal s-a petrecut nu demult. l
consultam pe un om ~i nu pentru prima oara. La nceput
lucrurile au mers bine. Dupa aceea nsa totul a nceput ncet ~i
sigur sa "alunece n jos". Mai mult de att, cnd ncepea sa se
roage ~i sa lucreze cu sine situatia se nrautatea ~i mai tare. lar
faptele se petreceau att de lin nct nu puteam sa detectez
cauza sigura. Pacientului i se nchidea n mod constant viitorul. Orict i-a~ fi explicat ce nseamna ata~amentul fatii de idealuri, principii, sperante, vise, el ncepea sa lucreze: aparea 0
mbunatatire, apoi totul 0 lua din nou "la vale". Pacientului i-a
aparut senzatia ca n sistemul meu ceva nu este n regula.
Ii

- Se pare ca este mai bine pentru dumneavoastra sa nu

lucrati cu eu-I propriu dupa recomandarile melt - i-am spus.
n fapt, purtam ultimul dialog. n cele din urma el a clarificat ni~te detalii ~i mi-a pus 0 ntrebare nea~teptatii:
- Spuneti-mi, din copiliirie am visat sa obtin mai mult
dect altii, sa am bani mai multi ~i sa fiu mai bun dect ei. Am
savr~it un pacat mare?
Nu era nici un pacat, totul era perfect normal. Pacientul era
siderat.
- Cum adica, eram convins ca este un pacat ~i un an ntreg
rn-am rugat pentru el.
26

1,

,\:.

- Nu-i rau pentru nceput - i-am spus - sa te preocupi un

an ntreg cu "sinuciderea". latii ata!;area de ideal care aparea
rot timpul. lubirea genereaza ~i spiritualul ~i materialul.
lubirea este dreapta ~i stnga. Prin iubire se poate unifica tot
ce vrei ~i se pot mpaca cele mai flagrante contradictii. Daca
omul este orientat, nu spre iubire, ci spre spiritualitate, se
considera pacat tot ce i se opune adica aspiratia spre
materialitate. Atunci, detinerea banilor devine un pacat, porni.
rile sexuale, la fel, dorinta de a realiza mult ~i a detine mult
este condamnata. Vi s-a cultivat din copilarie traditia spirituala
~i, simultan, vi s-a inoculat otrava suprematiei sale asupra
iubirii. lar utilizarea incorectii a sistemului meu poate fi foarte
periculoasa. Mi se pare ca ntr-un asemenea caz este de preferat sa nu apelati la el.
- Bine, acum am nteles ca dorinta de a avea 0 fericire
omeneasca nu este un pacat. Dar ce nseamna atunci ata~area
,de vise, sperante ~i idealuri?
i explic:
- Daca dumneavoastra, pur ~i simplu, doriti sa obtineti
mai mult dect altii, este normal. Dar daca' dumneavoastra
realizati ceva pentru a umili pe cineva, pentru a va razbuna pe
cineva, pentru a dobndi 0 superioritate asupra cuiva, adica n
dorinta dumneavoastra, de la nceput, se na~te agresivitatea n
relatie cu iubirea ~i oamenii, atunci ea este ata~area denazuinte, de proiecte, de viitor. n acest caz viitorul se nchide ~i nu
vi se va permite sa obtineti <;eeace vreti sau, n cazul atingerii
telului, puteti sa va pierdeti sanatatea ~iviala.
,
0 adolescenta mi-a povestit despre 0 situatie foarte interesanta n care s-a aflat.
27

Qe1;~
~~~~

Su
r--

.-'

! 1
1

:1
l,II

- Dumneavoastra nu va ruga\i lui Dumnezeu ~i iubirii ci

spiritualita\ii - i explicam eu - adica la nceput, va ruga\i lui
Dumnezeu ~i de aceea zbura\i de parca a\i fi prins aripi, treptat
nsa se implica, n dumneavoastra, con~tiin\a, iar spiritualitatea
excludea iubirea ~i dumneavoastra nu sim\ea\i acest lucru.
Pentru ca saltul spre dreapta sa nu va destabilizeze, va arunca\i
intuitiv spre stnga, spre materialitate.
- ~i ce era sa fac ? Cum sa ma rog?- rn-a ntrebat ea plina
de uimire.

1
i"

Pur ~i simplu trebuie sa n\elege\i ca iubirea poate fi ~i

nu va suferi nici 0
dauna. Dar banii ~i moralitatea tara dragoste se duc pe apa
smbetei.
0 doamna dupa ce a citit toate caI1ile mele ~i a vzut'"
videocasetele cu prelegerile mele mi-a marturisi!:

. imorala ~i lipsita de bani, ~i ca prin aceasta

- Totul este incredibil de complicat, ~idificil de n\eles.

- Totul este incredibil de simplu, - i-am raspuns eu - tot
ce am scris poate fi rezumat n cteva fraze:
1. ntotdeauna ~i oriunde sa pastrezi iubirea pentru
Dumnezeu ~i s-o cre~ti.
2. n toate sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu, sa sim\i
voin\ Lui Suprema.

=-=-=

U9LZ

~-

-1

- Am nceput sa ma rog - spunea ea - ~i am sim\it apoi ca

pur ~i simplu zbor. A trecut un timp ~i cu ct ma rugam mai
mult, ncepeam, nu se ~tie de ce, sa ma gndesc tot mai mult la
bani. ~i asta pna la frenezie, tara a ma putea desprinde. lar
daca ncercam sa distrug aceste gnduri, Sa le alung, era ~i mai
rau. Ceva diabolic, de-a dreptul. Apoi disparea orice dorin( de
a ma ruga. ncetam sa ma rog ~i-mi era mai bine.

~-

~
c::
j

3. Sa nu cau\i vinovati.
4. Sa accepti lumea ~i oamenii a~a cum sunt. Lumea se
~

na~te din iubire, se umple de iubire se stinge n iubire ~i devine

iubire.
.

Unii, din pacate,analizeazadetaliile n caI1ilepe care le-am

scris, uitnd principalul. ~i dimpotriva, altii, citind 0 carte, pot

avea perceptia esentialului ~i, n principiu, pot renun\a la,
celelalte caI1i.
Doua exemple pe care mi le-au povestit pacientele mele.
Prima mi-a redat istoria surorii ei:
- Sora mea avea cancer n stadiul al patrulea. ncepuse 0
activa dezintegrare a tesuturilor ~i avea dureri cumplite. n
iunie a trecut pe morfina. 1 s-a administrat trei luni. Starea se
agrava tot mai mult. n septembrie i-am dat sa citeasca prime le
doua volume ale dumneavoastra. Le-a citit, a nteles multe ~i
si-a revizuit multe din viata ei. I-a fost mai bine dar continua
sa ia morfina. n decembrie sora mea a renuntat la narcotic.
- S-a adresat medicilor pentru un nOi! consult. Doctorii au fost

,.

~ocati - nici tumori, nici metastaze nu mai erau. Dupa nca 0

luna a sunat la biroul dumneavoastra ~i i s-a vorbit destul de
brutal. Mi-a spus ca nu mai crede n caI1ile lui Lazarev, nu mai
crede n Biblie. Dupa doua luni sora mea a murit de cancer.
- Sora dumneavoastra a citit doar doua caI1i- i explic eu
- din cartea a patra se n\elege ca nu este admisibil sa venerezi
idealurile, spiritualitatea, nobletea. De~i cancerul i disparuse,
cauza mbolnavirii ramasese. lubirea ~i spiritualitatea erau
pentru ea acela~i lucru. 1 s-a dat 0 proba prin umilirea spiritualitatii ca sa-~i pastreze iubirea. Nu a trecut-o. ~i pentru a-~i
salva sufletul, a murit. Trebuie n\eles ca sperantele ca ~i

r,
~
~-'

28
29

".

.~u t'II

~
"t
~r-r-.E
,.

r
Il1

Il'

I'1 ,
'
,

Il
,

1',1
'1
I

III,
l

l,1
,

'iI,'

Il,

'

deziluziile sunt notiuni perfect omene~ti. Sperantele ~i dezamagirile sunt functii ale con~tiintei. De aceea nu se poate sa
speri ~i sa te deziluzionezi cu privire la Dumnezeu. Dumnezeu
poate fi numai iubit.
0 alta pacienta mi-a povestit despre prietena ei. Aceea avea
probleme cu sistemul uro-genital ~i ele se complicau. S-a
adresat medicilor ~i i s-au Tacut analize. Diagnosticul era Tara
speranla. Cancer, metastaza avansata, operatie inutila. Femeia
a venit la prietena ei ~i i-a comunicat ca este condamnata ~i ca
trebuie sa se pregateasca de moarte. "Daca tot trebuie sa mori,
- i-a spus prietena - cite~te aceste carti", li vor u~ura
sufletul". n trei zile bolnava a citit toate cartile mele. Dupa
nca patru zile a venit la consult. Dupa repetarea analizelor nu
mai avea nici tumori, nici metastaze. Medicii au dat din mini
~i au presupus ca au Incurcat radiografiile.
De ce un om se poate schimba iar altuia i este mai u~or sa
se mbolnaveasca ~i sa moara, nu pot Intelege nici pna astazi.
. Ceea ce am Inteles am expus aiei. Dar simt ca ln spatele
acestor lucruri se ascunde ceva mai important. Cteodata se
configureaza opinia ca omului i se Inchide capacitatea de a
dori sa se schimbe. Se pare ca suferintele, bolile ~i mortile
purifica sufletul mai bine dect metoda mea. ~i daca omul nu al
trecut probele feluritelor Incercari nu i se permite sa Inteleaga
~Isa pnmeasca ceea ce i spun.
Apropo, multi nu pot sa se vindece deoarece a~teapta
rezultate prea rapide. Dupa cum mi-a spus un pacient:
- Lucrez de trei zile cu eu-I propriu dar Tararezultat.
- Dumneavoastra, ln ultimele trei vieti, v-ati comportat
incorect - i raspund eu - ~i vreti ca ln trei zile sa schimbali

T'~"

'

,:,

'

luat pe copil la meciurile lor. ~i copilul s-a Insnato~it.

.J-auentele
de bueurie, de dragoste au Tacutceea ce nu a putot

' "

''

1:,
'

.
,

'un specialist.

"

,,
,~:' ~a

, ,

'~~n

din reviste.
tnar, avnd sotie ~i copi!, a suferit 0 fractura

de

.~a
~i a ramas tintuit la pat. Medicii au spus ca nu va mai
1.'" PJiJea sa mearga ~i asta pentru totdeauna. Du~' un timp el a n;'
t sa se sinucida. ~i atunci sOlia i-a spus ca nu-I va parasi
' ''
'

'.

~
'"

;c.:
.:'
,

".,

,odat; daca va muri ~i ea va muri 0 data cu el. ~i n aceea~i

, n salon, nelund n seama prezenta martorilor, au avut
'

,,

,""

',

"

"

c, f,contact sexual reu~it. Dupa cteva luni s-a ridicat din pat ~i
'~put
sa mearga.
';~:.Trebuie nteles 0 data pentru totdeauna un lucru simplu: nu
"

~sta boli incurabile.

"~.n masura n care putem sa pastram n suflet starea de

i ~urie ~i iubire yom putea sa nvingem treptat orice boal.

30
31
1

de 0 scrisoare extraordinara citita de mine

#lml
' ' ' tmi amintesc

Wi,

i:C
;:5

.-==---==

-",

"

'J

B-

U911

.Astiizi
s-au modificat gnd1frile dumneavoastra ~i nu exista
j:antia ca mine nu vor reveni cum au fost. Daca aceste
~uri
:. apartin personal, sentiltlentele dum~eavoastra sunt
~la~1
tlmp ~I sentlmentele copulor ~Inepotllor, ale apropi~,dumneavoastr.
Sentimente le agresive Ii distrug pe cei
,piati,
ln timp ce sentimente le bune Ii salveaza.
! Cnd am fost ln Israel mi s-a povestit urmatorul caz.' Un
avea cancer ~i se stingea Incet. Medicii s-au aratat
~I
.tincio~i.
Copilui avea un fotbalist preferat ~i a rugat-o pe
pa lui s-I ajute s-~i vada idolul. Fotbalistul a venit ~i a stat
,.vorba
cu baietelul. Apoi ~i-a adus toata echipa. Ei au Inceput
.Jaca
vizite. Starea copilului s-a Imbuntiltit. Ulterior fotba-

+'-~

l
i.

.~u

-+~

CI E..:..; i:i
a:::~I1):::
CC~f-..<::

1i:
..:

--

~....

=-=

H9J.l

.,-,.

-""

"Intensificarea contactului cu Dumnezeu se percepe ca 0

stare de bueurie ~i iubire ce nu depinde de nimic, indiferent de
ce s-ar ntmpla. Sa ~ungi la starea aceasta este uneori foarte
greu. ~i daca unul din cei apropia(i te ~uta pe acest drum, el se
scurteaza considerabi 1".
n principiu, i ~ut pe pacien(i n acest sens. Utilizez
cuno~tin(ele ~i experien(a
acumulata,
atitudine
corecta fa(a de lume. Ea S-a format n transmi(nd
mine trecnd0prin
suferin(e ~incercari
asemanatoare.
Sunt ntrebat cteodata de ce nu exista ameliorari n ciuda
unor stradanii concentrate,
ndelungate. Raspund:
"Daca ave(i
v-a(i
adresat lui Dumnezeu ~i iubirii, ~i nu cauta(i
vinova(i
deja rezu/tate, ameliorarea a nceput. Este 0 chestiune de timp
ca lucrul sa devina evident. Una din problemele principale ce
mpiedica transformarile rapide se dovede~te a ti impuritatea
sufletelor urma~ilor".
"Pe copii, nepo(i ~i stranepo(i este greu
sa-i "murdare~ti" - le spun eu pacien(ilor
- sufletele
lor sunt
destul de bine protejate. Pentru ca "murdi:ria"
sa treaca
n
sufletu/ lor trebuie sa purta(i multa vreme supararea sau
dorin(a de razbunare, sa titi nemul(umit de lumea ncon~
juratoare ~i de oameni. Dar daca i-a(i
"murdarit"
va ti greu
sa-i
cura(a(i. Chiar daca v-a(i schimbat radical,
puriticarea
sufletelor copiilor, nepo(ilor
~i stranepo(ilor nu se va petrece imediat. Trebuie sa treaca un timp care sa garanteze stabilitatea
schimbarilor dumneavoastra
interioare. Iara~i, pe ct de
ireversibil a(i hotart sa merge(i nainte, pe att de repede se
Vor puritica urma~ii.

.r

Apropo, cnd sunt ntrebat cum se constata daca un Om

nainteaza corect sau nu, raspund:

u de mult rn-am intlnit cu 0 femeie.

Am fost la consulta(ie la dumneavoastra

. spus ea.

de cteva ori -

.
cerc sa-mi amintesc, dar nu ~tiu de ce nu reu~esc. ClUdat,

0- 'bicei re(in un pacient chiar daca a fost a singura data la

of '.,
~i a revenit dupa c(iva ani.
'.
. To~
jj~ Am avut lupus eritematos -mi amint~~te ~emeIa.
'

se recompune. Cum sa nu-t' amll1te~tl. Ea II1cepusesa

, .ul
IUl:rezecu propria persoana cu mare greutate. ~I dozele man
hormoni care i se injectau 0 ncurcau teribi!. Acum ~capase
*
de 30-40 kg ~i arata mai tnara, de aceea n-am recunoscut-o.
Cauza fusese elementara: a nemasurata trutie interioara, un
;.r:f" uria~ de preten(ii fa(a de.barb~(i ~i fa(.a de s~ne..Toate
a~stea s-au transmis copiilor. Fllca e, putea sa moara ~Ipentru
salvarea ei marna trebuia sa se mbolnaveasca. De aceea nici
\PI tratament n.ar ti putut s-o ajute pe marna. La ncepu_t,
, '~meii i-a fost extrem de greu sa lucreze cu eu-I propnu. Apa.

1
r 1
1

~u perioade de agravare, foarte' puternice, dar ea nu a dis~rat.

~i treptat totul a nceput sa se schlmbe.
,.
De un an nu mai iau nici un medic"ment dar le spun
~j,
.
'.
~torilor ca iau, pentru a nu-, supara. Sp~~e(l-m'
- ma- .
'~t~ea-

bf, ea - care este acum starea ~ea, 0 vede(I.1I1~Ianul subt,l

Sa va spun ca este buna, nu pot - Il raspund. La dum-

neavoastra totul este normal, la fel ~i la tiica dumneavoastra

dar viitorii dumneavoastra nepo(i au 0 mul(ime de probleme.
A.~ nct va trebui sa mai lucra(i asupra dumneavoastra.
mi amintesc cum s-a desIa~urat evolu(ia omenirii.
nainte se considera ca este 0 fericire sa te odihne~ti ~i sa
nu faci nimic. Iar munca era 0 ocupatie chinuitoare, ex-

32
33
1

" t'

.-~u

-.Jo:::::

e:s

~ -t.9CQE-<E-<.E

- =--

c
0;:

H91Z"

-".

,*,-"",-..

,1
1
l,
l'

1:
'II
Il
IIIII!

tenuanta.

Acum aceste opinii au nceput sa se reorientezespre

sensul opus. Dar ~i-n ziua de astazi lucrul cu propria persoana,

schimbarile profunde, individuale, pentru multi se dovedesc a
fi 0 munca incredibil de dificila, de chinuitoare. Iar adevarata
fericire este considerata simpla fructificare a celor date de la
natura. Treptat vom ajunge la concluzia ca fericirea reala este
nu fructificarea mecanica a ceea ce ai, ci transformarea proprie, de fiecare secunda, ce ajuta la intensificarea aspiratiei
ciitre iubire ~i Dumnezeu.

!IIII

'>e

Il

il
1
Ii

Il

Il:

l,

n luna noiembrie a anului 1997 ati tinut un seminar n

Sankt-Peterburg. Care a fost sensul acestui seminar?
ScopuI meu este urmatorul. Omul cite~te cartile mele, se
uita la videocasetele cu prelegerile mele ~i rezultatuI ar trebui
sa fie identic cu cel de dupa 0 consultatie la mine. Atunci, voi
putea sa ajut un numar nelimitat de oameni. Eu i consult pe
cei care au Tacut toate acestea dar nu au ru~it sa-~i ndrepte
situatia. Analizez de ce persoana nu a reu~it sa se corecte
singura. Ulterior, informatia respectiva intra n cartea urmatoare. Cnd am nceput sa lucrez ca bioenergetician am vazut
ca fiecare dintre colegii mei are experienta lui, cuno~tintele lui,
secretele lui. Exista 0 concurenta ~i nimeni nu-~i dezvaluie
secretele. M-am decis sa procedez invers. Sa mparta~esc tot
ce ~tiu. De ce am Tacut-o ? Raspunsul este foarte simplu.
Aceasta ma mpingea nainte, spre noi cercetiiri. ~i am constatat un fapt curios: cu ct ofeream mai mulla informatie cu att
34

t
il'

volumul de cuno~tinte receptate era mai mare. ~i cu ct doream mai intens sa transm it ceea ce aflam, cu att informatia
primita se condensa ~i calitatea ei era mai nalta.
Oamenii care au venit la seminar intentionau sa ajunga la 0
consultatie ~i n loc de a~a ceva, s-au tinut prelegeri timp de
cinci zile, nainte de a-i primi. Am vrut ca la consultatie omul
sa vina deja sanatos. A fost 0 ncercare de a-i nvata pe pacienti sa lucreze cu propria persoana n mod autonom. Seminarul s-a deosebit de prezentarile mele anterioare
prin faptul ca
t,
oamenii au venit mult mai pregatiti. Astfel se pot accelera procesele karmice ~i obtine schimbari ~i grade de purificare mult
mai profunde. Dar nauntrul sau, persoana trebuie sa fie bine
pregatita pentru un asemenea seminar.
Fara sa vreau mi-am amintit de un dialog pe care I-am avut
nu de mult.
Femeia care statea n fata mea m-a ntrebat solemn:
"Va voi povesti acum tot ce s-a petrecut cu mine dupa
seminar. n toate cele cinci zile I1care ati tinut prelegeri, am
lucrat din rasputeri cu mine. Starea mea s-a mbunatatit ~i la
sfr~it mi-ati spus ca la mine totul s-a ameliorat. Numai ca
urma~ii nu-s n regula ~i trebuie sa continuu lucrul. M-ati
prevenit ca revenirea "murdariei" unna~ilor la mine poate
provoca probleme destul de serioase. M-am pregatit dar nu am
prevazut ca vor fi de asemenea natura. Sotul meu, un om
inteligent ~i cultivat, a venit acasa beat, cnd eu dormeam deja,
m-a luat de par ~i m-a scuturat ca pe un pom cu fructe. ~i a
nceput sa-mi faca morala ~i sa ma educe. Dimineata I-am luat
la ntrebari, nu-~i amintea de nimic. A~a a trecut 0 saptamna,
doua, trei. Eu rabdam, nu ma tradam prin nimic. ntelegeam ca
35
~

.QU =

os':R
~~~~

,1
1

,j'l"

,1

l'
l,I',

"II/
l,

'1

'

'l'
Il i

Il''
.,1

Il
i"I'

III
I,I(

Il
1,
,1

III

Il
1,1

...~ >-i---

vine "murdaria" de la urma~i ~i trebuie curaat. Dar parca

prea se lungea purificarea mea. Simeam ca nu mai suport.
M-am dus la paracliserul Blajinei Xenia, am pus 0 lumnare
pentru sanatatea souluimeu, m-am rugat. Dupa 0 saptamna
sotu) a venit cu un buchet de flori ~ia inceput 0 viaa normala.
Dupa un timp iar ai avut 0 prelegere, m-am hotart sa va
scriu un bilet. Prezentarea mi-a placut. Dar n fata dumneavoastra se afla 0 gramada de bileele ~i pe al meu n~ I-ai citit.
Dupa acest episod am plecat u~or suparata. ntrebarea era pentru mine foarte importanta iar dumneavoastra nu ati citit-o
Deodata au nceput sa-mi amoreasca minile ~i pi'cioarele:
Debutul starii era a~a: iau un obiect ~i nu pot sa-I in, toate mi
cad din mini. Picioarele mi amoreau mai jos de glezna, pur
~i simplu nu puteam sa merg. Toate articulaiile picioarelor au
nceput sa scrie de parca s-ar fi tumat nisip n ele. Genunchii ~i articulaiile coxale au nceput sa ma doara rau, mai ales
noaptea. Mi-am amintit: ai spus la curs ca se produce 0
accelerare a proceselor ~i ca se J~tensificanu doar binele ci ~i
ranI. De aceea la 0 conferina nu trebuie sa vina sau sa stea n
sala cei care nu sunt pregatii. Un timp dupa prelegere starea
se menine ~i un comportament incorect poate da probleme
mari. Am intrat n panica mai ales cnd au nceput sa mi se
umlle minile iar un deget s-a nvineit. Medicii au nceput sami Sugereze 0 amputare. Erai atunci n America ~i am suna\ la
biroul dumneavoastra ~i am rugat tare mult sa mi se dea
numarul de telefon din America. lar cnd v-am sunat mi-ati
spus ca minile sunt n relaie cu aptitudinile, picioarele c~
soarta ~i ca trebuie anulate toate preteniile faa de oameni ~i
faa de sine inclusiv. Mi-ai spus ca orgoliul este nca prezent

~.",

...............
~

H9a

~-

i,

~
~

n copii ~i nepoi. Am eliminat nemulumirea faa de lumea

nconjuratoare ~i faa de dumneavoastra de asemeni ~i totul a
revenit la normal. Singurul lucru care a ramas a fost 0 dunga
vnata pe deget. "Va ine soarta nepoilor - i-am spus eu daca ncepei din nou sa va obraznicii pot sa apara iar proea.
bIeme", Da, simt asta", a reCUnOScl.It
"
Mi-am amintit un episod interesant legat de prelegere. 0
data am cunoscut un tnar ~i i-am spus ca nivelul orgoliului la
el este foarte nalt. ,,~tii ce,.mi s-a ntmplat la conferina ? mi-a povestit el - cnd a nceput prezentarea, 0 fora parca ma
mpingea afara din sala. Nu puteam sa stau ~i gata. Am strns
din dini, m-am agaat de braele fotoliului ~i am gandit: nu
plec, ramn. Apoi parca m-a lasat dar la sfiir~itul conferinei
cnd ai propus sa ne adresam n gnd lui Dumnezeu ~i sa ne
rugam, parca mi-ar fi tumat cineva nisip n creier. N-am putut
nici macar mental sa alcatuiesc un cuvant".
Am reflectat ca muli ~i-L nchipuie pe Dumnezeu ca pe un
bunic blajin, daca ai venit la el imediat iva da 0 bomboana.
Niciodata, nici un fel de reprezentari ale lui Dumnezeu nu vor
fi exacte pentru ca ele decurg din con~tiinla iar ea este secundara. Numai sentimentul iubirii poate da aceast reprezentare.
'Ito

ri

Stimate S.N. ajutai-ma va rog, dai-mi uu sfat. Mama

mea ~i-a pierdut memoria ~i de peste 0 jumatate de au uu
ne recuuoa~te, pe miue (fiica) ~i pe fiul ei. Couform caryii
dumueavoastra se poate spuue ca au tradat-o maudria ~i
supararea. Am insistat de muIte ori sa-~i ierte soul pentru

'1

,1

11

36

37

;'JJ

.~u =

::::::

~t&
aH

\,

.~\

Il
" ! '

l"II
'1
,

'' '
1

l'l'

'1

"

Il
.1
"

!'

'1

, '1

"I

I:'
Il

'

l,
I

i',l'
'1

'I,;
l''
'1"
1

Ii'
, !
i

l'
,,1

1
1

Viitorii copii ai fiicei care mi-a scris biletul sunt lipsiti de

vitalitate. Cauza - trufia, cramponarea de aptitudini, idealuri.
de omul ndragit. Pentru a na$te copii sanato$i trebuie sa treaca
proba ne$ansei, njosirii, a necazurilor sortii. La nivel con$tient, fiica va suporta ncercarea 80%, iar subcon$tient 20%.
Pentru a se na$te un copil sanatos trebuie 50%. Adica fiica
poate nici sa nu simta ca nu a trecut proba iar copiii vor fi
bolnavi. Copiii preiau karma parintilor $i depind de ea. n
cazul n care copilul este bun nauntrul sau $i plin de iubire,
negativul venit de la parinti nu patrunde adanc n biocampul
sau. lar n perioadele critice pentru sanatate, raul este respins.
Acela$i lucru se petrece daca orientarea copilului este corecta,
$i mbunatate$te caracterul $i conceptia despre lume. ntr-un
limbaj simplu cu cat a fost mai pacatos n viata anterioara $i n
cea prezenta, cu atM pacatele parintilor patrund n sutletul lui
$i provoaca boli $i nefericire. Daca $i copilul $i parintii
ncearca sa se schimbe, "murdaria" karmic1 se destram ca un
fum Tara sa faca rau cuiva. n cazul de fa( mama fetei nu a
vrut $i nu a putut sa se schimbe, sa-$i ierte sotul prin care i s-a
dat proba purificarii. Cauza a fost 0 prea mare dependenta de
aptitudini, idealuri, adica de con~tiinta. Aceasta depen~enta s-a
transmis fiicei ~i nepotilor. Pentru a salva nepotii trebuie sa se
ia lucrul de care se aga( sutletul. Trebuie franata con~tiinta.
Slabirea memoriei blocheaza aptitudinile, intelectul, idealurile
~i spiritualitatea. n primul rand, se salveaz urma~ii. Pe cat
i-am lipsit pe urma~ii no~tri de dragoste, pe atat de drastic Yom

-=

-'"

ca s-au despartit (acum 26 de ani) dar ea tot nu I-a iertat.

Aj utati-ma cu un sfat.

~
u

.H91?:

J.. -

.. _~""""'d

f-:E

;5

fi lipsi(i de toate valorile umane. Atunci n sutletul nostru va

cre~te cantitatea de iubire fa( de Dumnezeu $i 0 parte _dinea
. va fi cedata pentru salvarea copiilor $i nepotilor no~tri. ln masura n care copiii ~i pot revizui atitudinea fata de lume, $i pot
umple sutletul de iubire ~i 0 pot oferi viitorilor copii, ei vor
putea sa-~i ajute ~i parintii.
'!)8

ntrebarea 0 pune un tnar de douazeci ~i cinci de ani.

Marna mea are pietre coraliforme la rinichi. Su nt foarte
periculoase, de aceea nu pot fi eliminate. Eu sunt primul
copil al ei, al doilea s-a nascut tara degete la mini. De ce
poate fi legata aceasta?
Problemele

"

la rinichi nseamna trufie. Cu cM pretentiile fata

. de

lumea nconjuratoare ~i oameni sunt mai mari, cu atat

ghemul agresiv din subcon~tient'cre~te mai mare. Cand aceasta
agresivitate patrunde n profunzimea sutletulUl atunci nu se
mai adreseaza oamenilor$i lumii, ci lui Dumnezeu. Are loc
atunci 0 ntoarcere ~i se declan$eaza progrJmul autodistrugerii.
Pentru ca acest program sa nu distruga urma~ii $i sa afecteze
vietile viitoare, el se converte~te n boli ale trupului, n principal atacuri asupra capu lui ~i sistemului urc.-genital. 0 varianta
de crutare a blocajului se manifesta pe nveli$urile tegumentare ~i in disfunc(iile intestinului. Se intiimpla mai des la copii.
La omul cu 0 interioritate aspra, nver~unata, sufera n special
rinichii. Daca nivelul orgoliului nu este mare, n rinichi se
formeaza nisip, pentru nivel mare se formeaza pietre care pot

l'

38

39

ill
Illi'

I!.

.~u
'i

'1

l'
I

illlli!11

I'

1:111
Il

" l'!!'
l,
;, Il

Il

[l,'

l'
1'\'
1

il

',1

!II!!
,1
1
l'II
,,1

E..:..;

'\4:-"""

i:i.

~
CS

.H9ll

l' I!II
.

-+::::::

g;j~~.E

I-~

l
Il

fi eliminate. Daca nsa nivelul trufiei este periculos pentru

urma~i ncepe formarea de pietre ce nu trebuiesc ndepartate pietrele de fonna coralica.
n planul subtil al mamei, se vede 0 cantitate imensa de
preten!ii fa!a de sot. La exterior, ele pot fi logic, fondate. Dar
perturbarea logicii umane nseamna implicarea celei Divine.
Mama dumneavoastra nu a n!eles ~i nu a acceptat acest lucru.
n fiecare clipa ea ~iproteja nu iubirea, ci aptitudinile proprii,
principiile, intelectul, demnitatea sa. Pentru ca al doilea copil
sa supravie!uiasca a trebuit drastic miqorata dependen!a de
aptitudini ~i intelect. Aptitudinile sunt n rela!ie cu mainile. ntrucat n cazul de fa!a dependen!a a depa~it nivelul letal ~i a
patruns adanc n subcon~tient, blocajul a fost mai dur - absen!a degetelor de la maini. Dar cauza principala rezida n cele
trei vie!i anterioare. ~i karma este mai degraba a copilului
decat a mamei. Daca n vie!ile anterioare el a manifestat 0
agresivitate prea puternica fa!ii de iubire ~i 0 sus!inere rigida a
valorilor omene~ti, mamei s-ar putea sa nu i se permita sa
treaca proba. A~a se ntampia ntr-o situa!ie obi~nuita. Dar
adresandu-te lui Dumnezeu se poate schil1ba ~i vindeca totul.
Informa!ia este pentru viitoarele mame. Daca n vie!ile trecute
copilul s-a nascut gray bolnav, atunci ~i n viala prezenta are
aceea~i tendin!a. Daca mama nu este pregatitii sa lucreze
asupra sa, se prea poate sa nu i se dea 0 ncercare ~i 'ipilul se
va na~te bolnav. Dar daca ea .este gata sa-~i pastreze iubirea,
diminuand dependell(a fa!a de tot ce este omenesc, sa vada n
toate voin!a divina ~i sa nu caute vinova!i, atunci i se va da 0
proba pe care depa~ind-o se va schimba pe sine ~i propriul
copil. ~i cu cat este mai pu!ina logica n neplacerile, jignirile ~i

supiirarile pe care le prime~te aceasta femeie, cu att are mai

multe ~anse sa se purifice ea ~i sutletul copilului sau.
n patru vie!i anterioare femeia ~i-a idolatrizat so!ul ~i
sentimentul era de asemenea proportii ncat nu a putut sa
ndure umilirea so!ului. ntrucat a venerat valorile omene~ti,
\
.
tot ce a adorat i-a fost luat SO!UIUl.Daca a venerat mora 1Itatea
lui, el s-a comportat josnic, daca intelectul, atunci fie ca el a

n~elat-ofie ca I-aun~elatal!ii pe el, daca aptitudinile- atunci

a fost un urmarit de ne~ansa sau i-a otravit viala ~i a umilit-o
mereu. Nu a n!eles ca este pentru purificarea ei, pentru eliberarea iubirii de contopirea cu valorile umane, s-a suparat tot
timpul ~i ~i-a dispre!uit so!ul. Copiii care nu au sus!inut tendin!a de a-I judeca pe tatal lor, n viala ulterioara s-au nascut
siinato~i, iar cei care ~i-au urmat marna au fost condamna!i la
boala.
nseamna ca totul ncepe de acolo de unde iubirea omeneasca ne orbqte ~i ne mpiedica sa-I vedem pe Dumnezeu n

. tot

.-

ceea ce iubim. Cu cat barb&tul iubit de 0 femeie este mai

tolerant, mai spiritualizat, mai complex, cu atat situa!ia este

mai periculoasa pentru ea ~i urma~ii sai.
Cu cat barbatul vede n toate Divinitatea, cu cat I simte
mai mult pe Dumnezeu n sine ~i eu-l lui nu depinde de
nveli~ul omenesc cu toate valorile lui, cu atat reprezinta 0 mai
mica primejdie pentru femeia care I iube~te. De aceea ~ansele
unui om de~tept, talentat dar brutal de a avea urma~i sanato~i
sunt mai pu!ine. Acest lucru i vizeaza atat pe barba!i cat ~i pe
femei. Dar dragostea nu alege. Daca femeia s-a ndragostit de
un om de~tept ~i brutal, pe de 0 parte il transforma prin iubire,
pe de alta I vindeca umilindu-I, jignindu-I. Cu cat se va purta

40
41

1
1

.-

0 -+::::::
E~ i:i.
~r=~.

i:>U

~
G

~~

U9LZ

--,

mai omenos cu el cu att mai rau va fi pentru amndoi. De

aceea dragostea nu trebuie sa depinda de cumsecadenie ~i
idealuri. Dar iubirea trebuie ntotdeauna sa fie mai multa. Cu
ct oamenii ndragosti(i sunt mai predispu~i sa se ierte reciproc, sa simta ca tot ce este omenesc este secundar, cu att se
ajuta ~i se salveaza unul pe altul ~i pe urma~ii lor.

')u

Surorii rnele Lio.ba i-au scos un riuichi ~i are pietre la

vezica biliarii. Curn s-o aj nt?
Exista cteva niveluri ale valorilor umane. Primul este
nivelul material. Dependen(a de el genereaza oameni lipsi(i de
principii, josnici, zgrci(i, cu caracter carpanos. Primul nivel
spiritual I constituie rela(iile, aptitudinile, intelectul. Depen. den(a de rela(ii na~te gelozia, suspiciunea, irascibilitatea. Dependen(a de aptitudini ~i intelect duce la 0 autopre(uire prea
mare, la dorin(a de a-i oprima pe ceilal(i, de a-i (ine cu 0 mna
.
~fi~
AI doilea nivel spiritual, mai nalt, este dat de noble(e,
principii, idealuri, vise, (eluri, speran(e. Dependen(a de ele isca
un conflict permanent,

nemul(umirea

ratoare ~i oameni. lar agresivitatea

ncet dar ~i la scara mare.

fa(a de lumea nconjuse poate dezvolta foarte

AI treilea nivel spiritual ~i mai important este morala

sim(ul estetic, adica spiritualitatea trecnd deja n dragoste~
fa(a de oameni. Sora dumneavoastra are fa( de rela(ii 0 dependen(a minima. Dependen(a fa( de aptitudini a fost de ~ase ori
42

r
mai mare dect cea mortala. Dar dupa ce i s-a ndepartat
rinichiul ~i i s-au facut cteva opera(ii a revenit la nivelul
normal. Daca eu nu pot sa primesc izbavirea ~i purificarea prin
jigniri ~i suparari din pat;tea altui om se poate sa nu mi se dea
1

a~a ceva, ci direct boala.

n acest caz, a~a s-au petrecut lucrurile. Dar daca orgoliul a
intrat n normal, ceea ce sta la baza lui - ata~area de idealuri,
cramponarea

de viitor au ramas la acela~i nivel. ~i chiar ~i

acum depa~esc de ~apte ori nivelul letal. n cuvinte simple,

aCUlTI,sora dumneavoastr poate
primi. nereu~itele ~i necazurile sOr(ii ca ~i supararile ~i
umilin(ele. Dar nu va putea accepta tradarea, nedreptatea,
falimentul proiectelor ~i al speran(elor. lubirea ei nu va rezista.
Vitalitatea viitorilor ei copii este de 7-10%, adica, practic, nu

,.

au ~anse sa vina pe lume. Prin suferin(ele fizice se diminueaza

dependen(a fa( de toate valorile umane, ~i materiale, ~i
spirituale. Primul lucru pe care trebuie sa-I faca sora dumneavoastra este sa n(eleaga ~i sa accepte suferin(a ca pe 0 purificare. Orict ar fi de straniu, daca omul (ipa, ura~te, este gata
sa-i bata pe cei care I-au suparat, lu.;rul nu este att de
periculos pe ct de periculos este sa nu te exteriorizezi dar
nauntrul tau sa te dezici de dragostea pentru oamenii care teau suparat. Sora dumneavoastra are tendin(a cea mai periculoasa - sa respinga iubirea.
Noi cunoa~tem iubirea lui Dumnezeu prin dragostea de
oameni. Cu ct n sentimentele noastre este mai multa iubire
divina cu att avem mai pu(ine preten(ii fa( de oameni ~i 0
dorin(a mai mica de a ca Ica n picioare aceasta iubire, de a 0
renega. Pentru eliberarea de agresivitatea interioara sunt utile

43

.111

.b
a
QU

;88

~E-<r-J::

~-

~....

nu numai cainta ~i rugaciunea dar ~i sinceritatea. Omul sincer

este mereu atras de acumularea iubirii. Un lucru important pe
care trebuie sa-I faca sora dumneavoastra este sa simta ca eu-I
ei superior este etern, fiind Dumnezeu ~i iubirea, iar eu-I ei
secundar, legat de trup ~i con~tiin( se dezintegreaza periodic.
Cu cat ~i pastreaza iubirea fata de Dumnezeu, trecand peste
neplacerile omene~ti ~i nchipuindu-~i toate njosirile posibile
legate de notiunile ei de etica, principiile ~i idealurile ei
~.a.m.d. , cu atM va depinde mai putin de toate valorile umane,
de eu-I ei omenesc. Mai putina dependenta - mai putina
agresivitate. Se va elibera de agresivitate, va scapa de boli ~i
necazun.

,1

1
;i!

Il

'f>e

l,

,'l'
'I,
Il
,

Moartea iubitului meu sot este legata de na~terea ne. poatei (a avut un infarct iar eu nu i-am acordat destnla

1'1"

'l'

III

1i,

atentie, toata 0 canalizam spre nepoata). Acum am pierdut

sensul vie!ii ~i nu pot s-o suar pe nepoata mea (3 ani ~i
jumtate). Cum sa ma lupt cu mine?

l'
!Ii'

1.
l,

Cu dumneavoastra nu trebuie sa va luptati. n vietile

anterioare ati iubit spiritualitatea ~i nobletea sotului mai mult
decat pe Dumnezeu din el. Dragostea dumneavoa\tra' s-a transformat ntr-una interesata. 0 femeie ~i iube~te barbatul pentru
ca este bogat, alta pentru ca este capabil, alta pentru ca este
coreet.
~i cu ct dependenta este mai mare, cu atat mai repede vor
trebui sa piarda sotii lor valorile sau sanatatea. La nceput ati
44

--=
-

+::::::p
~
~ -ij 8- ~

-'

U91l

trait din iubire dar pe urma ati nceput sa traiti din idealuri,
spiritualitate. Starea interioara a femeii se transmite sotului. 1
s-a intensificat dependenta de idealuri, spiritualitate, au nceput sa se acumuleze mai repede supararile ~i aceasta I-a dus
treptat catre infarct. Cand s-a nascut nepoata ati mutat centrul
atentiei asupra ei. A fost 0 proba pentru sotul dumneavoastra,
pentru purificarea lui. Imaginea obi~nuita a lumii ~i logica de
fiecare zi s-au destramat. Sotul nu a reu~it sa primeasca
purificarea, n-a acceptat situatia ce-I mpingea spre iubire ~i
dumneavoastra nu aveti nici un amestec. Cand omul spune:
"Nu pot sa-mi iert" - nseamn c se cramponeaz de idealuri
~i cu aceasta ~i dauneaza nu numai sie~i ci ~i celorlalti. Daca
dupa moartea sotului toata veneratia dumneavoastra omeneasca, cu 0 forta dubla ati fi transferat-o asupra nepoatei, ea s-ar fi
deschis fa( de dumneavoastra, ar fi preluat toata "murdaria"
karmica ~i pentm ea lucrurile s-ar fi terminat tragic. Dar a~a
- v-ati ntors de la ea nauntrul dumneavoastra ~i nu-i puteti
cauza vreun rau nsemnat.
ntre oamenii care se iubesc ntotdeauna trebuie sa fie
~ Dumnezeu, ei trebuie sa se iubeasca pr:n Dumnezeu. Atunci,
~:
cu ct se vor iubi mai mult, cu atat aspiratia ctre Dumnezeu
'';;
va fi mai puternica. n cuvinte simple: n dragostea omeneasca
trebuie ntotdeauna sa existe 0 distanta, 0 deta~are fata de omul
ubit. Dupa cum a spus un filozof: "Sa iube~ti nu nseamna sa
prive~ti unul catre celalalt ci sa privqti n aceea~i directie". Cu
cat depindeti mai mult de idealuri cu atat yeti venera pe unii ~i
nu-i yeti suferi pe altii. Anulati pretentiile anterioare fata de
oameni ~i fata de dumneavoastra n planul idealurilor ~i al
spiritualitatii. ndepartati-va de tot ce este omenesc n dum-

---

45

".

'.~

~~r::::.E

QU =

-4

~--

<0:;
u

!!!!!!!!I!!!
~

.H9ll

--

-'

'"

;1
neavoastra. Arunca(i-va principiile,

pentru salvarea copilului. Trebuie destabilizate structurile

spirituale din planul subti!' Aceasta nseamna bol;' ~i temperaturi ridicate ~i scoaterea con~tiin(ei n afara limitelor corpului!
Percep(ia informa(iei propriului corp scade drastic, imaginea
obi~nuita a lumii se naruie ~i aceasta i permite sa treaca prin
toate ncercarile din viitor. Dar aceasta activitate a nceput nu
numai asupra viitoarei marne ci ~i asupra viitoarei bunici.
nainte de concep(ie ~i n timpul sarcinii fiicei dumneavoastra
pute(i avea probleme mari pe partea ginecologica pna la
oncologie. n masura n care va yeti anula toate preten(iile
anterioare fa(ii de barba(i ~iorice umilire a propriei importante,
mai ales din perioada concep(iei ~i a sarcinii, fiica dumneavoastra va putea suporta toate bolile ~i conflictele de viala.
Daca 0 yeti ajuta ~i cu 0 educa(ie corecta, sanatatea dumneavoastra va fi ~i ea buna.

idealurile, logica ~i con~ti-

inta. $i daca yeti reu~i sa va schimba(i yeti nutri senti mente

fire~ti ~i fa(ii de nepoata dumneavoastra

'J'o

tara sa-i dauna(i.

Stimate S.N. am urmatoarea ntrebare: feti(a mea are

zece ani, acum este bolnava de gripa (Iocalizata la stomac)
cu temperatura mare. Aseara mi-a spus un lucru ciudat:
"Nu ma simt pe mine. Parca m-a~ vedea dintr-o parte, ca
la televizor". Mi-ati putea cumva explica aceasta?
1

l'
Il':,
Ii
Il

Il'\
1,1

Il

'i

l",

Il'

Temperatura nalta la copii, de regula, se explica prin

nereu~ite ale viitorilor copii. Temperatura se poate ridica tara
cauze vizibile ~i men(ine un timp destul de ndelungat sau
poate nso(i 0 anume afec(iune. Din moment ce viroza este
.gastrica nseamna ca imuntatea din zona stomacului este
slabita. Prin urmare tendin(a de a-I supara pe celalalt prin
gnduri, cuvinte sau de a se supara ea nsa~i este mare. Are
zece ani,
ncepe maturizarea sexuala. [Jaca au debutat bolile ,
.
se poate trage concluzia ca nu este totul n regula cu urma~ii
ei. Cramponarea de idealuri a feti(e este de doua ori ma mare
dect nivelul critic. A mamei de doua ori ~i jumatate. Corespunzator, agresivitatea subcon~tienta este mike n raport cu
barba(ii. lar copi]ul care trebuie sa i se nascii feti(ei este total
armonios. n planul subtil, fetita este mbra(i~ata de soarta
viitorului copi!. El poate avea ulterior probleme cu plamnii,
inima sau stomacul. Cauza, 0 ata~are crescuta de idealuri ~i,
corespunzator, 0 susceptibilitate marita, ncepe 0 activitate

'J'o

il

Su nt rava~ita de 0 relatie dubla, sot - amant. Ba mi se

pare ca sunt gata sa-mi pariisesc sotul pentru celalalt, ba
invers. Totul se complica prin faptul ca ~i amantul are
familie. Ca urmare nici pana astazi nu ~tiu la cine tin mai
mult. mi este' greu sa redau n acest bile tel toata febra
emotiilor dar, credeti-ma, traiesc ca \1 somn ncercand sami sugrum toate sentimentele.

r;.
.-..

t
~"
't

Probabil c a(i citit cartile mele fiindcii n prezent sunte(i

echilibrata. Agresivitatea subcon~tienta, dependen(a de rela(ii,
aptitudini, idealuri este minima. Parca totul ar trebui sa fie

Il
,1

'

'1

l'
l ri
..

47

46

"i,

[1

--

.:
a
QU

o:f:'R

~~~~

,J

;:;
~

=
U9ll

"
L

l,
normal ~i tara suferinle. Ma uit n planul dumneavoastra
$i vad imediat

un mare necaz, boala sau moartea

dumneavoastra.

Personal

v-ali pus n ordine

reu~it. Dependenla lui de relalii

cea letala, la fel e ~i dependenta

subtil.
copilului

dar pe copil n-ali

este de ~ase ori mai mare dect

de idealuri. nseamna ca fie va

schimbali n continuare ~i prin aceasta i schimbali pe copil ~i

viitorii nepoli, fie trebuie sa traili ntr-o permanenta njosire a
relaliilor ~i idealurilor.
Cu ct va veli opune n interior acestei
situalii, va veli reline senti mente le, cu att lupta poate duce la
mbolnavirea
sau moartea copilului dumneavoastra
pentru care
va trebui sa platili pe urma. Situalia poate fi schimbata radical
nu prin actiuni exterioare ci prin transformri interioare.

Stimate S.N., cnd ma at1n la dmitir nnde sunt

nmormntati bunica ~i bunicul meu simt 0 at1uenta de
energie ~i ntotdeauna mi cre~te moralul pana ~i-n starile
de indispozitie. De ce efectul este att de benelc asupra
mea?
Sufletele bunicii ~i bunicului

se gasesc

dumneavoastra se produce un contact

n alte

lumi. La

subcon~tient cu alta

lume ~i dependenta fala de lumea noastra scadelDrusc, ca ~i

dependenla de problemele ei. Proasta dispozilie vine dintr-o
problema nerezolvata, din incapacitatea de a depa~i stresul. $i
dupa cum, n parte, traili emoliile rudelor care privesc problemele dumneavoastra din cu totul ait unghi de vedere, ele va
ajuta sa revizuili n subcon~tient faptele ~i sa ie~ili din zona lor
48

,ri'

de incidenla. Cimitirul prin el nsu~i lini~te~te. S-a observat ca

oamenii ale caror case se afla n preajma cimitirului traiesc
mai mult. De parca omului i s-ar aminti n permanen! ca viala lui se va sfr~i, trecnd destul de repede. Dependenla de
viala, cu toate valorile ei, se diminueaz n interior. Orice stres
este suportat de om mult mai u~or. De aceea ~i starea de spirit
este mai buna ~i sanatatea mai robusta.

Stimate S.N., n anul 1944, la 20 martie s-a mpu~cat

marna mea. Dupa ~aisprezece ani, la 19 martie s-a nascut
fiica mea. Nu are copii. Nu reu~e~te sa duca sarcina pana la
capat. Sfiituiti-ne, ce sa facem?
Dependenla mamei dumneavoastra

de relalii

era de patru

de ~apte ori. Cnd

s-a naruit legtura ei cu lumea, relalia cu ceilalli oameni, ea nu

ori mai mare dect

cea mortala,

de idealuri

a putut sa accepte ~i sa supravieluiasca

fiicei dumneavoastr,
plinire a proiectelor,

produs n apropierea
dependenle,

acestui fapt. Na~terea

a oricrui copil, n general, este 0 msperanlelor,

viselor. Daca na~terea s-a
datei tragice,
este 0 semnalare a unei

la copi 1, similare cu a bunicii, pe de-o parte,iar

pe

de alta, moartea reprezinta 0 destrmare a relaliilor ~i idealurilor. Coexistenta acestor doua date a diminuat ntr-o masura
oarecare ata~amentul fiicei dumneavoastra la relalii ~i idealuri.
Tendinla crescnda,

de a depinde

la dumneavoastra

~i fiica dumneavoastra,

de valorile omene~ti nu este nlaturata. Depen-

denla fiicei dumneavoastra

de relalii depa~e~te de doua ori, iar

49
.~

--

.=
QU

1:':1

H9ll
-_r.J

--p

-.......

1"

>.J..-'

de idealuri de patru ori nivelul mortal. Cu cat dependenta este

mai mare cu atat posibilitatea de a detine vreo valoare se
l,

nchide. Cand viitorul este nchis 100% , adica dependen(a de

l'

idealuri este la nivelul mortal, copilul nca se mai poate na~te,

bolnav. Trebuie sa va rugati pentru tot neamul ca sa

ndepartati, ca pe un blestem, dorinta de a venera relatiile,

vina urma~i armonio~i iar purificarea uzuala prin boli, traumatisme, nenorociri nu este ndeajuns de eficienta ~i intra n
functiune metode mai subtile ~i neobi~nuite, pentru aducerea

iar pentru aceasta trebuie

neasca exprimat

prin posesiunea unei valori anume devine

llbsoluta, apare imediat dor:n(a de a 0 salva ~i proteja. De
dragul salvarii formei ncepe lupta cu conlinutul. Cu cat omul
pierde mai repede obiectul veneraliei, cu atat sutletul lui se

ncarca mai pUlin de agresivitate.

,1

'Je

i.)

Astfel i s-a blocat ata~amentul

1
1
:!

fala de idealuri.

Asemenea lucruri de obicei se petrec cand pe lume trebuie sa

sutletului n armonie.

'Je

i.)

sa fie in afara

limitelor temporale. Orice valoare umana insa este constituita

din temporalitate, spalialitate ~i materialitate ~i de aceea nu
poate fi eterna ~i imuabila. De indata ce vreo fericire ome-

njose~te idealurile mamei ~i prin ea armonizeaza copilul.

Trebuiau sa vina pe lume doi copii dar mersul evenimentelor
s-a schimbat, imaginea lumii pentru copil s-a naruit ~i
reconstruit.

supune timpului

1'1

a fost perturbaI. Acest fapt

dar daca nchiderea merge spre 200-300 de unitati ~i mai mult,

apare fie sterilitatea, fie sarcina nu se tine, fie copilul se na~te

idealurile, omul iubit. Santelegeti un lucru simplu: dorinla de

a preamari orice valoare umana este dorin(a de a face din ele
punctul de sprijin central al sutletului, adic de a le proclama
eterne ~i imuabi le. Ceva poate fi etern numai atunci cand nu se

Cursul firesc al evenirnentelor

,.

Stimate S.N. vOidadesea, ara sa vreau, imagini cu morti

sau nenorociri ale oamenilor apropiati. Din ce cauza? Eu
nsami mi simt dureros partea stnga a corpnlui.
Explicati-mi, va rog, ce se ntmpla?

Aveli un contact puternic cu structurile ordinii superioare.

Rezerva interioara de spiritualitate depa~e~te nive lui mediu.
De aceea, daca veli ncepe
acest om poate sa moara.
bim, adoram ~i ne ata~am
con~tiintei, nu reprezint

sa va ata~ali de cineva, sa-l adorali,

Mecanismul este simplu. Daca iude un om la nivelul superficial al
pentru el nici un pericol. Daca

..-.
., . .
_..
. ... ,
Ji.
..:.
,-&.,
j~('t,.
~ ,

.~

i'

adoratia
l,
1
1

Serghei Nicolaevici, nainte de na~terea fiului meu

(11.04.90) am avut placenta dubla dar copilul a fost unul
singur. Are acest lucru vreo influenta asupra vietii ~i n ce
mod?

patrunde la nivelul profund, poare aduce necazuri

celuilalt omo El poate resimti acest lucru ~i se apara desta-c.

biliznd stratul prin care trece adoralia. Adesea actorii celebrii,

cantretii se comporta vulgar, imoral. Oricat ar fi de ciudat
este 0 ncercare de a se apara. Daca nu vor face a~a,
j

50

51

r
1

'~
>;..

.~u cu

,1

,
1

i
!'

III

'i"!

,l
1

l"
~,

i, ,l

l,

!;:

:::

-~~--'.

il

--J."E..:..; ci.

IX'::I
a:H-"r-..<::

-'

dependen(a valorilor spirituale ce Ii se atribuie va ncepe sa

creasca brusc ~i respectivul om se poate mbolnavi sau muri.
Protec!ia data de la natura este cantitatea de iubire fa!a de
Dumnezeu din sufletul omului celebru, acumulata n vie!ile
anterioare ~i ntr-o oarecare masura n cea prezenta.
Daca este ndeajuns de multa, nici 0 adora!ie nu-i va face
rau. Cu ct iubirea din structurile profunde este mai puternica,
cu att mai cinic, meschin va trebui sa fie comportamentul
omului talentat, caci sa fii talentat ~i sa nu crezi n Dumnezeu
este foarte periculos. Am n vedere nu regulile stereotipe ale
credin!ei n Dumnezeu ce sunt mai degraba formale dect consistente, ci credin!a traita, adica neobi~nuita bunatate,
renun!are la critica, capacitatea de a ierta, de a pune iubirea
mai presus de morala, sim!ul etic, principii, aptitudini ~i bani.
De ce este periculos sa fii talentat ? Fiindca la exterior omul
nu este nc recunoscut, sau pomenit ~i Il-are bani, n-are
celebritate, dar nauntrul tuturor cre~te valul de adora!ie ~i
venera!ie, independent de voin(a oamenilor. De aceea, n mod
obi~nuit, omului talentat, pna la nceputul sau n primele
momente ale crea!iei, soarta i este potrivnica, poate fi multa
vreme bolnav ~.a.m.d. De parca ar trebui sa sufere, sa nu mai
depinda de acea aten!ie interioara care se ndreapta catre el,
!intuindu-I de va]orile umane. De aceea mul!i oameni talenta!i
au fost firavi, lipsi!i de sanatate nca din copilarie. Era njosit
trupul ~i, corespunzator, spiritual ~i sufletul. Acest lucru mic~ora dependen!a de valorile omene~ti ~i facilita supravie!uirea
ulterioara.
Multe genii cu sufletul excep!ional de curat au murit n
copilarie, ori s-au pierdut, nesuportnd adula!ia ce le-o arta n

.'

~~

--

...............-==-=

H91.Z

,.

subcon~tient un numar covr~itor de oameni, care nici macar

nu ~tiau de existen(a ]or. Mul!i oameni, incredibil de talenta!i,
venind n aceastii lume au putut supravie!ui nascndu-se invalizi sau gray bo]navi. Invaliditatea, aici, nu era 0 platii pentru
ni~te pacate, dupa cum indic,a tradi!ia clasica indiana, ci 0
protec!ie mpotriva mortii, n cazul n care omul ar atinge
valori la scara prea mare. Cu ct nivelul spiritual interior este
mai subtil ~i de mai mari dimensiuni, cu att posibilitatile
noastre de a-I percepe ~i controla sunt mai putine. Adoratia la
acest nivel I leaga pe 0111de planul subtil att de puternic,
nct se stinge repede.
Cnd la autorul biletului se declan~eaza idolatrizarea
rudelor apropiate, simultan se declan~eaza ~i sistemul de prevenire, adica i se arata la ce se poate ajunge. Acest procedeu
blocheaza adoratia n crqtere, pune 0 distan!a ~i le permite
celor de care se ata~eaza autorul biletului sa supravie!uiasca,
b]ocajele acestea nefiind patologice, ci sa]vatoare. ntruct
autorul bile!elului nu n!elege acest lucru, el nu accepta
atentionarile n rnd cu alte dovezi de preventie ~i ncepe sa se
supere pe lumea nconjuratoare, pe for!ele superioare care il
protejeaza. Supararile se blocheaza prin durerea din partea
stnga a corpu]ui. Daca n-ar fi a~a nemultumirea ar putea sa se
transforme ntr-o boa la grava sau protec!ia ar fi anulata,
durerile ar dispare dar n urma lor ar ncepe sa-i moara rudele

~i n final ar ramne singur. Va previn nca

-<0::

data: nu va

A'

luptati cu dumneavoastra n~iva, nu ncercati sa va modificati

n consecin(a unei logici omene~ti. Schimbarea se poate realiza
doar prin logica divina, modificndu-va atitudinea fa!ii de
lumea nconjuratoare ~i fata de sine.

52
53

,..,

-----

QU

H9a
\

-if>,

1
r-I

-4
,

')8

Pe fiul nostru I-a mu~cat a doua oara un dUne. Prima

data cand era nca mic (I-a apucat de obraz) ~i a doua oara
de curand, I-a prins de picior. Spuneti-mi, va rog, care este
cauza. ~i va rog sa-mi mai spuneti de ce are momente de
furie intensa, la doar noua ani. Poate ca sunt eu de vina cu
ceva?
Fiul dumneavoastra are 0 agresivitate subcon~tienta de 300
~e unita!i. 200 reprezinta media letala pentru un omo 0 parte
II1semnata 0 constituie atitudinea dumneavoastra gre~ita fa!a
de lume. A!i trait pentru spiritualitate, nu pentru iubire. Iubirea
ofera 0 imagine completa a lumii ~i daca de la nceput iubim
lumea ~i apoi ncercam sa 0 n!elegem nu vom fi niciodata n
conflict cu ea. Con~tiinta este ntotdeauna limitata ~i nu va da
yreodata 0 imagine exacta a lumii, pna nu va deveni iubire.

l,
III
1

Din primele secunde n care idealurile devin mai importante

dect iubirea, omul ncearca sa transforme ntregul mediu
nconjurator conform idealului sau limitat. lar daca lumea nu
poate sa corespunda con~ti in!ei noastre, instantaneu se declan~eaz~ conflictul, apar preten!iile ~i nemul!umire fat de absolut
tot. [ncep tratarea ~i salvarea lui prin distrugerea acelei imagini
a .Iumn pe care 0 considera de nezdruncinat. La nceput se
narule Ideal uri le la exterior: moartea unui om a pro p iat' de

pl'w a. Sau 0 jignire nefireasca, nendrepta!ita din partea omul w

.
lUb it. Sau 0 reac!ie nedreapta din partea societil!ii. Lumea
devine ilogicil, du~manoasa. Totul n jur ncepe sa cada. Daca
omul renun!a la importanta con~tiin!ei ~i se ndreapta spre

iubire, logica omeneasca ~i con~tiinta se refac. Daca nsa se

ncapatneazii n sus!inerea principiilor ~i idealurilor proprii
atunci ncepe sa se dezintegreze ~i din interior. ~i, de obicei,
lovitura este aplicata copiilor, nepo!ilor, ~i celor nenascu!i n
aceea~i masura, mutilndu-Ie caracterul ~i concep!ia despre
lume, ~i n cele din urma este aplicata ~i persoanei n cauza.
Sa ne ntoarcem la autorul biletului. Cnd a\i fost tratata
prin njosirea idealurilor ~i a con~tiin\ei nu a\i n\eles ~i nu a\i
acceptat. Mai ales n perioada sarcinii. ~i \a fiul dumneavoastra tendin\a respectiva nu s-a miqorat, ci a crescut.
ntruct aderen\a la idealuri il poate costa scump ~i pe el ~i pe
ceilal\i oameni, mecanismele de salvare ale copilului au intrat
n func\iune nca din copilarie. Fa\a, ochii, din\ii, tenul sunt
legate de idea\. ~i daca n copiliirie are loc un traumatism al
fe\ei sau al denti\iei, sau apar probleme legate de vedere,
nseamna ca dependen\a de idealuri este mare. Daca nu este
traumatism, ci atacul unui animal, nseamna ca agresivitatea
nu mai este prezenta doar la nivelul profund ci a trecut deja la
nvel exterioL
Daca un astfel de copil va fi aprobat n toate, i se poate
schilodi sufletu\. Daca adresarea va fi brutala il poate nver~una ~i, la 0 profunda purificare, straturile superioare ale caracterului se vor deforma ca ~i sanatatea ~i destinu\. De aceea,
cel mai bine face\i-i 0 demonstra\ie de iubire, explica\i-i ca
pedepsele dure sunt necesare spre binele lui. Apoi pedepsi\i-\.
Dar important este, desigur, nu actul exterior, chiar ~i cel mai
decis, ci lucrul parin\ilor cu eu-I propriu, propria modificare a
raportului cu lumea ~i cu ei n~i~i. n acest caz transformarea
copiilor poate avea loc foarte repede.

55
54

c.

.-QU

1
1

cC

CI -+~
E..:.:; i:i.
cG;:jV:::

;5
c::

~r-r-.J:;

l.J

~-==-==

H9Ll

r--~:).J.~'

-.,...

Il

Il'1
1

Ir'ri
ri',
,1',1
J,

1
1"1

,
1

\,

'1
1:'

i'

1','"
l,Iii'
1

1;'

,II:

1
1
1

Voi povesti 0 situa(ie bizara ce mi s-a ntmplat nu demult.

La consulta(ie a venit 0 femeie cu un copil. Baie(elul avea
aproape cinci ani. Dupa cteva minute deja ii teroriza pe to(i
cei veni(i la consulta(ie. Facea numai ce dorea ~i era foarte
hotart. Dupa 20 de minute, a pretins ca asistentul sa-I duca n
spate prin tot apartamentul. Apoi s-a plictisit ~i a nceput sa se
lege de to(i pacien(ii. Dupa 0 vreme, a deschis u~a de la
camera n care ma aflam ~i cu 0 mina ~ireatil, lucind din
sticlele ochelarilor a rostit: "Lazarev, ce faci tu aici?" Am
n(eles ca situa(ia trebuie modificata. I-am luat pe mama ~i
copil n camera. Copilul, ca ~i mai-nainte, se (inea de nazbtii,
sarea prin camera, n cele din urma mama, cu dificultate I-a
a~ezat ln,gaea. Am nceput rar, dialogul cu femeia.
"Cu 0 ora
inainte v-am spus ca ave(i 0 puternica dependen(ii fa(ii de
aptitudini, idealuri, adica 0 mare trufie". Ea genereaza preten(ii
crescute fa(a de oameni, dorin(a de a-i manipula pe to(i ~i de a-i
supune, incapacitatea de a primi 0 umilire, de a ceda. n ora
cafe a trecut a(i lucrat asupra dumneavoastra. Dar tot efortul
dumneavoastra este Tara rezultat
- ntind un deget ~i-I indic pe
- baie(elul nu se schimba. Vede(i cum se comporta?
- 0
ntreb eu. A~a cum se comporta el, a~a sunte(i dumneavoastra
n interior. Pe dinafara pare(i 0 blnda oi(a. Nu trebuie sa-i

copil

induce(i n eroare pe ceilal(i ~i pe dumneavoastra. Trebuie sa

va transforma(i, nu n afara, ci nauntru. Daca nu va schimbati,
nimic nu-I va ajuta pe copil". Se instaleaza

0 pauza lunga.

Femeia oarecum ncurcata se uita la mine. Apoi ma ntreaba:

"Spune(i-mi ce atitudine sa am fa(a de el la exterior?" "Privi(i:
copilul ~i-a Tacut pe aiei de cap mai mult de 0 ora ~i dumneavoastra nici macar 0 data nu I-a(i admonestat.

Daca i yeti

"

permite mereu sa-~i impuna voin(a n fata tuturor, poate sa

moara. Deja are n cmp 0 posibila moarte. De aceea nu va
enervati ~i nu va nfuriati niciodata pe el. Cnd parintele se
nfurie pe copil, nseamna ca pu~tiul a reu~it sa-I dezechilibreze ~i sa-I puna n dependenta fata de sine. Aratati-i iubirea
dumneavoastra pentru el, spuneti-i mai des ca I iubi(i. Daca
ncepe sa-~i iasa din fire spuneti nca 0 data ca il iubiti apoi
luati 0 curea ~i atinge(i-I Taramila".
"Dar oare se poate ariita iubirea la suprafata?" "Se poate ~i
trebuie. Daca omul are 0 suparare ~i el ~i-o exteriorizeaza, ea
nu se duce n profullzimi ~i nu-I ataca dinaulltru. Cnd omul ~i
ascunde supararea sau ura ~i face rau sie~i ~i urma~ilor.
Acela~i lucru se ntmpla ~i cu ata~amentul fata de aIt om.
Daca nu te manifestezi la suprafata ~i-!i mpingi selltimentele
n tine, te var "rupe" ~i mai repede. Adesea, literatura te nvata
sa-ti ascunzi sentimentele. Este pedagogia cea mai rea. Sentimentele omene~ti trebuie sa se exteriorizeze, nauntru trebuie
sa fie cansacrate lui DUm!leZeu". Ma uit la femeie: "Va spun
nca 0 data: Va yeti schimba dumneavoastra, se va schimba ~i
el". n acel moment mut ni~te hrtii pe birou. Una din ele cade
lin pe podea. Femeia sta imobila privind la mine. Copilul de
asemeni. Deodata copilul se ridica, se apropie de hrtia cazuta,
0 ridica ~i mi-o pune pe masa. "Serghei Nikolaevici v-a cazut
0 foaie" spune el timid. Mama se uita uluita la noi amndoi.
"Probabil ca ati nceput sa va transformati" i spun eu. Mi-am
amintit nca un fapt. Cnd copilul se agata de asistent, acela
ncercnd sa-I calmeze i-a zis: "Poti sa te potole~ti? Tu ruse~te
ntelegi sau nu ?" "Eu nteleg dar tu nu ntelegi". "Macar de
(i-ar parea rau de oameni ncerca asistentul sa-I aduca la

.'

1
1

56
57
\

1\

...

.-~U

CIS

-.--

j
este la scara mare, atacul nu mai are loc la suprafa( ci
miez: se produce 0 deformare a campurilor
n jurul
chakre, cea mai informativa ~i energo-absorbanta. La
apar perturbari func(ionale ale sistemului uro-genital,

din umeri copilu!.

cu totul ait copi!. ,,~ti(i, - mi povestea

nu nteleg

nimic.

marna lui - educatorii

Daca

ne-ati

transformarea
copilului
poate fi att de radicala
crezut n nici un caz au zis ei",

inflamatorii

fi spus ca
nu v-am

urinarii. Cu cat

ca ata~area sufletelor va fi mai mare decat cea critica. Enurezisul se trateaza, n primul rand, prin schimbarile interioare ale
sufletului ~i caracterului mamei. Prin revizuirea tuturor situa(iilor de via(ii, mai ales a celor din timpul sarcinii. Voi descrie

Aveam la consulta(ie 0 femeie cu fiica ei de noua ani. "E

nenorocire - povestea marna - face pipi pe ea nu numai
noaptea ci ~i ziua, este de-ajuns sa nchida ochii. Am fost la
consulta(ii la toate somita(ile medicini:, nimeni nu ne-a putut
ajuta. Au lucrat cu ea cei mai buni hipnotizatori, psihiatri,
bioenergeticieni. Au ncercat s-o trateze prin acupunctura,
metode homeopatice. Rezultat nu!. Nimic, niei cea mai mica
ameliorare. Sunt pur ~i simplu disperat".
"Slava Domului ca n-au fost modificari - zic eu - i-ati fi
vindecat enurezisul ~i ar fi ramas copilui rara urma~i". Ochii
mamei s-au umplut de lacrimi: ,,~i atunci ce sa fac acum, sa no mai tratez ?" "Trebuie 5-0 trata(i, dar corec!. Intai trebuie sa
vindeca(i sufletul". ln ochii femeii apare un licr de speran(a.
"Ce trebuie sii fac? "' Am dat din umeri: Sii nu leneviti".
"
i raspund
Femeia nu n(elege: "Cum adica?" "Foarte simplu

la
n
se

autodistrugerii.
Problemele
legate de nveli~ul dermic, inflamatiile .rinofari~giene,
dureri!e de cap, traumatismele
capului
sunt pnmele mveluri ale frangerii agresivit(ii.
Dupa aceea
ncep disfunc(iile
intestinale ~i ale sistemului uro-genital; durerile intestinale, constipatiile,
diareea sunt marturia unui puterla copi!,

~i a unor pretentii

la parinti.

Daca agresivitatea

l'

un caz cu totul ilustrativ.

transmite de la parinti, apar mai des perturbari Junc(ionale.

n
masura n care agresivitatea este mare n relatia reciproca
~i n
cea cu lumea din jur, se declan~eaza
la copi] programul

fatii de lume ~i oameni

procese

asupra urma~ilor sau pur ~i simplu nu mai vin pe lume, pentru

viata anterioara, perturbarile

su nt adesea grave, organice,
na~tere sau n frageda copilarie.
Daca sufletul lui vine
aceasta lume mai mult sau mai putin curat ~i agresivitatea

crescute

nceput

rara a modifica ~i caracterul copilului, efectul poate fi negativ

Orice mbolnavire,
fie 0 perturbare
la nivel organic sau
func(ional,
franeaza dezvoltarea agresivitatii
din suflet. Daca
dependen(a copilului de valorile umane ~i agresivitatea vin din

de autodistrugere

sau enurezis adicii incontinenta

chiar n
primei

este mai amplii agresivitatea interioara, cu atat aceasta afec(iune trece mai greu. Daca se ncearcii 0 tratare a enurezisului

fi

Din ce cauza au copii enurezis?

nic program

-p

Dupa 0 jumatate de an marna a venit cu el nca 0 data. Nu 1am recunoscut ~i mi-am amintit de el numai dupa ochelari. Era
de la gradini(a

'-="-"
:-==e

-<
!i:

H9LZ
..~..-'---.

inten(ii mai bune. "Dar de ce trebuie sa-mi fie mila de ei ?" a

ridicat

+-~

7j s.
~
~f-E-.E

r'
1

-;t,

58
59
l f

;i

.....-

.=
QU

H911

--""

!'
~

,
1
Il
1

Il

'J
l

Il
1,'1'

'l",

- cte din cartile mele ati citit?" "Pe toate" mi-a raspuns
femeia rnra ezitare. "Toate?" "Da, toate" ,,~i le-ati citit cu
atentie?" "Da, rn-am strduit" "Ei, atunci, - spun eu - vreau sa
va ntreb: v-ati enervat ~i ati fost nemultumita de sotul
dumneavoastra n timpul sarcinii?" Ea ~ovai: "Ei, da, a fost ~i
a~a ceva ~i nca foarte rau". ,,~i atunci de ce nu le-ati anulat
pna acum?" ~ovai din nou: "Dar acum ma port frumos cu el".
. ,
"Ce cauta aici acest acum? Trebuie sa revizuiti. acea situatie
s-o retraiti". Ea face un gest vag cu mna "A~a, in general
mi-am revizuit perioada sarcillii". "Dar nu a~a, ~i nu Il generaI. Trebuie sa nivela!i toate situa!iile de zeci de ori pentru a va
schimba launtric. Astfel nct daca vi se va da din nou 0 situalie similara s-o parcurgeti !ara ezitare pentru ca sentimentul
iubirii din suflet sa ramna neatins, pentru a nu emite pretentii
fa(ii de nimeni ~i pentru a vedea n toate, vointa Divina". Am
fluturat din mna: "Duceti-va ~i lucra!i asupra dumnea-

. voastra". Femeia s-a ridicat ~i a plecat.

De obicei, consult n felul urmator: daca vad ca omul nu
este pregatit, nu-I primesc. Se vede imediat. Daca este mai
mult sau mai purin pregatit dar pretentiile fata de Dumnezeu
sunt mari ii explic. "Pentru a va schimba trebuie sa va adresati
lui Dumnezeu ~i acest lucru se face prin rugaciune. Dar cum
va pute!i adresa lui Dumnezeu daca sufletul dumneavoastra
este saturat de pretentii fata de El? Acest lucru s-a ntmplat n
urma nemultumirii profunde fa!a de oamenii apropia!i,
societate, stat, lumea nconjuratoare. n urma nemul!umirii fa(ii
de situatie, soarta dumneavoastra, fortele supreme, mersul
eveni-mentelor din jurul dumneavoastra. Pna nu yeti trece
prin toate situatiile din nou ~i prin cain(ii nu yeti renunta la

~
,"><-

f.

~z

pretentiile fata de Dumnezeu, schimbarile vor fi de suprafata

iar rugaciunea dumneavoastra ineficienta".
Daca omul este gata, i exptic esenta problemelor ~i apoi 2 3 ore lucreaza asupra sa, adica este ca ~i cum la 0 vizita a~ face
doua ~edinte. Ac!iunea ~i schimbarile sunt uneori att de puternice nct este necesar un control ulterior. Aceasta femeie nu
rn-a nteles, s-a sculat ~i a plecat imediat. ~edinta a durat
cteva minute. Am gasit telefonul ei ~i am sunat-o seara. "Va
rog sa veniti mine. ~edinta nu s-a terminat". Femeia a venit n
ziua urmatoare: M-am uitat la cmpul fiicei ~i am fost placut
impresionat. Disparusera deforma!iile puternice ale cmpului
ei ~i ale cmpurilor viitorilor copii. "Apropo, care a fost starea
fiicei dumneavoastra n noaptea trecuta 1" am ntrebat eu.
"Ma tem sa cred - a raspuns mama - dar totul a fost n regula
n noapte a trecuta". ~edin\a a durat cteva minute, dar femeia
a nteles ~i a vazut directia n care trebuie sa mearga ~i n
continuare a nceput sa lucreze singura. n principiu, Ilu-i mai
eram necesar, lucru de care rn-am convins n ziua urmtoare.
Enurezisul copilului este influentat ~i de starea tatalui de~i n
(; nemultumire
mai mica masura. n special, cnd tatal are
crescuta fata de sine ~i situatie. A~a nct lucrul tatalui cu sine
nsu~i se face spre binele sanatatii ~isortii copilului.

'{JG

r '

~
..,

Fetita nu-~i ntelege deocamdata problemele ~i n-a~ vrea

sa se complexeze nca de pe acum. Are tot spatele acoperit
de par. Ce sa fac?

~,
1'.
~.

61
60

,
f

1;,

.QU =

O;!~..:..: BC:H."'~.E

~ ~
.a9iZ

-4.-

--~

,..

d
Fetitei, din trei vieti anterioare i vine 0 puternica dorinta de
a-i subordona pe toti ~i toate. Dependenta ei de idealuri,
morala ~i simtul etic ct ~i de nivelurile spiritualittii atlate
mult deasupra lor este foarte puternica.
Cum apare un atare fenomen? Sa presupunem ca un om are
neplaceri, boli ~i necazuri. La nceput se plnge, i nvinovate~te pe altii iar apoi ncepe sa simta ~i sa nteleaga ca nu
exista vinovati, ca este dat de sus ~ trebuie sa fie primi!. Dar
neplacerile ~i nefericirile continua. $i toate imaginile despre
lume se naruie. $i despre oameni, ~i despre tot ce-i era omului
familiar. Treptat, n suflet apare 0 senzatie stabila ca importanta acestei lumi ~i lumea nsa~i, ca ~i toate reprezentarile
despre fericire, sunt att de iluzorii, nct nu pat fi luate n
serias. $i ca trebuie cautat un punct de sprijin mai de nadejde.
Dar pentru ca tatul se naruie, amui ajunge treptat la reflectiile
despre Dumnezeu. ncepe sa simta ~i sa nteleaga ca singura

:,
l,

i'

:1

'1

1,1

l'

. canstanta n Univers este aspiratia catre Dumnezeu ~i iubirea

fa( de Dumnezeu. Ca acest sentiment iese din limitele a tat ce
se nume~te "am" & "Univers" ~i nu poate fi domina!. lar
neplacerile, bolle ~i nefericirile continua. $i cu ct dureazii
mai mult, cu att omul nazuie~te mai tare spre Dumnezeu ~i
sentimentul iubirii din sufletul lui este mai semnificativ. Cu
ct este mai multa iubire n suflet ,cu att mai cuprinziitaare
este spiritualitatea pe care 0 genereazii un asemenea suflet.
Patentialul spiritual al unui astfel de om devine foarte mare.
Daca merge mai departe pe drumul acumularii iubirii de
Dumnezeu el devine sIan!. $i mai departe, proroc ~i.Mesia.
Dar daca neplacerile ~i nefericirile se opresc din prima etapa

;;,:.

~t
~,

'C,
~'

iar puternicul potential spiritual permite a realizare lejera a

tuturor dorintelor, atunci omul paate uita ca n toate bucuriile
~i fericirile omene~ti principal a menire a amului este aspiratia
catre Dumnezeu, acumularea iubiro n suflet, cre~terea gradului de Dumnezeire din sufletul sau. Cu cat omul se arunca mai
tare nspre valorile spirituale superiaare ~i nveli~urile lar
exteriaare cum ar fi manipularea lumii nconjurataare, intelectul, aptitudinile etc., cu att n suflet ncepe sa creasca
agresivitatea nlocuind iubirea.
Un asemenea am poate fi criminal, ticalos, paate distruge
oameni, paate fi vrajitar ~i practicant al magiei negre. $i totu~i
i reu~e~te ~i-i merge de minune; de~i forma este atravita, continutul este nca plin de iubire.
Cu ct am mai mult iubire n adncul sufletului, cu att nu
vai ucide iubirea altui am ~i agresivitatea mea fa( de el va fi
superficiala. ntruct lagica ameneasc;;, narmele ~i legile
amene~ti apar(in formei, ncalcarea lor poart mai mult a
respansabilitate umana dect Divina. Pc de alt parte, orict s-ar
diferentia nveli~ul omenesc ~i con~tiinta de eu-I superiar, etem,
totu~i ele se reunesc ntr-un singur am. La fel, ncalcarea grava a
tuturor legilar amene~ti, daca ea nu este dictat de iubire,
reprezint ~i 0 ncalcare a legilor divine. $i cu ct i reu~e~temai
bine acest lucru, cu att mai putina iubire i ramne n adncul
sufletului, cu att protectia este mai slaba ~i cu att mai repede ~i
inexorabil vine ceea ce numim "pedeapsa lui Dumnezeu". Unul
dintre aceste semne este zana paroasa de pe pielea nau-nascutilor.
De ce un nveli~ paros? Omul a avut n timpurile preistarice
un tegument compact paros. Atunci con~tiinta lui ~i nivelurile
superiaare ale spiritualittii nu erau dezvaltate.

"

63
62

.~..,

~-

CI -.+"E.:..: ci.

cou

O:::::Iv:::

a:n."'f-..<:

/,'1i
,

.'

'

.1
1

"I

putemica

acele vremuri.

Structurile

este ca 0 ntoarcere
spirituale

a omului

superioare

"1

masura, retine agresivitatea

1.,1"11

mi amintesc

I!

sunt franate,

interioara.

de vremea n care, fiind

un bioenergetician

ncepator, ncercam sa vindec prin pase ale mainilor,

din ele energie. Atunci

:11
,l',

s-a petrecut 0 istorie pe care multa vre-

0 fetit avea din na~tere 0 clavicula

invitati cativa bioenergeticieni
un stafilococ

,',

l l'

il l'

energie,

il

l';,l "
Il'
1,1
Il i,

am nivelat

Stafilococul

fracturata.

s-o vindecam. n plus fetita avea

Am

fetitei, am acut pase, am eliberat

biocampul

~.a.m.d.

Efectul

a fost

nul.

nu ceda. Am venit a doua oara ~i acela~i lucru. Sunt

la nesar~it dar nu n mod prostesc ~i unilateral, ci cautnd noi cai

",1 1

pentru rezolvarea
.

'

problemei.

De pe atunci ncercam sa altur

efectul ~i cauza, sa leg boala de vreun eveniment

din viat.

Consideram pe atunci ca boala nu este determinata de caracter ~i

conceptia despre lume ci de un fapt petrecut n timpul

l'

fost

un om ncapa(nat ~i daca nu-mi reu~e~te ceva, sunt gata sa repet

1,'1 1, ,

'1

Am

foarte putemic care rezista la orice antibiotic.

venit n apartamentul parintilor

l'
1.,

l','

degajand

me n-am s-o nleleg.

1',1

1;1"1

spre

dependenta de ele se mic~oreaz ~i acest lucru, ntr-o oarecare

1,,1

0 pilozitate

vietii sau

de un gest imoral savr~it de omo Cu atat mai mult cu cat, n

ntelesul clasic al karmei, a~a se prezinm lucrurile.
vorba ndelung cu printii fetei. Actualizam

Am stat de

orice informatie ar fi

putut avea legatura cu tema. Pentru a gasi ni~te legaturi, a face

ni~te paralele ~i a primi

descifrarea.

Am

ncercat sa ndrept

conversatia n orice directie, cautnd nveryunat fraze, relamri ale

unor situatii care ar fi putut lumina enigma respectiva.
Clavicula.

Clavicula

va aceste cuvinte.

fracturata din na~tere. Auzisem

Mi-am

amintit

apoi

unde.

unde-

La 0 lectie

--

==-=

H9a'
--"..

T~

,," '-''-

-<
t.0::

'1

restransa, un bioenergetician ne-a spus: "Cateodata se nasc

mici scorpii, adica par a fi menite din na~tere sa aduca nenorociri ~i sa distruga oameni. Un semn al aparitiei pe lume a unor
astfel de scorpiute este fractura claviculei din na~tere". "Ce are
a face aici scorpiuta? - ma gandeam eu. Ce legatura are cu
situatia prezenta? Deocamdata nu se mbina. Sa lasam pentru
un timp aceasta informatie deoparte". Stau de vorba cu marna
copilului. "Spuneti-mi, ati avut n viat situatii neobi~nuite?"
"Daca problema nu este tipica nseamna ca nici contextul nu
este tipic", gandeam eu. Marna ~i aminte~te: "n viata mea am
simtit ntotdeauna ca am puteri mari. Daca ma supara cineva,
urma neaparat 0 pedeapsa. De regula, cu sar~it letal. Aha, mam gandit eu, oare chiar Dumnezeu 0 protejeaza cu atata
cruzime pe aceasta doamna de suparari? Sau a~a se apara

subcon~tient ea nsa~i?"
"Cu fetita au fost dupa na~tere ~i alte probleme?"
Da, fetita, s-a nascut cu foarte mult par pe spate. I-am uns
"
spatele cu laptele meu ~i pilozitatea a disparut".
ntr-un anume fel pilozitatea era legata de stafilococ.
Simleam asta, dar nu puteam sa pun lucrurile ;ap la cap. Din
grupa de bioenergeticieni care a venit sa vada acest caz dificil
au ramas doi oameni. Eu ~i 0 doamna pe care a inspirat-o
ncapa(narea mea ~i a ncercat sa ma ajute n descalcirea
acestui ghem complicat. Tot ce poate magia ~i bioenergetica
am ncercat ~i ras-ncercat. Stafilococul nu disparea. Nefericitul copil se chinuia dar nu puteam sa-I ajutam. Ma gandeam
mereu ce s-ar mai putea face n acest caz. ~i am hotarat sa
ncerc ultima varianta. n vremea aceea tratam la consultatii
prin energie ~i presopunctura ~i efectul era adesea stralucit.

64
65

te;>

.!::: ea
QU

---i-:::::

CI E...:..; p.
~;;It):::

QOr-r-,..!:;

;::

p:

.,.

="""-

===

H91.Z

&.-

-""

Il
1
,

Ilil,i
i'

'111'
III
,

l'

'1"1

"'1
'1,1
Il'
1,'

I,:

Il''

Dar nu ma multumea, cautam perseverent noi forme de

actiune.
0 data am decis sa fac un experiment. Am luat ni~te
reproduceri bune de icoane vechi, le-am agatat pe perete iar
sub ele am pus un scaun. Pe scaun i a~ezam pe pacienti iar
apoi ma rugam ~i-mi nchipuiam ca din icoane iese ~i coboara
0 lumina asupra omului. Parca nu Tacusem cine ~tie ce dar
efectul era adesea mai bun dect n orice pasa bioenergetica. n
esenta, daca n acest caz exista 0 influenta ea se Tacea de la
distanta, adica nu mai actionam deloc cu minile. De fiecare
data ma convingeam ca aqiunea cu ct este mai subtila ~i
inobservabila cu att este mai eficienta.
Mi-am amintit apoi de un caz ce a parut a fi 0 minune. Unei
femei i s-a pus diagnosticul - cancer la sn. Trebuia sa treaca
printr-o operatie. Doi calugari au inceput de atunci sa se roage
pentru ea. ~i cnd naintea operatiei i s-au Tacut analize a reie~it
ca femeia era complet snatoasa. Simteam pna ~ifizic ca istoria
nu era 0 scomeala. Ne-am decis sa 0 ajutm pe fetilii de la
distanlii.Ne-am dus la biserica, ne-am rugat ~iam pus 0 lumnare
pentru sanatatea ei. Din tot ceea ce am Tacut, i-am spus eu
ajutoarei mele, cred: aceast actiune va fi mai eficient. Am
senzatia ca ceva s-a miqorat ~i starea copilului trebuie sa se
schimbe considerabil". S-a schimbat. La ora cinci dupa-masa am
pus lumnarea ~ii-am sunat pe parinti pentru a afla in ce stadiu se
afla fetita?" "Acum este la reanimare, la spital", a ul111atraspunsul. "Dar ce s-a intmplat?" "La ora cinci dupa-amiazii a
inceput sa vomite Tarapauzii. Situatia s-a inrauttit n asemenea
hal nct am chemat salvarea ~i am dus-o la reanimare. Eram
~ocat.~i pur ~isimplu speriat. Am vrut sa ajut ~iera sa distrug.

Nu i-am mai sunat pe parintii fetitei. Problema s-a dovedit

a fi irezolvabila. Dar am continuat s-o port n mine. Atunci
consideram ca i-am Tacut rau unui sugar.' De~i un gnd de bun
simt mi spunea ca multora Ii se pun lumnari pentru sanatate
~i le face numai bine. Apoi ma intorceam periodic la aceasta
tema, ncercnd s-o nteleg. Cnd am actionat cu minile,
dndu-i copilului energie, ii ajutam trupul. ~i cnd i-am pus
lumnarea pentru sanatate am vrut sa-i ajutam de asemeni
trupul. De ce efectele au fost att de diferite? ncet ~i chinuitor
a venit intelegerea.
Cnd am pus la biserica lumnarea ne-am gndit la trup ~i
la problemele lui. n cre~tinism nsa omul este inti de toate
suflet ~i apoi trup. Energetica bisericii lucreaza la nceput
pentru sanatatea ~i salvarea sufletului, nu a trupului. Are loc 0
purificare a sufletului. nseamna ca fetitei i se purifica sufletul.
Dar se pare ca sufletul era intr-o stare nu tocmai buna din
moment ce purificarea se Taceaatt de chinuitor.
Suferea trupul, se purifica sufletul. Sufletul fetitei, ata~at de
valorile spirituale superioare se obi~nuise sa oprime iubirea, sa
manifeste agresivitate fa( de iubire. lar cnd prin biserica ~i
rugaciune iubirea a nceput sa revina, agresivitatea fata de
iubire s-a pornit impotriva aceleia care 0 purta ~i a nceput
purificarea. Am simtit ca, daca parintii s-ar fi dus ei inti la
biserica ~i ar fi nceput sa se roage, purificarea fetitei n-ar fi
fost atat de chinutoare.
Mai tarziu, cnd am mai intlnit pilozitate excesiva sau
stafilococ la copii, deja ~tiam de unde vine. n primul rand, de
la 0 atitudine severa ~i neinduplecata fata de lume ~i oameni a
parintilor, bunicilor, adica a generatiilor anterioare. Un

66

67

.=
QU

+-::::::

.:..; B~
~f-<~.E

--=
-~

5:
(j

===-=
U9n:

~}.L

asemenea copil poate fi ajutat prin transformarea parin\ilor.

Botezul, mparta~ania, vizitarea frecventa a bisericii, pentru
acest copil, sunt mai eficiente dect orice medicament. A-I
nvata sa se roage, sa ierte, sa nu gndeasca rau despre oameni
nseamna a-i salva sufletul, viala ~i a permite viitorilor lui
copii sa se iveasca pe lume. Sufletul nostru are 0 inertie. Cu
ct renegarea iubirii de dragul valorilor omene~ti a patruns mai
adnc ~i la scara mai mare n suflet, cu ct mecanismul de
distrugere a iubirii ~i-a luat tura\ia, cu att mai lunga ~i
chinuitoare poate fi purificarea ~i salvarea.
Cnd ra\iunea noastra iese de sub control poate fi periculos
pentru cei din jur. Dar raliunea se ntuneca atunci cnd sufletul
~i spiritul se maculeaza prin dependenta de valorile umane,
renegarea iubirii. ntotdeauna a existat un mecanism natural
care funqioneaza rara gre~. Mecanismul de salvare a urma~ilor
~i legat de ei, a structurilor subtile, profunde, ale sufletului
omului. Religiile mondiale, n\elegnd ca omul nu este doar
corp ~i gndire, n primul rnd s-au adresat sufletului omului ~i
s-au straduit sa-I ajute pe acesta. Toata medicina contemporana, psihiatria, psihologia considera ca nul este trup ~i
creier. nseamna ca trebuie salvate corpul ~i con~tiinta omului,
cura\ate ele n primul rnd ~i venerate. Natura arunca n
permanen\a "murdaria" din suflet spre trup. Corpul se mbolnavea ~i suferea, con~tiinla se ntuneca. Spiritul ~i sufletul se
curatau. Toate metodele moderne de tratament arunca "murdaria" din corp ~i con~tiin\ napoi n suflet ~i atunci spiritul ~i
sufletul omului pot sa-~i iasa din fire. Spre acest lucru se
ndreapta lumea occidentala. Ceea ce se poate numi deja
Apocalipsa.

-~

Dupa cum se spune ntr-un film despre eroul principal:

,~

"Acest om nu este nebun, con~tiinta lui este curata ~i limpede,

'

sufletullui ~i-aie~itdin min\i".

Daca piere trupul omului ~i se dezintegreaz con~tiin\a lui,

structurile subtile pe care le numim "spiritul" omului ~i
"sufletul" lui continua sa existe. Fara ele nu se pot na~te urma~ii
no~tri, Tara ele nu vor mai fi viitoarele noastre vie\i. Daca se
ntuneca spiritul ~i ncepe sa se descompuna, neamul omenesc
se va sfr~i. Cu ct atingem valori spirituale mai nalte, cu att
acumularea de iubire pentru Dumnezeu trebuie sa fie mai mare
~i aspiralia catre El mai puternica. Altfel dependenta de valorile
umane ne va omor ncetul cu ncetul ~i spiritul, ~isufletul.
n masura n care n\elegem acest lucru, vom trai ferici\i ~i
noi, ~i copiii no~tri. Daca din copilarie i se va repeta copilului
ca principala fericire n vialii este iubirea pentru Dumnezeu ~i
acumularea acestui sentiment n suflet, ca fericirea principala
se afla nauntrul omului ~i nu n afara lui, ca aptitudinile,
cariera, intelectul, voin\a, dorin\a - toate acestea nu pot fi
importante ~i ca ele sunt ntotdeauna secundare n compara\ie
cu iubirea, atunci aptitudinile ~i intelectul n cre~tere nu ne vor
distruge urma~ii.

'Je

Copilul meu are ~apte ani.

puternic ce a debutat la doi aui.

~
Fetita

are

0 calvitie

Pot sa va povestesc ce vd, apoi va voi anun\a parametrii

~i-i voi traduce n limbajul comun. Capul copilului este ca ntr69

68

,-

1
1

,..

--..

...
.cu =

-+~
~ ~~ 8QE-<f-.E

un cerc de fier. Fire subtiri, invizibile i leaga capul de 0 pata

ntunecata, acesta este viitorul ei copil. Este lipsit de vitalitate,

gaseasc ~i sa dobandeasca

caderea parului este legata de starea viitorilor copii. n plus are

nereguli cu sistemul urogenital, n special cu anexele. 0

cand a fost trMata ~i n acela~i timp s-a dezis de iubirea fata de

posibila sterilitate de 80 %. Sterilitatea poate fi de trei tipuri:

tul pentru oamenii care 0 tradau ~i rupeau relatiile cu ea. 0

asemenea atitudine se consolida permanent prin educatie,

2. Hormonala - mult mai serioasa, cand ovarele lucreaza

doar pentru organismul mamei ~i sarcilla nu se tine. Se
ntampla n cazul unui nivel crescut al agresivitatii interioare.

.1
.1

0 asemenea problema poate fi depa~ita n rare cazuri.

3. Cand posibilitatea conceptiei este nchisa la nivelul
biocampului. 0 astfel de problema nu poate fi rezolvata ntr-o

situatie obi~nuita.
Fetita are activate toate cele trei niveluri. Deocamdata este
vorba numai de planul subtil. Spre 10 - 14 ani s-ar putea
constata 0 dereglare a cielului sau absenia lui. Daca cielul va
fi, se va suporta foarte greu.

Il.

1.11

Il

Dupa un timp, medicii vor neepe sa slabileasca

enumerate mai sus, cafe genereaz

etapele

sterilitatea. Parametrii

fetitei sunt n stare foarte proasta. Dependenta de relatii este de

~apte ori mai mare decat nivelul critic, de idealuri - de noua
ori. n trei vieti anterioare a fost educata pentru fericire
familiala ca fiind valoarea absoluta. Idealizarea relatiilor cu
eeilalti oameni a devenit intolerabil de nalta. Ea nu ~i-a putut
imagina ca nu exista oamenii ideali, la fel ca ~i relatiile ideale.
(ubire Tara murdarie nu se afla, iar ea a neercat sa faca din
iubire ceva absolut curat ~i sfant. ~i cu cat a ncercat sa

0 astfel de iubire, cu at3t deziluzia

a fost mai dureroasa. A ncercat sa renege 0 asemenea iubire

Dumnezeu. n caracterul ei a crescut constant critica ~i dispre-

conceptia despre lume ~i caracter. Agresivitatea era la 0 scara

at3t de mare ~i a patruns at3t de adanc, ncat n viata preanterioar i-au murit copiii. ln viata anterioara

nu a mai avut

copii. n viata prezenta, nca de la varsta de doi ani, ea nu a

putut sa accepte purificarea venita prin eerturi, tradare,
njosirea idealurilor. Problema consta n aceea ca orice eveniment se ntampla ntai la nivelul campului ~i se repeta de doua,
trei ori. Cu cat omulnu este pregatit sa treaca prin neercari, cu
atat mai puternic ~i mai departe de evenimentul propriu-zis se
declan~eaza mecanismul de protectie a sufletului viitorilor
copii. Programul amplu de autodistrugere i ucide nu doar pe
viitorii copii dar ~i pe noi, ~ivietile noastre viitoare.
La un anumit nivel toata omenirea este unitara. La unnivel
~i mai adanc, tot ce este viu este unitar. ~i m.li adanc nu exista
diferente ntre viu ~i neviu iar mai departe, nu exista diferente
ntre substanta, spatiu ~i timp. A~a ncat un program puternic
de autodistrugere I omoara ntai pe om, i deterioreaza spiritul
~ sufletul, apoi patrunde n viata urmatoare aducand daune
viitorului. Pe unna se tara~te spre viitorii copii ~i nepoti. Dupa
al patrulea grad, programul de autodistrugere neepe sa se
transmit ntregii omeniri. Cu cat programul este mai profund
~i mai periculos, cu atat mai drastic este, de obieei, blocajul.
Am amintit deja ca programul de autodistrugere se exprima cel

Il:
1
1

70

L~9a
-.-""

l.

1. Aderenta - adica apar modificari organiee ee mpiedica

fertilizarea. Medicina a' nvatat sa 0 nlature prin mijloace
operatorii.

i!;
a:

71

A'

1
.QU

g
&2~~;
Q:J~E-<.E G

==

H9Ll

-,..

...':;;",-,--r>.

; i
1

-II
:

il!11

i'

k
1

ill

Il
1;1
1

1!li

l,',

,II
il)

III

'1

l,'
,i

"Ii

mai bine n problemele din regiunea capu lui ~i cea genitala. Pe

de 0 parte, caderea parului blocheaz agresivitatea subcon~tienta, iar pe de alta, este 0 puternica njosire a idealurilor, mai
ales pentru feti!e. Dependen!a de idealuri se miqoreaz ~i
cresc ~ansele de supravie!uire. Ce se poate face n asemenea
situa!ii? Cum poate fi ajutat copilul?
De~i aici, n esen!a, este vorba de 0 karma personala, tendin!e asemanatoare sunt prezente n caracterul ~i sfera interioara a ambilor parin!i. Cu ct parin!ii ~i vor trece n revista
viala ~i vor elimina prin rugaciune orice agresivitate n raport
cu iubirea, cu att feti!a se va sim!i treptat mai bine. Cu ct
orice conflict, tradare, n~elare va fi primita de mai multe ori
ca 0 purificare ~i salvare a urma~ilor, tara a cuta vinovati, cu
att se vor putea schimba soarta ~icaracterul feti!ei.
Este foarte important sa se n!eleaga un lucru: daca parin!ii
se vor ruga pentru ca fiica lor sa se faca bine ~i sa-i creasca
Rarul, i pot provoca mari necazuri copilului. Ne adresam lui
Dumnezeu nu pentru a primi mai multe valori omene~ti, ci
pentru a fi ferici!i, pentru a ne mplini menirea principala.
Daca ne nsanato~im ~i se ntorc spre noi valurile omene~ti, ele
sunt secundare, ceea ce nu trebuie uitat niciodata.
Este foarte important aici ~i educa!ia corecta. Copi lui n-o
arata, dar uneori frazele parin!ilor ramn n mintea lui pe toata
viala ~i vor nsemna foarte mult pentru copi!. Daca i se aminte~te periodic sa nu !ina suprarea multa vreme n suflet, ca
trebuie sa fie sincer, ca nu trebuie sa-i fie teama de iubire ~i nu
are voie sa 0 ascunda nauntrul sau, caracterul copilului va
ncepe sa se modifice treptat. Daca i se va explica ca bolile ~i
neplacerile purifica sufletul, copi lui le va accepta mai u~or.
72

Ii

Daca i se va spune ca oamenii care ne supara nu sunt

vinova!i, ca asta ne este dat de Dumnezeu pentru cura!area
prin njosire a tot ce este omenesc, preten!iile fa( de oameni
vor fi mai pu!irte. Daca i se va aminti copilului ca omul este
nti Dumnezeire ~i iubire, apoi suflet ncarcat de iubire, apoi
spirit ~i la urma trup, dependen!a de va lorile lumii nconjuratoare se vor miqora, copi lui va nva!a sa fie fericit n pofida
oricarui lucru.
Apropo, ~i hrana poate avea n cazul acesta 0 influen!a. Cu
ct hrana este mai diversificata ~i mai gustoasa, cu att se
activeaza mai tare con~tiin!a ~i se intensifica dependenta fa(
de ea. De aceea pna la sfr~itul maturita!ii sexuale a copilului,
are sens pentru parin!i ~ifeti!a sa recurga la un regim alimentar
(ranesc ~i, desigur, sa se roage nainte de masa. La nive lui
subtil, dorinta sexuala ~i apetitul pentru mncare arata la fel,
de aceea postul periodic ~i renun!area temporara la hrana au 0
influen!a favorabila nu doar asupra intestinului, dar ~i asupra
sistemului uro-genital, caci valorilc omene~ti ne vin prin trupul
noslru.
'{Je

Baiatul (Mitel, 16 ani) are mereu, diminea!a, hemoragii

nazale. Nu i se giise~te nimic. A!i putea sa-mi spuneti
despre ce este vorba?

Cauza obi~nuita a hemoragiilor nazale este trufia. Cnd

copi lului i curge snge din nas, pentru el este ca ~i cum ar
muri n curnd. Dependenta de aptitudini, idealuri scade. Acest

73

...--

.~
QU

Ci

~..:.:;t-.~.-

-..)l'.

--1..

---.

pe oameni ~i-i pune n situatia de a-~i arta compasiunea

~i de

om sa se ridice cnd a cazut, se cheama sprijin, daca eu

continuu sa-I sustin dupa ee s-a ridicat ~i a neeput sa mearga,
se nume~te deja umilire ~i pervertire. Cnd puii de vultur au
mai crescut ~i s-au acoperit de pene, vulturita i arunca din
cuib. Unii mor. dar daca s-ar mai a~tepta putin, nici unul dintre
pui nu ar mai putea sa zboare ~i al' muri toti. Fr compasiune
~i ajutorarea aproapelui, omul n-ar fi om, dar daca aceasta
compasiune ptrunde adnc n interior, ea ncepe sa duneze
sufletului celui pe care il compatimim, opaciznd parca
raspunderea personala a omului n fata lui Dumnezeu.
Un pacient mi-a povestit nu demult un caz curios. El are 0
prietena. Trebuia s-o ajute sa ~are ni~te lucruri din casa. ~i s-a
ntmplat ca nu a putut sa vina s-o ajute. A carat totul singura

~
tt,

- iar ea mi-a spus c ntrecuse msura !?i cheam salvarea.

Mi-a fost teribil de ru~ine - a recunoscut el - de~i nu aveam
nici 0 vina. Am vrut sa-mi arat cumva ccmpasiunea !?i i-am
spus la telefon: Nu te nelini~ti, vom suferi ~i vom muri
mpreuna. Dupa 0 jumatate de ora rn-a lovit 0 durere la ~ale
de-mi ie~eau ochii din cap. M-am trt pna la ea acasa ~i am
gasit-o culcata n pat. Mi-a spus ca fuse se medicul ~i ca este
vorba de 0 radiculita, adica nu i se tragea de la carat. Am

~
~

inteles atunci ca nu radiculita, ci suprarea ei mi provocase

asemenea dureri. Dar de ce ma durea n acela~i loc cu ea? Au
trecut cteva ore, dar durerea era la fel de puternica. MCam
rugat, rn-am cait, nici un rezultat. Mi-am amintit de fraza

~
;f

t
x

"""="'"
====-=

-"..

a se ajuta reciproc. ~i asta-i minunat. Dar peste tot exista un

hotar, dincolo de care ncepe efectul invers. Daca eu il ajut pe

(Biletut I scrie un medic) n ultima vreme am observat

cii ncep sa preiau asupra mea boiiie pacientilor. De ce se
leaga acest rapt?

74

l~9ll

~i dupa aceea i s-a fcut rau. "I-am telefonat fetei - povestea el

Aiei sunt cteva cauze. n ultima vreme dependenta

omenirii de con~tiin(Ii, de idealuri s-a intensificat. Este 0 consecinta a procesului tehnic. n ultimele doua decenii, datorita
satelitilor, televiziunii, omenirea a devenit un organism unitar.
Spiritualitatea se dezvolta prin relatii, numarul contactelor
dintre oameni a crescut de cteva ori. Spiritualitatea i une~te

<
t:

~~~.

-+0:::::

lucru se depune n subcon~tientul ~i comportamentul lui, iar

atitudinea fa(Ii de oameni devine mai blnda ~i rabdatoare. n
cazul de fata, hemoragiile nazale i "construiesc" 0 dublura ~i
soarta viitoarei sotii. Acum, dependenta lui de aptitudini este
30-40%. Daca nu ar fi hemoragiile, s-ar situa la 400%. n
caracterul lui este prea puternica tendinta de a umili femeia.
Este un fapt periculos pentru urma~i, de aceea se provoaca 0
frnare. Daca barbatul considera ca este superior femeii
inseamna ca este deja bolnav. ~i cu ct va ncerca mai tare sa
sustina aceasta orientare, cu att mai repede bolile ipotetiee
vor deveni reale. Daca parintii ~i vor revizui viata ~i-I vor
ajuta pe adolescent sa-~i schimbe caracterul, hemoragiile vor
conteni, ~i, pe mai departe, cnd orgoliul lui va fi umilit n
viata de familie sau n alte contexte, 0 corecta viziune asupra
lumii ~i caracterul modificat il vor ajuta sa-~i pastreze
sanatatea ~i viata.
'f>o

CI E..: ; ci.

75

.n
~u

~.

CI ""-f-~
E..:...; 0.

ca:::;:3

a:n."'f-<..<::

~===

--

;::
P:
~

H9ll

c.':':.}.!;"'"

-"'"

Il!

J'!-

1'1
!!

Ii

,1

i,
1
1

spusa la telefon ~i am decis sa fac un experiment zicand cu

voce tare: <dubita mea, iarta-ma, dar de suferit ~i murit 0 yom
face separat, dupa cum va vrea Dumnezeu. Dumnezeu va
hotar cand sa fim bolnavi ~i cnd sa murim. Dupa 10-15
minute durerea a slabit brusc, iar in vreo doua ore nu a mai
fost nici urm de ea."
Sa ne ntoarcem la medici. Cu cat medicul depinde de
spiritualitate, cu atat compasiunea lui patrunde n interior ~i
devine periculoasa pentru sanatatea lui. De aceea, adesea,
pentru a supravietui, medicul trebuie sa-~i diminueze,
dependenta de idealuri ~i spiritualitate. :;Ii atunci devine un
materialist nveterat, fumeaza ~i bea ~i prin aceasta revine la
normal. Un medic bland este mai aproape de iubire ~i de
Dumnezeu. El poate sa nu preia bolile. Un medic irascibil, pus
pe critica, nemultumit depinde mai tare de valorile spirituale.
El poate lua mai repede bolile asupra sa ~i adesea cade n betie
sau ~i pierde complet compasiunea ~i ntelegerea fata de
pacienti ~i ncepe sa produca prin actiunile sale mari necazuri
bolnavilor. Conte"tul I exclude din relatia cu pacientii ~i-I
obliga sa-~i schimbe profilill.
n America mi s-a povestit despre un preot care s-a, meut
chirurg. Cand se ruga nainte ~i mental n timpul operatiei,
rezultatul era cu mult mai bun decat mra rugaciune, adica de
starea interioara a chirurgului ~i chiar de a terapeutului care
preserie tablete depinde n mare masura ameliorarea bolnavului.
mi amintesc ca la 0 consultatie n New York un tanar m-a
ntrebat:
- Vreau sa devin medic, spuneti-mi: se opune ceva ?
76

- Da, nauntrul dumneavoastra prea vreti sa-I vindecati pe

pacient, sa-i eliminati toate bolile, fiecare om nsa are 0
responsabilitate personala pentru boala lui.
- :;Iiatunci cum sa-i tratezi pe oameni?
\,
~
."
~

1
t

- La nceput trebuie nteles urmatorullucru: nici un medic

nu I-a vindecat vreodata, nu-I vindeca ~i nu-I va vindeca pe
om. Medicul doar il ajuta pe om sa se vindece. Nivelul de
sustinere poate fi divers. Dar nsanato~irea depinde
ntotdeauna de omul nsu~i. Boala ne mpinge spre 0 corecta
conceptie despre lume, ne obliga sa ne schimbam launtric ~i sa
cunoa~tem lumea mai n profunzime, daca nu vrem sa facem
acest lucru benevol. De aceea nsanato~irea depinde, n primul
rand, nu de eforturile medicului, ci de disponibilitatea
pacientului pentru a se schimba, a modifica ordinea prioritatilor, a simti ca principiul major al supravietuirii este dragostea
de Dumnezeu ~i acumularea acestui sentiment n suflet.

Daca marna suCera ~i resimte 0 compasiune pentru

copilul ei poate prelua boala lui. Dar dumneavoastra
spune(i ca problemele copilului ~i a~a trec asupra mamei.
Ce este rau n a fi bolnava ~i a suCeri pentru propriul
copil?
Exista doua modalitati de a-ti ajuta copiii. Primul, sa suferi
intens ~i sa te terni de orice indispozitie a copilului. Sa-i dai
medicamente la cele mai mici semne de boala. 0 astfel de cale
duce la stricarea sanatatii copilului ~i caracterului sau. A doua
77

l'

......

.!::
cu ca

t::1 E~
~~~,

::::::

->::

~
0

=
H9LZ

--""
cale - sa te straduie~ti sa consolidezi sanatatea copilului prin
mijloace traditionale. Sa-I la~i sa se mi~te cat mai mult, sa se
scalde n apa, sa se plimbe, sa fie n natura, sa-I educi corect,
sa te straduie~ti ca organismul lui sa nvete singur sa se lupte
cu starile proaste. Cand copilului i iese la suprafata stratul de
agresivitate subcon~tient se mbolnave~te, rugaciunile parintilor, lucrullor cu eu-I propriu, adesea, sunt mai eficiente decat
orice medicament, cu toate ca nimeni nu neaga rolul
medicamentelor. Boala ne obliga sa fim mai buni, ne obliga sa
ne transformam. Daca mama I nva( pe copil sa se roage
cand I doare ~i cand este bolnav explicandu-i ca trupul este
bolnav cand sufletul se impurifica, atllnci n situatiile ulterioare similare, disponibilitatea lui pentru a se schimba va fi mai
mare. Cand mama sufera foarte tare, se teme pentru copi 1, ia
asupra ei nu "murdria" karmica interioar ci pe cea exterioara, superficiala. Starea exterioara a copi lului se amelioreaza dar se' miqoreaza disponibilitatea pentru schimbarea
interioara. Un asemenea copil poate sa devina un egoist, cu 0
sanatate precara.
nchipuiti-va ca vad un taur care alearg spre mine vrand sa
ma omoare. n mine apare frica. n plan subtil, frica este
renegare, ura ~i program de distrugere a ceea ce mi provoaca
teama. Mai exact ar fi: a~a arata energia fricii. ~i daca vine
prin emotii superficiale, exterioare nu- face nimnui vreun rau
~i ma obliga sa actionez. Daca frica se instaleaza n adanc,
atunci agresivitatea nu se adreseaza doar taurului dar ~intregii
lumi vii ~i lui Dumnezeu n cele din urma. Frica patrunde n
interior cand se menti ne multa vreme ~i este sustinuta de
educatie, conceptia despre lume ~i caracter. n consecinta ea se

transforma ntr-un program de distrugere ~i atrage dupa sine

boli ~i necazuri. Cand ma tem pentru copilul meu, n primul
rand mi-e teama pentru soarta lui. Daca acest lucru se petrece
n permanen(, eu ncep sa dauneze ~i sortii copilului, ~i lui
nsu~i. Este mai util ca distrugerea sa fie convertita n zidire.
Acele forte care se consuma prin frica este mai bine sa fie
cheltuite n rugaciune.
Rugaciunea se poate face ~i n cuvinte proprii, pentru ca
micutul sa-~i pastreze iubirea, oricat de bine sau de rau i-ar fi,
pentru ca nici un fel de fericire omeneasca sa nu-i opreasca
dragostea pentru Dumnezeu, pentru ca n toate sa-I vada ~i sa-I
iubeasca pe Dumnezeu, n toate cele ce se petrec sa simta
voin(a divina, pentru a nu cauta vinovati ~i a accepta lumea ~i
oamenii a~a cum sunt el.
A~ vrea sa povestesc un episod important din practica mea.
Mi s-a adresat pentru ajutor, 0 tanara.
-

Viata

mea

este

un faliment

total

spunea ea. Viata

personala s-a destramat, am probleme la serviciu. Ma port

bland ~i cu prietenie fata de oameni, dar ei ma umilesc ~i ma
jignesc, de parca am Tacut 0 ticalo~i.e. Am citit cartile
dumneavoastra, am lucrat asupra mea, dar nu s-a schimbat
nimic. Ati putea sa ma ajutati?
Foarte multi considera ca sistemul meu este 0 tableta, au
baut-o ~i a doua zi trebuie sa apara rezultatul. ~i daca nu apare
un rezultat concret spun: "Asta nu-i pentru mine" ~i flutura din
mana. A doua gre~eala: multi sunt gata sa se roage, sa
posteasca, sa renunte la mancare pentru un timp, dar nu vor sa
se schimbe pe dinauntru ~i nu doresc sa-~i modifice atitudinea
fa( de cei apropiati ~i fata de lumea nconjuratoare. A treia:

,
78

79

"

QU

,.,.....

QE1~
~~~

!;:
C

;~

=======z

a9a

y"
"""""

/"

revaznd 0 data trecutuf, considera ca'atltudinea

fata de

.
.
~I au schlmbat radIcal

e , d umneavoastra cil' d
- . ati
_..10
U-ml car(lle
-mteles probabil ca aveti
un
l'
.
orgo lUmant. lnseamna ca trebuie

sa va modificati. rin Comportamentsa ln - .

P
- va- supune!i,
vat
sa cedati, sa fiti
. de acor d cu oamenll'" c'an d nuat' ausa dreptate.
Sa
acceptati Injosirea ca e 0 pun.
fi
P
'care data de Dumnezeu. Sa.
.
accepta!. nereu<itel
y
e d 111 trecut nepla cen e vle!lI,
'"
anulnd

Ii

pretentiile fata de oaln . . f: '

'.
em~. at de d umneavoastra In~iva. Dar
'.
aptitudinile intelectul nu reprezlI1t
.
doar pnmuf
strat al
.'
vaJonlor Sp irituale , la baza 1or se afla
.
un n.ve 1mult mal. subtil
prin care suntem 1n contact cu viitorul
.
-. 'd ealunle,
spiritualitatea, bunatatea ,. tel . 1e, pnnc'pllie E .
""
.
XISa
straturi
mult
uf'
t
.
mai profunde, de d 1I11enSlUI11
ample
'.
pe care le receptm prin
morala, simtul
.
. etic . La baza tuturor valorilor
omene~tl sta dragostea pentru omul' aprop.at, pentru lum
.
ea II1conjuratoare.
'.
Dependenta de valorile
e ~tl apare Cnd iubim ln omul
drag mai 'mult omenesc:~::
.
c a t d Ivmu I. La ext enor,
acest
.
fucru se mani tiesta- sub f,orma su pa
.
ran or ~I pretentiilor fata de
omul Indrag it . Pret en t Il" le ,vIte vorb
"
esc despre faptuf ca
Incepem sa ne cram po nam d e ceva De
de a anula
a'. c ,ea ~tllnta
"
pretentiile, nu doar Prezen t e, CI..'~I antenoare
f:
t"
d
. .
a.a e cel. aproplat. este foarte im p ortan ta' pentru sanatate
'
- A

'.
~a mcat pnml!i
umdinta ca pe 0 P urifiIcare data- de Dumnez "
eu, nu doar a
.

apt.tudlmlor,
intelectului dar ~I"da 1 ealunlor,
.
"
prmcipiifor
~i a
iubirii de oameni . E a a da t d 10 cap.
.
- Bme, am Inteles. Cred ca voi face f: '.
a!a orgollUlul meu. A
trecut 0 luna. Trebuia sa- am 0 confermta
.
. 1a San k t-Peterburg.
Cu cteva ore nainte d e .mcepere femem. m
-a sunat. Vocea ei
era speriata ~i tnguitoare.

J'!"""

"1

- ~titi am nceput sa orbesc - mi-a comunicat ea. lar

starea se nrauta!e~te cu fiecare zi.
M-am uitat la biocmpul ei. Putea sa-i moara copi luI.
NecaZllrile legate de el erau foarte mari. Dependen!a de
aptitudini ~i intelect, adica trufia, era la ea mult mai mica,
agresivitatea subcon~tienta se mic~orase, deci totul trebuia sa
fie bine. Straniu. Dintr-o pricina oarecare dependen!a de rela!ii
crescuse drastic. lar gelozia "bate" peste ochi. Ciudat, orict
rn-am uitat niciodata tema geloziei nu a aparut. Poate ca a ie~it
din copi! vreun strat nou ? Foarte ciudal.
A fost orgolioasa, a devenit geloasa. ~i efectele negative au
pomit cu 0 viteza extraordinara.
- Acum nu va pot explica nimic - i-am raspuns pacientei.
Haideti sa ne sunam mine.
n sufletul meu domnea un haos total. Situa!ia era critica.
Trebuia sa apar pe scena ~i sa le explic ceva oamenilor, trebuia
sa fiu complet echilibrat ~i eu aveam un caz care ma "rupsese"
n doua. n cele doua ore ramase, trebuia sa ma deta~ez, sa ma
concentrez la maximum ~i sa rezolv ac~asta problema. Am
reu~it s-o fac. Am n!eles des pre ce era vorba. Femeia lucrase
concret asupra trufiei sale, asupra dependen!ei crescute fata de
aptitudini, intelect, bunastare. Ceea ce-i spusesem despre restul straturilor, idealuri!e, adorarea omului iubit i s-au parut
abstracte ~i neesentiale pentru ea. ~i s-a ntmplat urmatorul
fapt. Propunndu-~i !elul de a elimina trufia (cramponarea de
aptitudini, intelect), pacienta s-a concentrat n ntregime asupra
ei ~i a reu~it. Dar dependenta

generala de valorile omene~ti nu

s-a mic~orat.
80

Il

81

.....

.~ cu
QU

+~-

CI E..:...;i:i.

f&~~1

~....
====-

5:
(j

==
,HI/il

.._~.'>.i;--....

Daca orientarea principala s-a mentinut, la eliminarea unei

forme de dependenta poate sa apara alta. Ata~area de idealuri
duce n final la ata~amentul fa( de aptitudini sau relatii, adica
I face pe om sau orgolios, sau gelos. ~i omul cu 0 mare trufie
interioara precedenta, adica orientare crescuta pe aptitudini,
intelect, cariera ~i-a schimbat orientarea ~i pentru el fericirea
principala n-a mai fost serviciul, ci familia: n afara, cre~tea
dependen(a de relatii, ncepea gelozia, susceptibilitatea. Dar
cum orientarea interioara nu era pe relatii, ci pe aptitudini ~i
intelect, omul ~i-a pastrat sanatatea. ntr-o viata, omul a putut
fi gelos, n a doua orgolios, ~i lucrul se refiecta prea putin n
sanatate. Dar daca orientarea spre valorile omene~ti a fost cu
mult mai mare dect cea 06i~nuita, aceasta trecere a ocupat nu
0 viata, ci 10-20 de ani. ~i atunci omul "nerefcut" nca dupa
trufie, se umplea de gelozie ~i primea 0 boala grava.
Metoda mea nu vindeca, ea accelereaza de sute ~i mii de ori
toate procesele ~i daca omul are 0 orientare corecta, se produce
nsanato~ire vertiginoasa. n cazul unei atitudini incorecte
fa( de lume, pot aparea mai multe probleme dect au fost
pna la debutul lucrarii. Am vazut asta lU ochii mei. ~i cnd
femeia rn-a sunat a doua zi, i-am explicat:
- Ati, ncercat sa va eliminati. trufia, dar ati uitat ca la baza
ei sta dependen(a de idealuri. lar la baza tuturor ata~amentelor
dumneavoastra sta dorin(a de a iubi omenescul mai mult dect
divinul, idolatrizarea ~i dependen(a fa( de omul iubit. Cain(a
ncepe cu aceea ca va adresati divinului ~i-i cereti iertare ca ati
iubit omenescul mai mult dect divinul, ca sufietul dumneavoastra a nceput sa depinda de valorile omene~ti ~i nu a primit
purificarea prin pierderea lor temporara. i cereti iertare pentru

Il

--

\'f:
:"f,
i,\
\1

',:

ca neprimind 0 asemenea purificare ati emis pretentii fata de

Dumnezeu, suparndu-va pe ceilalti oameni, pe lumea nconjuratoare, pe dumneavoastra n~iva, pe soarta dumneavoastra,
pe fortele supreme. Trebuie sa ncepeti nu de la ultima veriga,
ci de la prima. Sa va ndepartati de ceea ce este omenesc n
dumneavoastra, de al doilea eu. Retraiti-va de mai multe ori
toata viala ~i orice umilire a valorilor umane acceptati-o ca pe
0 purificare a iubirii pentru Dumnezeu, purificare a eu-lui
dumneavoastra superior, etem. ncercati sa faceti a~a cum vam spus.
Am hotart sa ne sunam dupa 2-3 zile. "Interesant gndeam eu n acele zile - n principiu studiez filozofia dar la
viteze foarte mari. Daca modelul meu despre lume este corect,
femeia se va nzdraveni ~i ~i va recapata vederea, iar daca iam oferit 0 viziune gre~ita asupra lumii, ea va orbi ~i pentru
aceasta voi raspunde eu, cel mai probabil voi orbi ~ieu. ~i ar fi
bine daca numai eu, nu ~i urma~ii. Doar se pare ca: omul se
roaga ~i [ se adreseaza lui Dumnezeu, i cere iertare pentru ca
i-a suparat ~i i-a judecat pe altii, ncearca sa-~i nvinga trufia,
adica toata munca se petrece conformtraditiei cre~tine ~i 0
mica, nesemnificativa schimbare i permite sa se ridice nu mai
sus de tot omenescul din sine, ci numai deasupra unei parti. ~i
urmarile sunt catastrofale. Pe de alta parte - vitezele cu care
lucrez mi permit sa "rodez", sa analizez ~i sa contracarez viitoarele gre~eli ale omenirii. lar perioada n care intra omenirea
este exceptional de responsabila ~i fiecare gre~eala 0 va costa
scump".
Dupa trei zile ne-am sunat. Am afiat ca vederea i-a revenit
~i ca totul era n regula. nseamna ca modelul meu a fost corect

82
83
1

"

".

.~
~u

0-+:::::
p:;

"t.&

aH'" r-.E

s::

U9ll

,"..:;~...--

~i acum aceasta cunoa~tere i va ajuta pe multi sa-~i salveze

sanatatea ~i viata.
Sunt adesea ntrebat daca oricine poate nvata metoda mea.
Raspund ca eu nsumi sunt nca ucenic ~i multe nu le nteleg ~i
ca acest lucru este primejdios pentru sanatatea ~i viata celui
care va ncerca a~a ceva. Metoda mea nu este 0 simpla vizualizare a structurilor ci n primul rand 0 ntelegere ~i 0 explicare a ceea ce am vazut.
nchipui!i-va ca a!i fost aruncat de la etajul ~apte ~i, n
cadere, v-au pus sa rezolva!i 0 problema. Daca 0 rezolvati
aterizarea va fi normala. Daca nu yeti reu~i s-o rezolvati, la
aterizare yeti avea proble!1)e. Sa vezi structurile biocampului
este prea putin. De aceea cei ce se decreteaza discipoli ai mei
fac 0 cacealma pentru profituri materiale. Altii procedeaza ~i
mai simplu. Spun ca lucreaza dupa metoda lui Lazarev ~i dau
lini~titi talismane, apa descantata sau nisip, etc. Exista ~i multe
[alsuri ale cartilor mele. Un tanar rn-a n~tiintat ca a fost la un
"specialist n vindecarea karmei" ~i i-a platit 500$ pentru 0
~edinta. Acela l-a anuntat:
- \i spun cinstit, dupa 0 jumatate ('e ora vei muri. $i l-a
lasat sa plece n lume. M-am gandit ca pentru ata!ia bani,
pronosticul ar fi putut fi mai bun.
Dupa editarea cartilor mele, a aparut foarte multa literatura
relatandu-ne despre karma, ca ~i mul!i "speciali~ti n ameliorarea ~i modificarea karmei". Dumneavoastra veni!i, plati!i,
sunteti anuntat ca aveti 0 karma ceva mai buna ~i plecati
mul!umit. Trebuie sa re!ineti 0 chestiune simpla. Karma dumneavoastra este caracterul dumneavoastra, emo!iile dumneavoastra superficiale ~i de la nivelul foarte profund al interio-

1
l'

84
'1

-"..
rului, n cele din urma, conceptia dumneavoastra

despre lume.

Daca nu v-ati schimbat launtric dupa 0 vizitii la "specialistul

karma" nseamna ca pur ~i simplu ati avut ni~te bani de

pierdut. Toate acestea sunt falsuri.
V reau sa va povestesc despre singurul om cu care am ncercat sa colaborez ~i pe care am ncercat sa-I nva!.
- Vizualizarea ata~arilor, mi-a spus el este 0 nsu~ire
numai a ta. $i asta nseamna ca nu este vorba deocamdata de
~tiinta. Eu vreau sa alcatuiesc 0 metoda de testare a ata~arilor
prin desene, de exemplu. Ce parere ai de asta?
Am dat din umeri:
- Nu ~tiu. ncearca, poate iese ceva. Daca reu~e~ti sa
elaborezi metoda, 0 yom semna mpreuna.
"De ce nu - gandeam eu, - doar n psihologie se practica
testarea. Mi-au placut testele americane. mi amintesc cum mi
se spunea la New York:
-

Deseneazii 0 casa - ~i apoi mi se explica:

- Asta reprezinta relatia ta cu religia. Cand casa este mica,

rela(ia ta cu rel igia este relaxata, cand casa este mare
dependenta este crescuta.
Sau ait test. Imagineaza-(i

ca e~ti n piidure ntre copaci.

Stabile~te-(i locul. Te afli n desi~ sau in rari~te? Ei bine,

copacii sunt oamenii ~i locul n care te gase~ti, reprezinta
atitudinea ta fata de ei. ntr-adevar de ce sa nu alcatuim un
sistem din desene prin care sa se puna n eviden(a la copiii de
varsta mica ata~arile, iar parin(ii vor putea prin rugaciune sa le
elimine. Copii vor fi ferici(i ~i sanato~i, gandeam eu.
Dupa cteva luni rn-am ntalnit cu colegul-ucenic - treaba a
pornit mi-a spus el. Am nceput sa stabilesc precis ata~arile

85

.-

.....

Cij
.=
QU

""'-i--OE..:..:1L
et:: ;:3 ~
Qr--<r-.E

..::

U91.l

J..---

1.

~-=-==

-".
copiilor prin desenele lor ~i am ajutat multi parinti sa le
ndeparteze prin rugaciuni ~i sa amelioreze starea copiilor.
Zmbea:
- Acum pot sa vindec la fel de bine ca tine. Putem sa
scriem lucrari n colaborare.
- ~tii, - i-am spus eu - tocmai a nceput sa mi se schimbe
atitudinea fa( de acest lucru.
Sa mic~orezi dependenta fata de eeva, este bine. Se poate
mbunata!i destinul, poate treee boala, dar pe urma poate sa
apara alta, dupa ea nca una ~i a~a, oricte. Simt ca aici esie 0
fundatura. Voi neerca sa merg mai departe ~i sa gasesc ceva
nou.
- Dar copiii bolnavi se vindeca daca parintii ~tiu care este
ata~area - a spus el.
- Da, se nsanato~esc - am oftat eu.
.- Atunci cum ramne? Sa le refuzam copiilor ajutorul?

ntelegi, medicul trateaza un organ - am neeput eu - ~i

se mbolnave~te altul. nainte boala se tra de la un organ la

altul n \0-20 de ani. Acum i trebuie dcar cteva lun;. 1 se taie
femeii anexele, i se ndeprteaza un chist de pe ovare, vine
dupa trei luni la doctor iar acolo se dovede~te ca situatia e neschimbata, de parca nici n-ar fi fost operat. Exista 0 filozofie
a corpului ~i una a cmpului. Trupul este un organism unitar
ee trebuie tratat in totalitatea lui. La fel biocmpul este un
organism unitar. Se pare ca aici trebuiesc masuri radicale.
- Dar exista cardiologi, urologi care i vindeca pe oameni.
~i acesta-i fundamentul ntregii medicini moderne.
- Medicina este una, iar bioenergetica alla.
86

"'ri;
'1

Desigur, nu ~i-a ntrerupt neercarile de a testa ~i vindeca.

Din respect pentru memoria lui voi fi mai precis. Un asemenea
dialog nu a existat n realitate. Au fost cteva fraze, situatii ~i
imaginea generala pe care a redat-o dialogul nchipuit acum de
mine ~i citit de dumneavoastra. Eu i spuneam ca, abstraqie
Tacnd de simplitatea exterioara, la patrunderea n structurile
subtile ale omului pot aparea situatii imprevizibile. Este
necesara 0 vizualizare directa a biocmpului ~i 0 pennanenta
interpretare filozofica a eeea ce se petrece. Metoda mea s-a
naseut n primul rnd ca un sistem de autoaparare. Fara un
control permanent asupra sinelui, asupra propriilor structuri de
cmp, situatia poate scapa de sub control. El a plecat singur pe
un drum. Dupa un an i s-a descoperit un cancer la plamni.
Apropia!ii lui au insistat sa ma caute.
- ~tiu de ce sunt ata~at, mi spunea bolnavul.
Dupa doua luni a muri!. Lucra la fel ca un medic ce trateaza
corect un anume organ. Dar daca demersul pragmatic fata de
trup este admisibil, n rapon cu sutletul, acesta s-a dovedit a fi
de nepermis.
Am vazut nca 0 data ct de respo,lsabila ~i riscanta este
patrunderea n profunzimea sutletului omenesc. De aceea ma
pregatesc att de ndelung pentru scrierea fiecarei car(i netinnd seama de falsuri le aparute.
Informatia cruda, neprelucrata poate fi periculoasa pentru
cititor. De aceea fiecare text treee printr-o dubla redactare:
nti energo-informationala ~i apoi obi~nuita. De~i se ntmpla
~i nostimade. Aseara eram la baia de aburi ~i un cunoscut de-al
meu, care citise de curnd a palra mea carte, a observat
rutcios:

87
\

--

.::: cu
QU

-+=:::::

cE..:
~~~i

- Dar ce, sunt nebun oare, ca sa le cer oamenilor a~a ceva?

- Dar tu singur ai scris n a patra carte: "Trebuie mncat
pe~tele cu so/zi".
Treptat am inleles despre ce era vorba.
Pe~tele Tara solzi
este nisetrul, mreana, liparul. Pe~tele cu
solzi - bibanul,
crapul, platica.
- Am avut n vedere ca trebuie mncat pe~tele care are
so/zi.
Zmbea.

1',1

- Siava Domnu/ui, eu chiar am crezut ca trebuie sa

mannc solzi.
0 data, 0 femeie nsarcinata rn-a intrebat:

Iii
,l',

i'

- Ali spus ca este interzis consumul de carne in a cincia

luna de sarcina. N-am mncat ~iacum am 0 carenla de fier.

"

'
l,
I

- nlelegeti - i-am raspuns - nu se poate sa /uali orice

informalie ca fiind invariabi/fi. lata, s-au Tacut experimente pe
animale. Daca n prima faza a gestaliei anima/ul era nfometat,
progenitura era mai puternica ~i mai viabila. De ce? Pentru ca
dependen(a de lumea nconjuratoare cu valorile ei se realizeaza prin trup. Daca nivelul exterior este limitat, se intensifica
cel interior. Acela~i lucru se petrece ~i cu omul.
Cu ct femeia, n luna a cincia de sarc;na, se deta~eaza de
toate problemele, cu att depinde mai pulin de alimentalie (iar
cea cu carne, cu delicatese intensifica ata~amentul fata de
lume) ~i efectul asupra ei ~i asupra copilului este mai bun. Dar
in acela~i timp intuitia ~i dorinta femeii sunt mai importante
dect orice regula. Daca in orice perioada a graviditatii ali

--=0='-'
...........

.-,....

- Solzii de la pe~te nu-i mannci, dar pe altii i pui.

Am Tacutochii mari.

1"

-(
t:
Z5

.aga:

,-,--

l'I

; i:i.

1\'

dorit ~i carne atunci mncali, se permite. Astazi, pacientilor le

spun in felul urmator:
- Sistemul de prioritati pentru barbat ~i femeie este
urmatorul:
Pentru barbat - inti iubirea fata de Dumnezeu, apoi
spiritualitatea, apoi partea materiala. Pentru femeie - inti
iubirea fata de Dumnezeu, apoi partea materiala, apoi cea
spirituala, adica trebuie sa fie un echilibru, 0 impar(ire a
muncii. Daca barbatul filozofeaza, se concentreaza asupra
gndirii ~i spiritualitatea este pentru el cu mult mai importanta
dect materialitatea, inca nu este chiar a~a de periculos, dar
daca acela~i lucru il face femeia lui, echilibrul se strica brusc.
n masura n care barbatul traie~te din ratiune, femeia trebuie
sa traiasca din sentiment. Atunci ~icasnicia va fi armonioasa ~i
sanatatea, cariera ~i soarta barbatului vor fi normale. Daca
femeia este 0 vegetariana convinsa, ii poate cre~te mult
orientarea spre spiritualitate ~i poate cauza mari probleme
sOlului. Nici din mncare nu este admisibil sa-Ii faci un idol,
orict ar fi ea de corecta, adica vreau sa spun nca 0 data
adresndu-ma cititorilor: orice schem;; rigida, ralionala, orice
directionare prin mental nu poate fi vreodata sigura. Trebuie sa
va orientali spre sentimentul de dragoste din sufletul
dumneavoastra. El va va spune care este dorin(a ~i gndul
corect. $i cu ct il aveti mai mult in suflet, cu att sentlmentele
~i gndurile dumneavoastra vor reflecta situalia reala ~i va vor
indica drumul cel bun.

1
'1

88
89

,.

--

.- i:;

QU

--~~~.-

-.:J-c::::

CE..:..;

~~~.

i:i.

~
P..
-r.
u

~.......
=====

H91Z
JI!"

cu el, pedepsindu-I 0 yeti face superficial. Agresivitatea

subcon$tientii va ramne la zero. Sinceritatea sentimentelor
ajuta la purificarea sulletului. Nu este permis sa ascundeti ~
sullet ura, compatimirea, supararea. Fiecare secunda a vlet"
noastre 0 fructificam, prin comportamentul nostru, fie ca
agresivitate, fie ca iubire. Cale de mijloc nu exista. Daca ,ne
jenam de sentimentul iubirii, ne jenam sa ne manlfestam
bunatatea, atunci ncepem sa actionam nu pnn IUblre, Cl pnn
fmla, comportamentulnostru devine agresiv $i la exterior $i n
interior.

Dio ce cauza se dezlipe~te retioa?

V oi porni de la acele cazuri cu care are tangenta. Cel mai
adesea din cauza agresivitatii, al carei motiv este gelozia.
Femeia poate, de exemplu, sa nu aiba ie$iri violente de ura,
suparare pe barbat, dar nemultumirea $i iritarea pot dura ani de
zile. Cu ct omul are un caracter mai rigid cu att mai ascuns,
mai profund patrunde agresivitatea

n subcon$tient

$i devine

mai pericLlloasa. ~i daca de la parinti sau din vietile anterioare

s-a mO$tenit LIn fond de nemultumire, mai devreme sau mai
trziu se produce explozia. Cu ct este mai dur caracterul
omului $i reactia la 0 situatie neplacuta, cu att manifestarea
bolilor va fi mai grava. Caracterul nostru profund este identic
cu caracterul afectiunii. Nemultumirea permanenta fata de
.Iumea ntreaga $i propria soarta poate genera afectiuni cronice
grave, incurabile.
Cum poti sa apreciezi ct de puternica a fost reactia fata de
un om sau altul? Raspunsul este simplu - daca ati decis ca
omul este un ticalos $i un netrebnic de 0 suta de procente $i ati
purtat multa vreme aceasta evaluare cu dumneavoastra,
agtesivitatea dumneavoastra este de 0 suta de procente. Daca
nsa ati reu$it sa-I aprobati 20%, agresivitatea dumneavoastra
este de 80%. Daca vedeti n toate vointa divina, iubiti n

i
!

ne straduim sa 0 folosim n alte scopuri, ea se rupe. Fondul de

ura $i suparare se dezvolta $i se transforma n program de
autodistrugere. La nceput aparitia lui poate lua forma unor
permanente dureri de cap, a slabiciunii generale,. hemoragllior
nazale, problemelor de vedere $i auz, inllamarii rmofannglene,
a distrugerii dentitiei. Apoi totul se lasa n jos $i cnd ajunge la
prima ceakra, programul se poate realiza ntr-o varianta mult

fiecare om pe Dumnezeu $i apoi eu-Ilui omenesc, daca lumea

nconjuriitoare $i pe fiecare om il iubiti ca pe copilul dumneavoastra, adica I puteti pedepsi, certa, daca acesta nu va

avem vanitate $i cruzime, blocajul produs de programul de

autodistrug~re se va manifesta mai degrab ca rupere a retinei

inlluenteaza

sau orbire, sau un gray traumatism cranian.

iubirea, atunci suparndu-va

pe om, certndu-va

,.

a ne manifesta iubirea $i bunatatea. Figurat vorbind: toata viata

noastra este un antrenament pentru acumularea iubirii. ~i daca

mai dura. Perturbarea functiilor trece n deforman orgal1lce.

Daca am dat 0 interpretare severa comportamentului altLli
om, daca la invidie s-a adaugat dispretul, daca n caracter

90

Ii

Nu este suficient sa evitam agresivitatea, trebuie sa ne

educam emotiile n a$a fel nct sa nu existe agresivitate
interioara. ~i atunc; yom vedea n fiecare om 0 posibilitate de

91

.I:U

CQ

nerezonabile. Cu cat este mai multa "murdarie" n sullet, cu

atat mai mare trebuie sa fie supararea provocata de femeie.
n masura n care conceptia dumneavoastra despre lume
este gre~ita ~i ea s-a depus n caracterul dumneavoastra,
ncercarile de a va pune n armonie cu lumea vor fi mai
drastice. Pe cat yeti fi de pregatit, din timp, sa acceptati orice
durere, conservand sentimentul iubirii, neemitand pretentii, pe
atat de bune vor fi relatiile dumneavoastrii cu lumea din jur. Pe
cat yeti renunta la a controla situatia, pe atat se va mbunatati
ea. nviitati sa iubiti ceea ce nu vii place.
Omul celalalt are dreptul de a nu va semana, de a avea
caracterul lui, soarta lui. Agresivitatea se na~te I1urma unei
conceptii gre~ite despre lume.
Retraiti de multe ori pro pria viata sau schimbati unghiul de
vedere asupra tuturor evenimentelor care s-au ntamplat, dar
nu cu unul omenesc ci cu cel divin, atunci ~i viitorul se va
schimba.

Am lasat n urma doua divorturi ~i patru anj de

singuratate. Are sens sa stabilesc 0 relatie en vreo femeie?
Am anulat pretentiile atat fata de prima, cat ~i fata de a
dona nevasta.
Sens are, dar nu v-ati pus n ordine complet. nainte dependenta de relatii era de 3-4 ori mai mare decat nivelul critic
de idealuri la fel. n acest interval s-an produs schimbari:
Dependenta de relatii a revenit la normal, adica constituie ] 020 % din cea critica, dar dependenta de idealuri este ca ~i
nainte de cateva ori mai mare dect nivelul critic. De ce? n
primul rand nu este eliminata insatisfactia fata de dumneavoastra n~iva ~i soarta dumneavoastra, adica trebuie sa
ndepartati prin rugaciune agresivitatea anterioara fata de
iubire, n toate forme le, nu doar n relatia cu ceilalti dar ;i fata
de dumneavoastra.
Sa mergem mai departe. Ati eliminat pretentiile dar conceptia despre lume, n esen!ii, nu s-a modificat.
Ca ~i nainte traiti din idealuri, nu din dragoste. ~i cand
femeia se va comporta altfe] decat v-ati a~teptat, nemultumirea
poate izbucni rara voia dumneavoastra. ncercati sa ntelegeti
~i sa simtiti urmatoarele:
Orice om ~i mai ales femeia iubita se comporta n relatia cu
dumneavoastra altfel decat doriti, nu a~a cum va comportati
?umneavoastra cu ea, nu a~a cum 0 cere morala ~i simtul etic.
ln primul rand, femeia se va comporta cum a hotarat
Dumnezeu ~i aici pretentia ~i controlul asupra situatiei sunt
92

'{)e

Il

Nu reu~esc deloc:
1) sa scap de teama pentru copil;
2) sa scap de singuratate;
3) sa ca~tig destui bani.
Unde este cauza?

Adesea teama pentru copil apare cand lucrurile merg prost

iar marna simte acest lucru. Copilul ntr-adevar nu este n
ordine. Nivelul trufiei este uria~. n mare miisura datorit
93

Li

=-===

---,.,

!'I

H9a:

.---_.._--

,'1
1

;:;

~"te.
~f-f-.E

~ .:---'"

'{)e

0"""+:::::

-1

.n
QU

''''''+:::0::

;:::

~ ~-ij 8- c::
~E-<r-~

Li

~-"'==

U9LZ

~".

1
1

Ii
1

~,

1.
.1

mamei, adica datorita dumneavoastra. Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta n raport cu barba!ii este de 340 de
unit!i. Cramponarea de aptitudini cca 350, adica de 3 ori mai
mare dect cea critica. Dependen!a de idealuri este de asemeni
ridicata. Cnd a!i fost tratata prin njosire, suparare, ne~anse nu
a!i putut accepta. Acumularea de agresivitate s-a transmis
copilului ~i s-a dezvoltat n el ca un program de autodistrugere.
Teama ruineaz: mai bine sa-I ajuta!i pe copil sa-~i revizuiasca
atitudinea fa!a de viala ~i evenimentele de pna la na~tere ~i
pna la concep!ie. Mai bine ncerca!i sa va modifica!i
caracterul ~i concep!ia despre lume, adica trebuie nu sa va
teme!i pentru copi!, ci sa-I salva!i.
n ce prive~te singuratatea. Agresivitatea dumneavoastra
subcon~tienta fa!a de barba!i este 0 data ~ijumatate mai mare
dect cea mortala. Daca un barbat va fi mereu n prezen!a
dumneavoastr , se va imbolnavi sau va muri. Dac interiorul
lui se va dovedi plin de bunatate, boala ~i moartea va vor
atinge pe dumneavoastra, ,au pe copilul dumneavoastra. De
aceea sunteti singur.
Insuficien!a banilor este 0 njosin' a trufiei dumneavoastra.
Acest lucru i purifica pe copilul dumneavoastra. Daca yeti
c~tiga mul!i bani, pute!i avea probleme de sanatate dumneavoastra sau copi lui dumneavoastra. Daca ve!i reu~i sa va
schimba!i, ~.idumneavoastra, ~i copilului vi se va permite sa
ave!i ~isanatate ~i bani.

94

')e

De ctiva ani am dureri n coloana vertebraHi. Care este

(diagnosticul meu? Ce sa fac?
Durerea n coloana vertebrala

este de regula supararea pe

~mul apropiat, pe sine, pe soarta. Daca amploarea

supararilor

~te mare, poate sa apara 0 deformare a coloanei, sa se ntrn',' 0 fractura a coloanei, sa se formeze 0 cocoa~a. Deosebit de
'1 'culos este sa va supara!i pe soarta, a~a ncat va trebui sa va
"'gati pentru dumneavoastra ~i pentru ntregul neam ca sa fie
epartate supararile, nemul!umirile de sine, de situa!ie ~i
. Omul apropiat, ndragit, este dat de soarta ~i
mnezeu, iar supararile mari la adresa lui sunt, simultan,
'1.l>firaripe soarta ~i Dumnezeu. A~a nct prin rugaciune ~i
rttil se poate cere eliminarea

din sufletul dumneavoastra

~.

~i

sufletul urma~ilor dumneavoastra a supararilor nu doar la

1:

,.
sa celor apropiati, dar ~i la adresa sortll.
')e

\.e se poate face cnd s-a instalat

0 lene, 0 indiferenta

luta fata de orice? Cum sa scap de lacomie?

ict ar fi de ciudat, tot ceea ce ati enumerat este
tul unui bun echilibru. De la parinti a!i mo~tenit 0
ndentil crescutafata de aptitudini, intelect ~i idealuri. $i n
rmitate cu ele, un orgoliu nepotolit, 0 foarte puternica
ultumire fa!a de lumea nconjuratoare ~i fata de sine. Cu
95
:it

-- -J::;
.!::
c:I
cu

--+::::::

A E..:..: i:i.

g~~.

cat va veti dezvolta aptitudinile, veti intensifica dorintele

omene~ti, cu atat va cre~te nivelul de agresivitate ~i se va ntari
programul de autodistrugere. Prin dorinte ne legam de valorile
omene~ti. Absenta dorintelor, lenea, miqoreaza dependenta.
Apetitul exagerat opre~te programul de autodistrugere. n
plan subtil sexul ~i mancarea arata la fel, ~i daca iubirea nu
este destula, tendinta exagerata pentru sexualitate

falimentul

situatiilor de pana acum ca pe un me-

dicamen!. Trebuie sa nvatati sa cedati ~i sa apartineti de ceva.

Puteti n afara de rugaciune
repetati, de pilda: "Nu eu
conform Vointei Supreme,
atiei, Doamne, n toate este
.

sa va ocupati cu autosugestie.

toata viata ati eliminat agresivitatea n raport cu iubirea,. atunci

rugaciunea devine mai eficienta ~i mutarea prmclpalulUl punct
de sprijin de pe omenesc pe divin se petrece mal repede ~I mal
putin dureros.

Am 52 de ani. 0 menopauzii ce se pre.lun~e~te pe ~I

noua 1e.a an Ex citatie, a sjstemului nervos. ln sange, pen. - la 65 Care su nt recomandiirile dumnea.

OdIC, VS" pana

voastra?

Sa

controlez situatia, totul se petrece

eu renunt la controlul asupra situvoia Ta. Puteti sa repetati mecanic

dimineata dupa trezire ~i seara nainte de 50111n:"Doamne,

voia Ta 0 vad n toate. N~ regret nimic, nu ma tem de nimic.
Primesc totul ca fiind dat de Tine".
n masura n care omul ~tie sa se deta~eze de situatie, i este
mai u~or sa nvinga dependenta de aptitudini, intelect, de valorile spirituale superioare. Prin urmare, antrenamentele regulate, de relaxare totala a mu~chilor ~i a mintii sunt foarte utile.
ncordarea mental a provoaca 0 ncordare musculara. De aceea
relaxarea totala, masajul, hidroterapia, baia de aburi, exercitiile
fizice periodice ~i culturismul, renuntarea la mancare, constituie un fond favorabil pentru 0 mai u~oara schimbare a caracterului ~i a conceptiei despre lume. Cand sunteti fizic ~i
spiritual deta~at de orice, cand trecand de mai mu/te ori prin

Sa vedem cum au stat lucrurile pana la menopa~za.

Agresivitatea subcon~tienta n raport cu barbat!! era de 220
230 de unitiiti. Dependenta crescuta fata de aptltudll1l,
intelect ~i idealuri, adica trufie. [nacceptarea
situatllior

traumatizante.
Acum agresivitatea

.~

subcon~tienta - 20 Ul1ltatL Dependenta

de aptitudini, intelect ~i idealuri a scazut drastlc. De aceea

.
cone 1UZla es. te S'imp la Meno pauza este starea de trecere de la
maturitate la batranete.

"-

Starea de batranete este aceea m care

dependenta de valorile umane scade brusc. Dar nu pnn mal1l:

festari exterioare (boli, traumatisme, necazun) CI mtenoare.
diminuarea dorintelor, a activittii con~tiin!ei, ngustarea pOS.Ibilitatilor. Din cauza faptului ca acest proces decurge dm
.'
.
m t en 0 r , batranetea
. nu este privita ca boalii ~i nenoroctre,
procesul de reducere a omenescului ~i deta~area dit
e e es e
resimtit ca 0 treapta di1\spre omenesc spre divin. P: cat ~e u~or
se nscrie omul n regimul Divin ~i-I accept, pe atat de mcet ~I

96

~-=

LL9/.l
-- ~

~i mancare

compenseaza ntr-o oarecare masura situatia primejdioasa.

Are sens, n primul rand, sa lucrati asupra conceptiei despre
lume ~i a caracterului. Trebuie sa acceptati toate ne~ansele
anterioare,

:
b;:;:
:
u

97

....-

.n

QU

ru

lini$tit

-l

a:H

==-==::0:

H9ll

~
Rezulta ca ntinerirea organismului
periodica anulare a dependen(ei de tot
1egam de aasta lume prin con$tiin(a,
ra,1
t ' e , al imentatie
. , momente de intimitate

pregtirea pentru viitoarea via(. Cu ct omul, benevol, depune

eforturi pentru dep$irea $i eliberarea
omenescului din sine, cu
att amploarea pregtirii fOr(ate (constrngerea) este mai mica.
Spre deosebire de btrne(e, trecerea dintr-o stare n alta se

..

sexuala,- $1pnn me t a-

...
Realiznd deta$area periodica, nu doar func(ule extenoare:
dar $i cele interioare, nu doar de obiectele ata$amentulu_i, dar
$~
de dorin(ele $i senti mente le nse~i, yoghll1u au reu~lt sa ob!m~
moditicari comparabile cu cele provocate de batrne(e,,$1 daca
viteza de diminuare a dependen(ei de ori omenesc mtrea

acumuleaz n suflet, cu att mai dureroas este 0 astfel de

trecere. Prin urmare la fel ca omul bolnav care-$i schimba
caracterul $i concep(ia despre lume nsnto$indu-se,
s va schimba(i $i dumneavoastra.

este posibila pr~ntr-o

ceea ne leaga. Ne
rela(u, vorblre, respl-

bolism, de cnd cu lelalte.

resimte destu/ de dureros. Cu ct dependen(a omului de valorile umane este mai puternica $i agresivitatea Iegata de ea se

trebuie

viteza de mbtranire, se producea ntinerirea. Acest mecamsm

lucreaza n fiecare dintre noi. De obii, acest proces nu este
de durata, de aea nu constatam modificari reale.

Menopauza este 0 situa(ie la fel de traumatizanta ca $i

durerea, neplcerea, suprarea sau trdarea. n msura n cafe
nu vrem sa acceptam durerea ea ni se da $i mai multa.
nca un fapt interesant.

i)

Oamenii de $tiin(a au Tacut cercetari incitante. Reiese ca

menopauza ncepe la femei nu ca un proces lin de diminuare a
func(ii/or endocrine. S-a dovedit ca nainte de climaterium
(menopauza) ovarele femeii au 0 activitate maxima. Acest fapt
rastoarna reprezentarile noastre despre mecanismu!. batrne(ii.
Se poate trage urmatoarea concluzie.

Durerile

de cap

suut

de natur

migrenic.

Care-i

cauza?
Anula(i-va preten(iile fa!a de barba(i.

Batrne(ea nu este 0 acumuJare lentii de accidente genetice

$i nici 0 uzura treptat a tuturor resurse!or organismului. Este

dimpotriva, un b/oc,y al activita(ii n cre$tere a organismu/ui $i

legat de aceasta al amplificarii dependen(ei de va/orile umane.

i)

mi iubesc sotul, dar cteodat apare dorinta de

intimitate cu un aIt barbaI. Trebuie sa ma lupt cu acest
sentiment?

Prin urmare, cu ct omu! este mai bun launtric cu att va

mbatrni mai ncet. Cu ct omul $i invinge mai U$or stresul
(iar stresul este despar(irea de valorile omene$ti) cu att

98

<
t:

~..<::

se produce stingerea omenescuIui. Btrne(ea este

procesul de mbatrnire se va des~ura

-+:::::c

~~g.

mai lent.

Dependenta fa!a de toate va lorile omene'lti ncepe atunci

cnd n omul/ iubit omenescul ntuneca divinul, adica
,"'"

99
1,1

f
1
y,

-.

.~
QU

--

_."'; J..'-'<."

importan!a nveli~ului fizic

Atunci devine imposibil de
cel pe care I lndragim sau
sprijin se muta pe omenesc,
lui ~i apare agresivitatea.

al eu-lui omenesc este prioritara.

acceptat umilirea omenescului n
n noi n~ine. ntruct punctul de
noi nu putem primi destabilizarea

l'

Marna mea a murit la 58 de ani de cancer, tata, la 35 de

ani, s-a mpu~cat. Toate femeHe din neamul nostru mor de
cancer, barbatii sfiir~esc tragic. Sotul meu a decedat ntrun accident de ma~ina. Eu am 0 afectiune a glandei tiroide.
Am 34 de ani.

atrac!ie sexuala pentru alti barba!i.

Daca yeti reprima acest sentiment, se poate intensifica
agresivitatea
subcon~tienta
fa!a de propriul sOI fiindca
dependen!a va cre~te, ceea ce poate duce la mbolnavirea ~i
declan~area un or probleme grave la sOI.
Prin urmare, nu se admite nfranarea interesului pentru alti

nainte a~ fi spus ca purta!i ln dumneavoastra un blestem

din a cincia 0aeneratie
,
Pe linie feminina. Acum, spun ca ave!i ln
dumneavoastra 0 concep!ie gre~ita despre lume a carei initiatoare este stra-strabunica
dumneavoastra.
Aceasta gre~ita

distrugerea structurilor spirituale subtile ce se formeaza n

mod constant ca rezultat al rela!iei dintre doi oameni care se
iubesc ~i, n final, distruge familia nsa~i. n primul caz linia

concep!ie despre lume a fost consolidata de 0 imensa agresivitate n raport cu iubirea. Ea s-a putut manifesta printr-un gest
sau pur ~i simplu printr-un efort de voin!a pentru renegarea
iubirii.
Care este cauza unor astfel de blesteme - programe ce
distrug adesea multe genera!ii? Mecanismul este simplu.

comportamentala duce la oprimarea divinului. n al doilea, la

dezintegtarea omenescului.
De aceea nu este permis nci sa va lupta!i cu acest

Problema const ln aceea ca posibilita!ile noastre de a ierta, de

a nu comptimi ~i de a nu judeca, ln medie, nu sunt mari. Ele

100
1"

---II"

'>to

nu este voie sa-I inhiba!i. ntr-o situa!ie obi~nuita, cu cat va

yeti iubi mai puternic so!ul, cu atM mai repede se va ivi 0

H9LZ

A:..

sa nu depinda de nimic, orientarea catre alti barba!i va fi mai

mica ~i rela!ia cu propriul sOI mai armonioasa.

barba!i. Dar nici sa-l stimula!i nu este cazu!. Daca yeti sus!ine
ln totalitate acest sentiment, adulterul frecvent poate duce la

il
1

LJ

so!ul dumneavoastra, cu atM dependen!a va fi mai mica.

n masura n care yeti nva!a sa va iubi!i so!ul cu toate
neajunsurile lui, sa-I ierta!i, sa nu'-i purta!i resentimente ~i va
yeti stradui ca sentimentul iubirii din sufletul dumneavoastra

aten!ia

sentiment dar nici sa-l tolera!i nu merit. Rezolvarea principiala a respectivei probleme consta n altceva. Forta orientarii
spre ait barbat este determinata de dependen!a dumneavoastra

~~~.

pune mai multa bunatate n rela!ia cu al!i oameni, fire~te ~i cu

permanenta fa!a de sol ~i n felul acesta descrqte dependen(a

de el ~i iubirea pentru el, adica n acest sentiment, mai degraba
n trezirea lui, se ascunde mecanismul de protec(ie ~i de aceea

~ 1

interioara fa!a de iubirea pentru sOI. Prin urmare cu cat yeti

$i fie ca renun(m de bunavoie la

ni~te valori umane, fie suntem constrn~i sa 0 facem.

Ivirea atrac(iei sexuale fa!a de ait barbat miqoreaza

o:~-

101
1

--

.!::
QU

1:::..:...:i:i.

~~~.E

,..

su nt conditionate de caracterulnostru,
de educa!ie, de viziunea
asupra lumii. Din toate acestea se constituie capacitatea de a
su porta durerea

cand pierdem valori umane ~i de a pastra

iubirea. Daca ni se ofera 0 iubire de acelea~i dimensiuni cu

capacitatea noastra de a ierta ~i accepta, suntem sanato~i ~i
fericiti, la fel ~i urma~ii no~tri. Dar daca sentimentul iubirii
fata de aIt om este de cateva ori mai mare decat posibilitatile
Il

H9LZ

"~--

1,1

::;:
u-<:

noastre, atunci trebuie

sa mrim de cteva ori ~i iubirea

divinului. Dar adesea ne dovedim a nu fi n stare. Nu ntelegem un adevr elementar. n msura n care am primit fericire

omeneasc, n aceea!;iimsur trebuie 5-0 pierdem !?itrebuie sa

fim gata sa primim 0 ascmenea pierdere, n tiecare secund. Pc

cat de mare este dimensiullca sentimentului iubirii resimtit

pentru un ait om, pe atat el trebuie insultat ~i umilit. $i daca
amui nu poate accepta njosirea acestui sentiment, conservand
iubirea pentru Dumnezeu,
vor fi njosite toate verigile
urmtoare clin am !?clin urma!?ii lui, adic se VOl'njosi soarta,
caracterul, sntatea omului.
Agresivitatea dumneavoastra
subcon~tienta n raport cu
barba!ii este d" aproape 900 unita!i ~i ea se realizeaza independent de vointa dumneavoastra. Teama de a-I pierde pe omul
iubit, daca este permanenta, devine agresivitate n raport cu el.
Bunica dumneavoastra, la a patra generatie, a trait 0 imensa
iubire ~i nu a putut sa su porte njosirea ei, urandu-I pe omul
pril1 care i-a fost data purificarea ~i s-a urat pe sine nsa~i. Ea a
ucis iubirea din sufletul barbatului ~i iubirea din propriul
suflet. Femeile din neamul dumneavoastra au tendinta de a-I
idolatriza pe omul ndragit, apoi de a-lur, apoi de a se ur pe
sine. Cu cat agresivitatea n raport cu barbatul se gasejte mai

102

,\
\t'.
1

if.

1':;
1

-""

adnc, cu atat moare el mai repede iar agresivitatea n raport

cu sine duce la afec!iuni oncologice. Dumnezeu este iubire,
omul este con~tiinta. Dumnezeu dirijeaza lumea, adica lumea
este condusa de iubire. Pentru ca femeia sa nasca un copil
sanatos ea trebuie sa-~i conduca barbatul prin iubire, dar daca
omenescul ntuneca divinul, principala direc!ionare se realizeazii prin con~tiinta. Si tot mai activ se conecteaza aspectul de
forta adica se intensifica, nu controlul exterior, ci cel interior.
Pe cat nivelul exterior al controlului i este indispensabil omului pentru evolu!ia lui, pe atat este de periculos cel interior.
Celula nu poate dirija organismul.
ntrucat glanda tiroida este legata de controlul asupra
situa!iei, 0 incorectii atitudine fala de lume, generand tensiuni
suplimentare, "Iove~te" glanda tiroida ~i prin ea se raspande~te
asupra celorlalte glande. Frecventele angine la copii, de exemplu, indica un control subcon~tient marit asupra situaliei ~i, ca
urmare, provoaca un traumatism amplificat, nemullumirea fa!a
de soarta ~isitualie.
n primul rand, trebuie sa recepta!i jignirea iubirii omene~ti
ca pe 0 purifi"are a divinului. Cu cat veli fi mai pregatita sa
menlineli iubirea fa!a de om, indiferent cum acesta ar jigni ~i
umili iubirea dumneavoastra, cu atat veli iubi n el divinul mai
mult decat omenescul. Cere!i ca de pe neamul dumneavoastra
sa fie nlaturata ca un blestem, dorinta de a-I venera pe omul
iubit. Amintiti-va de toata viata ~i prin cain!a elibera!i-va de
supararile ~i nemullumirea fa!a de barba!i. Orice ar face
barbatul iubit, el nu este vinovat. Cu cat mai multa dragoste le
trebuie copiilor dumneavoastra pentru a fi sanato~i ~i ferici!i
cu att n dumneavoastra va fi njosit tot ce este omenesc. Pe

,.

1
~~

':'
1

t
"'J'
.. 1

103

<Il

.....-

.b
ca
QU

-.

+:::::-

CI E .. i:i.
~~o=
O::H- f-..c:

t:
~
u

===0;:""""

=-=

H911

---""
cat v-a suparat omul iubit, pe atat va este acordata posibilitatea

i!

lar aceste intervale trebuie retraite nu doar acceptand prin

cilin( supararile ~i cerand ca ele sa plece din sufletele
urma~ilor; trebuie scoasa complet din functiune logica omeneasca ~i retraita viata dupa logica divinului, iertandu-i pe toti
~i acceptandu-Ie pe toate. Renuntati la sentimentul propriei
importante ~i identificati-va propriul eu nu cu principiile, nu
cu aptitudinile, I1llcu demnitatea, ci cu iubirea. Atunci ~i fiului
i va fi mai u~or.

de a-i salva ~i a-i face fericit; pe urma~ii dumneavoastra.

1

l'

Este important un lucru. Nu ne rugam pentru a cere ceva, ci

pentru ca prin rugaciune ~i orientare spre Dumnezeu sa ne
schimbam.

il

,II

,1

'I!III

,11'

Va implor, ajutati-ma! Fiul meu sufera de uu an rara

ntrerupere de bron~ita ~i pneumonie. Medicamentele uu-i
ajutii. Care este cauza bolii lui?

Agresivitatea
subcon~tienta a baietelului este de 410
unitati. Este foarte mult. Are 0 permanenta
suparare

",1

l'I'1
1

Il

subcon~tienta pe sine, pe soarta, pe lumea nconjuratoare.

Dependenta de aptitudini, intelect, idealuri este de cateva ori
.mai nalta dect nivelul periculos. Cauza 0 constituie
permanente le suparari ale mamei ~i bunicii. Trebuia sa acceptati njosirea trufiei dumneavoastra cu vreo 70 de procente. Ati
primit-o n 'propor(ie
de 10-15%. Toate supararile
~i

'1',

l,'

nemul(umirile pe care n-ati ~tiut sa le iertati ~i sa le eliminati sau aruncat asupra fiului. Situatia care trebuie sa apara peste
cativa

ani

are

loc

deocamdata

plan

subtil

~i fiul

dumneavoastra de pe acum nu 0 accepta. Aceasta inacceptare

este frnata prin boala. n copii se amplifica de cateva ori ~i
meritele ~i neajunsurile
noastre. Cu deosebire n cteva
perioade determinate: cu 3-4 ani nainte de na~tere ~i cu cteva
luni nainte de concepere. n aceste perioade supararile noastre
se pot amplifica n copii nu de 2-3 ori, ci de cateva zeci de ori.
104

De curaud la ntrepriudere ne-a murit directorul, iar

acum, foarte frecveut, de geamurile cliidirii se izbesc ~i
uneori mor, pasarile. Este acesta un semn de sus?

l,III,

Ii

Da, este, Directorul dumneavoastra a fost foarte puternic

concentrat asupra intelectului, aptitudinilor, controlului asupra
situatiilor. Acestea au devenit pentru el unicul scop. Orientarea
subcon~tienta a conducatorului a nceput sa se transmita
colaboratoril6r ~i sa le ameninte viata ~i sanatatea. De aceea
directorul a murit. Dar dizarmonia a ramas n colaboratorii
firmei. Daca ar fi sa diagnosticam colectivul ca pe un organism unitar, s-ar putea spune ca dependenta de aptitudini ~i
intelect depa~e~te de cinci ori nivelul critic. n asemenea
colective se ntmpla adesea nenorociri; daca un astfel de grup
zboara cu avionul se poate ntampla un accident aviatic fiindca
starea oamenilor influenteaza lumea din jur. $i la pasari se
poate ntalni 0 dependenta crescuta fata de aptitudini ~i
controlul situatiei. Atunci simtul orientarii se pierde ~i ele
105

.-

--

.-QU"

-+:::::
E.;.; i:i.

~~~.

<1:

~
G

=--====

H9/.Z

-,..

con fun da suprafata

geamului

CU spatiul.

Cele ce se aseamana

se atrag. A~a ca ar trebui ca fiecare angajat al firmei sa lucreze

asupra sa ~i sa elimine orice pretentie cat de mica fata de
directorul defunc!. Cu cat ne suparam mai tare pe un om cu
atta mai puternic prelum "murdaria" lui karmic.

0 data mi s-a adresat 0 femeie cu 0 problema

Il'

cteva

V-a murit cineva dintre apropia!i

luni n urm? - am ntrebat eu.

sau cunoscu!i

Da, a murit

~efulmeu.

. toata lumea
de 5uparari
l,II

'II

i
Il
1

1:

I'ii
1;
,

cantitatea,

de dincolo,

unde se afla sufletul

acumulate

se ntoarce

va supara\i

lui ~i toata

ca n oglinda

pe

rezerva

Il

Cu

va trece spre noi de pe nveli~ul lui

sa fie mai

~i apar bolile.

~i depa~irea

.i

lui.

valori

ol11el1e~ti, aspiratia

mare.

Altfel

necazurile,

ncepem

suferin!ele

catre

sa depinsuflete~ti

~i

fizice.

iubit

devine

0 adevarata

fericire.

Este

0 iubire

;:,

1
i
,:

tara

cOrbpatimiri,
nemul!umiri,
temeri ~i suparari. ~i vrem sau nu,
dar cu fiecare viala capacitatea noastra de a iubi devine tot mai
mare. Singura posibilitate de a supravie(ui ~i de a fi fericit n
aceste condi!ii este sa marim iubirea divina din noi. Daca
amui, con~tientizandpericolul unei mari iubiri, va ncerca sa

preten!ii. Daca nu se produc modificari ferme, func(ia se poate

dar ncep deformarile organice, adica ciclul se poate

"murdarie" omeneasca
corporal ~i spiritual.

trebuie

dem de uman

omului

restabili

este mai periculos sa avem nauntrulnostru preten!ii fa!a de el.

Cu cat iubim divinul n fiecare om, cu atat mai pu!ina

omenescului
mai multe

Cu cat resimtim mai ITIult dragoste omcneasca, cu atat mai

. mult dragoste divina trebuie sa fie n sufletul nostru. lubirea
i)
divinului
este aceea care nu depinde de omenesc ~i seamana
nu a baltoaca, ci a izvor, cand posibilitatea de a oferi dragoste

napoi.

regla, dar dupa un timp oarecare va aparea 0 tumoare. Cu cat

dimensiunilor
cat avem

Dumneze~

Sangerare.l permanenta blocheaza programul de autodistrugere ~i va obliga sa va schimba!i launtric ~i sa renun!a!i la

106
:1

ficarea

~i cu tcata

un om are mai multa importan!a pentru viala noastra, cu atat

~

genital este bolnav. ln ce consta cauza ?

Aspira!ia noastra catre Divinitate se realizeaza prin ampli-

'f'
,;; .

.,

:{

f'Ji'!

,;

- V -a!i suparat pe el?

-Da,
au fost ~i suparari ~i nemul!umiri.
lata, nainte va supara!i pe un om, acum

,:'

cu

:11

~~'.

neobi~nuita.

Scuza!i-ma,
dar de cateva luni nu mi se opre~te
menstrua!ia. Nu ajuta nici un fel de medicament, eu nu n!eleg
nimic. mi vine sa nnebunesc!

,il
:~fi
mpreuna cu sotul meu n-am reu~it sa gasim 0 afectiune
<: reciproca, ciclul me~strual est~ dureros, sistemul meu uro-

~;

Mai exista lin mecansm.

\1

fugiide ea, va ajunge la boli, nenorociri ~i moarte.

Dar daca nu ~tie sa se comporte cu dragostea omeneasca

: este ajutat sa perceapa iubirea divina prin nereu~ite n aceasta
,1
dragaste, prin boli ~i suferin!e.
mi cer iertare ca 0 sa ma exprim n cifre dar capacitatea
. ~astra de a iubi sa zicem ca este de 220 unta!i, iar disponi.
&ilitatea de a ierta ~i de a nu judeca numai de 40, adica iubirea

107

Of

---.

ZQr=~.

.!:: cc

cu

..:
u

U91l

-----

-,..

<-

i,

1,

omeneasca este de ~ase ori mai puternica dect cea divina.

Daca vi se va da 0 iubire la nivelul posibilita!ilor dumneavoastra, ~i asta se ntmpla n iubirea mpart~it, pur ~i simplu nu
yeti putea s-o suporta!i. De aceea izbucnirea sentimentului
omenesc de dragoste se potole~te prin lipsa reciprocita!ii. Dar,
n lac sa primi!i totul ~i sa comuta!i pe iubirea divina,
dumneavoastr va ncptnati n cea omeneasca. De aceea vin
supararile, dispre!ul, cri tic a, nemul!umirea fa!a de barba!i.
Cielul dureras la femeie se praduce cnd agresivitatea

sub-

con~tienta fa!a de barba!i este marita. Problemele cu sistemul

ura-genital nseamna agresivitate fa!a de barba!i deelan~ata de
pragramul de autodistrugere.
Ce trebuie Tacut intr-un astfel de caz am scris deja. Lucra!i,
var fi rezultate.

l':
1

'><o

I,

Il

1
"1

Fiica mai mare are alergii care, cnd dis par complet,
cnd se agraveaz. Cu ce pot s-o ajut ?
Nici un am nu evolueaza n linie dreapta. naintarea se face

Il!I'

n zig-zag. Important este ca rezultanta sa fie corect orientata.

Daca pentru cea mai mica abatere amui ar fi drastic pedepsit,
el n-ar mai avea voin!a proprie.
Unui am bun n interiorul sau i se poate da a doza foarte
mare de libertate. Pe un asemenea am libertatea nu-I va distruge deoarece orientarea sufletului spre iubire i va permite sa
aleaga direc!ia potrivita. Cu ct un am este mai bun, cu att i
este mai u~or sa intuiasca orientarea corect ~i astfel sa nvinga
1

1 i
1

]08

bolile,necazurile

C"

are
.

sau impasul

n viala.

Fiica

dumneavoastra

mai multa bunatate dect dumneavoastra. Dar fiindca

programul se amplifica n copii, cramponarea dumneavoastra

de idealuri, atitudinea severa fa!a de barba!i au crescut n

. 6ufletul ei ~i au patruns destul de adnc. Au ajuns la acel nivel

.; onde a suparare mare poate duce la mbolnavirea sau moartea

. b8rbatului iubit. Corespunzator. are lac un viraj napoi. Pielea

fi intestinul sunt segmente le care, la copii, preiau adesea

programul asupra lor, permi!nd celorlalte organe sa func!ioneze normal. Cnd alergia se agraveaza este un rezultat al

., supararilor interioare ~i al nemul!umirii fa!a de oamenii

apropia!i ~i lumea nconjuratoare apartinnd feti!ei.
njosirea pe care a prime~te prin boala, a face mai buna,
mai delicata. Agresivitatea subcon~tienta scade, alergia
slabe~te.
Cum sa lucra!i asupra dumneavoastra am scris deja.
ncerca!i sa-I implica!i n aceasta munca ~i pe copil. Nu a!i
ftiut sa fi!i buna. nva!a!i-o pe tiica dumneavoastra sa fie.
Explica!i-i: cu ct mai bun va fi sufletul ei cu att mai pu!ine
. neplaceri v, avea ulterior. Cnd apare a ameliorare, sa se
raage, sa !ina regim. Lucra!i ~i asupra dumneavoastra, perioadele de ameliorare se var ntinde pe intervale mai lungi. lar
daca yeti reu~i sa va schimba!i cu adevarat, alergia i va trece
feti!ei complet. Mul!i mi pun ntrebarea:

"Daca micu\U1are cteva luni sau un an, un an ~ijumatate,

cum poate fi nva!at sa se raage?"
Cu copilul se poate vorbi nca din vremea sarcinii. 1 se
poate povesti ca pe Dumnezeu trebuie sa-I iubeasc mai mult
, dect pe parin!ii lui, ca !elul principal al vie!ii este acumularea
109
~

-..-------

f:!i~~~

.= a
~u

--

=====
H91.Z

,...

n suflet a iubirii pentru Dumnezeu, dezvoltarea launtrica a

divinita\ii. ~i crede\i-ma, copilul va va auzi ~i acest lucru se va
reflecta benefic n caracterul ~i soarta sa. Se poate comunica
cu copilul adormit spunnd cu voce tare rugaciuni, vorbindu-i.
~i poate fi mult mai eficient dect 0 convorbire n starea de
con~tien\a. Con~tien\a adesea mpiedica receptarea informa\iei.
Psihologii multa vreme n-au n\eles ni~te fapte. De exemplu, cnd n America s-au format universita\ile s-au adus stenograme ale profesorilor din Europa, dupa care studen\ii
nva\au singuri. Rezultatul a fost nul. I-au dus atunci pe stllden\i n Europa ~i au audiat cllrsurile predate de profesorii
europeni. Totu~i profesorii exp"neau acelea~i texte. Rezultatlll
s-a dovedit a fi excelent. Unul dintre psihologi a tras 0 conc\uzie nea~teptat: informa\ia principala se transmite prin modalit\i nonverbale, adica n afara cuvintelor; chipul, mi~carea,
contactul energetic, sunete!e sunt canalele principale ale informa\iei. De aceea end comunica\i cu un copil mic, dar ~i cu
urul mare, nu va baza\i pe cuvinte, nu va vor fi de folos,
educa\ia trebuie Tacuta prin senti mente, prin transmiterea lor.
Daea vre\i .sa-i spune\i ca trebuie pastrat iubirea ~i atunci
cnd cineva I-a suparat, imagina\i-va la nceput ca v-au suparat
!

~i insultat pe dumneavoastra. Deta~a\i-va de logica omeneasca,

percepe\i-va Dumnezeirea din suflet ~i dupa aceea vorbi\i-i
copilului despre acestea. Pute\i de asemenea sa vorbi\i cu
copilul dumneavoastra la distan\a ~i efectul nu va fi mai mie.
Important este ca dumneavoastra
n~iva sa trai\i un
senment autentic.
Adesea, n timpul prelegerilor,
sa-~i tensioneze

spun ca oamenii n4 trebuie

con~tiin\a. Toate fOr\ele trebuie cheltuite nu

pentru a n\elege, ci pentru a sim\i. La una din ultimele prelegeri am fost ntrebat de ce este att de dificil sa n\elegi Biblia?
Am povestit atunci cum am ajuns eu la Biblie.
Aveam 20 de ani. nso\eam un grllp de excursioni~ti la
biserica Afonie cel Nou. Dupa instruc\iuni trebuia sa fac
.:
propaganda ateista ~i sa plec spre locul destina\iei. Dar textul
i
care nfiera biserica ~i religia era att de stupid nct nu
puteam sa-I rostesc. Vroiam, n toate, sa ma lamllrese singur.
Am nceput sa studiez lucrarile doctorilor n ~tiin\e consacrate
temelor ~eligioase, dar erau att de gaunoase, un delir verbal.
0 idee sub\iriea la zece pagini. Atunci am nceput sa citesc
Biblia. ~i am fost uluit de densitatea informa\iei. n spatele
fiecarei fraze erau zeei de idei. Am observat ca informa\ia
venea n tran~e. Cite~ti a doua oara ~i vezi totul ntr-o lumina
noua. Atunci am n\eles de ce, n Biblie, multe nu au logica ~i
sunt de nen\eles.
Intelectul nostru ~i stratul superficial al con~tiin\ei au 0
si'1gura variant. Subcon~tientlll nostru are multe straturi,-unul
mai cuprinzator dect altul. Acest lucru se afla n conexiune cu
faptul ca in':electul ~i con~tiin\a noastra sunt legate de trup ~i
au un volum mic. Daca informa\ia depa~e~te, prin dimensiuni,
acest volum, ea va fi respinsa. AltfeI con~tiin\a se fractureaz,
se sparge ca un balon de sapun. Dar pe lnga eorpul fizic,
avem multe alte corpuri care sunt mult mai extinse n timp ~i
spatiu. Dublura corpului, de pilda, se mentine pe trei vie\i,
corpul ngerului pazitor aproape ~apte, corpul destinului cam
patru vieti, ~.a.m.d. Aceste straturi ale subcon~tientului, de
. dimensiuni mai largi sunt percepute nu prin gnduri ci prin
senti mente, adica, n esenta, gndurile sunt ncheierea

,.
1
1

,/

1]1

1\0

,.

....--

.=

~u

cu

~~0, E..1

~~~.E

--=
t::

=-===-==

H9ll

-'

eunoa~terii lumii prin sentimente. Prin urmare, daea ineeream

Sa eunoa~tem lumea pornind numai de la logiea ~i inteleet, ne
nchidem ntr-o sfera minuscula,
legat de corpul nostru.

con~tiin!. Dar con~tiinta noastra se descompune constant ~i,

n consecinta, a distinge ~i a cunoa~te Creatorul nu vom putea
niciodata prin con~tiinta.
Totul n Univers se na~te din iubire. Dragostea genereaza
toate sentimentele. Sentimentele se transforma n ide;' Ideile
capata dimensiuni tot mai mari, se compacteaza ~i se transforma n sentimente. $i toate sentimentele se nalta spre sursa lor

seetor al eon~tiintei noastre

a asemenea eunoa~tere nu este doar foarte putin eficienta

dar ~i perieuloasa daca nu treee n eunoa~terea prin sentimente.
Celula trebuie sa aiba logica sa, dar ea trebuie ~i mai mult sa
eunoasea logica organismului. altfel devine eancerigena. Religia a fost ntemeiata de cei in sufletul carora Divinul statea pe

- iubirea. Noi venim din Dumnezeu, cre~tem Dumnezeirea in

nai, ne ntoarcem n Dumnezeu ~i devenim Dumnezeu.
Dio tot ceea ce se nume~te "am" partea cea mai mica 0
ocupa coqiul ~i con~tiinta, dar Tara ele omul nu va putea
evolua. $i tocmai aceasta parte minuscula ~i nensemnata se
percepe ca fiind eentrul Universului.
Nu este ntamplator, altfel proeesul evolutiei s-ar putea
opri. Procesul evolutiei Universului implica n tendinta lui ca
fiecare, cel mai marunt sector al lui, sa se compare prin
dimensiuni cu Universul nsu~i. lar asta nseamna, n primul
rand, coneentrarea informatiei. Cand densitatea informatiei
depa~e~te 0 anume limita, timpul, spatiul ~i materia se unifica
ntr-un tot. ~i mersul vremii se opre~te. Punctul a devenit
infini!. Universul s-a redus la un punc!. amui s-a ntors n
Dumnezeu.
n cuvinte obi~nuite se poate spune a~a: n intelectul sec,
abstract al omului, cu timpul, vor trebui sa apara tot mai multe

primul plan ~i nu se ntuneca prin omenesc.

l,

Seara de mari me ~i densitatea informatiei erau enorme ~i

logica omeneasca obi~nuita nu era, aiei, deeat un obstaeol.
ntr-un asemenea eontext logica omeneasea a fost ntotdeauna
secundara. De aeeea la exterior parea trunchiata ~i ineoerenta.
Aeest meeanism a fost mai tarziu utilizat de impresioni~ti. S-a
Constatat ea ruperea lanturilor obi~nuite ale logicii ~i ale
formei exterioare poate da 0 intensifieare a eonsistentei ~i n
gl~neral, a intluentei.

"
III

11111

lill

A~adar, citind Biblia am nteles ca ea nu trebuie leeturata ci

Perceputa prin sentimente. $i, cu cat mai u~or se nlatura
logica omeneasca, schemele ~i stereotipurile, cu atat mai
repede se intuie~te sensul celor spuse n Biblie. Am nteles de
Ce cre~tinismul acord notiunii de ~~credint" 0 att de mare

1
'"

Il

1,1

nsemnatate. Credinta este conservarea iubirii de Dumnezeu

cand tmite reprezentarile con~tiente, logiee, despre Dumnezeu
se nruie.
Dumnezeu este iubire. amuI este con~tiinta. Credinta ajuta
sa pastrezi iubirea cand con~tiinta s-a dezintegrat. Daca nu este
destula

112

credinta, atunci trebuie sa aspiri catre Dumnezeu prin

,....

:.

,.

senti mente cal de care sa se transforme ntr-o perceptie a iubirii

:11Ifinite.Unificarea gandirii rationale cu eea irationala a senti;QIentelor devine, acum, 0 conditie indispensabila pentru evoia ulterioara. $i aeeasta se nume~te "unirea ~tiintei cu
ligia". Apropo, cu timpul am nteles cum se denaturau

113
\.

.....

.~
QU

T- +0::::: ;:;
::;:;

CI E..:..; i:i.
0.:::;:;III):::
c::QE-f-<.c

...............-

--==-=

..;

H9ll

r"

'

114

--1\"

:f::

faptele n perioada sovietica pentru demascarea bisericii ~i

religiei; comportamentul reprobabil al slujitorilor bisericii sau
al bisericii nse~i se echivala cu notiunile "religie" ~i
"Dumnezeu". Este tot una cu a fi amendati degeaba de politia
circulatiei ~i a striga dupa, ca toate semnele ~i regulile de
circulatie ~i drumul nsu~i, n general, sunt prostii ~i nu mai
vreti sa credeti n ele.
Religia cre~tina este un drum ce duce nspre Dumnezeu ~i
spre 0 corecta nteJegere a dimensiunii interioare din imaginea
Jumii. Biserica ~i reprezentantii ei sunt slujitorii de pe acest
drum. Ei se schimba n permanenta. Cateodata se schimba
semnele dar drumul ramane. nainte, nu realizam ce roi mic
are con~tiinta noastra ~i ce roi imens joaca ceea ce, de obicei,
nu observam. Nu observam, Cum nu dam atentie pamantului
pe care pa~im. n planul subtil se vede cum nrautatirea brusca
a stari i de spirit, traumatismele fizice ale unui om provoaca 0
izbucnire emotionala la ceJ apropiat lui. Nu este un iluzoriu
c.ontact informational ci unul energetic foarte puternic. Noi pur
~i simplu nu vedem cauzele reale ale celor ce se petrec cu noi.
Am stat d, vorba cu un om de ~tiint ce lucreaza ntr-unul din
instituteJe de frunte ale Rusiei.
-Exista un fapt uluitor - mi povestea el - omul se afla n
coma, nu- mai functioneaza nimic, nici un feI de reactie,
encefaJograma este goala, la ntepatura nici 0 reactie, lumina
n ochi - reaqie nula, arsura - la fel, ~oc electric, puternice
batai din palme ~i orice ait sunet - nici un fel de reactie, adica
imaginati-va - un cadavru. ~i iat ca de boJnav se apropie
omul lui de suflet ~i-I cheama pe nume ~i encefalograma se
activeaza!

"',

':~

~
<

nseamna ca viata nu se ascunde n cap. Sentimentul iubirii

se dovede~te a fi mai presus de moarte! Felul n care se
comporta omul n fata lumii contureaza caracterul lui. ~tiinta
de a pune corect accentele este, n cele din urma, ~tiinta de a-ti
forma corect reflexele. Am avut 0 perioada n care pictam
destul de bine, ulterior am abandonat. Ma incomoda vizibil
ceva. Nu de mult am nteles despre ce era vorba. Mi s-a
incubat ideea ca pictorul deseneaza ceea ce vede iar pe mine
nu ma interesa sa pictez ceea ce vd. Ce consideram canoane
clasice ~i ncercam sa ma conformez lor, n realitate era logica
omeneasc, cOJl~tiinta superficial pe cafe ma temeam 5-0
contrazic ~i care sufoca sentimentele mele,
Am nteles ca pictorul, n primul rand trebuie sa picteze
ceea ce simte ~i sa adauge dupa dorinta cum vede acest lucru.
Tablourile se fac cu dragoste ~i sentimente ~i apoi se lacuiesc
cu ganduri. De curand, un prieten mi-a povestit despre

"

sapaturile efectuate la Pompei;

,~

l,

l':
1

i
;<

'z'

Cenu~a a acoperit totul atM de repede ca multi n-au avut

timp sa nteleaga care-i treaba, Apoi corpurile sau dezintegrat
iar n cavi,atile formate s-a turnat Ipsos ~i ntr-unul din mulaje
s-a vazut un corp de barbat ~i un corp de femeie care raceau
dragoste. nchipuiti-va moarte n timpul iubirii!
- Nu-i tocmai exact, I-am corectat eu. Iubire n timpul
mortii.
Prin urmare, daca vederea noastra ne permite sa patrundem
prin membrana subtire ~i iluzorie a realitatii obi~nuite ~i sa
vedem realitatea superioara, conceptia corecta despre lume ce
se formeaza ne permite sa ne schimbam ~i caracterul, ~i
destinu!.

1;'

i
Il

115
~

.n
~u

-+~

CI E..:...; A.
i:t: ::1 10
=
CClr-<I-..c:

--=

;::

--=--

;;:
..::
u

U9LZ

r~_:..~

'~'~

~~""

,_.,1,,'
.
"'1.''
]:'

Sotul meu se mbata crunt, iese din betie cu ajutorul

medicilor. Cine este n mai mare masura autorul acestei
situatii, eu sau el? Care este solutia, cum sa tuerez asupra
mea?
"
1'1

'II
1

ii
Il
I

,1

1
l,
Il"
lfi

:1
'1'1

>

n a treia viata v-ati adorat sotul. Era lumina ochilor dumneavoastra. Totul n el stamea admiratia. Va mbatati de
iubirea pentru el. ~i treptat punctul principal de spr(jin a trecut
pe nveli~ullui omenesc. Cu cat femeia vede mai putin Divinul
din lumea nconjuratoare ~i din omul ndragit cu atat mai mult
illeaga pe acesta de tot ce este omenesc, cu iubirea ei. Atunc;'
el fie ca moare, fie Ca se mbolnavqte, fie i se deformeaza
caracterul ~i pierde ceea ce femeia venereaza n el. Daca ea I-a
iubit fiindca era bogat - il ajunge saracia; daca I-a iubit fiindca
era de~tept ~i capabil
- devine natang ~i ghinionist; daca I-a
-;ubit fiindca era cumsecade ~i virtuos
- devine nememic ~i
mar~av.
Cu cat'mai tare femeia nu va accepta njosirea omenescului
din sotul sau cu atat se va nrautati situa!ia sotului.
Ata~area dumneavoastra la idea/uri depa~e~te de 5-7 ori
nivelul critic, de aceea exista un fond adanc ~i putemic de
nemultumire fa!a de tot ceea ce nu corespunde idealurilor
dumneavoastra. Alcoolismul este a boala. El leaga agresivitatea profunda a femeii, la fe/ cum ar face-o cancerul, psoriazisul ~i alte afec(iuni. Dar niciodata cauza nu se atla ntr-un
singur am. Agresivitatea
dumneavoastra I "Iove~te" pe so!ul
dumneavoastra pentru ca n doua vieti anterioare, el i-a

dispre(uit ~i comportat trufa~ cu cei care i erau inferiori

spiritual ~i intelectual. Capacitatea lui de a se schimba este de
30-40%. A dumneavoastra corespunde la 60-70%. Transformandu-va profund, rugandu-va pentru urma~i il yeti ajuta ~i
Pe sotul dumneavoastra, dar prea putin ca sa elimina!i orice
. urma~1.
.
..
nemultumire fata de sa! ~i sa-I izbaviti prm
A ICItrebuie sa va schimbati ~i atitudinea fa!a de lumea nconjuratoare.
Ce este aderen!a la idealuri? Este tendin!a de a-i vedea
~e
oamenii din jur ~i ntreaga lume conform unei imagini. ln
maslira n cafe aceast imagine se atM. n con~tiint, ea este
statica. Con~tiin!a prin chiar structura ei este statica. De aceea,
daca vrem sa subordonam lumea unui desen realizat n con~tiinta noastra se produce a completa oprire a evolu!iei. Chiar din
primele secunde apare a discordanta ntre tabloul imaginar ~i
rea/itate. ~i se treze~te agresivitatea ca a ncercare de a proteJa
imaginea atlata n descompunere. Dar cum sa visam, cum sa
alcatuim proiecte n acest caz?
Orice vis al nostru se na~te din dorin!a de a capata confort
~i satisfaqie. Confortul superior ~i mul!umirea suprema este
sentimentul de iubire din sutlet. De aceea nu vlsam pnn
ganduri, ci cu iubirea ~i sentimentele. ntrucat iubirea nu are
forma cand este multii iubire n vise ele se mplinesc repede ~I
detali:le nu conteaza. Cand n vise se atla multe ganduri ~i
putina iubire, forma are atunci foarte multa import~n!a ~i cea
mai mica nepotrivire cu proiectele na~te nemul(umlfe ~I agresivitate. De acea este interzis a crea un ideal de sa! care nu
bea, este de~tept, bun ~i frumos ~i a trai cu acest ideal.
Provocarea agresivita!ii este iminenta. Trebuie sa va spunetl:

116

117

1
,~

,.

u
t
,1

..--

~111

","U

QT_-t-::::::
E..: : i:i
~~~.E

-_J

'1

Il
1111;1

I:i

1~:

- Daca ma voi ndragosti de el, il voi iubi cu toate

neajunsuri!e ~i virtutile, indiferent cum va fi.
Totul ncepe de la iubirea divinului ~i se termina cu cea
omeneasca. Iubirea divina autentica nu depinde de nimic. ~i
daca sotul dumneavoastra va deveni invalid, impotent, ticaJos
~i nemernic, daca va va trada sau va pleca la alta femeie, va
muri sau va mbatrni tot I veti iubi cu aceea~i putere. Va fi
pentru dumneavoastra u~a prin care intrati n lumea dragostei.
~i nu conteaza cum arata aceasta u~a. Nu este permis sa
construiti modele nghetate, ele se alcatuiesc n con~tiinta.
Trebuie sa ntelegeti ca lumea este imprevizibila.
Un caz interesant s-a petrecut la 0 conferinta n SanktPeterburg. Dintr-un ait ora~, cu aceasta ocazie, a venit un
tnar.
- Situatia mea este critica - a nceput sa povesteasca el trebuie sa primesc licenta ~i totul mi cade din mini. Nu pot sa
ma concentrez. Gndurile mi zboara, nu retin nimic.
Catastrora tata/a.

- Este salvareadumneavoastra- il corectez eu

il

... -

dumneavoas.tra unicu! scop. Daca ati fi primit licenta ati fi

nnebunit sau ati fi racut alta boala grava ce v-ar fi blocat
orientarea puternica spre idealuri, spre spiritualitate.
sa traiti din sentimente. Revizuiti atitudinea fata dencercati
cariera
dumneavoastra ~i licen(. Mergeti n salon, lucrati asupra dumneavoastra ~i veniti dupa prelegere.
Cnd s-a apropiat dupa conferinta am vazut ca situatia lui
'

~=-=

L~9a:
---,..

- n timpul prelegerii se petrece 0 accentuare intensa a

tuturor proceselor - i-am spus tnrului - daca lucrati corect se
produce 0 ameliorare putemica dar, daca va mentineti orientarea
gre~it fie ~i pal1ial veti ncepe sa va ruinatl ac!iv. Prm urmare,
a~
nceput sa va rugati, sa ndepartati suparrile, nemultumlflle fata
de altii ~i dumneavoastr n~iva. Dar imaginea dumneavoastra
static~ despre lume a rmas ca nainte. Va agatati cu "dintii" de
schemele pe care vi le-ati desenat. Traiti ca ~i pna acum prin
ratiune iar daca con~tiinta se pune naintea sentimentului devine
a~esiva. ntelegeti - lumea
imprevizibil. El se comporta
divina n-o yeti intelege ~na
nu yeti deveni Dumnezeu.

este imprevizibila. Omul iubit este

dupa cum i-a dat Dumnezeu; logIca
nu va veti ntoarce n Dumnezeu ~I
Nu va bazati niciodata pe loglca

dumn~avoastra ~i pe schemele proprii, va vor trada mereu. Nu se

poate trai rara ele, dar n fiecare dipa trebuie sa le simtiti ca fiind
secundare. Retineti: n fiecare clipa, cu dumneavoastra se poate
ntmpla ceva complet neprevzut. ~i trebuie sa resimtiti aceasta
nu ca pe 0 neplacere ci ca pe 0 posibilitate de a va dezvolta

voastra a,i alungat toate sentimentele ~i ati inceput- dumneasa traiti

prin con~tiinta. Cariera, licenta intelectul au devenit pentru

era ~i mai proasta ca nainte.

~.-

..:
f~
U

con~tiinta. Cu ct n suflet va fi mai mult dragoste, cu_att se va

primi ma' u~or orice schimbare nea~teptat de situatie. Invatati sa
trimiteti ratiunea ~i con~tiinta n planul doi cnd este vorba despre
dragoste".
Dupa aceasta conversatie tnarul a revenit la normal.
Ma adresez femeii care a scris biletul:
- Con~tiinta dumneavoastra,
n permanenta, evalueaza
critic situatia ~i genereaza agresivitate. nvatati sa nu gnditi,
sa nu apreciati n nici un fel situatia. Cnd nu va place ceva:
repetati: "Doamne, n toate este voia Ta". Repetati ac~asta ~I
dimineata ~i seara. Renuntati la controlul asupra sltuatleI.

118
119

'.

::I..)

U9Ll

-II'"

~I

Stradui!i-va sa deplasa!i con~tiinta pe al doilea plan - se va

.
m'c~ora dependen!a de valorile umane, va slabi fondul de
agresivitate fa!a de sOI - ~i el nu va mai trebui sa bea ca sa
'
supravietuiasca.
'{Jo

Ajutati-ma va rog macar n cteva cuvinte. nvatati-ma

cum sa normalizez, n familie, relatia dintre sol ~i 'tatal
meu. Sunt permanente scandaluri. Copiii traiesc n conditii
anormale. M-am straduit sa scap de 0 boala, mi-a apar~t
alta.
Conllictul dintre sOI ~i tatal dumneavoastra se explica n
felul urmator. Amandoi traiesc din !eluri, principii ~i idealuri.
De aceea, amandoi se considera lideri ~i ncearca sa-~i impuna
vOIl1!a,principiile ~i idealurile celor din jur. In asemenea cazll'fi conllictul este inevitabil. Daca se va stinge n afara se va
'
continua nauntru ~i se va traduce prin boli.
Ce se poate face n asemenea cazuri ?
Dispre!ul fat de oamenii care nu corespund !elurilor ~i
.
,dealunlor dumneavoastra, n principal, le-a!i mo~tenit de la
tatal dumneavoastra ~i n adancul dumneavoastra este prezenta
de asemeni dorinta de a va aleatui un ideal care sa includa
numai trasaturi pozitive ~i de a sanc!iona dur, tot ceea ce nu
corespunde acestui ideal. Tendin!a respectiva a!i transmis-o
copnlor. Dumneavoastra ~i copiii trai!i n condi!ii anormale
pentru ca nu va este permis sa ave!i condi!ii normale. Daca la
dumneavoastra totul va fi n regula, tendin!a subcon~tienta de
120

~1.

a-l venera pe omul iubit, de a face din el un ideal se va

amplifica. n mod corespunzator, dependenta de principii,
idealuri, spiritualitate va ncepe sa creasca la sot ~i copii ~i, n
consecinta, so!ul se va mbolnavi ~i toate afacerile lui vor
aluneca spre faliment. n cele din urma, dumneavoastra ve!i
avea un sOIbolnav sau muribund ~icopii n aceea~i situa!ie. Ea
s-ar schimba daca sotul ar ncepe sa se comporte incorect fa!a
de dumneavoastra, sa va umileasca, sa se certe cu dumneavoastra. Dar pentru ca nu-I va lasa caracterul s-o faca, se
declan~eaz un ait factor de echilibrare, adica certurile dintre
sOI ~i tatal dumneavoastra. Pe cat de puternic va ncepe sa
creasca nemul!umirea dumneavoastra fata de situa\ie, pe atat
de puternic ve!i ncepe sa va aga\a!i de principii, vise ~i
idealuri. Aceasta se va transmite so\ului ~i agresivitatea lui
con~tienta ~i subcon~tienta se va amplifica. Se va transmite ~i
tatalui iar agresivitatea lui interioara va ncepe de asemenea sa
creasca. Cine va fi oprit primu! ~i cum vor fi pedepsi!i to!i se
va dovedi cu timpul. Sa schimba!i n mod real situa!ia din jUful
dumneavoastra se poate doar modificandu-va dumneavoastra.
Prim,llucru care trebuie Tacu!:sa renun\a\i la dorin\a de a
controla situa!ia. S n\elege!i c situa!ia, lucrand n detalii
mpotriva dumneavoastr, n principal lucreaz pentru dumneavoastra. Opri\i logica omeneasc ~i accepta\i tot ce se
ntampla. Nu ncerca\i s stabili\i cine are dreptate, so!ul sau
tatl. Mai departe, revizui\i-va viala ~i primi\i orice e~uare a
idealurilor ca pe un medicament pentru dumneavoastr ~i copiii dumneavoastr, eliminand acuzele ~i nemul\umirea fa\ de
al\ii ~i fa\ de dumneavoastr. Daca va crampona\i de bani,
lang dumneavoastr va trebui sa se aile un sol prin care s vi
121

--

.;:;

~u

~.

f:5~~.

se dea purificarea. Daca sunte(i ata~ata de idealuri, langa dumneavoastra va trebui sa fie prezent un om al carui chip,
caracter, comportament
~i atitudine fa(ii de
dumneavoastra ~i
cellal(, sa se opuna idealurilor
. . .
dumneavoastra.
"i cand va velt .
~
reVIZU,Vla(a, va yeti schimba,
transformari favorabile vo~
aparea ~i
.in sUllete~e so(ului ~i tatalui. Pute(i sa va ruga(i
pentru stramo~1 cerand sa Ji se elimine dorin(a de a iubi
omenescul mai mult decat
dumnezeiescul, pentru ca iubirea sa
fie ma, pres us de con~tiin(a. Pentru ca dumneavoastra
sa traiti

l',
l'''',1

l"
'il

l'

l'"
l',
1,1
"
",
l'

l",

este dorinta celulei de a-~i impune logica intregului organism,

adica este filozofia celulei canceroase.
Prin urmare, vorbind despre bine ~i rau trebuie sa intelegem
':

'I"

l,"
1,1

sa fie doar rau ~i acest cineva rau nu se supune lui Dumnezeu,

ceea ce nsemna ca este al doilea Dumnezeu ~i ajungem la

filozofia indian n care exista Dumnezeu - creator, exista

!
1;

Ce inseamna sa traie~ti din vise, speran(e

~i idealuri?
Inseamna sa vrei ca lumea intreaga
~i
to(i
oamenii
sa afieinvest:
buni
de~tep(i, cu sim( etic, &umo~i, adica este dorin(a de
"II,
111",'

(
Il',

~i sa simtim ca ele se pot aplica doar stratului superficial al

realitatii inconjuratoare. Eu-I su peri or al omului se situeaza in
afara limitelor binelui ~i raului ~i fire~te, Creatorul se alla dincolo de hotarele binelui ~i raului. De aceea, daca noi consideram ca Dumnezeu este doar bun, inseamna ca cineva trebuie

dm IUb,re ~i nu din principii

~i idealuri. n felul acesta pri~
dumneavoastra va yeti ajuta ~i tatiil. Pute(i de asemeni sa va
ruga(1 pentru unna~i ~i prin ei il Yeti ajuta pe sot. lar acum
unuJ dmtre lucrurile cele mai im
port ante . Vo m VOr 1. espre
- ~ . . care hranesc
b d
radacmlle
ancorarea dumneav oastra. ...
.
de
pnnclpll,
nazum(e ~i idealuri.

, 'II
l'"

~
0

~....

--

-====-:.:

uga
--"..

--1

,,1
l,
l,

-+:::::
E.;.; i:i

Dumnezeu - distrugator ~.a.m.d.

Cnd llcercam sa ne l1chipuim un Dumnezeu bun, generos,

cumsecade ii atribuim' Demiurgului trasaturi omene~ti. Este
dorin(a de a cunoa~te divinul prin omenesc. Dar divinul se

,~

"

lum~a numai cu trasaturi

minunate. Este dorin(a de. a pune
~un~taka pe un piedestal ~i de a alunga rau/. Este dorin(a de a
Impar(1 lumea in bine ~i rau, de a cura(a ~i salvgarda binele ~i
de a dlstruge rau/. Dar se dovede~te ca no(iunile de bine"
- sunt generate de trupul ~i con~tiin(a noastra, mai exact~I.
"rau
"
"
de a~eJ strat al con~tiin(ei allat n conexiune cu corpul nostru.
Daca trupulUJI-e bille acesta este binele, daca i-e rau este rau/.
DlIlcolo
d~ limiteJe corpului nu exista bine ~i rau. A~adar,
filozofia care Imparte lume intreaga in bine ~i rau este filozofia
con~tllll(ei corporale ~i, in primul rand, ea rellecta
trupului. Dorin(a de a apJica 0 asemenea filozofie ntregii
lumi
interesele

:~:

cunoa~te prin deta~area de tot ce este omenesc. ntrucat

con~tiin(a este legata de trup, iar trupul se delimiteaza de mediul
inconjurator, adica imparte intreaga lume in doca parti,
con~tiinta imparte ~i ea toata lumea n doua. lata - eu ~i iata restullul1ii. Con~tiinta divide in permanenta lumea in dreapta ~i
stanga, n jos ~i sus. Dumnezeu se alla dincolo de hotarele
binelui ~i raului. Dumnezeu este iubirea iar iubirea este ~i stanga
~i dreapta, sublim ~i josnic, rau ~i bine. De aceea lumea trebuie
cunoscutii, in primul rand, nu din punctul de vedere al binelui ~i
raului, ci din punctul de vedere al iubirii Divinului. Cu atat mai
mult cu cat ntelesul de "bine" ~i "rau" se schimba mereu.
leri am intrat n apa rece ~i am Tacut un guturai, apa rece
este rau/. Astazi am nceput sa ma calesc ~i sa ma scald n apa
rece, s-a mbunatatit sanatatea ~i apa rece a devenit binele.

122
123
J

..---

.n

...,

QU

--i-::::::

CE..:..;
i:i.
Pi:::J 11.1:::
Q:)~f-<..c

J-

r--"

f;:;:

l.J

---......~

===

H9a

~",,-"--_.__..-

~""

1'1
'"

1'

1111
" ,

lII

1'1111

'I
t'I

I
:::'

l
,

/1"

,"
1
1

leri rn-a jignit un om ~i eu consider ca este un nemernic ~i

dU~manul meu. Astazi am nteles ca am meritat-o ~i consider
ca s-a comportat just ~i poate fi numit prietenul meu.
Cand ncepem sa ntelegem ~i sa simtim acest lucru, pentru
noi nu mai este 0 enigma piIda cu Adam ~i Eva care au
savar~it, n rai, primul pacat (pacatul originar) ce a slujit drept
cauza pentru caderea n pacat ? Gustarea din fructul binelui ~i
al raului, fructul cunoa~terii. Daca ar fi sa traducem aceasta n
limbajul contemporan, lucrurile ar arta n felul urmator: pana
la dobandirea unui corp ~i a unei con~tiinte dezvoltate, omul
nu se delimita de lumea nconjuratoare, traia ntai din iubire ~i
apoi din con~tiint. Divinul era pentru el primordial
~i apoi
urma omenescul. Ulterior, cand con~tiinta ~i trupul au nceput
sa se dezvolte, omul a nceput sa Opuna eu.1 sau lumii, sa
mparta ntreaga lume n bine ~i rau, sa a~eze con~tiinta mai
presus de iubire, adica umanul a nceput sa ntunece divinul.
Parabola ne-ar aminti parca, de faptul ca purtam n noi acest
pacat originar - a pune con~tiin(a mai sus de iubire, a mparti
ntreaga lume n bine ~i rau, a a~eza omenescul mai presus de
divin. ~i n masura n cafe avem tot mai rouit omenesc, trebuie
sa depunem eforturi tot mai mari pentru dobandirea n sufletul
nostru a divinului.

'J<>

n ultima
Ajutafi-ma,

vreme

s.m t

sugerafi-mi

Dependenta

a viat, a

mea

este n impas.

de aptitudini,

idealuri ~i in~.

canza.

dumneavoastra

lect depa~e~t~ de trei ori nivelul periculos. Dependenta

.e
.
'1
re ale valorilor spirituale este ~I ea prezenta.
~~~~;ut~;;~:~:IUi este de zece ori mai nalt decat .normaluL Cu
...
.
COplll sunt man p.robleme De aceea orice reu~lta este pen cu.
loasa acum pentru dumneavoastra, orice ndep r'~lI~e a pro;
iectelor ~i sperantelor, de asemeni. Natura lucreaza, m,pnmu.
rand pentru salvarea urma~ilor. Pen!ru ca pe lume,'a apara

,.

co i;i dumneavoastra ~i sa supravieluiasca, !rebllle sa acumu.

lat;. iubire n su flet, de cateva ori mal multa ca acu'.".. Pentru

aceasta trebllle" sa fi'III au,

d sa la Cel care genereaza lublfea,
.
adica la Dumnezeu. :;Ji pentru 0 vreme, sa fiIII 'd
m e!,a'rtata de
,
..
ceea ce va "sug e" iubirea adica tot omenescul. Daca aIl mtrat
~.
"
e artea omeneasca, a d resatl-va 1Ui Dumnezeu.
..
~it~~~P:~,t;U : vreme de cariera, proiecte, sper~~le ~i relatille
"

cu c~il~'ti oameni. Opriti nu doar logica ~i con~tllnla omenea~-

I!,'

ca dar "ln masura Posibilitatilor , ~i activitatea omeneasca.

'
.
Uitati de toate ~I ocup ati. -va de dumneavoastra. C lIIU sa' 1uc rati.
.
asup~a dumneavoastra este spus n cartl.

,l'
1

l'
1

'J<>

"

Intotdeanna am avnt nn t en p rost . Nu dem nit am

,
.
.
cunoscut un b ar
' b at care m.-a placn
t ~I a m ncepnt sa
A

124

125

..

.~
~u

r
Il

J. -

.
..; ;;:""'~

~~

CU el. Toata

fat a mi s-a
umplut de raDl. V a- rog,
.

-.

explica!i-rni care este cauza ?

:11'1
l,

Tenul ferneii este legat de idealuri. Traurnatismele fetei sau

ale din(ilo~, problemele cu paru 1, toate blocheaza cramp~narea

Prin urmare, e vorba

l,
'l'
l'I,
1 Il'
Ijli,

"

;:;
il:
u~

~--==-=

H91l

--~--

pentru abaterile copiilor ncep sa raspunda parin!ii. Pe cat de

greu se transforma copiii n interior, pe atat de greu se
nsanato~esc ~i-~i rezolva problemele parin!ii ~i-n momentele
critice pentru copil, se mbolnavesc ~i mor n primul rand
parin!ii, ca sursa a unei eronate concep!ii despre lume ~i a unui
caracter rau.
Nu demult am vorbit cu 0 femeie. Are mari probleme de
sanatate. Lucreaza asupra sa ndelung ~i chinuitor. A citit toate
car(ile, a vazut videocasetele. Exista rezultate, dar periodic
apare ceva nou. "Pana cand fiica dumneavoastra nu se va
schimba profund, vor fi probleme". I-am spus.
- Dar fiicei i este foarte greu sa se schimbe - a spus
femeia - cand vine la biserica i se face foarte rau, sau pur ~i
simplu ~iperde cuno~tin!a. Nici nu ~tiu ce sa fac!
- Cum ce sa face!i? Continua!i s-o duce!i la biserica.
nainte de a merge acolo sa !ina post sau sa renun!e la
mncare, sa.- ierte pe toti, sa ncerce sa se roage ~i pe urm sa
mearga la biserica repetand ca ~i starea proasta, ~i le~inulle'va
primi ca 0 purificare a sulletului. Energetica bisericii nsa~i
umile~te omenescul n fa!a divinului, I a~eaza pe al doilea
plan. Cu cat n adancurile sulletului omenescul sta mai sus de
Dumnezeire, ~i respectiv, agresivitatea fa( de dragoste este
mai mare, cu atat omului i poate fi n biserica mai rau.
n masura n care omul este,gata sa se schimbe ~i se ajuta
pe sine n sensul acesta la exterior ~i n interior, frecventarea
bisericii poate deveni un confort. Prin sentimentele ~i gndurile noastre, n fiecare secunda, sau i ajutam pe urma~ii no~tri
sau i "necm". Dac n aceast viat resimtim n permanent
nemul(umirea, dispre(Uim ~i etichetam, inhibam mereu senti-

de Idealun. Aveti 0 de pendenta, crescut

.
a' Ji' ata, ' de re 1a,lI,
.
.'
t " 1d ealun, omul ,ubit ~i cand a!i primit
"mere Tara fiere" dependenta
a crescut brusc.

'

o:::::

--p

traiesc

CI E..:..; i:i
0:; ::J 11.1:::
a::1~!--o..c

fie vreo mbolnavire

a barbatulLii

dumneavoastra ~i apoi a dumneavoastra, fie n cazul unui bun

echilibru, de 0 descre~tere, prin probleme cosmetice a orientarii spre idealLlri, proiecte. De obicei, n astfel de ca;uri femeia
se irita, se enerveaza, sufera, ncepe sa LImble pe la doctori ~i
daca reu~e~te sa-~i rezolve problemele dintai, LIlterior, fie ca se
nraLlta!esc drastic reJa!iile cu omul ndragit, fie se strica de tot
fie se mbolnave~te barbatLiI ~i apoi femeia.
'
De aceea este de dorit sa va pLlne!i toate fortele nu n
rezolvarea exterioara a problemelor ci pe modific~rea starii
IIltenoare pentru a nu muta problema dintr-un loc n al tu!.

l,

,1
.1

'1

Durnueavoastra a!i seris ca de parin!i depind copiii.

Curn depind parin!ii de copii?
n. princi?iu dependen!a este egala 100 la 100. Diferen(a
~onsta doar IIItl~p. Abaterile parin!ilor de pana la concep!ie ~i
III tlmpul sarClll1I ca ~I dupa na~tere dar n mai mica masura
IIllluen!eaza sanatatea ~i destinul copiilor. Trec 10-15 ani ~;

.'

126
127

t.

--

..."

-of::::;;

~~s.

QU

CQE-oE-o.E

~-

.0::
t:

===-=

~
u

.agLl'

--1
III

mentul iubirii ~i prin aceasta mutilam sufletele copiilor no~tri,

n viala viitoare

III
"

III,
Il!!I

yom avea

un caracter

minunat,

'l, 1

evolueaza prin rela!ii. Suntem lega!i de parin!i ~i

preluam caracterul lor, experien!a lor, concep!ia lor despre

bunatate dar copiii no~tri vor fi sinteza a tot ce am Tacut rau n

lume. Acest lucru ne ajuta sa dobndim mai repede ceva in

viala anterioara. Vor fi suferin!a noastra pe toata viala ~i vor

avea corpuri ~i suflete deformate. Daca omul este lini~tit ~i bun

via!.
Suntem lega!i de profesorii

la exterior, nsemn ca este de asemenea curat luntric.

cuno~tin!e. Avem un om pe care I divinizam ~i de la care de

asemenea luam, subcon~tient, informa!ie utiIa. Dar n afara de

De aceea, orict de bine ~i confortabil v-a!i sim!i la

exterior, trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra dumneavoastra,

I!'"

l'j,

Omul

plin de

ntruct copiii sunt reflectarea starii dumneavoastra

profunde care depa~e~te intervaIul unei vie!i.

foarte

"l,

no~tri ~i primim de la ei

aceste contacte exista ~i unele neumane. Sunt contactele cu

lumea de dincolo de mormnt, cu alte Iumi, cu alte planuri ~i
entita!i.
Prin contactul cu planurile superioare vine un imens ~uvoi

,1

l'II

'5>0

ill
I,
Il'

de informa!ie. Ea este perceputa ca 0 senza!ie de fericire,

lumina, caldura, bunatate ~i generozitate. n masura in care

omul se straduie~te sa nu se comporte josnic, sa nu jigneasca ~i

Am

III

fost cu fiica mea la 0 ntalnire

cu dumneavoastra.

Apoi noaptea, ea s-a chi nuit foarte tare cu crize de dureri

la stomac. Stomacul n-a deranjat-o nainte, niciodata. ~i
iata, acum au aparut acelea~i dureri, premergator venirii
planuite de dnmneavoastra n ora~ul nostru (am vrut sa
venim din nou mpreuna). Acum fiica mea snstine ni~te
examene, nu ~i-a mai pro pus sa vina la conferinta ~i nu a
mai avut dureri.
P.S. Am sentimentul ca feti!a va avea probleme cu
viitorul. Pana la na~terea ei toti erau mpotriva casatoriei
~i a copilnlui. n ultimii 2-3 ani snb ochii fetitei se petree
accidente. Cu un an n urma era cat pe ce sa intre ntr-un
accident. Lucram asupra noastra dar ma tem sa nu
ntarziem..

128

sa nu umileasca al!i oameni, sa nu reprime sentimentul

sublimului din sufletul sau, cre~te contactul lui cu planurile
supenoare.
La contactul cu planurile multiple ~i de mare an\'ergura are
acces doar omu! cu mari rezerve de iubire in suflet. Daca
iubire~ este pu!ina contactul il va ucide, adica dragostea pentn'
Dumnezeu genereaza iubirea fa!a de lume ~i oameni. lubirea
na~te spiritualitate.
Spiritualitatea na~te aptitudini

~i intelect,

adica, mai

devreme sau mai trziu, contactul cu planurile superioare

confera posibilita!i foarte mari ~i amplifica dimensiunile

personalita!ii umane. Dar orict de inalt ar fi nivelul contactului ~i nivelul spirituaIita!ii toate acestea sunt omene~ti ~i
nseamna ca poate cre~te dependen!a, se poate mari agresivitatea ~i miqora dragostea din suflet. De aceea are loc 0

129

".

----

.n
QU

~~~,

t.

,
'1111

1
Il;i,

1,,;'1,1

,l""

1
111111

'I1

QT_+::::;
E..:..; P..

->::

12i:
u

~~

H911
u_p

.~"),01;~"'~~'

periodica purificare, adica anularea contactului cu planurile

superioare ne determina comportamentul, n viala noastra
apare dintr-o data un om al carui fel este conturat de planurile
marunte, pamnte~ti. El este gata sa tradeze ~i sa renege tot ce
este sacru de dragul banilor. Pentru el este de mii de ori mai
important, dect orice convorbire abstract, ceea ce se poate
pipai ~i line n mini.
Daca nu dispreluim ~i nu judecam un asemenea om, nu
respingem n interiorul nostru iubirea pentru el, vindecarea se
produce normal $i putem menline contactul cu planurile
supenoare.
Astfel, 0 femeie superioara, buna ~i entuziasta are adesea
un sol ce se dovede$te a fi un pragmatic cinic, om dur $i ara
principii.
lar daca ea continua sa-I iubeasca, copiii vor fi puri. Dar
daca va ncepe sa se enerveze, $i sa-$i dispreluiasca solul, va
renega iubirea $i-i va lipsi de ea pe copiii sai. lubirea fiind
pUlina, contactul cu planurile superioare va fi periculos $i
copiii vor pierde ~i ei. nsa rezultatul iubirii ~i contactului se
va rnzotine oricum n ei, adica vor avea un nivel mai nalt d~
posibilitali, aptitudini ~i intelect. Dar fiindca iubirea ~i avntul
sufletesc nu sunt resimlite de copiii, ei ncep sa se orienteze
spre ceea ce stapnesc n mod real. nsa orientarea excesiva
spre aptitudini $i intelect intensifica puternic trufia ~i provoaca
0 agresivitate de mari dimensiuni fal de oameni ~i lumea
nconjuratoare. Acest proces, mai devreme sau mai trziu se
opre~te. Acum relativ la problema dumneavoastra. n vielile
anterioare ali avut un foarte nalt nivel al bunatalii,
spiritualita(ii, virtu(ii, sentimentelor superioare. Ali nceput sa

depinde(i tot mai mult de acest lucru. Cnd au nceput sa va

trateze prin sol ~i al(i oameni, n viala anterioara, nu a(i trecut
proba. n aceasta viala, ntr-o masura oarecare la fel. Cnd
copi!ul are orgoliul marit, perioada concepliei sarcinii ~i a
venirii pe lume trebuie sa fie nso(ita de njosire ~i lipsa
bunastarii omene$ti; daca parinlii, mai ales marna, trec cu bine
prin acest segment de viala ei il ajuta pe copil sa revina la
ofdine. ~i for(ele principale din educalie nu trebuie cheltuite
pentru dezvoltarea aptitudinilor, pentru 0 mai buna ~coala ~i
cariera, ci pentru ~tiin(a de a ierta, de a nu gandi urat despre
oameni, pentru 0 mai mare concentrare asupra iubirii dect
asupra raliunii ~i con~tiinlei.
Orientarea fiicei dumneavoastra ctre aptitudini $i intelect
este de patru ori mai mare decat nivelul de risc. Contactul este
dur. Tendinla de a gandi rau despre oameni ~i lumea
nconjuratoare este nalta. lar cand prin ganduri ~i cuvinte i
suparam pe cei din jur, franarea se produce prin probleme cu
stomacul nostru.
n timpul prelegerilor spectatorii intfa n contact cu mine.
Toati "murdaria" se ridica la suprafa(a. Pe de 0 parte. Pe de
alta parte, eu le indic cum sa nvingem toate astea. ~i daca
omul s-a lenevit, sau n-a n(eles ceva ~i nu s-a putut schimba,
agresivitatea ramasa se activeaza, dureros ~i I ajuta sa se
schimbe prin constrangere. Cand fetila a decis sa mearga la
conferin(a s-a ntamplat acela~i lucru. Cand a hotarat sa nu.
mearga, contactul s-a nchis ~i procesul acumularii a lut-o pe
drumul sau. Ce se poate face n aceasta situa(ie?
Pentru 0 vreme este mai bine ca fetila sa uite de licenla,
cariera, de aptitudini. Mai bine 0 munca fizica, monotona, ara

t30
t31

.-

----

","U

uga
".

1
',1

,l,

1:

~--

T_+:::::

~
~
t 8- ~.0:: -""'"""'=
C:H-.t-..E

.-= N

:1

nici un gnd n minte. Cu ct posibilitatea de a c~tiga bani va

fi mai mica ~i n acela~i timp cu ct mai grea va fi munca, cu
att mai bine pentru ea. Postul, renun(area temporara la
mncare, mersul ~i rugciunea, oriee munc mic~orl1d sentimentul propriei importante, pot ajuta la schimbarea de sine.
Dar partea cea mai importanta a lucrului cu sine trebuie
executata de mama, adica de dumneavoastra. Trebuie acceptat
~i iertat tatal, so(ul, orice barbat prin care fiind njosit omenescul, s-a acordat percep(ia iubirii de Dumnezeu. Trebuie sa
trece(i de zeci ~i zeci de ori prin situa(ia n care au fost njosite
cele mai nalte ~i sfinte valori umane ~i sa repeta(i ca iubirea
este mai importanta pentru dumneavoastra ~i ca, de dragul
iubirii pentru Dumnezeu, sunte(i gata sa renun(a(i la cele mai
inalte valori spirituale. Sa nva(a(i dumneavoastra n~iva ~i sa
va nva(a(i fiica sa cedeze, sa se supuna, sa fie de acord cu
barbatul cnd el nu are dreptate. Acestea creeaza un bun fond
pentru lucrul cu eu-I propriu. ~i daca la inceput efectul
lipse~te, nu dispera(i ~i continua(i. Daca 0 ameliorare vizibila
s-a produs, nu va relaxa(i ~i nu nceta(i lucrul, merge(i nainte
nce.i~or ~i nentrerupt, ~i, atunci rezultatul va aparea ~i I:U
secven(ial ci pe timp lung.

oameni. Apoi am n(eles ca este pu(in, ca nemul(umirea,

suparari le fa(a de sine, fa(a de caracterul, vrsta personala,
posibilita(ile limitate, reduse, sunt periculoase, patrund adnc
nauntru, fiindca fata de noi suntem deschi~i, putnd ajunge la
foarte mari dimensiuni.
Pe orma am con~tientizat ca simpla nemultumire pentru
situa(ia n care te gase~ti, fa(a de soarta, societate, lumea
nconjuratoare este mai pu(in evidenta dect ura fa(a de vecini,
dar rezultatele negative sunt considerabil mai semnificative.
Am nceput sa le spun pacien(ilor:

- La nceput pute(i sa va amintiti fiecare situa(ie concreta,

pe cine ~i ce v-a suparat ~i sa le retrai(i iertnd tot. Apoi
ispa~i(i-va agresivitatea fata de iubire, aparuta n sufletul
dumneavoastr n lIrma suprrii pe sine, pe soart !?iprezent
n sufletele altor oameni n urma judecarii lor, a preten(iilor
fa(a de ei.
Am privit pm1ea de care omul este cel mai tare ata~at ~i am
propus sa se lucreze mai mult n aceea direc(ie. Apoi am vazut
ca n afara de ndepartarea unui ata~ament, gelozia de pilda,
ori t;ufia sau ata~ari de idealori, trebuie anulat fondul general
de apartenen(a la omenesc. ~i n acest plan este obligatorie
modficarea conceptiei despre lume. Mi-au trebuit c(iva ani
pentru a spune ntr-o fraza acel n(eles al lumi pe care I-am
prmit.

Cum sa nliitur ata~ameutele n geueral?

nainte spuneam: "Anula(i agresivitatea, supararile, nemul(umirea fa(a de al(ii". ~i no(iunea de "agresivitatea subcon~tienta", indica n primul rnd, fondul de preten(ii fa(a de al(i
132

Este periculoasa ~i plina de responsabiltate

nu doar
stapnirea valorilor spirituale, ci ~i a celor materiale. lar
evolu(ia nu este un drum larg pe care devii tot mai putemic ~i
mai aparat, el seamana mai degraba cu cararea unui alpinist,
cu ct nivelul tau este mai nalt, cu att calea pe care orci este

133

~u
U9ir:

1'"

mai riscanta. nainte consideram

ca stapanirea valorilor
spirituale nseamna un singur lucru, doar binele. Nicaieri in
literatura nu am gasit ntelegerea faptului ca pana ~i valorile
spirituale superioare nu pot constitui telul unic. Se poate ca
despre aceasta sa fi vorbit 0 singura fraza din Biblie: "Fericiti
cei saraci cu duhul, caci a lor este mparatia Ceru!ui". Oaca
stapanirea valorilor spirituale poate fi periculoasa, nseamna ca
nu este admis vreodata ca ele sa se constituie n te! superior.
nseamna ca sunt secundare ~i nu este permis sa depinzi de ele.
Orice fericire umana este posesiune de va lori materiale ~i
spirituale. De aceea nici nu poate fi telul principal ci doar un
mijloc, 0 prghie pentru amphficarea divinului din sine'
~tiinta de a primi n orice secunda pierderea fericirii omene~ti
aspirand n acel moment spre divin reprezinta posibilitatea
unei evolutii normale.
a parte din fericirea omeneasca trebuie respinsa. Reiese ca
omului bogat i se mentine capitalu! cand ofera su me semnificative pentru aqiuni de binefacere ~i ntelege ca acumularea
financiara nu poate fi scopul principal. Pentru ca un stat sa

Il,

i:

,
1

exis'e, fiecare trebuie sa plateasca impozite. ~i daca omul .IU

vrea s-o faca vine un executor statal ~i i confisca proprietatea.
Noi i platim lui Oumnezeu un tribut de iubire. Oaca nu 0
facem pierdem fericirea omeneasca. Oaca omul se desparte
periodic de tot ceea ce i este drag traind mental moartea celor
apropiati ~i propria moarte, este deja gata sa-~i jertfeasca
fericirea omeneasca. Dar numai n cazul n care acceptam totul
ca fiind dat de Oumnezeu ~i pastram iubirea pentru el.
Oaca schimbarea are loc n perioada n care v-ati iubit, eu
repet : "Ooamne, te iubesc mai mult dect pe el, mai mult

decat pe copiii mei, mai mult decat tot ceea ce mi este

scump", daca 0 facem permanent, putem darui iubirea omului
iubit fara sa ne temem pentru el. Independenta interioara fata
de valorile umane ne confera ~i 0 proteqie exterioara, tizica.
Organismul devine mai rezistent fata de boh, infectii,
,temperaturi ~i suprasohcitari fizice. Am vorbit odat cu un om
care se ocupa de mbaierile la copca.
- ~tii care este regula principala a scaldatului n apa rece?
- m-a ntrebat el. - Sa intri n apa cu bunatate n sutlet ~i bine
dispus. Oaca te temi, sau e~ti suparat pe cineva n acel moment
sau pur ~i simplu te nelini~te~ti, poti sa race~ti. De aceea
nainte de a te sca!da alunga IDate temerile ~i supararile,
umple-te de bunatate ~i apoi sari. Atunci sanatatea !i se va
fortifica!

1
1

Mi-am amintit ce mi-a povestit 0 cuno~tinta:

dumneavoastra, am lucrat asupra mea ~i
- Am citit cartile
exista efecte, dar este foarte greu sa lucrez cu eu-I de
bunavoie.
:C:xista 0 metoda de nsanato~ire - mersul pe carblmi

aprin~i. Am ncercat ~i ~titi, cu sanatatea stau mult mai bine.

Pentru ca mi-a trezit interesu! am ruga: 0 sa-mi povesteasca
despre starea pe care 0 resimte nainte de a trece peste ~antul
de cinci metri, ump!ut cu carbuni aprln~i.
- Instructoarea noastra ne-a spus urmatoarele

- a nceput

ea - imaginati-va cea mai mare pierdere din viata dumneavoastra ~i acceptati-o. Apoi adresati-va fortelor superioare ~i

\1.

1
!'
1
1

cereti-Ie ajutor. Cand am facut acest lucru - povestea

cuno~tinta - minile mi-au devenit fierbinti de parca ar fi ie~it
135

134

..

.....

.=,
QU

Q~~

~~~,

~
0

==-==-=

.H9LZ

1l'

",
Il
:1i
'';

curent din ele. Am sim!it c sunt gata ~i am p~it lini~tit

'i,
1

Ii

;11
:111'

l'

trecnd peste crbuni.

Am n!eles c aici lucreaz acela~i mecanism.

Dac omul

nu poate s-I ierte pe careva sau nu poate accepta pierderea a

ceva scump, corpul lui depinde de mediul nconjurtor ~i nu
suport modificarile

bru~te. n msura n care omul este n

stare s se deta~eze de con~tiin! ~i de eu-Ilui omenesc, corpuI

lui este mai pu!in supus distrugerii. Vikingii mncau nainte de
lupt bure!i pestri!i (ciuperci otrvitoare) pentru a se debarasa
de con~tiin!a propriului eu ~i a fi capabili de acte de vitejie.
Unii luptatori din Orient ndeplineau ritualul propriei morti ~i
mergeau la lupt de parc ar fi murit deja. Frica disprea,
capacittile se nzeceau. Femeia care nici nu poate ridica
cincizeci de kg, vznd cum copilul ei a nimerit sub 0 ma~in

,l' i
'l'
Il

"

l'

I,

ridic un camion de opt tone, eu-I ei personal dispare n acest

moment cu toate probleme sale. Ea traie~te din dorin(a de a-~i
. ajuta copilul.
Apropo, am citit pe urm un articol despre un trib care
calc pe foc. nainte de acest act, indienii, timp de cteva zile
~i'creeaz
0 anumit stare. Principalul este s elim:ne
contacte le sexuale, hrana gustoas, adic tot ce ne leaga de eu-

.1'1'

1" 1
l'
1
1

l'
1

1 nostru omenesc. Mi-am amintit cum au artat la televizor un

om mbracat ntr-o tunic alb. Lua 0 bagheta n mn, se
nclina ~i intra ntr-o anumit stare. Dupa aceasta, la comanda
lui i se tuma pe spate un borcan de cinci litri cu acid sulfuric.
Tunica se destrma sfrind n cteva secunde iar pe spinarea
lui nu rmanea I1ici 0 arsura.
Am inteles de unde vin minunile svar~ite de sfinti ~i de ce
nu au putut fi ei otraviti, de ce ie~eau vii din foc, ~i de ce

136

zburau prin aer. Asemenea lucruri raceau ~i yoghinii n India.

Reiese ca nu erau basme ci fapte reale. La 0 anumita scar a
deta~rii de eu-I omenesc se poate nu doar vindeca boala, dar
~i nvia mortii:
Eu-I nostru omenesc este multi-stratificat.
Trecerea de la eu-I trupesc la trepteIe lui mai nalte ~i
deschiderea unor largi posibilita!i rara mrirea rezervelor de
jubire din suflet dau 0 cre~tere considerabil a propriei
importante ~i ulterior tot mai multe probleme. De aceea indiferent de ineficienta extern, gndul constant catre Dumnezeu ~i
iubirea care nu depinde de nimic, nu numai de eu-I nostru
omenesc dar ~i de straturiIe superioare, de mai mare anvergur, confera 0 sntate reala ~i 0 fericire autentic,
.-

'!Jv

ncerc sa iert, dar nu reu~esc, ce sa fac?

Stteam odat la baia de abur cu un prieten ~i comentai'n 0
situa!ie ce mi se ntmplase de curnd. Dupa cum se ntmplase adesea, fusesem n~elat de un om pe care il ajutasem.
Am ncercat s ndepartez suprrile imerioare repetnd c nu
fusese ntmpltor, c fuse se dat de sus, dar nemul!umirea numi trecea. lar eu continuam s clocotesc de preten!ii:
- Asculta - mi zmbi prietenul meu- tu i nveti pe altii
ca nu este permis sajudeci dar ce faci n clipa de fata?

- Nu judec ci dau pur ~i simplu 0 apreciere logica celor

ntmplate.
137

If<

T_+:::::
0 E..:...; i:i.

.!:: ca
QU

g5~~.

r'

1. ncerca!i sa-I aproba!i pe amui care v-a suparat;

2.
3.

Juat seama: "Doamne, dar ce fac?" ~i iata ca ma plimb prin

;rnagazin, adun pachetele, trec de la un raion la altul ~i ncerc

"scormoni" logic n cele petrecute s-a redus. De aceea va;

propune sa face!i urmatoarele cand cineva v-a suparat:

Gasi!i-i ni~te trasaturi pozitive;

Stradui!i-va sa va pune!i n locul lui, adica sa va

deta~a!i de eu-I persan al cu supararile ~i preten!iile lui.

Mai departe: n masura n care toate for!ele dumneavoastra
se concentreaza pe eu-I omenesc, supararea va fi mai grea,

sa-I iert pe amui respectiv. Ma rog ~i ma caiesc. Rog sa plece

supararea din sufletul meu, repet ca nu lin supararea pe el,
repet ca el nu avea nici a vina. Dar supararea nu trece. ~tiu ca

ampla ~i profunda.

este important sa nu emit preten!ii, ulteriar va fi mai u~or de

iertat. Ce sa le spun pacien!ilor daca ntr-un moment critic nu
pot eu nslIm sa ma pUll ll ordine? Important aici este sa nu te

Cu cat yeti lucra pentru

deta~area

de

sentimentul propriei importal1(e, cednd ~i aprobnd al!i

o3meni, neimpunndu-Je
vointa dumlleavoastr, repetnd
periodic ca peste tot ~i n toate vede!i ~i sim!i!i voin!a divina,
cu att yeti corecta treptat situa!ia.
Principalul - sa nu tainui!i supararea adnc n primele
cteva ore. Aici este important sa nu reflecta!i, sa nu evalua!i

opre~ti ~i sa continui ncercarile. ncapa!narea nu-mi lipse~te.

Pot sa fac 10 ncercari, 20, 100, 1000 - pna rezolv problema.
Nu este a ncapa!anare stupida. Daca se fac zeci de ncercari ~i

supararea. De aceea trebuie lucrat mereu asupra eu-lui pentru

Tara rezultat ncep sa diversific, sa caut alte caio De ce rn-a

atins aceasta situa!ie att de tare? n mintea mea ~u era decto
varianta: adica se deschide u~a, to!i intra lini~ti!i Tara a se
incomoda unul pe altul. ntruct toata energia era ndre~'tata
spre acest model nu am avut farta. lar supararea a aparut

miqorarea

dependen!ei.

pentru a proteja modelul vechi ~i a nu accepta modelul nou.

permanen!a

atunc; yeti aVea parte de reu~ite la competi!iile

situa!ia. Omul nu are nici a vina, este dat de Dumnezeu, nu

este ntmplator. Mai departe: pe ct yeti depinde mai tart' de

l,

-p

U~ s-a deschis ~i to!i au luat-o nainte. n acelmoment cineva

rn-a calcat tare pe calci. M-am ntors. Un barbat nu prea nalt
.s-a uitat cu indiferen!a la mine ~ia pa~it lini~tit mai departe.
. "Fir-ar sa fie - m-am gndit rn-a calcat pe picioare ~i nici
.macarnu s-a scuzat m-am suparat de doua ori". Apoi mi-am

Am ncercat ~i am constatat ca dorin!a de a judeca ~i de a

'II
l'

toate valorile omene~ti: pe att va va fi mai greu sa suporta!i

Daca yeti ncepe sa va antrena!i n

numite"suprarea grea".

nca un fapt.
M-am dus odata la magazinul universal dupa cumparaturi.
Era la ara deschiderii ~i la intrare statea a mul!ime de oameni.

nseamna ca daca a~ fi avut n cap 5-7.variante

modificari ale situa!iei a~ fi reac!ionat altfel
neplacuta pentru mine. Mi-a fast mai u~or dar
sufletului mi-a mai ramas un ghimpe. "Dac acel

de posibile
la varianta
n adncul
om nu are

nici a vina - nseamna ca pricina celor ntmplate nu se afla n

el, ci n mine. nseamna ca eu sunt cel vinovat de faptul ca a
fast pus sa ma umileasca.

-(
u

~-==-===-

H9.lZ

--_J..-

- Atunci gase~te ceva bun - nu se lasa prietenul - macar

un element, te va u~ura!

<>:
f-<;:;

Prin urmare trebuie sa-i cer iertare

138
139

---

...~
~~"ij 0- ~
aH""E-. u

.-r'I
/=>u

J.'

'-

pentru asta"."Omule
iarta-ma

- am gndit

ca te-am provocat

eu strngnd

sa te compOr(i

din dinti

a~a".

Ciudat, supararea s-a volatilizat

imediat. Acum acest lucru
a ajuns la mine un automatism.
Daca ma impinge cineva cu
brutalitate sau ma calea pe picior, imediat ii cer in gnd iertare
pentru asta. Poti cere iertare pna ~i de la cel care te va ucide

,1
Il

pentru ca I-ai provocat

va plati.

la un gest pentru care pe urma

n principiu
supararea noastra pe un ait om este un lin~aj.
Daca el ntr-adevar a savr~it 0 crima impotriva
iubirii ~i a

l'

l'

,l,

"

Il

interior

incaleat legile superioare suparndu-ne,

sa ne amestecam in
treaba aceasta cu supararile noastre nu va fi dect spre propria
paguba.
Nu de mult, la 0 consultatie,

mi s-a povestit

urmatorul

caz.

- Cu ctiva ani n urma am vzut cum 0 persoan .~i

incuraja micul fiu sa arunce cu pietre n cei care I-au suparat.
Alaturi se afla 0 alta femeie.

il

"

,'
1

- Ce faceti cu el ? - a intrebat ea.- i veti s!:lei caracterul.

De acum se va razbuna pentru cea mai mica suparare.

"

,,'l,

Nu va bagati unde nu e treaba dumneavoastra,

taiat-o mama - il nval sa se apere.

U9L1:
- "..

1Ir'

,1
1

omeneasca este necesara ~i dreptatea

trebuie sa aiba limitele lor.
mi amintesc, mi s-a povestit
negustor.

- Acum invatati-I
sa ierte - spunea femeia.
- Cnd va
cre~te va inva(a repede sa se apere. Dar mama nu a putut fi
convmsa, ~I a continuat propria politica.

Venea

pe datorie.

la tara ~i vindea

~i iata ca il cheama

0 marra

pe cuvnt

140

de mult 0 istorie
marfuri.

Cteodata

pe omul carui~data

de onoare

lar acela

sat ~i il cheama din nou pe om.

ii explica
- Vezi am pus 0 cruciulita,

despre un
dadea ~i
trecuta

ii

11 prOlTI1te

negustorul.

Eu nu uit

pe aceasta sa nu contezi'
Omul iar se jura ~i promite sa-i dea banii. Vine a treia oara

datoriile,

negustorul
-

~i se repeta aceea~i scena.

~tii,

ii spune negutatorul,

data viitGare nu mai trimit

dupa tine, sa vii singur. ~i daca nu-mi dai banii 0 sa tai

cruciulita.
N-o sa-ti mai iau datoria... Ti-o va lua Dumnezeu.
Jar Durnnezeu ia mai mult dect omul.
Din toate cele de mai sus se trage concluzia : 0 suparare
grea care nu trece este deja boal ~i destul de grava. Indica un
foarte seri os din organism.

Cnd 0 astfel de boala

e"olueaza primim inevitabil

medicamente pe care le numim
ne p lcere" ", nenorocire", .,boal"
sau "moarte".
.

"

- ~titi, au trecut doi ani de cnd am vazut aceasta scena.

Cu un an in urma mama copi lu lui a murit de cancer la stomac.
Cnd ncercam sa "impingem"
sub justitia noastra logica,
omeneasc, lltreaga Iume llconjurtoare, se termina mereu
tragic. Oameni cu vedere larga au inteles intotdeauna ca logica

Dar ele

de asemel1l.

~I se
jura ca data viitoare ii va da banii. Vine din nou negutatorul in
dduse

neajuns
i-a

--=

Pictor, membru

al Uniunii Arti~tilor

Plastici, bolnav din

copilrie de 0 eczema cu mncrimi.

Poate restaura ~i
picta icoane? Este adevarat ca gndacii apar din cauza
gndurilor rele ~i certurilor marunte din familie?
14]

..

Q -+::::::
E..: ; i::i.

.~
~u

5~~.

j
r" ~~--

1"'"

.:1

,1'1

l,
'l'
l'I'

1'1

~".'l ,',
1:'
,\
'!"" 1

l'

l,
l,
"'I

l,',''1
"11",1 "
'l'"
"',
'il,II",'
'1","11
,l,' ".,

(, 1
"'"

',:'
J:"

li ','.,,,
1

1,' iii,

Il':''

"

l'
:,/

~.....

=-=

H9Ll
~

~_.~

--"..

~.

So(ul dumneavoastra are un nivel interior al spiritualita(ii

foarte ridicat ~i contactul cu nive/urile superioare
nepmantene fac din el un pictor talenta!. Dar la~ielplanurile
nu S-a
format mecanismul de contracarare a cramponarii de va/orile
spirituaJe superioare. De aceea este prezenta tendinra de a trai
n permanen(a din idealuri. Acest /ucru genereaza un fond
adanc de nemul(umire
fara de lumea nconjuratoare ce nu
corespunde acelei lumi mirifice la care sufletul
lui are acces.
Agresivitatea aparuta ca !"aspuns se franeaza prin eczema.
Eczema njose~te idea/uri/e. Daca nu ar fi ea, cramponarea de
idealuri ar ajunge la aproape 1000 unitari. A~a nsa nu depa~e~te20-30, adica eczema i permite sorului
dumneavoastra sa
fie n contact cu planuri/e superioare
~i
sa-~i
extraga
de acolo
inspiraria Tara urmari periculoase. Prin urmare
icoanele
lui
sunt curate. Sa zugraveasca
~i sa restaureze icoane este permis
~i chiar f%sitor. n ce prive~te gandacii. lnsectele
se nmul(esc mai activ cand energia locuitorilor
domestice
dintr-o
casa nu
este prea buna, Gandacii apar n genere cand se actua/izeaza
!l'ma relariilor, a geJoziei, la fel
~i plo~nirele.
Fumicile ~i ran(arii - cand este prezenta trufia.
Mi-a povestit 0 femeie cum avea n apartament foarte multe
fumici.

><

- Sunt rntari acolo? - s-a interesat cu grija unul din

musafiri.

- Prapad - i-am raspuns eu cu snge rece.

- Ce vorbe~ti? Nu, nu mergem, a~a 0 sa fie un chin, nu
odihna.
- n primu/ rnd ca am glumit - i-am spus
- practic nu
exista ran(a!"iacolo (am minrit, erau 0 mulrime).
n al doilea rand, copii, m-ari ntrebat de curand cum se
poate indrepta destinul pentru ca amandoi nu sta(i prea bine la
acest capitol. n afara de asta v-am spus ca averi un orgoliu
marit iar pentru oamenii de afaceri este periculos. lata va spun
un mijloc dintre cele mai bune pentru corectarea sortii.
nsanato~irea se realizeaza prin ranrari. Ce este n(epatura de
(n(ar? 0 mica neplacere pe partea sor(ii. Daca renunra(i sa
detesta(i (an(arii, nu va iritari, nu va teme(i ~i ramane(i buni,
aderen(a fara de soarta se mic~oreaza. Mai departe, cand
(nrarul va n(eapa este 0 umi/in(a pentru dumneavoastra. El
este de mii de ori mai mic decat dumneavoastra ~i reu~e~te sa
va n(epe sim(itor. Din nou, daca nu va enerva(i trufia desc.re~te.A~a ca, baie(i, iar n-ave(i noroc n viala. La (ara tan(arii
sunt purini ~in-o sa reu~iri sa va dari pe brazda cum trebuie.
Ne-am dus la (ara. Am intrat n casa. Am pus masa. Dupa
cateva ore, mai spre seara am ie~it pe prisp~. Aerul zumzaia de
(n(ari. Daca nainte (an(arii se apropiau ~i zburau un timp n
rotocoale alegand locul, acum traiectoria 10r era n linie dreap. Veneau ~i din zbor, se nfigeau prin trening n piele. Am
umblat cateva minute de colo-colo plesnind insectele dar n-am
rezistat la zeci ~i zeci de alte nrepaturi ~i rn-am bagat la loc n
casa. M-am uitat la baierii care stateau la masa ~i m-am gandi!.

,,1

l',,1

-<
1il:

- Mi-ari spus ca am trufie, am nceput sa /ucrez asupra

mea. ~i nchipui(i-va
furnicile au disparut. A trecut un timp,
mi-am ie~it din fire ~i iar au aparu!.
Nu chiar de mult am pa(it 0 istorie haz/ie. Mi-au venit ni~te
musafiri din America, doi tineri, rumeni, bine Tacu(i, plesnind
de sanatate. [-am invitat la casa de la tara

. .

A'

/42
/43
;i

",

--

- + ~ ::. =:-~"'-'o.il:
QE-o~l G

.~
QU

H9a

1
l'

4::'-.J.-"f.--

,...

l, l,
;

l'

l,l,II

- De plictisit nu 0 sa ave!i timp sa va plictisi!i!

Am stat la tara doua zile. Musafirii nu prea atrageau atentia

,1 q
I i' 1

!an!arilor.
Lucrul cel mai interesant e ca am vazut ca n;radevar pe ei !n!arii nu-i in!epau. M-a impresionat
att de tare

}'I
,1

;i'

chestia asta ca am nceput $i eu sa lucrez asupra mea $i sa-mi

schimb atitudinea falii de !an!ari.

1,,11

,,!II
,1
I
111,11

l,

l"

l' l'

' ,

1
"

lil"I'

'1',
"
il'::"!
Ii
11 "

,,

1l'

""

Ir'i
1

"

'hl ,
l'

l'
l, "1,,,
Il
1"

Am observat ca nainte, daca zbura un !an!ar noaptea prin

apartament,
ma alegea tocmai pe mine. $i zumzaia
fix
deasupra urechii. Cate 2-3 ore din noapte nu le dormeam.
Stateam ntins, a$teptnd cu 0 bucurie rautacioasa sa se a$eze
pe f~!a mea. Apoi ma plesneam n viteza peste falii sau corp $i
b1l1ell1!eles !n!arul zbura. Dar dupa 2-3 ore, n medie totu$i I
omoram. $i dupa aceea adormeam lini$tit, e adevarat, daca nu
aparea altul.
A$adar, dupa acea ntmplare am nceput sa dorm lini$tit.
De ndata ce am n!eles ca !an!arii pot ntr-adevar sa te ajute la
ameliorarea destinului $i miqorarea
trufiei, nu i-am mai bagat
.
n seama. Da, sa lasam !n!arii, sa ne ntoarcem la tablouri.

temerile,
aga!a

regretele,
de mult,

Stateam

N-ai

putea

lui $i beam

sa-mi

explici

sa-i duneze

celui

ce-I va

legatura

dar n aceea$i

cu energetica
Cauza

se arde becu/.
zona

locului

este tabloul

apropierea

frunzele

cazute

puternic

program

apartamentul
De aceea

$i un peisaj

lampa

$i iar s-

raspuns

Un

mohort.

n tablou
care

mai

idealurile

se naruiau,

$i

Apropo,

- m-arn

tabloul

cu

a fost

pus un

se raspnde$te

n tot

.'
a avut
de

fa!a

de situa!ie

tabloului

se afla

solitar

dorin!a

nemu]!umirea

le-a transmis

cauza.

copac

des. Pictorul

idealuri

aceste1

care-i

- vezi:

becul

Toate

E clar ca ceva are

Reprezinta

din apropiere.

de

la lustra.

este ca am rotit

de autodistrugere

ata$are

uita-te

dulia,

$i pe obiectele

puternica

verificat

dar nu n!eleg

loc.

se arde

la el n vizita.

Am

a tavanului.

- i-am

acestui

invitat

ceai.

Cel mai interesant

a ars becul

rn-a

$i mie un lucru:

din braIe tot timpul

este normala.

un om de afaceri

n sufrageria

La unul

lui poate

pe perete.

Nu
-

tabloul

0 foarte

a muri

cnd

$i soarta.

sau.

,'1,

Am

,',

constatat

li'I'1
1

nalta

agresivitate

Il'1,,

Dupa

logica

puna

n tabloul

,!l'

"

$evaletului
de-o

parte,

intra

ntr-o

$i tabloul
se deta$eze

ades,a

subcon$tienta

lucrurilor,
sau.

$i toata

Dar

interior

are

nu prea grozav.

"murdarie"
ar trebui s-o
ca pictorul
se a$eaza n fa!a

iata

se aduna

ntr-un

sa lumineze

din care prive$te

curat.

de toate.

amui

aceasta

ncepe

lui este absolut

interesant.

$i un biocmp

"murdaria"

nua sa-$i !ina n minte

144

toata

iar campul
stare

un detaliu

asupra

$i n suflet

lumii

nsa omul
toate

$i se da

frumos,

Dar pentru

Daca

ghem

adica

cu totul

aceasta
creeaza

problemele,

el

a/tfel.

trebuie

sa

$i contineJini$tile,

probleme

n afaceri

adresat

eu primitoarei

gazde:

$i" asta - i-am aratat tabloul

acum

ai

este una din

cauze.
-

Bine,

dar cum

pun n col!uri?
-

Crezi

sa aflu

rn-a ntrebat
ca degeaba,
bani?

uimit

att de mul!i

acela

care vede nu cu ochii,

ncredin!eaza-i

tablourilor.

Barba!ii

sa pun pe perete,

interl~cutorul

n Occident,

costa

decorator,

ce trebuie

meu.

munca

Un bun designer

unui

se sprijina

amplasarea
mai

mult

bun designer

este n primul

ci cu sentimentele!
so!iei

ce sa

rnd

Nu ai un bun
mobilei

pe logica,

$i" a
femeile

aleg intuitiv.

145

.I!..

---

.~
~u

:'
;'1,

l'i

f
"

l' I

'

1,"'"

'
'
'

"

('il 1

'1111
Il

l,' ,
Il' ",'
'1

'1

',1'11

'l'
III'" i
i! ,'!,

I~'"
1111,1 '

I,",
1

- Sa lasam, continua cunoscutul - n spatele tau sunt

atarnate trei icoane: lisus Hristos, Sfantul Mucenic ~i Fecioara
Maria. Spune-mi ceva despre ele.
- "Mucenicul" are un dispre( fa!a de sine din cauza neplacerilor legate de soarta ~i n plus 0 dorin!a puternica de a nu
mai trai. Agresivitatea subcon~tienta 220 unita!i. A~a Ca nu e
un mucenic ci pur ~i simplu un om care se chinuie~te. Pro babil
ca pictorul s-a desenat pe sine, nu pe sfant.
- Ei bine, dar "Fecioara Maria"?, ntreaba uimit interlocutoru!.
- 0 ngrozitoare gelozie, aderen!a fa!a de rela!ii ~i
idealuri.
- Atunci curn rmne cu "Hristos" ?
- Aici sunt ambi!ii enorme, ura ~i dispre! fa!a de oameni.
Prietenul statea n fotoliu ~i ma privirea tacut.
- Aceste icoane au fost pictate cu 250 de ani nainte, vrei sa
spui ca atunci, pictorul ar fi putut sa le zugraveasca n acest fel?
Am dat din umeri: "Nu vreau sa spun nimic. Am primit
informa!ia ~i ti-am transmis-o. Asta-i tot".
,,0 vreme am sta!. Dintr-o data interlocutorul meu ma
ntreaba.
- Mi-a venit un gnd: "Nu de muIt am dat icoanele la
restaurat. Ar fi putut toate aceste programe sa le ncarce
restauratorul nsu~i? "

- ~i nca cum -

i-am raspuns eu.

Ai putea sa vezi asta de la distan(ii ~i n trecut?

- Desigur. Spune-mi numele.

Prietenul mi-a spus numele, eu rn-am uitat la acel om ~I
totul s-a clarificat.

<C
U

---

'l'

::

lr;:

~-=-=

H9LZ

il
}

E..:..; i:i.

~~~.

r-.,-,",.-:c..

F'

---i-o::::

- ~tii, icoanele au fost curate pana atunci. Pur ~i simplu

restauratorulLli, cand a nceput sa lucreze cu ele, nu i s-a aprins
scanteia iubirii n sullet. n starea n care se alla, a nceput sa
restaureze, dar orice tablou, mai ales 0 icoana func(ioneazii ca
0 lentila ce mare~te starea de spirit a pictorului. A~a ca este
mai bine sa nu ai pe pere(i nici 0 pictura decat 0 pictLlra
proasta.
nainte nu n!elegeam de ce opera aLltentica se vinde la un
pre! enonn iar 0 copie excelenta mai nimic n compara!ie cu
originalLlI. Am priceput de cLlrnd - forma este aceea~i,
con!inutul diferit. De regula, crea(ia aLltentica poarta un volum
de informa!ie extrem de bogat din planul subtil. n original,
tabloul nsu~i este un mijloc de a transmite starea n care se
gasea pictorul. n copie nsa, tabloul este de obicei un scop, de
aceea interioritatea se stinge. n toate ~colile de pictura,
institutele ~i academiile plasticianul este nva!at nu cum sa-~i
dobandeasca 0 stare proprie crea!iei ci cum sa-~i exprime
propria staF;.
nsa problema consta n aceea ca forma este determinata de
continut ~i fiecare nora stare necesit forme nai prin cafe sa se
realizeze. De aceea, adesea, institutele de arta dau un puternic
impuls crea(iei nva!aceilor la nceput, dupa care ncep involuntar sa stinga acest impuls. Nu degeaba 80% din geniile in
pictura, nu au avut licen!e n arte. Daca omul, n primul rnd,
nva(ii ~i tinde sa atinga starea n care sulletul traie~te n permanen!a

prin divin, atunci respectiva

stare ce se nume~te

"talent" sau "genialitate", mai devreme sau mai tarziu se va

fructifica. Este 0 problema secundara daca omul va deveni
pictor sau politician, om de afaceri sau muzician.

146
147

,-

".

---

..

.t::-=
QU

<'(

Q~R
~~~.

li>:
<'(
u

H9lG'

~).1

",.
'

: Ii

'l'

Curn se poate purilica energetica unei indnte ?

Il'
Ii III:

n pri~nul rand, ea nu trebuie impurificata, Daca aveti 0

mare suparare sau tnstete ncerca(i sa nu aduceti aceste s f.
en 1
mente acas' a. l e~I.11Il
'f - strada (cu deosebire nlocuri nverzite
)y
.
.
phmbatl-va Nu fac e.1
f d'111casa d umneavoastr 0 groapa d'i
e
."
gunol energetica.

III'
III
1

!
"

,'!II"

!'

'
l',

1
i

'! I!II'

Am a~ut oc~zia sa vad 0 data n Spania chilia unui calugar.

-h~ ac:asta
chlhe era un compartiment mic din lemn n care

1111

d'

1"1111'
"1

.
.
calugarul se ruga. De ce? Pentru ca cel'
mal b Ille te rogl cand
.
.
.
te-al deta~at de once mai ales de temeri su pa-"
ran ~I regrete
.
.
IIlC1USIVde resturile care plutesc n spatiul 'nca p
'

!,

l,il
'11::;1

'

1
!',,"!'
III"
111:'
1.1
i,!'

1'l'

'1"
,

,1

"
..
.
enl.
D~ca
- 1OCUltl
de cativ~ani ~i ati saturat spatiul cu regrete,
sup~ran
~I~palme: ~mllltlti-va momentele n care v-ati certat ~i

suparat, a~ezatl~va 111acel loc, iertati, anulati agresivitatea fata

de luhIre, rugatl-va. Traiti sentimentul ca v-ati eliberat de toa;e

..
~I IUbirea dumneavoa'stra nu mai este sta p ani '
ta d e nImlC 1uatl .
~.
~.
".
maInI un pahar cu apa ~I II1Cepetlsa va rugati. Stropiti ' ap .
cu aceasta a~a to~te ncaperile ~i va fi mai bine. De cural;d m~~

-ln

meu . N -a t 1. putea sa.

.

Vreau sa va invit n apartamentul

lui?

Spuneti-mi numarul apartamen tlllul pentru a putea lua

mai u~or informatia i-am spus eu.

Mi I-a spus ~i am nceput sa privesc.

148

: entaasupramea?-

a ntrebat femeia.

- Nu, acest program nu va influenteaza, dar arhitectul care

a construit casa era puternic ata~at de idealuri, a~a ca, n timp,
poate aparea un program feminin allipsei dorintei de a trai din
cauza falimentului idealurilor.
- Bine, ~i cum sa ma apar de acest program? - m-a
ntrebat ea cu 0 voce confuza.
- Cititi cu atentie Biblia ~i ncerca\i sa resimtiti cee.a ce a
simtit lisus Hristos. El a fost njosit ~i n privinta relatiilor ~i a
aptitudinilor, ~i a sortii, ~i a idealurilor. I ucideau ~i totu~i a
c"ntinuat sa-i iubeasca pe acei oameni. Daca reu~iti sa
percepeti s'area lui, n care a ncetat sa mai depinda de tot ce
era omenesc, atunci puteti sa nu va mai alarmati n med
esential.

"

.
. .
V!lua 1!latl energetica

n apartament era un puternic program de autodistrugere

apartinand unui barba!. Probabil ca pana alunci locuise acolo
un barbat care n interiorul sau nu vroia sa traiasca.
- Pana la mine apartamentul a fost nchiriat de un
narcoman - mi-a spus ea. lar nainte de el a locuit un om care
a muri!. Dar, ntrucat programul este masculin, are vreo influ-

sunat dlll alta tara 0 cuno~tinta.

11

""

'

~~~
n primavara aceasta peste copilul meu a cazut un sloi
de gheata de pe acoperi~. Cta vina am eu n cele
ntrnplate? Copilului i se agraveaza scolioza. Eu nsami
am pielonegrita iar sotul are probleme cu coloana
vertebrala.
149
~

-+::

Su
1 -r

P=:::j<l)::;
CQf-<f-<..c

iA

So(ul dumneavoastra este mai mult sau mai pu(in un om

armonios ~i bun la suflet. Dar are suparari interioare pe el ~i pe
dumneavoastra. De aceea agresivitatea
dumneavoastra
prin scutul lui de aparare ~i cauzeaza dureri
vertebrale.trece
Cu

1."1
Il
"hl

1
l,
, id',1
"
1111'
,1'."
'"II, l,,
" "'l'

",1

,'','

====:::0:=

B!!!!!!

--1\1"

" l',

~.....

<:

~
<:
U9a'

l' III
1
j

:.-

QE.:..:ir

dumneavoastra nsa lucrurile nu stau bine. Preaslavirea interioara a omului iubit, ata~area de valorile spirituale superioare,
de idealuri, ca ~i de aptitudini ~i intelect sunt prezente. Nivelul
orgoliului este de vreo 20 de ori mai sus de norma, agresivitatea subcon~tienta n raport cu barba(ii 280 unita(i. Toate
acestea au fost transferate asupra fiului ~i nepo(ilor. n campul
fiului apare 0 posibila moarte a doi copii. ln acest caz pot muri
sau se pot mbolnavi gray copiii lui sau poate fi steril el nsu~i.
Cu atat mai mult cu cat a foarte puternica aderen(a la idealuri
i nchide viitorul cu 300-700 %, adica inacceptarea launtrica a
injosirii omenescului, la dumneavoastra
~i la sot, injosirea
morala a sim(ului etic, idealurilor, la copil se transforma n
incapacitatea de a privi destabilizarea lor. Intrucat purificarea
prl oameni are pu(ine ~anse sa fie admisa de el, a nceput 0
purificare directa prin neplaceri ce pot deveni nenorociri ~i
boli. A~a ncat ave:.i mu!t de lucrat. ~i orice probleme cu
rinichii, (in de trufie, de dorin(a de a impune propria voin(a
celorlal(i, de aprecierea severa a oamenilor ~i situa(iilor.

Am mari probleme cu fiul. Diagnosticul

sindrom spastic, chist al lobului temporal drept. medicilor:
Sfaturile
dumneavoastra.
150

La ambii parin(i, mai ales la tata, au existat izbucniri ale

urii interioare fa(a de oameni, cand le-au fost njosite idealurile. La fiu predispozi(ia respectiva este de cinci ori mai
mare'. De aici ~i starea lui. Trebuie sa lucreze asupra lor, ambii
parin(i.

Nu ma consider nefericita dar n casnicie nu am noroc.

De primul sot am divortat pentru ca bea mult cu prietenii.
AI doilea sot s-a intoxicat cu bauturi spirtoase n lipsa mea.
De al treilea sot rn-am despartit tarii sa nteleg motivul
esential
. ''i'-i Ini i placea sa bea dar nn ne-am despariit din
aceasta cauza. Nn-mi plac alcoolicii dar n viata mea sunt
mereu prezenti barbati carora le plac spirtoasele.
'""
Lamuriti-ma de ce este legat acest lucru.
Agresivitatea dumneavoastra subcon~tienta n raport cu
barbatii este de 400 unita(i. n medie, pentru un barbat este
. mortai nivelul de 200-220. De aceea barbatul este atras de
. bautura, pentru a se apiira. Sau rela(iile trebuie sa se rupa. DaCaamui, sa zicem ~i-a omorat sOfia din gelozie, cateva vle(1 la
r' rand i se var da femei care fac tot ce se poate imagina ~i nu se
il' poate imagina n planul n~elarii. Cu cat legile superioar~ au
i: fast ncalcate la scara mai mare cu atat pUflficarea se da la
scara mai mare. ~i acest lucru nu se poate ascunde nicaieri.
.~.
Sau el prime~te sa fie n~elat iubindu-~i sOfia, sau se mbol:
nave~te ~i moare. ln viala anterioara i-a(i dispr~luit pe b:(lvI
)[
~~
acest lucru a daunat sufletului dumneavoastra. ln aceasta VIalA
.~

1.

r
1

t5t

+::::;
0 E.:..:
ci.
~~~,g

.: =a
I=>U

,l"

1 1"

---~"'"

,:1,

, ,
'

Il,;
: Ii'" 'I,
'' j"i:'

!'

,i'
., l

1'1

Il' ,1'"
il il1
l,"
1,1

l, ',1Ili
l'
l'

vi s-a oferit posibilitatea de a va purifica, de a nvata sa iubiti

omul cu toate neajunsurile lui. A!i continuat sa v~ sus!ine;i
schema mentala rigida care va desena tipul de 50! ce va trebuie
~I sa va reprima!i prin ea sentimentele. n felul acesta ati nrauta!it doar situa!ia. Pana cand nu-I yeti accepta launtric '~inu-I
yeti ierta pe omul iubit care bea, ar fi greu sa conta!i pe 0 viala
de cuplu.

il]'

Ir

"'#

Daca sa!ul dumneavaastra

I

ar fi avut un caracter mai rau v-

ar fi fast mai u~ar sa lucra!i asupra dumneavaastra. Primul

lucru pe care trebuie sa-I face!i este sa-I elibera!i interior pe
50(, stradui!i-va sa va gandi!i mai pu!in la el. Prelucra!i de zeei
de ari, l'el de l'el de scenarii de despar(ire ~i privi!i aceasta stare
de lucruri ca pe un dar al lui Dumnezeu. nva!a!i sa va
desprinde!i de tat ce va este drag. ncerca!i sa fi!i pentru un
timp singura, departe de rude, duce!i-va la manastire, de :xemplu, ~i lucra!i asupra dumneavaastra n tat acest interval. Inain-

te exista 0 bUlla traditie: lng mnastiri crau case de gzduire

[;1,1,,1'
'1 '
Iii ',"

i1
1

'

l, l'

Il','
, ,

'1:,1
"

1",1'
1
'1
,1

:::oIJI::::I::

lL9a:

/',

-:

k:
25

J. Fiica este castorita de ~apte ani, n-are copii. ~i-a

fiicut analize, totul este n regula.
2. Sotul este alcoolic, se ndreapta spre moarte, dar
este un om foarte bun. Ce sa fac?
Fondul pretentiilor dumneavoastra fa!a de 50! se afla foarte
.adanc. n vie(ile anterioare v-a!i divinizat so!ul. V -a!i patruns
n asemenea masura de acest lucru, a!i nceput sa depinde!i atat
de mult de valorile spirituale ncat fondul unor preten!ii constante faf de sa! s-a canstituit nca din viala anterioara.
n viala aceasta a!i avut de cateva ari izbucniri de nemul-

l',
q

!umiri interiaare. Mai ales pana la cancep!ie ~i n timpul

sarcinii cu, fiica. Tendin!a a luat-o nu spre ameliarare ci spre

aprobare. ln biacampul fiicei se afla sufletele a patru capii cu

slabe ~anse de supravie!uire. Agresivitatea ei subcan~tienta n
rapart cu barba!ii e aproape 400 unita!i, dispanibilitatea de a
primi njasirea aspectelor spirituale superiaare este prac!ic nula. Situa!ia este atat de proasta, ncat ivirea pe lume a copiilor
este blocata nu la nivel fizic ci la nivelul biacampului.
152

~i amui putea sa vina ~i sa se scufunde n atmasfera deta~arii.

Lucrand asupra dumneavaastra pute!i sa va ajuta!i ~i sa!ul ~i
fiica, de~i fiica are un caracter sever ~i luerul cu sine insa~i ii
este necesar ~i ei ca ~i rugaciunea pentru capii.

.-

"'#

Am tJ.ei copii, toti au tulburari nervoase. Suut disperata. Sfiituiti-ma cum pot sa influentez situatia?
Prababil ca a!i citit car(ile mele.
Agresivitatea subcon~tienta fa!a de barba!i este minima ~i
caracterul dumneavaastra destul de bland dar agresivitatea n
relatiile cu dumneavoastra este faarte mare. V-a!i reprimat
sen;,mentul de iubire din suflet cand a!i fast tratata prin
njasirea rela!iilar, idealurilar ~i iubirii amene~ti. nauntrul
dumneavaastra sunte!i un om faarte gelas. Dar aceasta gelazie
se manifesta la dumneavaastra ca un refuz al vie!ii, al iubirii,
cand sunte!i tratata prin n~elare, cearta, suparare. De a~a ceva
153

~
r'

.=,

---

-o':1l

QU

5~~.E

~
25

~-=-==

lUll

..~,",~"-'

1r,

IP'

'l'!"

Il
1
,1
1
!,I
1

a!i avut parte mult in perioada de dinaintea concep!ii ~i

sarcmll, de aceea programul negativ este foarte puternic in
copii. Acest lucru provoaca tulburarea nervoasa.

'{;/'e

"i",

.
Daca eu ma adresez Creatorului ~i-i cer iertare pentru faptul
'~: ca nu m-am purtat corect atunci acest lucru reprezinta
l, purificarea mea in fa!a Judecatorului Suprem. Daca insa eu ma
il detest ~i sUTarpentru ceea ce am Tacut, acest lucru echivaleaza
cu 0 auto-judecata, iar pe~t~u aceasta omul se. pedepse~te~

,,;"1'"

,...,

1,

Se ntmpla

a~a ca viata mea este construita

mine ci de altii, parca

a~ fi oarba,

condusa

'

'

,,

nu de

de cineva.

"

if
:~

Ce

Sensul pocam(el

nu consta

m a te detesta, CI m faptul ca

trebuie sa te schimbi in a~a fel nct sa nu mai comi!i crime

impotriva iubirii.

este aceasta?
2.

'l,
iJI'jll

"':'
,1
'
111/

~:
1,1

Ce nseamna

cre~terea

parului pe fata la femei?

'{;/'e

v oin!a ~i dorin!ele noastre se leaga, in cazul unui sentiment

crescut al propriei importante, cnd uitam ca noi suntem pe
planul al doilea. :;ii n acela~i plan sunt gndurile noastre
sentimentele ~i dorin!ele. Cu c! ma concentrez mai mul;
asupra mea ~i-mi a~ez eu-I in centrul a toate, cu att i se
permite eu-lui meu sa evolueze mai pu!in,
Parul de pe fa!a apare, de obicei, la femeile dure ~i autoritare, co~espunzator unei agresivita!i crescute in raport cu barba!ii. Incerca!i sa va sim!i!i delicata ~i lipsi( de aparare,
vulnerabila in toate. lubiti, ierta!i, supune(i-va, cedati, fi!i de
acord n toate ~i totul va fi bine. E vorba n mod special de
duritate launtrica ~i inflexibilitate.

~.

budismul

~i iudaismul

sunt ~i ele in contra-

"rencarnare". Dar nu m-a~ ncumeta sa le numesc erezii, cu

att mai mult cu ct ele au aparut inaintea cre~tinismului. Ceea

ce propovaduia Hristos venea in contradic!ie cu canoanele

religioase ale timpului, din acest motiv El a ~i fost rastignit.
Eu sunt savant-psiholog,
lucrez cu structurile subtile ale
biocmpului uman ~i cercetez faptele, generalizndu-Ie.
n
unna cercetarilor am ajuns la acelea~i adevaruri ~i la aceea~i
intelegere a lumii, care su nt prezente in religiile lumii. De-

Cum putem vorbi de pocainta, confesiune, daca nu

trebuie sa regreti trecutul, ci sa-I accepti n totalitate?
t54

Hinduismul,

dic!ie cu cre~tinismul, fiindca ~i in ele se regase~te notiunea de

~
~

0 parte din cler considera nvatatura dumneavoastra

diavolism. Sunt multe contradictii cu cre~tinismul: karma
~i vietile trecute; sfaturile de a nu lupta pentru idealurile
cre~tine, anularea pretentiilor fata de sine (absenta caintei), programul de autodistrugere ~i altele. Veti dezminti
unele din aceste acuzatii?

i'

'{;/'e

oarece
~

sunt savant

~i trag concluzii

din fapte concrete,

in
155

"

---

.~
"'"u

~._+::::::

CI E..: ; i:i.

~~~.

f-c::
~
u

=-===

U9li:

1\"
cercetarile mele sunt multe tangente cu oricare din religiile
lumii dar ~i multe deosebiri. Cnd ~tiin\a ncepe sa depinda de
0 ideologie oarecare, fie ea comunista sau religioasa, acest
lucru se termina lamentabil.
Sa ne amintim de genetica sovietica, de Galilei ~i Giordano
Bruno. n prezent n lume coexista n mod fericit mii de
metode ~i tehnici de vindecare a omului: chirurgicale, medicamentoase ~i bioenergetice. Se recurge la vrajitorie, magie, la
diferite talismane, la tehnici de influen(are psihica ~i psihologica asupra sufletului ~i corpului uman. ~i cu fiecare an
influen\a aceasta devine tot mai profunda ~i de propor\ii tot
mal man.
Din punctul meu de vedere, n multe cazuri, odata cu
trecerea timpului aceste influente al' putea avea consecin\e
noci ve.
Analiznd sute de astfel de metode am ajuns la concluzia
ca acestea sunt lipsite de perspectiva. Eu m-am straduit sa
creei 0 metoda de vindecare a omului prin acumularea de
iubire pentru Dumnezeu, prin amplificarea bunata\ii din suflet.
Nici prin cap nu-mi trece de ce unii considera toate acestea
diavolism. Cu att mai mult cu ct celor ce mi-au citit cartile Ii
se schimba caracterul, devin mai buni, rela\iile n familii se
mbunata\esc

~i copiii se nsanato~esc.

'!Je

Qi)

Eu am lucrat la cteva firme ~i mi s-a creat impresia c

sunt "geniul riiu" al acestora, fiindca n scurt timp firmele
~i ncetau activitatea sau aveau probleme financiare. N-am
156

mai putut "nvinge" ultima finnii ..a ca am uceput s am

neplaceri. Mi se propune acum un post la 0 firma ~i mai
mare. Explicati-mi, v rog, de ce mi se ntampla toate
acestea?
La dumneavoastra

fondul

interior

al bunata\ii

~i iubirii

acumulat n vie\ile trecute este foarte mare ~i treptat volumul

posibilita\ilor a ajuns destul de mare, adica dumneavoastra

influen\a\i

n planul subtil

mai puternic asupra situa\iei

create dect al\i oameni. Aceasta creare a bunastarii

umane,

cafe a nceput ntr-o viata anterioar a ajuns n prezent la 0

stabilitate ~i a nceput sa va orienteze nspre eu-I uman ~i sa
puna n umbra Divinul din sufletul dumneavoastra. Daca mul\i
sunt aidoma unar dealuri n cre~tere, dumneavoastra

semnati

cu un munte care se naruie. Sunte\i un om echilibrat.

posibilita\ile sunt mari, nsa orientarea e gre~ita. Dumneavoastra transmite\i aceasta energie firme 101'la care sunte\i angajat
~i cie nsep sa dea faliment. ntr-una din firme directoarea s-a
dovedit a fi launtric mult mai armonioasa dect dumneavoastra, de aceea v-a!; lovit ca de un perete. A~adar la dumneavoastra problema neplacerilor ~i a bolilor este 0 prolema legata
de timp. Ar trebui sa ncepe\i

lucrul asupra dumneavoastra

chiaI' acum.

'!Je

Qi)

0 cuno~tinta de-a mea, n varsta de ~aizeci de ani ~i ara

familie, se afla acum la tratament, la sec\ia de oncologie.
S-a straduit toata viala sa traiasca ara a judeca pe nimeni,
157

~
TIT'
1
Il

i~,

'I

r"-~

Q.-+::::::
E..:...; i:i.
CI:::;:I lU 1:::
I:CIF-f-<..c

l"

::"" 1

,,1,

,,'

',i!

v-a citit ~i recitit toate cat1iIe, este 0 admiratoare de-a

dumneavoastra. n uItimul an s-a confruntat cu 0 serie de
accidente aproape mortale (era cat pe ce s-o loveasca 0
ma~ina ~i era cat pe ce sa se asfixieze n cazangerie; lar
acum - spitalul. Ea ncearca sa nteleaga de ce lucrurile
decurg astfe!. Explicati-ne, va rog.
Agresiunea subcoll~tiellta la aceasta femeie este zero, Ea IlU
s-a ata~at de rela!ii, de capacita!i, de idealuri. $i firea ei este
blajilla. llsa volumul acumularii de iubire este Ilegativ (-60),
ceea ce corespullde ollcologiei, iar Il biocampul ei eu vad 0
posibila moarte a so(ului. Asta nseamna ca ea ori nu va avea

l'.
l'i

"i"~

SOt deloc, sau, daca acesta va fi alaturi de ea s-ar putea

mbolnavi ~i muri. La ea, 0 singura veriga nu este n regula,
dar la parametri foarte mari. E vorba de divinizarea launtrica a
1
''l'''I'i
Ij,i!'jlj

i Il' .1
,

omului iubit. S-a ncalcat prima porunca a lui Isus Hristos,

adica umanul din persoana iubita a eclipsat n ntregime

'1
j',I'I'1

Divinu!.

omene~ti ea 0 suprima permanent n sufletul sau. S-a pus n

mi~care un mecal!ism puternic de lichidare a propriei iubiri.
Legile omene~ti erau ndeplinite, cele dumnezeie~ti
- nu.
Pur ~i simplu a-Ii reprima sentimentul iubirii din suflet e
mult mai periculos decat a ur, a blestema ~i a te deda la acte
de huliganism. A~a ca, n primul rand, ea trebuie sa-~i traiasca
din nou viala, cu senza!ia ca sentimentul iubirii din suflet este

'

" 1.,
Il:,!I
,

'11:'1'
Ii!

$i atunci cand ea era tratata prin umilirea

iubiri;

intangibi!. El nu poate fi dirijat ~i cu att mai mult reprimat.

Lui nu i se poate ordona, pOli doar sa i te supui. $i trebuie sa-Ii
convingi sufletul ~i sa sim!i ca fericirea esen!iala ~i beatitudinea constau n acumularea de iubire ctre Dumnezeu. lar

l,
1

,1:1
1
1,',1
'dl,

,.

1,

'l,1

---

!i'
1 l' '"

1
,l,

.aga

i..

l:.-'-.'"

:
fc::
-<
u

ii

.~
QU

omul iubit ~i iubirea

atingerea acestui !e!.

pentru

'f)to

el sunt doar mijloace

pentru

Ma gandesc la ceva bun - se ndeplin~te pe de-a-ndoaselea, ma gandescla ceva ru - se mpline~te imediat.

Cand omul traie~te prin idealuri, planuri, speran!e, uitand
faptul ca fericirea adevarata e aici, acum, n suflet, atunci acest
om este lecuit n mod diferit.
Unuia i se destrama pianu ri le ~i speran!ele, indiferent daca
gande~te bine sau rau. Altul este n permanen(ii tradat ~i lumea
are 0 atitudine nedreapta fa!a de e!. Celui de-al treilea i se destrama destinul, la al patrulea - caracterul, celui de-al cincileasanatatea, la al ~aselea - se duc de rapa rela!iile cu persoanele
apropiate ~i sanatatea acestora. Mul!i dintre noi traiesc cu

"

amintirile despre trecut sau cu planurile ~i speran!ele de viitor.

nsa trecutul ~i viitorul nu sunt altceva decat ganduri, mai
multa con~tiin!a decat sentiment, pe cand prezentul nseamna
iubire n suflet ~i evolu!ie - nu trebuie sa ne dezicem de
prezent ~i nici sa ncercam sa patrundem n viitorul luminos.
Vorbim despre evolu!ie atunci cand prezentul devine tot mai
mare, cuprinzand totodata ~i trecutul, ~i viitoru!.

n cele din urma trecutul ~i viitorul se revarsa n prezent.

Timpul dispare, con~tiinta stagneaza. Con~tiin!a ncepe sa
func!ioneze atunci cand comparam un obiect cu altul, ~i atunci
cand deosebim un eveniment de altu!.

158
159

1
1

,..

.QU

..~
CI -+-~
E..:...: 0.. c::
cG:::Iv:;;:

CI:!

CQ(-f-..c::

-=-==0'-"
==::::::III:::

u-(

lI-gll

...""':1"'----

Daca timpul se opre~te, comparatia este imposibila. Trebuie

Sa simtim Ca viitorul ~i are nceputul n prezent; a~a cum SUntem in prezent, a~a ne va fi ~i viitorul. Deci, daca vrem sa
~bt.ine~ ceva n viitor, atunci trebuie sa ne transformm
JI]~me JI]prezent.

i)

pe noi

SOtul meu e alcoolie, nu mai are chef de viala. Citind

ca~ile dumneavoastra, 0 saptamana a fost fericit, dupa care
s-a mtors la vechea stare. De ce?
Oricum, n planul subtil, situatia lui este de doua ori mai buna
decat era nainte. Nivelul agresivitatii
subcon~tiente s-a mic~orat
de 1,5 ori. De asemenea, i s-a miqorat ~i orgoliul. Daca va dori
sa lucreze asupra eu-lui sau, i va fi deja mai u~or sa scape.
Cand oamenii pleaca dupa

"",',
,l,
:'1"1',

suprafa(a, e ceva instabI. Schmbarile ct de cat stabile ncep

',l,' "

pesle 2-3 luni.

J'

.1' ,',
IJ,'

r
l;:'

,:.
ilf!

'II

:1'

1
j'

Unora le spun :

Iii."..'

ii'l'

consultate, eu le spun :

Aveti acum un biocamp curat, dar asta e doar la

Veti avea rezultate concludente

.
aproximativ peste
Jumatate de an de lucru asupra eu-lui propriu.
care eu v-o dau ajuta la vindecare, dar principala Informata pe
posibilitate se
ascunde .n omul nsu~i.
Cu jumatate de an n urma am discutat cu 0 doamna. Fiul ei
consuma droguri puternice iar situatia se agrava tot mai mult.
Am vorbit cu ea ~i i-am explicat care e cauza. ntelegea cu
greu ce-i spuneam.
Luandu-mi ramas-bun i-am spus:

,..

- Ar trebui sa ne ntalnim peste 0 saptamana: trebuie sa

vad dinamica schimbari biocampurilor. Programati-va sa lucrati ntens vreo trei luni.
La urmatoarea audien( doamna n-a venit. A decis, probabil, ca e de ajuns. Cteva luni fiul ei n-a consumat nici un
drog, dar nu demult a nceput dinnou.
Multi au 0 Idee incorecta despre ceea ce reprezinta sulletul
nostru, sentimentele ~i emotille noastre. Gandurile noastre au 0
inertie mica, selltimentele au 0 inertie de mii de ori mai mare.
$i trebuie sa depui extraordinar de multe eforturi pentru a-ti
convinge sulletul sa se mi~te n directia corecta. Multi gandesc
astfel: "Eu am nteles totul ~i-mi este suficient".
n asemenea cazur; eu le explic:
- Imaginati-va ca ati luat periuta de dinti, v-ati curatat 0
data dintii ~i spuneti: "Gata, e de-ajuns, de astazi eu voi avea
dnti albi, curati." Dumneavoastra il{sa nu faceti asta ci va
spalati dintii n fiecare zi. Exista 0 igiena a corpulu. Trebuie
Sa existe ~i 0 igiena a suf1etului.
Apoi, daca unul din sOti are probleme, e necesar ca, n
prmul rnd, sa 'ucreze mpreuna. Acesta este nca un lucru
foarte important.
le~irea din stuatia de criz nu este niciodata linara.
Procesul se desIa~oara sub forma unei sinusoide. Smtim la
nceput 0 mbuna!atire, ulterior iese la suprafata stratul karmic
~i nu vedem nici un fel de rezultate, chiar daca lucram asupra
noastra. E un fel de ncercare. $i cu ct trece mai u~or omul de
ea, cu att mai u~or i va fi sa depa~easca urmatoarea cadere.
Eu ~tiu un lucru: daca omul a hotart, 0 data pentru totdeauna
sa pastreze ~i sa nmulteasca iubirea din sulletul sau, daca el

j
1
r

.-

100
161
~.

-+~
CIE.:..;i:.i.
~<
~~~.
0

QU

~
-

H911
--'"
l

nu are pretentii profunde fa( de lumea nconjuratoare ~i fata

de sme, atunc. maI devreme sau mai tarziu va avea parte de un
rezultat pozitiv.

noastra, de aeolo viitorul

alte lumi. Fieeare dintre noi vine n contact cu toate entita!ile

UniversuJui. Nivelul aeestui contact este determinat de

Eu nu discut niciodata n contradict ort u

cu me d ICII.
. .
'

'"

Medlcma se ocupa de consecinte iar eu ma straduiesc sa lucrez

asupra cauzei bolii. Cu cat mai puternic se schimba omullauntric, n directia buna, cu att mai putine medicamente i sunt
necesare ~i cu att mai (epede poate nvinge boala. Din punctul
m~u de vedere medicamentele, ca ~i alte tehnici de vindecare
(dleta, foamea, exercitii de respiratie), alcatuiesc un fond carel aJuta pe om sa se vindece. nsa foarte multe de

-II1SU~1..

p ind de e 1

fia. ~i n cele din urma toate acestea pot provoea neplaceri ~i

boli, inclusiv psihice. lar pc de alta parte, daca omul devine
ojj'

f
~:

,f

"l'
iti'

it

i'

f.
i;.

t~
~

1. Se pedepse~te spiritismul ~i practicarea acestuia?

.2. Oiubire mare fata de animale poate fi 0 crima n fata
lUIDumnezeu?
Pentru aptitudinile omului e responsabila dublul sau energet.c care se alla n lumea de dincolo de mormnt. Deoarece
punctele

nivelul contaetului cu lumea de apoi, atunci orientarea lui catre

aptitudini ~i intelect cre~te brusc. Cre~te, de asemenea, ~i tru-

::t'

temporale

sunt

mai ndepartate

1
j:
1

armonia interioara a fiecaruia ~i de rezerva de iubire fa!a de

Dumnezeu. Daca omul poate n mod deliberat sa largeasca

~um proc~dati n cazul caud la dumneavoastrii se pre.

zmta un pacleut ~i va spune ca medicii i-au stabilit un
diaguostic ~ii-au recomandat tratamentul?

se vede mai bine. Spiritualitatea,

nobletea ~i idealurile le resimtim n noi doar prin contactul cu

dect

n lumea

mai bun ~i se umple de iubire, atunci ~i rara anumite tehnici

speciale nivelul eontaetului cu alte planuri permite man
posibilitati ~i aptitudini.
a iubire puternica, indiferent cui ii este adresata, nu e
niciodat 0 crim. E 0 crim s-~i sliprimi iubirea sau sa te

r'

deziei de ea. Dar daea noi nu sesiziim Divinul din omul pe care
I-am iubit, atunei ncepem sa depindem de momentele supreme ai< umanului ~i apare agresivitatea ca dorin!a de a pastra
acest liman, fiindc nai ncepem sa ne contopim cu el, sa ne
identificam cu <1. Cu cat e mai puternica iubirea noastra fata

11

de Dumnezeu, cu atat mai profund ne identificam cu Di vinu\.

Animalele se alla pe 0 alta treapta a dezvoltarii. Ele se deosebesc de om prin eonfigura!ia

11
1

corpului ~i prin nivelul con~tiin-

tei. Animalele domestice traiesc mai putin dect stapanullor ~i

pier mai des. De aceea iubirea pentru animalele domestice nu

creeaza dependen!e ~i ata~amente foarte puternice ~i actioneazii benefie asupra sulletului omului. Daca nsa stapanul se
ata~eaza foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se
poate mbolnavi ~i pieri, ca ~i omul iubi!.

1.

162

163
(

.~u

eQ

"""-1-0::::

~
~ ii S.
1:CIf-f-..:
r'

":;}.l

-=-==
.a9Ll

J..-

o>

-.:
!-1i:
-.:
u

'"
Totul trebuie iubit prin Dumnezeu iar 0 mare parte de
.
IUblre trebule oferita lui Dumnezeu. ~i atunci iubirea, orict de
Ii l'

mare ar fi, va fi 0 sursa, nentinata de nimic, de fericire umana.

:are este atitudinea dumneavoastra

fata de astrologie
fata de horoscoapele individuale, bine ntocmite?

'

~
~i

'
"

Il
l

~chipui(i-va ca un astrolog va alcatuie~te un horoscop bun

.

adlca

exact din care rese ca dUlTIlleavoastr ar trebui sa'

. .
'
mun(1 pe.ste doi ani. Ce veti face? Sunteti ncredin(ati ca n
ace~tl dO! anl nu ve(i suprima sentimentul iubirii n sufJetul

dumneavoastra?
Nu ntmplator

viitorul

devine inacce

",'
p!.,1('

"I

IIil'1
:'

(1,:"'1
',,11,

;;'
',,',

I
II,

",1',"
1

'

voas~ra sa va schimba(i n bine ~i sa nu mai primi(i 0 boala

grava, care-~I anunta aparitia. V-ati
astrat banii . m Conse.
cm(a, va vetl. -IInbolnavi. Va va ajuta
' Pastrologia sa ~I,
va vindec t'
a,1
de boala?

- -

Il!

do~mna care se ocupa cu alcatuirea horoscoapelor mi s-a

~
destmUlt: "Horoscopul e perfect curat, iar omul a murit. ~i nu
am Idee de ce".

IfIl:

As~ro!ogia prezice ce se va ntmpla cu corpul dumneavoastra, msa nu va spune ce se va ntmpla cu sufJetul - iata de
unde vme pencolul.

i'

minutioasa a prezicerii, de~i unele horoscoape au fost reu~ite.

Consider un plus al astrologiei f~ptul ca aceasta ofera sentimentul predestinarii ~i ajuta la depa~irea sentimentului propriei
importante. Uneori cunoa~terea viitorului contribuie la accepi; tarea mai u~oara a unei situatii traumatizante; racndu-I pe om
sa nteleaga ca aceasta situatie e inevitabila il ajuta sa-~i
menajeze nervii ~i sanatatea. Acest lucru e valabil pentru
persoanele cu nervi tari ~icu 0 viziune corecta asupra lumii.
Vrem cu tOtii sa afJam viitorul, spernd ca acesta va fi bun.
nsa cunoa~terea viitorului rara consecinte negative de departe
nu e permisa oricui. Trebuie sa ai 0 atitudine serioasa fata de
0 astrologie serioasa iar din punctul meu de vedere aceasta
reprezint cam 20/0.

1"

sl b,1. M al d eparte:
co~form horoscopului n cel mai apropiat timp
dumneavoastra
ve(1 pl~~de 0 suma mare de bani. Face(i tot posibilul
ca sa
.
p~eve_nlt' ple~derea ~i nu pierdeti banii. Se prea poate nsa ca
p,erzand ban Il, trecnd prin n~elaciune
y
'i tradar e , d umnea'

Nu am auzit de nici un astro]ogcare sa fi avut 0 exactitate

~\

Dupa ce am citit cactile dumneavoastra am devenit fatalist, adica traiesc a~a: ce-o Ii 0 fi! E liresc acest lucru? Sunt n
permanenta urmarit de dorinta de a trai cat mai departe de
societate. Ce sa fac?
/

Observ, n planul subtil, mari neplaceri cu copiii. Acest

lucru e cauzat de faptul ca ata~amentul dumneavoastra fata de
idealuri este foarte mare. 0 dependenta accentuata fata de
valorile spirituale nu va permite sa reactionati corect la pierderea lor ~i aceasta stare de lucruri se rasfrnge asupra sufJetelor actualilor ~i viitorilor copii ~i, respectiv asupra sanatatii
lor.

164

165

.QU

~+::::::
0 E..:..: i:i
O::::::I~t:::
c:n""f-<..<::

cO

1'1

l '
dl III
I

II,
',III

1):,
'l

'

1111
,

1111"

''

'11,1
1
'II

l'

"!"'I
iil

~i ntruct valorile spirituale ne parvin prin comunicare,

atunci deconectarea de la procesul comunicarii pentru 0 anumita perioada de timp va va ajuta sa reduce!i aceasta dependen!a ~i sa pastra!i valorile spirituale rara ca acest Jucru sa va
pericliteze sanatatea. Chiar ~i fatalismul va va fi util pentru un
anumit timp. Acesta va va ajuta sa nu va mai gndi!i la viitor
~i sa nu consuma!i energia pentru planuri, temeri, emotii.
Procesul care are loc n sulletul dumneavoastra e unulnormal.
Trebuie sa continua!i sa lucra!i asupra eu-lui propriu.

~
:

"'#

Cnd ati Cost aici data ttecuta (20 Cebruarie) sotul meu,
venind du~a mine ca sa ma nsoteasca la lectia dumneavoastra, a avut un accident de ma~ina. Ce nseamna acest
lucru ?
Pna la acea lec!ie 0 moarte posibila se alla n biocmpul

!,

-agl.l
-".

J-

r.::",.G"-~'

E:
u-<:

so!ului dumneavoastra. Dependen!a de capacita!i era de doua

ori mai mare dect nivelul mortal; dependen!a de Idealurl,

"'#

spiritualitate

Eu am Costpentru marna mea un copil nedorit. n prezent, ori de cate ori apare vreo situatie conflictuala, ma
ncearca 0 puternica dorinta de a nu mai trai.

era de tre ori mai mare, adica viito~ul i~era

nchis cu 300 de unita!i. Ata~amentul dumneavoastra fa!a de

idealuri era de doua ori mai mare dect nivelul cri tic.

Agresiunea subcon~tienta fa!a de so!ul dumneavoastra oscil~

"

ntre 220 ~i 300 de unita!i. n prezen.t. ata$amentul so!ulul fa!a

. Un copil nedorit

de capacita!i este de 80 de unita!i, iar cel fa!a de viitor este ,n

jur de 100 de unita!i. Nu e prea bine, dar e mult '~al blll~ decat

de obicei este un copil cu un oraoliu

b
interior exagerat. ~i dorin!a de a nu mai trai, survenita n urma
unor certuri ~i conllicte, e tot un simptom al trufiei exagerate.
Nivelul dependen!ei de capacitate ~i intelect, la fel ca ~i nivelul
dependen!ei fa!a de-al doilea stat, mai fin - idealuri,
spiritualitate, noble!e - este foarte nalt. Toate acestea le ave!i
de la marna ~i bunica dumneavoastra, ~i din alte doua vie!i
anterioare. DUr.1neavoastra ~ti!i ~i singura cum trebuie sa
lucra!i asupra propriei persoane.

era nainte. Nu exista moarte n biocmpul lUi. Dupa toare

probabilita!ile, n loc de 0 boala grava sau moarte a avut parte
de un accident nefericit.
Agresiunea dumneavoastra

, 1:

subcon$tienta fa!a de sot ~ste de

circa 100 de unita!i. Eu nu n zadar scriu despre faptul ca a Cltl

~.

cartile
. mele ~i'a merge la lec!iile me le e mai bine pentru 0
persoana - c a' t de ca' t pr e g atita . Procesul de purificare are loc n
...
afara vointei mele. "Murdaria" din sullet lese $1 ar fi bille ca
dorinta o~ului de a lucra asupra sa n planul renun!arii la
supar~ri $i preten!ii sa fie mai mare dect stratul de "murdarie" care iese din suflet.

166
167

.;-1

r--

~u

.
..
mi ami ntesc ca 1a una d ln
1eC\1I a avut loc 0 situa!ie

=-==

--",.

Am cercetat peste zece minute biocmpul acestei femei ~i

am vazut ca totul e bine. Agresiunea subcon~tienta a scazut de

Informa!ia noua duce la modificari ale structurii informationale ale organismului ~i cu cat ea este mai mare cu atat mai
greu au loc modificarile. Cand la transmiterea sau receptarea
informa!iei puterile s-au epui~at, omul ncepe sa ca~te sau
adoarme. Cu cat orgoliul este mai mare ~i cu cat mai nalt este
nivelul agresiunii, cu atat mai repede omul adoarme cand
urmare~te nregistrarile video.
Unul din pacien!i mi-a povestit ca vecinii lui adonn
mpreuna cu toata familia atunci cand ncep sa urmareasca
nregistrarile cu discursurile mele. Adoarme ~i caine le lor.
Apropo, cand omul doarme, informa!ia trece mai bine, deci
cand suntem treji noi lucram asupra informaliei de moment,
tactice, iar n timpul unui somn profund intram n contact cu
informa!ia strategica, necesara pentru 0 existen!a normala n
viitor. lata de ce i sftuiesc pe parin!i sa puna Biblia la capul

la 200 de unita!i la 50, iar ata~amentul fa!a de idealuri ~i viitor

copiilor sau sub perna.

Il

1.

similara.
Pe la mijlocul discursului

a ie~it pe scena, pe nea~teptate,

un barbat tanar. El mi-a ~optit ca so!ia lui e gravida ~i ca acum

se simte prost. Am cercetat

prin intermediul

lui biocampul

so!iei. Fondul de preten!ii fa!a de so!ul ei era foarte mare.

i

- Eu sunt barbat, - am nceput sa-i explic, - ~i daca in

sulletul femeii e 0 suparare puternica pe tata ori pe sOI, atunci
aceasta suparare va ataca orice barbat cu care femeia va intra
n contact. Fondul agresiunii orientat catre mine se lltoarce
napoi ~i genereaza 0 nrauta!ire a starii sanata(ii. Ea trebuie sa

Il
, 1

1
l, 1 l,
1

renun!e retroactiv la toate supararile provocate de barbati , mai

.
ales la ofensele provocate de tata ~i sol.

s-a mic~orat de cateva ori. Toate aceste au inlluen!at benefic ~i

stare] copilului.
1,1
I!

1>::
...::
u

; 1Ii

:1
il

l~IILl

.....

--':''!-i~.,"n
1
~t

---TI-L/-i-:::::
2 -ii.9a:n r-..E

Femeia nu era n sala, ea plecase. Peste zece minute ea s-a

ntors la locul ,.au ~i a stat lini~tita pana la sfr~itul ntalnirii.

'>G

Cand urmiiresc caseta cu discursurile

adorm. E bun sau e rau acest lucru?

dumneavoastra

'>G

"

De ce mi place sa ma Dit la foc?

Focul ~i apa nu sunt controlate de con~tiin!a, de aceea
atunci cand omul se uita la foc sau la 0 apa curgatoare, sau
asculta 0 muzica ritmica, con~tiin!a lui stagneaza ~i omului i
vine mult mai u~or sa nfranga situa!ia de stres ~i sa se
deconecteze de orice probleme generate de con~tiin!a.

Oensitatea informa!iei pe videocasete este mai mare decat

n carti. Nici 0 informa!ie nu poate fi acceptata doar cu mintea,
daca nu participa ~i sim!urile.
168

169

...

~.

QU
H9ll

--""
')<>

;atunci animalul prime$te de la noi energia murdar $i ne

": retumeaz

Conform cartilor dnmneavoastr, animalele domestice ian

asupra lor karma stapanului ~i se pot mbolnavi sau muri.
Totodata, se spune ca pisica, de exemplu, se culca pe locul
bolnav ~iomul se simte mai bine, cainele linge locul bolnav ~i
ajuta la vindecarea rnilor. Cum ar trebui sa ntelegem aceste
lucruri?
Sa ncercam sa ne imaginam dai prieteni: unul este faarte
gelas. celalalt nu este gelas delac. Camunicarea cu cel de-al
dailea il va influen!a benefic $i pe primul. Daca nsa cel de-al
dailea va depinde n multe de primul $i va fi receptiv fa!a de
acesta, atunei $i el va ncepe sa fie tat mai gelas, iar unele bali
de la prietenul sau gelas s-ar putea sa treaca $i la el.
Camunicnd, nai ta!i recep!ianam unul de la altul infonnatia
n planul subtil $i fie nvingem "murdaria", purificndu-i ~e
cel de care suntem ata$a!i, fie ncepem sa bolim de bolile
acelara pe care i iubim. Daca n primul caz raul nvins I ajuta
pe omul apropiat sa se schimbe n bine, n cel de-al dailea caz
toat "murdria" curge pe nai, omul nu se schimb, de~i simte
0 u$urare, nsa ulterior ncepe 0 perioada $i mai dificila. De
aceea, daca nu miqoram distan(a dintre noi $i omul iubit $i-i
acceptam n interiorul nostru libertatea $i voin!a lui, adica
nstrainarea de noi, acest lucru va actiona benefic asupra
amandurora.
Acela~i lucru se ntmpla ~i cu animalele.
Daca noi iubim un animal domestic, dar Ii permitem
ntr-o oarecare msur s nu depind luntric de noi ,
170

energie curat. Animalului ii este mult mai

u~or s infrng depen-Clen\a de valorile umane.

"

Configura\ia lui energetic se deo-sebe$te de cea uman,

de$i la nivelele de profunzime 0 asemenea diferen\ nu
exist. Apropo, acela$i lucru se intm-pl $i cu plantele.
Atunci cnd sdim 0 plant, 0 udm, 0 cre$tem are loc un
schimb intensiv de energie. ~i fiindc agre-siunea
: accentuat $i bolile apar ca 0 dependen\ hipertrofiat de
diferite straturi ale con$tiin!ei (ceea ce noi numim
"intelect" nu e altceva dect un strat al con$tiin\ei), atunci
plantei care are straturile superioare ale con$tiin\ei
nedezvoltate, ii este mult mai u$or s infrng informa\ia
negativ. lat de ce sdind n grdin diferite plante noi
cre$tem, intr-o oarecare msur~, 0 farmacie de cas.
1e$irile in natur au asupra noastr 0 ac\iune curativ,
pentru c energetica spa\iului aeolo e mai bine echilibrat
decat in ora$. n ora$ele mari spa\iul este codificat printr0 orientare sporit ctre capacit\i, intelect, valori umane.
Dac un om se ocup de munca intelectual $i nu se
deconecteaz periodic de atmosfera or$eneasc, acest
lucru poate genera cu timpul consecin\e nocive.

.'

"

.-

Structura informa\ional a spa\iului am resim\-o acut

cu un an $i jumtate in urm, cnd m aflam in Israel. Nu

m sim\eam bine. Se declan$ase activitatea unui nivel
kamlc foarte inalt, dependen\a pe care nu 0 puteam nici,
decum anihila. Slav Domnului c in timpul audien\ei eu
intru intr-o stare de renun\are luntric care e suficient
pentru ca problemele mele s nu se transmit pacien\ilor.
171
..

.-

CU

~"t-g

QU

a:n-f-<.E

r'~.-'",,:~
'
'

,1

l'

,Iii

, ',1'1
111111
1

,,1'1
jJ:III'I"II,;,
'111111

"'"

'l","

:'1'1'
Il',',
I,I!I,

1,I'ili

,:ilii

1,1
,1,'1
~'

Il'

Il,

idl
!,'j
Il,
,III,II!;'
!I['I,,"
'lj",I,"
"1

Iii,
IiIl
'}'I.
111'1,
Il:,
i~~
'

'

i'
,'/,

i mult de spaliul ~i timpul din sala. Cu ct spaliul tabloului

e mai ncordat, se op une/ realitlii nconjuratoare ~I se

',l'II',

",'l,"
, Il!,
, ',1,

ii

l~9lZ

--

.~"

nsii ie~irea mea la oricare nive! nou se soldeazii cu pierderi, nepliiceri ~i boh.

,'i

'

,;[

--=

i"

'

...

,"

!::
u~

Aveam 0 mncarime permanenta n urechi ~i nici un fel de

rugaciuni nu-mi ajutau. Nu departe de Eilat, unde locuiam,
exista 0 rezervatie sub forma de pustiu, dar nu un pustiu cu
nisip, ci un foarte ciudat relief muntos. Un cunoscut de-al meu
mi-a propus sa mergem acolo ~i eu am cazut de acord.
Ne deplasam pe traseu ~i eu admiram lordania, care se alla
la ctiva kilometri de la drum, ~i munlii extraordinari, avnd
cele mai nastru~nice configuralii. De jur mprejur e un teritoriu
vast cu arbu~ti rari ~i lastari~ pipernicit. Singurullucru care ma
mpiedica sa ma bucur de frumusetea acelor locuri era mncarimea permanenta din urechi. Am iqit de pe traseu ~i parcurgnd nca vreo ctiva kilometri am nceput calatoria pe
teritoriul rezervaliei.
Nici nu banuiam ca un loc n pustiu poate fi att de frumos.
Un peis~ frumos treze~te n sullet anumite senti mente. Daca
peisajele se schinba n permanenta, deosebindu-se substanlial
unul de altu!, atunci n sullet se creeaza 0 gama de modele
sentimentale, genernd 0 ;'atisfaqie imensa. Un designer bun
sau un arhitect, amenajnd doua sau trei camere din ncapere,
lasa n fiecare din acestea stilul sau, caracteru! sau, energetica
sa. Trecnd dintr-o camera n alta te treze~ti n spalii diferite.
Cnd spatiul ~i modifica caracteristicile se modifica ~I
structura energo-informationala a omului, iar acest lucru i
large~te posibilittile cognitive.
Eu delimitez foarte simplu un spectacol bun de unu! prost,
un tablou bun de unul mai pUlin bun. Un spectacol este cu att
mai interesant cu ct spatiul ~itimpul de pe scena se deosebesc

I~stanleaza

de aceasta cu att valoarea t~bloului este mal mare:

Multi oameni comit 0 eroare construmdu-~I casa de vacanla

'

lor ~i energetica acestUia.

,',"1n conformitate .. cu apartamentul
.
.
.
.
i'Construclia unel vile ~I spallU 1 el t re b UIe sa se deosebeasca la
j.'maximum de apartamentul unde omullocuiqte n permanenla.
'i, Atunci el se va putea elibera mult mai u~or de problemele sale

'~i
, va putea reveni la normalitate.
i

M-am abatut de la tema. Sa reVenllTI la PUStIU. Timp de

.
patru ore ne-am plim bat pnn rezer vatie
. , dupa care am mers
acasa.

Am ie~it la traseu ~i pe loc a ~i renceput mncarimea din

urechi. De-abia acum am nleles ca tot timpul ct ne-am allat
. . .
,,-'
n rezervatie nu am mal slmtlt mancanITIea , ea pur ~I sllTIplu
.
disparuse, Atunci am nteles de ce rugaciune~ multor _oan1enl

"

nu are efect. Catre Dumnezeu trebuie sa mergl curat, sa UI(l de

.
toate ~i sa le la~; pe toate deoparte. T re b Ole sa i te adresezl ca
. .
un copil mic care nu are nimic altceva, decat ~orinla de a IUb..
Multi. se roaga, cramponandu-se putermc III IIltenor de pla:
.
..
nuri le pentru zlUa de maille, de pre t en.tii , regrete ~i ofense. ~I
. nu se roaga macar ca sa se ridice de-asupra a toate ~I s~
renunte la toate ~i astfel sa se schimbe launtnc, CI se roag~
pentr~ a cere sanatate, bunastare ~i alte valori omene~~.. Daca
la baza unei mari rugaciuni se alla considerente de cllIhplrglU
atunci ea va fi, n cel mai bun caz, lipsita de efect.
.
Dar sa revenim la animalele, de la care am parmI.
-'
Oricat de mult s-ar stradui sa ne ajute cei care sunt alatun
de noi ~i cei care ne iubesc acesta va fi doar fondul. Daca nOI

172
173
;;Jtt

--

...

-+::::::

~
~.e.
lJ:)f-f-oJ::

~u

agLl
---

;:;)..(;"""...'.

Il:

pastram nrairea ~i justificam ura noastra, daca nu ne puter1l

dezlce de eu-I nostru uman, atunci nici un fond nu ne pOale

'1

Iii,
:1

aJuta: Le Yom dauna doar celor care incearca sa ne ajute din

extenor ~i din interior.
1,1:
'l'
Il'',

1
,1
1

l"
'j.I'
,~ "
,1\
11\
I~

Stimate S.N., va multumim peutru nepot, u-a ramas nie;

u~ma diu trauma pe care a avut-o la ua~tere. Daca pute!i,
.
aJutat.-1 pe fiul nostru de ~aptesprezece ani: a intrat utr-o
companie proasta, ue facem griji peutru soarta lui. Cum
poate fi ajutat?

,'!,'II:I'II

"
1)
,l,l,II"
,Ii

;.]

'j
'11,1'
,1

1
I ,II!,,,1

!,I,I

l'!'I:,I' 1

'~

i!I' " I'

i"
"'
,

de la na~tere a nepotului era legata de karma

familiala. Parintii ncep sa lucreze asupra loI', ii ajuta bunicul
Trauma

~i. bunica ~i starea fizica se poate schimba destul de repede,

Frul are nu numai karma parinteasca ci ~i pe cea a vietii sale
anterioare. Dependenta de principii, idealuri, etc., adica de
valori spirituale de nivelul al doilea este destul de mare. lata
de ce poate fi prezenta lipsa dorintei de a nvata, de a citi caqi,
tendll1(a catre 0 purtare vaduvita de spiritualitate, tendinta

l"'"

r"

;!:-

--=
u~ -

ciitre ~istrugerea destinului, adica a renuntare de proportii ~i

treptata de la va lori le spirituale, Aici parintii ar trebui sa
lucreze n continuare. Ar trebui sa fie adus n ordine primul
strat, cel mai u~or, al karmei familiale. ~i daca eforturile su nt
permanente dupa trecerea unei perioade de timp ncep sa se
modlfIce straturiIe de profunzime. S-ar pute a ca la copil mbunatatirile sa nu fie sesizate de la nceput: s-ar putea chiaI' sa fie
unele nrautatiri, nu va temeti de acest lucru. Daca ati nceput

""

174

--

va ruga!i, uita!i de orice temeri. Frica ar putea anula orice

rt al dumneavoastra, ~i apoi, Iacnd abstrac!ie de parametrii
abi, starea generala a bioclnpului fiului dumneavoastra este
J!jnultmai buna. Continua!i deci sa lucra!i mai departe.

Ce-i de facut cud copilui uu vrea sa nvete?

Lipsa dorin!ei de a nva!a e acela~i lucru ca ~i temperatura
naltii la cap il ~i denota a stare evidenta de nemul!umire
interioara. Aceasta situa!ie trebuie tratatii, n primul rnd, prin
. intermediul schimbarilor n interiorul dumneavoastra ~i sa nu
credeti ca n timp de a saptiimna yeti rezolva aceasta
probl~ma. Trebuie sa conta!i pe a munca serioasa asupra eu-lui
dumneavoastra.
mi amintesc ca n primele mele apari!ii la New-York m-a
vizitat a doamna care avea probleme cu fiica ei. I-am spus ca
situa!ia e deplorabila. Orientarea sporita catre intelect,
capacita!i ~i cariera a nceput sa-i distruga soarta. Pentru a
atare orientare spre cariera ~i capacitii!i e nevoie de rezerve de
iubire de cinci ori mai mari ~i de a orientare catre acumularea
de iubire. Femeia a nceput sa lucreze asupra eu-lui sau iar
peste 0 luna fiica ei a parasit ~coala.

"

- Eu nu vreau sa il1vt, - ii spune ea mamei sale, - ~i nici

nu voi invta!
Era de a~ord sa se roage, dar nu voia sa nve!e. N-a mers la
~coala un an ntreg. Dupa aceea s-a ntors la ~coala ~i ~i-a
continuat studiile. Nu demult rn-am ntlnit din nou cu ele.
175

..

""

r--

.rI
QU

--i--'-~"t]:
Qf-f-<.c

i5.
0:

-=.......
~

H9LZ"

.--:...'),J;~"'-~'

c
IP"

, l')
1

"

!i l,1',

i'
i

1'1

i rY:
1111i.

,1,:1;,'

il

cu succes examenele ln ambele locuri.

.
sa -Invat

A'y vrea sa.' ~tlU daca. pot

.
.
".
tara' a-m, pncmul
vreun rau la U mversltatea
.'
C0 1um b'la sau e mai bine sa merg la colegiu?'
Ap tacut fala Incercarii. Starea dumneavoastra e
afIn o. -.
. .

llIoasa Nu am mCI un fel de pretenlii. Pute Ii acum sa Invatali

"'l'

. . .~

l'

i' !""
,
1

Acum aveau 0 problema de alta natura.

-. $tlli, - mi-a spus fata, - am suslinut examenele de ad,ni..
tere slmultan y'i 1a co 1eglU". ~, la Umversitatea
.
C 0 1um b la, una
.
. .
d'ln ce 1e mal prestJglOase din America . S-a constatat ca. treClJSe

hnl~t'ta la Ul1Iversitatea ColUl nb la,

' - 1-8111
'.
raspuns.

..

1
!',I,I

F.iUI m.eu are doisprezece ani ~i e al patrulea

are (mnmtatea puternic sciizuta y,j t
emperatura.

..
mCI

an de cand
'. Nu ( s-a

p~s
~n diagnostic concret. A fost nevoit n tot acest
.
rastJmp sa nn frecventeze ~coala.
Cine e vinovatul ?

Iii
l"l, 1
"1
1

Daca temperatura se mentine mult fIInp, acest lucru

..'
Insea mna pro bleme cu vlltorii
copii. ln biocampul copi/ului
d um neavoastra se vede 0 posibila moarte a doi copii

y
'i al
cu putme
.
~anse d e supravlelUlre.
Ata~amentul fata de
"
.. .
capacltal' este de 250-300%, iar fala de viitor ~i de ideaiuri e

trel

, ea

de, a~roxlmatlv 700. Vorbind mai pe Inleles, nivelullauntric al

man nel este Imens. De la 0 boala g rava y e a moarte 11
'i d 1

o.
sa 1veaza bunatatea
dm caracterul sau.
Bunatatea i-a venit tiului de la d umneavoastra,.. dar ~I fond ul de trufie tot de la dumneavoastra I-a mo' ten,
.
O

'I

'f

'

t . N il aveatl 0

.'iiiziune a lumii prea buna ln perioada cand ali conceput copiJu!. N-ali reu~it deloc sa treceli peste Incercarile de umilire a
,'aptitudinilor, a intelectului, de con~tientizare a eu-lui dumnea. voastra uman.
Fondul de pretenlii fala de sol era foarte mare. $i va placea
.
sa judecali oamenii. Pentru ca fiul dumneavoastra sa poata
avea copii trebuie sa-i fie njosit orgoliul ~i acest lucru poate fi
obtinut prin scaderea imunitalii, temperaturii Inalte, slabiciunii. E necesar ca pentru 0 anumita perioada de timp sa Inceteze
orientarea catre capacitali, intelect ~i cariera. Fiindca daca
aceasta dependenla se va amplifica, baiatul poate muri. nrautlirea sanatalii face imposibila frecventarea ~colii ~i salveaza
baiatu!.
Trebuie, ln primul rand, sa va ocupali de propria persoana.
,
Orice femeie trebuie sa nceapa prin a renunla la pretenliile
sale fala de toli barbalii, iertandu-i, ncepand cu varsta cea mai
frageda, ~i gandindu-se nu numai pentru sine ci ~i pentru
urma~i. Amint;li-va de toate clipele cand ali suprimat n sine
sentimentul iubirii ~i retraili-Ie, de aceasta dat pastrand acest
sentiment. Trecand prin liat acceptali orice njosire ca pe un
medicament prelios pentru sine ~i pentru fiul dumneavoastra.
nvalali-va sa va deconectati con~tiin\a, nlaturati regretele,
temerile, critica, analiza situatiei.
n timpul cand lucrali asupra eu-lui con~tiinla nu trebuie sa
va mpiedice. Straduili-va sa ganditi cat mai putin posibi!.
Solitudinea, foamea, exercitiile de respiralie ~i alte tehnicii de
deconectare va vor ajuta n acest plan.
Peste 0 luna - 0 luna ~ijumatate dupa ce ali nceput lucrul
asupra eu-lui dumneavoastra, va puteli pregati pUlin cate pulin

Ii

l,

176

177

,-

.~U

~+-~~
0 E..:..; i:i

ca:::::1
~:=
p::n !-..<::

r
,

' '1'

"

i'i
"

l,Ii

,"

'l'

,1

Iii',
,"j,II;1111
,11',', !

I!d
l,i\I'

"
"1,;1'

'1
lil'I.'
'l'

:
_

l'

', ""

1'" ~

:'I"III,,'1

111111

l'i'

,,'

l'''i

f,'

"'I'"

Il''
1
1'",'
Il,

111\

l'

1'1""

i
Ir

''

'",
,l'

'I ""

',l'
1 I

'Ii:/",I',
11

"/

1,1,':1,;1',1
(,

,',Ir

l'I}'
l':'!,.,'
'j',1

''

1',i,1
"

"'i, 1

""'"

Il
,1",1
l, 1
'1"
1>

'

'
l

."..

u-

fiul pentru 0 noua informa(ie ~i i-o pute(i furniza treptat, rara

a-l obliga, ci propunandu-i-o. n intervalul de la zece la paisprezece ani se formeaza activ soarta baiatului ~i, de asemenea, caracterul, sanatatea ~i destinul viitorilor sai copii. $i n
aceasta perioada, bunicul ~i bunica viitorilor nepo(i au 0 mai
mare influen(a asupra lor decat copilul lor, adica viitorul parinte. De fapt, pentru sanatatea nepo(ilor bunicul ~i bunica
poarta deseori raspunderea n mai mare masura decat parin(i i
lor.
0 viziune asupra lumii bine pusa la punct ~i caraderul
salveaza nu numai copiii no~tri, ci ~i nepo(ii. Emo(iile agresive
ale parin(ilor n perioada puberta(ii copilului limiteaza rezerva
energiilor pe care copilul le cheltuie~te pentru formarea unui
destin favorabil ~i pentru descoperirea posibilita(ilor sale.
Totalitatea posibilita(ilor unui om ~i bunastarea destinului sau
sunt definite n cea mai mare parte de starea launtrica a
parin(ilor lui pana la concepere ~i n timpul gravidita(ii, dar ~i
n perioada maturizari i sexuale.
De altfel, 0 via( sexuala timpurie vlaguie~te considerabil
poten(ialul spiritual al copilului, diminuandu-i serios posibilitatea realizarii n viitor. De obicei, tendin(a catre 0 via(a
sexuala timpurie 0 demonstreazii acei copii carora pentru a
supravie(ui le este necesara 0 diminuare brusca a poten(ialului
spiritual, adica acei copii, ai caror parin(i i-au ata~at de valorile
spirituale prin regrete permanente, temeri, blamari ~i insulte.
n S.U.A tendin(a copiilor catre 0 via( sexuala timpurie e
foarte raspandita ~i acesta e un lucru de n(eles. Acolo se duc
oamenii cu un poten(ial spiritual remarcabil iar la pragmatismul american, orientarea accentuata spre bunurile materiale,

...:
u

H9ll

.
,,'>-L--?
,

--

--=--===-

;:;
5:

---~--"j._-

---II"
>mai salveaza pentru 0 perioada de timp situa(ia. Dar acest
'program exagerat i lipsqte pe copii treptat de acel~ st~uctun

tiPirituale fine din care iau na~tere vlltoarele lor pos,bIl,ta(1.

.
Daca din na~tere copiii nu au un poten(ml splntual puterl1lc
:'~tunci aceasta tendin(a i lipse~te de mLilteperspective. Parin(ii
:ar
trebui sa n(eleaga, n primLiI rand, un lucru s,mplLi. Dm
,
'

ro P ilarie ne stradLiim sa ferim copilLiI de orice boli ~i astfel nu

.
!'acordam
aten(ie caracterulLii sau, atitudinii ILiifa(a de oamenl
,

fata de ILimeanconjLlratoare uitand ca tocmai aici ~i au

":~igi;,ea

radacinile

viitoarelor

maladii

~i a viitorului

destin

nefavorabil. $i cu cat mai devreme yom aduce la normal suflefui copilLlILIiCLiatat mai fericit ~i mai sanatos va fi nu numai
.
copilLiI ci ~i noi n~ine.

'Je

.-

Serghei Nikolaevici, ce sa Cacca sa ma marit? Am vreo

,ansa?
Azi dimineat n-aveati nici 0 ~ans. Acum aveti, dar nu
prea mLilte. Programa(i-va pentru doi ani de mLinca serioasa
asupra eu-lui propriu.

.
InsLiccesele le-a(i mo~tenit ~i pe linia paterna ~, pe cea
materna. E vorba de gel(jzie, de trufie, ~i de Linfond imens de
preten(ii fa( de oamenii. Eu cred ca ar fi bine pentru ce~a
timp sa nu va gandi(i deloc la mariti~. E 0 doza prea puterl1lca.
E de dorit ca la nceput sa va canaliza(i toate fOr(ele pentru
schimbarile laLintrice, chiar daca rela(iile cLiLInbarbat vor fi de
scurta dLirata ~i el va fi cel care va pLine capat rela(iei.

i1l

178
179

..

.QU

+:::::::

iB-;j;;'

aH-'" f-.E

-(
u"-

-----=
H9a

r"-.~,,>'!,

ii
Jill"

:
l'

"

'i

~sentialul e sa va nvatati a gandi iubirea ~i a 0 simti.

Invatatl,va sa fiti buna cu barbatul care e alaturi de dum,

,1
,,

Il

l'

,1

1 1,

" 'II

IIII

I,I'''
"'I!'
II ,1
,
,'l'II
"

," I

,,'

'

"

l'

l":I,',I",il!I,'
1

n,eavoastra, sa nU:i naintati pretentii dar totodata sa pastrati

launtnc 0 anUiTIIta dlstanta fata de el D aca,. vetl putea reahza
.
.

'.'

aceste lucrun atunci problema casatoriei va fi doar una de

timp.

1,'li,II'/'"
1"

'

,'I

'1,11

" '"

,1'

'"

,i

"'"

' ""'
,'1

"

,,'1'
Il,l,
,

"

1,,1,
Ii III ,l'i

~'
Ilii'"
1.11'
lil,',!
1 ",l'l'
1111""

,1;,1"',11
, '_'"l
,' 1
1

,."""

,Ii ,II
"

l '1'
'II'I,,!,I',I'I
11 l,
1
,' 1 1
,1
:' ,

,',~ ,:1,

"
["
'

1,

'i'l'I~",
"'
:1:,,,

Exista ,muIte c~zuri cand dupa citirea cartilor dumn~avoastra, oamemlor Ii s-a mbunatatit caracteruI, s-au
vmdecat de boIile, au avut un destin ma,
' b un. E loarte
.
muIta. hteratura
de acest gen dar car e nu ar e nlCI un elect.
"
.
'
N-at. putea sa ne explicati cauza?

',ilj:', ,

':

""

"bioempul" ~i "sufletul" omului, "SUbColl~tientul" lui, e ullul

~I a ne':oroclrdor. La nceput totul era obi~nllit. Pacientul nu

Tacea nlmlc, lar eu ac(ionam asupra lui cautand permanent

energetic noi suntem n

important cine actioneala,

metode nOi de corectare a starii sanatatii

teazii devin mult mai nalte. ~i cu cat mai adanca ~i n straturi

mai fine e patrunderea n sufletul altui om, cu atat mai mare e
responsabilitatea pe care 0 poarta tamaduitorul ~i cu atat mai
pur trebuie sa fie sufletullui.

'

! "
'l' :
l';,1'
ii
i'
,,,,

~Iterior am observat ca daca pacie~t~1 nu vrea sa ma ajute

.
~I sa lucreze asupra sa, efectul era mult mai slab. Au trecut ani
lungl. ~I chll1U1tori pana am ajuns la un nivel mai nal!. Cand
a~ vazut structurile karmice ~i am nceput sa lucrez cu ele am
vazut ceea Ce pentru mine a reprezentat 0 descoperire. Liniile

,'I
,!
il

.1

denaturate ale destinului ~i sanatatii s-au dovedit a fi legate de

emotlile agreslve ale omului. lar emotiile erau la randu! lor
legate de caracter ~i de viziunea aSlipra lumii.

Daca observam ca situatia se nrautatea l opream ~i ncercam

mpreuna sa ne dumirim unde ncercarea sa a fost gre~ita.
Faptul ca structurile karmice sunt supuse modificarilor m-a

Sin~er sa fiu nici eu nu rn-am a~teptat la un impact atat de

puterl1lc. Pnma carte am scris-o <i entru ca sa
.
'f P
' 1uerez mal u~or
,

cu paclentll
mel" ~I ca un remediu profilactic mpotriva bolilor
'"

aurei sale.
Daca biocampul ncepea sa se lumineze nsemna c el se
ruga corect ~i n sufletul lui aveau loc modificari benefice.

adus spre a doua descoDerire. S-a vazut ca ceea ce noi numim

"

Am nteles, n primul rand, ca pacientul nu trebuie doar sa

ma ajute pe mine, el trebuie sa fie cel care lucreazii asupra
schimbarilor caracterului, iar eu I pot ajuta doar energetic.
Aceasta era doar 0 chirurgie la nivelul biocampului.
i numeam omului 0 anumita data, 0 situatie cand el se suparase, urase sau fusese gelos. El se ruga iar eu stateam n fata
lui, cu mainile pe genunchi ~i cu ochii nchi~i, uitandu-ma cu
privirea interioara cum se schimba biocampul sau ~i culoarea

"

~i acela~i lucru, adica ac(ionand energetic asupra corpului

uman, noi ac(ionam ~i asupra sufletului sau. ~i fiindca n plan
relatie unul cu altul devine foarte
adica cerintele fata de cel care tra-

~i descoDerirea a trei"" foarte important.

Am observat ca toate metodele de influentare a sufletului

uman - logice, extrasenzoriale, vrajitore~ti, energetice, psihice

(hipnoza, sugestionare)

au un efect pozitiv de scurta durata. La

1:

180

181

.-

+ >c~
Q -E..:...:
p.. 0:
(j
~~~.

eQ

~U

J..-

1'::':,..-",""

~-_.

~.....
=-

aga
-

"'"

"l,

l,

0 ac(iune mai puternica, cu ct starea corpului fizic e mai buna

cu att e mai rea starea planului subtil.

:'

"l,

"Murdaria" este aruncata asupra urma~ilor. Unicul lucru care nu avea consecin!e
nocive, indiferent de ct de adnc se patrundea ln su flet, erau

'

:,

M-am decis la nceput sa-i explic de ce s-a suparat ~i de ce

.''1:,

a urt. ii explicam ca supararile ~i preten!iile ei sunt rezultatul

atitudinii incorecte fa(a de Jume.
ii spuneam toate acestea pentru ca atunci cnd va ncepe sa

1',,1111"
1
l.
,'~ ",

' l'

"

l'1 '1'11,'

IIJIII, l'il

,l,l"!"';

'.

'1 :i
"

l'

cain!a ~i rugaciunea, deci ca savant am ajuns la concluzia ca 0

nsanto~ire completa a corpului ~i sufletului este imposibil

Tara 0 con~tiin! religioasa, Tara no!iunea de "iubire pentru
Dumnezeu" .
Atunci cnd e vorba de sanatatea fizica ~i spirituala a omului, viziunea jtiin!ifica asupra lumii, orict de dezvoltata ar fi,
trebuie sa conlucreze cu viziunea religioasa asupra lumii. A-

i')

ceasta ar trebui sa de!ina ntietatea n problemele esen!iale.

'",Iii
il
1': '11
".,.'.,...,
1

iii

'J'..:I'"
1,1 1,1,.
'l'!,:',
'II,'
1

'1
Il',1

'

1,"','1,:'
l',
'
'",1'

""
1',1'

A patra descoverire pe care am Tacut-o.

Mama, modificndu-~i starea sa de profunzime, ~i poate
feri copilul de bolile de acum ~i cele din viitor, Ii poate Imbunata!i caracterul ~i soarta, in spatele
ascund multelucruri importante.

acestei

concluzii

se

A cincia descooerire.
Multe boh incurabile nu pot fi tratale de medici deoarece
cauza acestora nu line de omul bolnav, ci de copiii ~i nepo!ii lui.
El plate~te pentru acea nerealizare pc care a transmis-o urma~ilor

'1

l,..
~

1.' 1

';d:
'l, '

'1
1

1,
1

/.',
,1

!
"
-,',

La a sasea descoperire am ajuns pe nea~teptate. M-a sunat 0

cunoscuta care se gasea ntr-o situa!ie foarte proasta. Biocmpul ei era deplorabil. Altadata i-a~ fi spus:
- Roaga-te pentru situa!ia n care te-ai suparat, roaga-te
pentru situa!ia ln care ai urt, etc.

se roage con~tiin(a ei sa nu se mpotriveasca, Hotarsem sa

trec la lucruri concrete cnd am observat ca biocmpul cu noscUlei mele e deja curat.

Se vede ca eu nu trebuia sa ac(ionez asupra ei energetic, ea

:' nu avea nevoie sa-ji aminteasca de multiplele ei suparari.
Deci, 0 viziune corecta asupra lumii poate vindeca mai abitir
dect orice influen(are energetica.
inseamna ca n(elegerea corecta a lumii, expusa n car(i, ii
poate ajuta pe oameni sa se vindece ji Taraparticiparea mea.

A saptea descoperire.
Consideram ca de!inerea unor astfel de valori spirituale
superioare precum morala, etica, idealurile, principiile poarta
n sine un sens pozitiv ji nu pot avea consecin(e nocive. S-a
vazut ca grejesc.
Tot ceea ce situam l1ai presus de iubirea fa!a de Dumnezeu
genereaza treptat consecin(e nocive. Am n(eles de ce ne-am
nascut pe aceast lume, pentru ce traim. Traim pentru a acumula iubire fa( de Dumnezeu, pentru a nmul!i tot ceea ce e
Divin n sufletul noslru, apelnd penlru aceasta la nlreaga
paleta a fericirii umane.
.
Multe din car(ile pe care le-am cilit au fost scrise de oamem
care descriu calea cunoajterii ca pe 0 scara, ce se ridica ln sus.
Dar nu era acolo nimic din experien(a lor. De aceea multe din
trepte lipseau. Noi putem urca pe cinci trepte dar daca

182
183

...

- + ---

QE..:..;1i,

~u

~:::IV:::
a:n-f
:::

--

.:.-;,...~.--

~
"'"
...:

~'~

U9a:

~..~,"~

".

I
'\"
"J .1
l,l,,', 1
"

l'!!I

;1"",1: "1:
i,'I) Il
";',1.',1111
, '1',,'1'

1 'jl','

ntr-un sistem - iar aCt st lucru era dificil

1il

l:!I

"'. 1
"'I,
I!, W"'I,!
,
,

l,'

, '
'

lil'

i'i
,
,l'

urmatoarele cinci trepte sunt lipsa atunci nu ne mai intereseaza

ct de lunga e scara.
Cnd lucram asupra car(ilor, pentru mine era foarte
important nu numarul treptelor, ci legatura dintre acestea.
Acest lucru permitea ~i altor oameni sa urce pe aceste trepte,
pe calea pe care eu deja 0 parcursesem. ~i atunci cnd eu ma
apropii de trepte noi, adica ating un strat nou de informa!ie,
viziunea mea nu mai func!ioneaza. Problema nu poate Il
vazuta de jos, ea poate fi vazuta clar de sus. Am parte de
neplaceri, ma mbolnavesc, sunt tradat a nu ~tiu cta oara. mi
spun rugaciunile, ;ert, ma straduiesc sa pastrez iubirea cu orice
pre! ~; tot a~a luna dupa luna, pna cnd nu-m; nving boala ~i
nu ma nstrainez de la acea informa!ia pe care am primit-o.
nca din copilarie sim!eam nm;ne aptitudini mari. Daca nu
voi putea sa mparta~esc oamenilor ceea ce port n mine atunc;
nu voi putea nici sa-mi dezvolt propriile posibilita!i interioare.
Pentru mine esen!iala a fost ntotdeauna necesitatea de a
transmite altora ceea ce eu am n!eles ~iam resim!it.
~i fiindca pentru a transmite informa!ia trebuia s-o includ

',',

- am

nceput

n mod

con~tient sa frnez realizarea aptitudinilor mele. Credeam ca

nu-mi va reu~i nimic, dar s-a ntmplat tocmai contrariul.
Pentru a primi ceva s-a vazut ca trebuie sa nve!i, pentru
nceput, a ceda ceva.

T
Parametrii externi ~i desenul biocmpurilor

dumneavoastra

':nU arata prea rau. Parametrul interior, cel de profunzime, este

':'o:deplorabil: dependen( accentuata de rela!ii, idealuri, de omul
iubit.
. n celelalte vie!i a!i blamat mult ~i i-a!i dispre!uit pe cei
.
.
prin care a!i njoSit re 1a!ii 1e, idea lu'nie , straturile supreme ale

con~tiin1ei.
.
n aceasta viala chiar ~i 0 gelozie ~i un dispre! nu prea man
pot genera consecin!e serioase. n perioada maturi~rii se~uale
are loc un contact sporit nu numal cu urma~lI, adlca cu
viitorul, ci ~i cu vie!ile anterioare. n acest tip se pot agrava
orice fel de boli.
Trebuie s nv!m, n primul rnd, a iubi; a nu fi dependen!i ~i a nu ne aga!a de persoana iubit. S iube~ti ~i sa fii
gata n orice clip 5,'1-1pierzi pe omul iubit.

Eu mi-am schimbat numele ~i prenumele, luerez dupa

cartile dumneavoastra nsa am parte de 0 distrugere comple;a a destinului, n-am 0 slujba, n-am sot, apa~amen~, ~i
eu ~i copilul suntem aproape tot timpul bolnavl. Ce-l de
filcut?

':,1,1
'"

'>o>

mi iubesc pariutii, nsa de la vrsta de unsprezece ani a

nceput sa-mi slabeasca vederea. Cum credeti, de ce?

~ansele copilului de a fi sntos ~i de a supravi~!ui erau de

2%. Ata~amentul fa! de aptitudini era de opt on mal mare
dect nivelul mortal. Ata~amentul fa! de idealuri era ma.
mare de ~apte ori, adic viitorul i era nchis de ~apte on.

jil

184
1

l',,i

185

+"::::;-

0 E..:.:; i:i.
D::;::sv:::
1=Qf-<f-<..<::

Su

--"

Nivelul trufiei era de douazeci de ori mai mare dect norma.

Cauza: caracterul mamei ~i viziunea ei asupra lumii. n prezent
~ansele copilului de a supravie(ui
~i de a fi sanatos sunt de
60%. Trufia este de doua ori mai mare dect limita. Starea
generala a boicmpului este satisfcatoare.
Viziunea dumneavoastra asupra lumii s-a mbunata!it, caracterul e n continuare
greoi. n aceasta direc!ie avansarea e deocamdata lenta ~i se va
men!ine la acest nivel inca jumatate de an. Daca ve!i putea sa
va pastra!i iubirea ~i sa merge!i mai departe ve!i nvinge toate
obstacolele.

--=::::III:-=::

H91l

r~.~~~..."'.

1i:
u-0::

Fiul meu (iuvalid, 21 de ani) ma ntreaba deseori:

"Ma
iube~ti?" Rugaciuuile I fac sa plauga.
n vie!ile anterioare On cea de-a doua, a treia ~i a patra)
cauza bolii ~i a mor!ii fiului dumneavoastra a fost gelozia.
Dependen!a de omul iubit era imensa. Teama de a pierde
persoana iubita era tot att de mare. Urma~ii lui pna la a patra
genera!ie sunt marca!i de 0 dependen( imensa de relatiile cu
persoana iubit.
.
La el nsu~i ata~amentul fa!a de rela!ii e de noua ori mai
mare dect nivelul mortal, adica 0 astfel de ncercare n-ar fi
reu~it s-odepa~easca n viala ~i, prin intermediul oamenilor
nu ar fi putut sa se purifice. lata de ce s-a nascut bolnav. Cnd
omul se roaga el tinde catre Dumnezeu ~i n acest moment se
ndeparteaza vrnd-nevrnd de fericirea umana, de tot ce-i este
drag.

~i fiindca dependen!a de fericirea umana a atat de puternica

la el, lacrimile sunt rezultatul chinurilor sufletqti la 0 astfel de
despar!ire.
Sa se roage ct mai des, sufletul se va obi~nui treptat. lar
dumneavoastra trebuie sa va ruga!i, amintindu-va de timpurile
cnd era!i gravida. Modificarile de profunzime ale dumneavoastra ~i renun!area launtrica de la tot ce va este drag I-ar
putea ajuta foarte mult pe fiul dumneavoastra.

A~ putea sa ma viudec de bolile de piele? Care este

atitudinea dumneavoastra fata de Biserica Ortodoxa?

,1
1
1

Ave!i mari probleme n legatura cu viitorii copii. Ata~amentul fa!a de rela!ii ~i aptitudini e mai mult sau mai pu!in
norma/. Cl prive~te ceea ce sta la baza lor - spiritualitatea,
noble!ea, idealurile - la capitolul acesta situa!ia e deplorabila.
n dipa cnd a!i scris acest bile!e/. acceptarea situa!iei de a
va purifica prin tradare, nedreptate, prabu~irea idealurilor erau
de 10% ~i ar fi trebuit sa fie minimum de 50%. 0 agresiune
subcon~tienta puternica fa!a de barba!i se transforma ntr-un
program de autodistrugere. Agresiunea subcon~tienta fa!a de
sine este de 300 de unita!i. Restul revine sistemului uro-genital
~i a copiilor. Ar trebuie sa lucra!i serios asupra dumneavoastra,
altfel nu veti putea evita problemele cu copiii ~i cu propria
sanatate.
Am 0 atitudine buna fa!a de Biserica Ortodoxa.

1
1

100.
-~
<>

186

tf

187

--

~~~

'=>U
;

--

Se poate denumi univoc cauza psoriazisului?

cauze concrete pentru fiecare n parte?

Sau sunt

Aceasta cauza nu poate fi definita univoc.

Pielea blocheaza programul de autodistrugere.
La unele
persoane acest blocaj se realizeaza prin intermediul bolilor
oncologice

sau al problemelor

grave ale intestinului

sau ale

sistemului uro genital. Generaliznd tot ce am vazut pot spune

ca psoriazisul nu este 0 tema a geloziei, ci a unui orgoliu nestavilit ~i, de obicei, aceasta se ntmpla atunci cnd orgoliullea daunat copiilor, celor de acum sau viitorilor copii.
Este vorba de 0 renun!are launtrica la iubirea de oameni
cnd p\incipiile ~i scopurile personale, bunastarea proprie ~;
aptitudinile devin foarte importante.

~
,

acest lucru. Dependen!a fa!a de aptitudini la ea este de 200 de

unita!i, iar dependen!a de spiritualitate ~i idealuri este de
aproximativ 700 de unita!i. Este imposibil sa traie~ti 0 viala
normala cu asemenea parametri ~i ea simte acest lucru. A
mo~tenit foarte multe de la ambii parin!i, adica ~i de la dumneavoastra. n primul rnd ar trebui sa va ierta!i unul altuia
supararile reciproce de pna la concepere ~i din timpul gravidita!ii. Ave!i 0 atitudine prea severa fa!a de Ililne ~i oorientare
catre con~tiin!a.
Ar trebui sa face!i amndoi ceea ce fac calugarii n
manastire: sa va dezice!i de problemele corpului ~i con~tiin!ei
proprii, sa va ocupa!i de modifieari bineraeatoare n sutletul
dumneavoastra. Ct de mult ve!i reu~i sa va adueeti n ordine
pe dumneavoastra, ntr-att ve!i putea sa va ajuta!i fiiea ~i sa
nvia!i sutletele nepo!ilor. Atunei fiieei dumneavoastra i va
trebui sa se ndeparteze mai pu!in de tot eeea ce nseamna
ferieirea omeneasea pentru a se putea dezvolta normal n
continuare.

Fiica noastra s-a decis sa mearga la manastire. Fetita e

de~teapta, eminenta. Noi am perceput acest lucru ca pe 0
tragedie. De unde vine un astrel de program? Cum trebuie
sa ne comportam n asemenea cazuri? Ni se pare ca a
merge la manastire e acela~i lucru cu a te sinucide. A~a
este?

:~

Sinuciderea mpovareaza sutletul, pe cnd n manastire

sutletul se purifica: sunt doua lucruri diferite. Fiicei dumneavoastra i se nchide posibilitatea de a avea copii ~i ea simte

Exista vreo relatie ntre karma ~i meridianele energetice

clasice, miraculoase?
Dacii da, care este ea?

lumea neonjuratoare.
Toate cele ~ase organe de sim! ale noastre sunt orientate n
aeeasta

.-

Pentru a ne dezvolta normal noi trebuie sa interaction am cu

188

--==::=

U91l

.; c';,..L~'-'

.....
'9'=

diree!ie. Aeesta este nsa nivelul exterior, destul de

189

",

""'::::::

~iiS.

Su

IXH-"'f-~

1
1

~~....

--.,

'.
'
cm(e
nOCIve va avea 0 astfel de inlluentare
,

Serghei Nikolaevici, ajutati-ma , va ro g, sa- rna

- de barasez

.
de Ideea fixa ca nmoartea

1"
bnnicii mele i ntr-un

ir de

decese ale r~delor i ale celor care ma nconjoara e i vina

rnea. Sunt I acurn n relatii foarte ncordate cu marna mea
care e grav bolnava.

a doamna mi-a spus:

-=- Acum n(e.legca sunt vinovata de boala fiicei mele ~i ca
toata responsabdltatea cade pe mine.
- a astfel de atitudine fa( de situa(ia data este 0
sinucidere lenta, - i,am explicat eu.
190

Cand noi spunem "eu" subn(elegem prin acest cuvant

.

corpul nostru ~i con~tiin(a noastra. nsa, fiindca noi to(i I

avem pe Dumnezeu n suflet, eu-I nostru suprem se dizolva n

: Dumnezeu ~i n iubire, iar eu-I uman secundar e cel din
con~tiin(, adica din timp, spa(iu ~i materie. ~i daca eu-I ve~nic
e' alcatuit din iubire, atunci eu-I uman consl din cumulul
.

H9ll

superficial al schimbului. Noi nu Yom putea exista rara un

sch,mb energetic ~i rara un contact energetic fin cu ntregul
Univers. ~I fimdca mbolnavirea ncepe in planul subtil, lucrul
c,analeJor ~nergetice se deregleaza primul, ulterior manifestandu-se d.sfunc(ii ale organelor, glandelor etc.
Ac(ionand asupra canalelor energetice noi putem vindeca
un ~m de anumita boala ntr-un mod mult mai eficient. Dar
~
daca, tOtU~I,la
pacient nu apar modificari benefice n sullet
consecin(ele nocive s-ar putea sa se manifeste nu sub form~
une. boh, ci sub forma unor neplaceri n viala sau a unor
probleme cu urma~ii. Cu cat este mai armonios launtric sulletul tamaduitorului care aqioneaza ~i cu cat este mai pregatit
.
paclentul de a se schllnba Pozitiv cu a'~I.at mal . putme
con se-

--

<t
U

situa(iilor n care s-a aflat nveli~ul fizic; adica eu-I nostru

uman este totalitatea faptelor, sentimentelor ~i a gandurilor din
care se structureaza caracterul ~i viziunea omului asupra lumii.
lata de ce omul nu are dreptul sa spuna: "Eu sunt vinovat".
Sunt vinovate viziunea noastra incorect asupra lumii,
caracterul nostru, proasta noastra educa(ie, 0 atitudine incorecta fa( de. car(ile citite ~i fa(a de informa(ia primil. Toate
acestea trebuie schimbate ~i trebuie sa ne ocupam de acest
lucru. Atunci cand se lucreaza corect asupra eu-lui are loc
cre~terea spiritului Divin din suflet. Aceasta stare de lucruri
este sim(ita ca 0 fericire ~i 0 bucurie continua, care nu depinde
de nimic, oricum s-ar modifica amplitudinea zborurilor ~i
cderilor omene~ti. amui care a nceput sa traiasca ntru marirea Spiritului Divi:J se ajuta nu numai pe sine ci, chiar ~i la
nivelul fizic, ~iajuta rude le. Pacien(ii mei mi spuneau deseori
ca dupa ntalnirile cu mine se modifica nu numai starea fizica
~i destinullor ci i ale tuturor rudelor - i toate acestea aveau
loc chiar de a doua zi.
'
La nceput mi-a fost foaTte greu sa cred ntr-o legatura
energetica atat de putemica, ulterior nsa, observand zeci i
zeci de cazuri similare, am acceptai acest lucru ca pe un fapt
dat. De obicei toate' rude le sunt legate de oarecare tendinla
comuna, de un caracter de profunzime i de 0 viziune asupra
191

."

1;

.~u cu

+:::::

~
~~&
,:Qf-<f-<..E
1
1.

... :i.~~_:~'

-=
=
:=II:

U911'

r"':

-.:;
15:
u--<

-,
1

lumii. Grajie acestei legaturi fiecare se simte aparat ~i n siguranjii pentru 0 perioada de timp. Dar tot aceasta legatura presupune ~, 0 mare responsabilitate
putem raspunde

pentru

pentru fapteIe noastre fiindca

prejudiciuI

adus nu numai copiilor

no~tri ci ~i ntregului neam. Noi naintam ca alpini~tii, legaji

unul de altuJ, ~i n-are rost Sa te bucuri sau sa protestezi de unul
s~ngur. Periodic, n viata fiecarui popor, a ntregii omeniri, n
vla(a Pamntului ~i a Soarelui concentrarea este ndreptata predommant asupra unor sau altor valori. ~i daca tendinja negat,va a neamului se aila n rezonanja cu 0 astfel de revarsare
atunci neamul moare. A~a ca daca au nceput deodata sa va
moara rudele inseamna ca e timpul sa va rugaji lui Dumnezeu
~I sa lucraji asupra eu-lui propriu.

\\)0>

8timate Serghei Nikolaevici, daca un tratameut oarecare

se afla la ndemna (ne este u~or accesibil) ce atitudine ar
trebui sa avem fafa de acesta? 8a-1 percepem ca pe 0 ispita
sau Dumnezeu ne oier;; posibilitatea sa ne u~uram ntr-uu fel
existenfa?
Nu demult 0 doamna mi s-a destainuit:
- ~ti(i, am fost prezenta la seminarul dumneavoastra.
Dupa seminar starea sanata(ii me le s-a inrauta(it brusc: dureri
acute de intestin, de care mai suferisem cu patru ani n urm ~i
de care ma vindecasem. Acum medicamentele nu m-au mai
ajutat. Medicii mi-au spus ca e vorba de 0 infec(ie situata n
intestin ~i care periodic se agraveaza. De astii data durerile nu

conteneau ~i pe deasupra incepuse sa se agraveze ~i starea

sanatii\ii fiului meu. Am mers la 0 femeie care se ocupa de
magie ~i vindecare ~i ea mi-a ajutat - starea mea s-a imbunata\it. Spune(i-mi, va rog, n-am ncalcat vreo lege?
- Nu, nu vad nici un fel de ncalcari, - i-am raspuns eu. ~ti(i, ~i eu ntr-o asemenea situa(ie a~ fi alergat la 0 baba
doftoroaie. Aici, nsa, e vorba mai degraba de 0 amnare a
bolii ~i nicidecum de 0 vindecare. ~i apoi nu ntotdeauna tamaduitorul muta pur ~i simplu boala dintr-un loc n altul. nchipuiji-va ca ntr-o viala anterioara tamaduitoarea era nespus de
geloasa, Insa ea a inceput sa ierte, s-a nva(at sa-~i pastreze
iubirea ~i ~i-a nvins gelozia. lar acum ea va transmite incon~tient experienta ei n a nvinge gelozia. Dac motivul
problemei dumneavoastra era legat de geloz.ie atunci va avea
loc 0 ameliorare a situa(iei Tara nici un fel de consecin\e
negative. Dac nsa viziunea dumneavoastr aSlipra lumii nu
se va schimba ~i dumneavoastra yeti ncepe sa fi(i iar geloasa
cu 0 noua forjii, va pute(i imbolnavi atunci de 0 boala mult mai
grava, pe care tamaduitoarea nu 0 va mai putea vindeca. Iatii
de ce 0 viziune c >rectii asupra lumii ~i un comportament
corect sunt mai importante dect oricare med icamente, ~i
atunci, mai devreme sau mai trziu yeti fi sanato~i. Uneori nsa
omul ncepe sa se mi~te intr-o direcjie corectii, dar subcon~tientul sau e prea inert ~i-n aeest caz un tratament suplimentar
e binevenit pentru a men(ine controlul asupra situa(iei.

"

- Am avut urmatorul caz... 0 pacienta mi-a spus ca

marna ei e bolnava de ca~cer. Maica-sa mi citise car(ile ~i a
refuzat pastilele ~i oricare ait tratament. Am cercetat bio-

192
193

"

~-------

CI

i:>u

~+:::::::
E,..:...;
i:i.

~~~.E

-.-:'
f-5:
u

~....

H9lG"

r- ':::.o..",-,~

-~
'"

campul femeii ~i ;-am spus fiicei sale ca trebuie reluat

tratamentul medicamentos ~i continuat cateva luni. n perioada
aceasta ea ar putea sa scape de sub control inertia caracterului
sau ~i pe cea a viziunii de profunzime asupra lumii. Modificari le reale n energetica de profunzime ncep peste trei luni.
A~a ca e mai bine sa continue tratamentul,
schimbandu-se n
aceste trei luni, iar apoi organismul singur i va sugera ce
trebuie sa faca, de~i uneori modificarile de profunzime au loc
foarte repede.
Recent 0 pacienta mi-a spus ca mamei sale, n varst de
optzeci de ani, i s-a descoperit 0 tumoare canceroasa. Tumoarea continua sa se dezvolte rara a raspunde la nici un tratament. Dupa ce batranica mi-a citit car!ile ~i ~i-a revizuit viala,
tumoarea a ncetat sa mai creasca, dar nu s-a resorbit. Femeia
ntreab cafe e cauza?
-

Con~tiin!a noastra e alcatuita din mai multe straturi

i-am explicat, - atunci cand se modifica caracterul ~i viziu~ea

noastra asupra lumii ncep modificariJe primului strat al
con~tiin!ei. Daca ncodificarile decurg n mod stabil ~i omul se
dezice de tot ce-i este drag n favoarea iubirii pentru
Dumnezeu atunci ncepe luminarea celui de-al doilea strat. Sa
zicem ca primele doua straturi suntem noi ~i copiii no~tri, pana
la cel de-al patrulea strat sunt nepo!ii, pana la cel de-al ~apte~
lea - stranepo!ii. ~i fiecare strat are 0 inertie a lui ~i e necesar
un anumit timp pentru a-ri purifica n profunzime sufletu/. Tot
ceea ce sim!eau tatal ~i marna noastra, bunicii ~i bunicile
noastre este 0 parte a sentimenteJor noastre de acum, din
aceasta secunda, adica schimbandu-ne noi schimbam ~i karma

vie!ilor anterioare ~i pe cea a parin!ilor. ~i asta nca nu e tot.

Noi traim de asemenea ~i prin sentimente le copiilor no~tri ~i a
viitorilor nepo!i ~i stranepo!i. Eu le-am explicat de multe ori
pacien!ilor:
- Dumneavoastra nu mai vre!i sa trai!i, a!i pierdut gustul
~i sensul vie!ii, dar acestea nu sunt emo!iile dumneavoastra ci
ale copilului dumneavoastra. Toate aceste emo!ii se gasesc
aculll n subcon~tientul lui ~i-i pot provoca moartea. lata de ce
0 parte considerabila a acestor emo!ii se ntorc la dumneavoastra. in adolescen( i-a!i transillis copilului dumneavoastra
aceste emo!ii, ele s-au amplificat n el ~i aculll se rentorc la
dUl11neavoastr.
A~a c schimbati-va nu Ilumai n prezent, ci ~i
n trecut.
- Tumoarea nu s-a resorbit - i explicam eu femeii, fiindca la mailla dumneavoastra programul de agresiune fata
de iubire a patruns pana la nivelul stranepo(ilor din cauza
atitudinii incorecte fa!a de lume. Ea trebuie pur ~i simplu sa
continue sa lucreze asupra sa pentru ca modificarile sa fie cat
mai importante, ~i binen!eles trebuie sa se roage pentru
urma~1I el.
,.
Sa revenim la ntrebarea din bile!e!.
Orice medicamente,
pastile sau interven!ii

\
!:~

l'

"

energetice

influenteaz concret un om cafe a initiat un curs de tratament,

nsa nu ac!ioneaza asupra copiilor ~i nepo!ilor sai. ~i daca
problema ma vizeaza doar pe mine persona 1, ~i nicidecum pe
descendentii, mei , atunci tratamentul poate fi eficient. n ultimul timp s-a nte!it legatura noastra cu urma~ii ~i cazuri din
acestea se ntlnesc tot mai rar.

]94
195

t-

.~u

cu

-+::::::::

~ ~ i1 S.
a:n""'f-1::

--==

.H91.l

.J --

~):ot-;:'"~--

~
5:

u-

---~'"
1

lata de ce eu cred ca trebuie sa neepem sa lucram asupra

noastra. Daca dumneavoastra simIi!i ca modificarile pe care
le-a!i ob!inut sunt insuficiente, n pofida unei munci sporite,
atunci se poate ape]a]a medicamente.
Apropo, 0 doamna rn-a ntrebat:
- De obicei bem eeaiuri speciale ~i esen!e pentru cura!area
organismului.
Recent am citit carIile dumneavoastra
~i
organismul a nceput sa se purifiee. Ar mai trebui sa beau

carIile mele erau ~i rateuri, ~i gre~e]i, ~i concluzii eronate. ~i

daca eu sunt doar intermediarul atunci pe seama cui sa pun
gre~elile? Inten!ionasem la nceput sa-mi public carIile cu
pseudo-nim, dar am hotart ca informa!ia este foarte importanta iar ca eercetator eu nu sunt asigurat mpotriva gre~elilor
~i a ratacirilor. De aceea am ~i decis ca nu ma voi ascunde
dupa un pseudonim ~i acest lucru ma face sa fiu mult mai
sincer.

esen!e purificatoare?
- n principiu organismul singur trebuie sa se debaraseze
de reziduuri, - i-am raspuns eu, - chiar ~i cele mai bune medicamente ~i esente nu su nt altceva dect ni~te "crje". Imagina!i-va ca omul a nva!at sa mearga ~i ntreaba: "Trebuie sa
mai folosesc carjele?"

\?<>

Este oare util sistemul dumneavoastrii

n afaceri? La
dumneavoastrii
n audientii vin oameni de afaceri impor-

.-

tanti?

\?<>

Scrie!i n ciirtile dumneavoastrii

cii sunteti oarecum
ghidat, vi se permite sii primi!i informatia, adicii subliniati
cii sunteti un exec'iJtant ~i nu autorul,

~i totodatii spuneti n

permanent: "Eu am fient, eu am tras concIuzia". Nu

subliniazii acest fapt propria dumneavoastrii
importan!ii?

Da, eu simt ca sunt in mai mare masura executant deciit

autor. ~i a~ fi dorit sa va spun ca eu nu am aici nici un merit,
sunt doar un intermediar ntre cititori ~i ceva de ordin superior.
nsa in sistematizarea cuno~tinIelor pe care vi le-am prezentat
mie nu mi-a ajutat nimeni in mod direct. Am muncit la aeeasta
timp de treizeci de ani. n eereetarile despre care am relatat in

l',1

l
1

'
l'
.,

,,

".,.j

196

Businessul este 0 parte a vie!ii ~i a destinului nostru. lar

luerul
asupra eu-lui permite modificari n toate - inclusiv n
.
afaceri. Oamenii de afaeeri importan!i nu vin la mine la
,consultatii. Ei trateaza oric:'e lucru ntr-un mod foarte prag. rnatic; iar ntelegerea sistemului meu ca un mod de dobndire
',~ banilor po~te fi daunator att pentru sanatate ct ~i pentru
'Portofelul pacientului respectiv. De~i au avut loc ~i unele
't8zuri curioase. La una din consulta!ii s-a prezentat un barbat:
,'." - Ma n!elege!i, eu sunt de~tept, energetic, - mi spunea el,

.'

,am avut bani ~i destul de mul!i, dar acum stau de jumatate de

',1Utn Moscova Tara 0 le!caie. Ma gndesc ca nu mi-a mai
as dect sa ma apuc sa matur strazile. Am Tacut zeci de
:'\

eercari de a schimba ceva ~i-am suferit un e~ec total. E ca un

~estem asupra mea.

197

J
-~

1,~.

~i

.ee
!:lU

~P:H-~:E
7;:g ~u!-

===-

.H9a

Pi'"
- Uita!i-va la dumneavoastra, - i-am raspuns eu, - la caracterul dumneavoastra, la atitudinea fa!a de oameni, fa!a de
sine. Acesta este blestemul dumneavoastra.

Schimba!i-va

~i vi

se va schimba ~i viala.

1
-

Schimbarile dumneavoastra sunt foarte superficiale, -

i-am spus acestui barbaI. - Ambi!iile ~i orientarea catre un

destin favorabil sunt mai puternice dect iubirea. Ca banii sa
vina nspre dumneavoastra

Peste cteva luni barbatul a venit din nou la consulta!ie.

Starea biocmpului - deplorabila.

trebuie ca n plan launtric sa va

ndeparta!i de ei. ncerca!i a doua oara, la modul real, sa va

: schimba!i. Toate acestea var dura acum mai mult timp ~i var fi

Modificarile se produc la dumneavoastra foarte greu.

V-a!i ata~at foarte puternic de vechea viziune asupra lumii ~i
de vechile tabieturi.

mult mai dificil de executal.

Ulterior asistentulmi-a povestit ca amui acesta a mers mult
timp prin camera, vorbind ncet de unul singur.

- Asculta!i-ma, a sa va povestesc ce mi s-a ntmplat, a

neeputel. mi-ati SpllSe viteza mare a tutl/rorproeeselor se

- A~adar, trebuie sa-mi purific de urgen(a karma. 0 sa

ma-ncui n camera a saptamna sau chiar doua. Timp de doua
saptamni voi face foamea. E purin. Ce-a~ putea sa mai faco

pastreaza n decursul a ctorva zile dupa ~edin!a ~i de aceea e

de dorit ca amui sa renun!e la toate ~i sa-~i dedice viala lucrului asupra eu-lui propriu. Ceea ce am ~i Tacul. ~i iata ce-a fast

Ma deconectez de la toate gndurile, planurile ~i regretele.

Simt ca ~i asta e purin. Ce-ar mai fi de Tacut? Cum a~ putea sa-

mai departe. Peste trei saptamni rn-a vizitat cineva. Erau ni~te

mi purific karma? Sa ma spnzur, poateO Nu, e prea devreme.

oameni erora le mprumutasem cu doi ani n urma 0 sum3

mare de bani. M-au gasit n Moscova ~i mi-au dat banii

Nu I-am mai vazut de atunci. Sper, nsa, ca a n!eles corect

n ce direetie trebuie sa mearg. n general, nainte aveam 0

datora!i. Peste nca a saptamna eu m-am n!eles cu

sa-mi mprumute Tara procente a suma foarte mare
Am n!eles ca faz," proasta a trecut ~i am hotart sa-mi
pozi(iile. Am mers la a vrajitoare care-!i face farmece

a banc a
de bani.
ntaresc
ca sa ai

succes. Ea s-a rugat mult lnga mine, ndeplinea ni~te ritualuri,

ma presara cu ceva, mai apoi rni-a dat nisipul descntat ~i mi-a
spus sa-I mpra~tii prin casa. Peste cteva zile am mers la
banca unde mi s-a refuzat mprumutul. lar ca rezultat al acestor ncercari am pierdut ~i banii care-mi fusesera returna!i.
Acum situa!ia mea este ~i mai proasta dect atunci cnd am
venit la dumneavoastra prima data. Acum ma caiesc ~i sunt
gata s tuerezn continuare.

198

...

sovietica fata de "business". Murdarirea pentru mboga!ire ~i jecmanirea celorlalti - iata la ce se reducea pentru
atitudinc

mine no!iunea de' "busirress". Ulterior parerile mele au nceput

purin cte purin sa se schmbe. mi amintesc cum coresponden!ii sovietici i luau un interviu unui miliardar japonez.
Batrnelulin casca de proteC\e ~i ntr-un combinezon de lucru

;p.

~i inspecta unul din ~antierele sale navale:

De ce mai lucrati? - nu n!elegeau coresponden!ii. -

Ooar ave!i a groaza de banio

-

lucra!i,

Acesta e scopul vostru

sa ave!i bani ca sa nu mai

i,.

le-a explicat miliardarul, - dar pentru mine esen!ialul

este lucrul, posibilitatea de a ma realiza, de a fi mai inteligent,
-

1 '
t

199

1
\

QU

"''''=
~~" Po
Q:lf-<E-.

-=

=
H9LZ

.:-.:..

-"...

de a avea un nivel mai nalt de dezvoltare. Banii sunt doar un

produs secundar al muncii mele asupra mea.
Nu voi distrage atentia cititorilor cu discutii despre business. n cercetarile mele esentialul e sanatatea omului ~i a urma~ilor sai. E posibil ca n viitoarea carte sa tratez aceasta
tema mai detaliat.
')<o

uitat ce se ntampla

Il planul

subtil n timpul

d.scutiei telefonice.
n primele 30 de secunde energetica organismului blocheaza influente le negative, ulterior apararea ncepe sa cedeze lent.
0 convorbire telefonica ce dureaza mai mult (je un minut se
poate rasfrange negativ asupra sanatatii. De altfel, orict de
straniu ar parea, cel mai puternic patime~te nu zona capului, ci
zona sistemului genito-urinar.
Dupa 0 convorbire de trei minute

De cateva luni trec printr-o stare de deprimare sufleteasdi. Simt di vor urma ~i nepl3cerile. i;>iele ntr-adevar au
nceput sa vina. V-am citit cartile, lucrez asupra mea. Dar e
ceva n mine, ceva peste care nu pot trece. Care ar putea fi
cauza?
Cu 0 luna n urma m-a consultat un barbat tnar:

Cat de nociv este telefonul mobil?

M-am

')<o

are loc deformarea

- Ma ncearca 0 stare de deceptie pe care n-o pot controla,

- mi spunea el.
- Cu un an n urma at suferit cteva e~ecuri, ~ i-am

mirea fata de sine. Exista 0 Icgitate interesanta. Sa presupunem

ca n momentul respectiv dumneavoastra traiati cu emotiile
care v-au venit dill trecut; sa presupunem ca acestea sunt
emotii de bucurie, optimism, bunatate. ~i acum aveti parte de
neplaceri considerabile, de stres, pe care dumneavoastra nu le

~i, de asemenea, n zona primei

puteti nvinge. ~i atunci dumneavoastra treceti prilltr-o explozie de nemultumire, ura ~i deceptie. Din cantitatea aceasta de

A~a ca, judccnd

dupa toate acestea, 0 convorbire
telefonica care depa~e~te un minut este de nedorit.

emotii agresive dumlleavoastra simtiti doar 10%, celelalte trec

n subcon~tient. Ulterior neplacerile dispar ~i aceste 10% se
pulverizeaza repede la nivelul exterior. n toata aceasta peri-

biocmpului

n zona capu lui, n zona sternului (adica are loc

slabirea sistemului imunitar)

chakre.

explicat eu, - ~i destul de serioase.

Timp de 0 luna v-a llcercat teama, nelini~tea, nemultu-

oada ati trait doar din rezerva de emotii vechi. Peste un ail, n
aceea~i perioada a anului, sentimentele agresive care au trecut
n strafundul con~tiintei urca la suprafata ~i pe fondul
dumneavoastra curat, lipsit de nori, ncep ipohondria, deceptia,
200

,
t~

201

~~

.QU eu

.-+;::::
CE..:...; i:i.
~::Io,):::

O::U--<f-..c:

-=
H9a

J_-

~-~-,..'.r-

;
f~
U

",-

Il

explozii de nemul!umire fa!a de lumea nconjuratoare. Daca

dumneavoastra nu yeti trece de aceasta stare de lucruri vor
ncepe sa se distruga nu numai starea dumneavoastra
interioara, ci ~i sanatatea, ~i afacerile dumneavoastra. Orice
eveniment se ntinde n timp. Ca ~i cum de la el ar pleca
cercuri n trecut ~i n viitor. A~a ca daca a!i avut 0 stare de
ipohondrie uitati-va n trecut sa vede!i ce evenimente au avut
loc n acea zi ~i luna ~i retrai!i-Ie launtric corect. Sa admitem
ca n viala anterioara la varsta de 40 de ani ati nceput sa ave!i
parte de neplaceri ~i nenorociri. Acestea au durat doi - trei ani.
~i n tot acest rastimp dumneavoastra emana!i n permanen!a
emotii negative. Peste nca cinci ani v-a!i mbolnavit grav ~i
ulterior a!i decedat. ~i-n aceasta viala, la 40 de ani, chiar daca
nu ave!i neplaceri, vi se nrauta!e~te starea interioara. Nu se
~tie de unde-~i face apari!ia sentimentul de agresivitate. ~i,
Tacand abstrac!ie de faptul ca n prezent ave!i 0 viziune corecta
asupra lumi ~i ca ncepe!i sa lucra!i asupra eu-lui dumneavoastri!, nu yeti reu~i sa face!i fa!a pana la capat situa!iei.
Aceasta stare de lucruri se poate ntinde pe doi - trei ani. Daca
va ve!i lasa paguba~ ~i yeti nceta sa mai lucra!i asupra
dumneavoastra yeti aVea parte de acela~i destin pe care l-a!
avut n viala anterioara. Daca nu ve!i ceda ve!i avea parte de
doi ani chinuitori, nsa peste cinci ani nu va mai fi nici boa la,
nici moarte.

lar daca ve!i reu~i sa lucra!, la modul serios, atunci

schimbarile dumneavoastra de profunzime vor atinge stratul

'i.
1
,il

vie!ii anterioare ~i peste cateva luni yeti trece peste 0 astfel de

ncercare Tara sa n!elege!i chiar cat de serioasa a fost.
Cu cateva zile n urma am discutat cu un barbat:

Am

fost cu un an n urma la dumneavoastra,

la 0

consulta!ie. Mi-a!i spus ca mi se va na~te un copil. Copilul s-a

nascut nu demult, dar ma ncearca un sentiment

ciudat. A~

vrea sa va uita!i la el.

- E feti!a sau baiat?
-Feti!a.
I-am cetcetat de la distan!a biocampul.
E ciudat, trebuia sa ave!i un baiat. Dupa energetica acesta e
sulletulunui baiat.

DUl11neavoastrami-ati SpliSc voi avea un bat.- mi-a

: zis el.
-

E ceva ciudat: daca sexul copilului

s-a schimbat

n-

seamna c actioneaz un program nociv pentru biat. Dar eu

nu vad nici un fel de schimbari periculoase
copilului ~i nici n biocampul dumneavoas!ra.

n biocampul

"

- Am 0 presim!ire ca feti!a s-ar putea sa moara, - a spus

omul ncet.
- Poate c dumneavoastr sunteti sensibilla un eveniment
care e codificat la un nivel foarte subtil pentru mine, - i-am
raspuns eu - n momentul diagnosticarii vad planuri mult mai
compacte. Sa ncercam sa ne uitam la vie!ile anterioare.
Optzeci - nouazeci de procente ale evenimentelor din viala
noastra su nt defin.ite de ultimele trei - patru vie!i. Pre! de doua
ore am ncercat sa rezolvam aceasta problema. ~i n sfar~it miam da! seama despre ce e vorba.
- ~titi, - i-am spus eu, - cand cercetez biocampul vad
imediat structurile urii, dispre!ului, insultelor, adica agresivitatea n raport cu alti oameni. Agresivitatea

n raport cu sine,

de cele mai mu!te ori este invizibila. ln sa ea dauneaza consi-

i~

202

203

al'

--=
;;

"-';:::;'

~~B-

~u

1XIf-<f-<~

1
l

........

H9LZ

-~
"..

derabil sanatatii ~i destinului.

Dumneavoastra

n celelalte vieti

ati izbutit multe ~i sentimentul importantei proprii a depa~;t

limitele periculoase. Inainte de na~terea copilului vi s-a dat 0
ncercare

pe care n-ati trecut-o.

$i n loc de 0 explozie

iubire ati avut una de deceptie ~i autodistrugere.

de

Ati avut n

viata a treia un fiu, care a murit dupa na~tere. ln cea de-a doua
viata s-a ntmplat acela~i lucru. ln viata trecuta vi s-a nascut 0
fata, dar ~i ea a murit dupa na~tere. $i de fiecare data, dar mai
ales n viata a doua ~i a treia, dumneavoastra n-ati putut pastra
iubirea n cantitate suficienta. ln aceasta viata ati nceput sa
lucrati asupra eu-lui. Situatia s-a mbunatatit cu mult, dar mai
e mult de lucru. Trebuie sa continuati acela~i lucru ~i sa va
rugati nu numai pentru copii, ci ~i pentru nepoti ~i stranepoti.
De obicei n cte vieti trecute dumneavoastra ati suprimat
iubirea, tot n attea generatii viitoare de descendenti va
persista aceasta tendinta.
- Cu ce ar trebui sa ncep? - rn-a ntrebat pacientu!.
- Imaginati-va ca n viata aceasta copilul dumneavoastra p
murit ~i straduiti-va sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu cu
orice preto Atunci fetita va trai. $i continuati sa va schimbati
mult mai temeinic dect nainte.
Exista ~i 0 a treia lege. ln viata aceasta putem sa ne atlam
n acela~i loc n care am locuit anterior. $i atunci ne ncearca
dintr-odata 0 exolozie de emotii de altadata. $i daca emotiile
sunt negative atunci consecintele pot fi imprevizibile pentru
noi. Am simtit acest lucru pe propria-mi piele.
Cu ctiva ani n urma ma atlam la Roma. Intr-una din nopti
rn-am trezit cu senzatia clara ca-mi ies dn minti. Am nceput
sa ma rog dar nimic nu-mi ajuta. Trecuse 0 ora ~i situatia se

204

nrautiitea vertiginos iar mie mi era mai greu sa-mi dau seama
ce se ntmpla. Este foarte greu sa pui un diagnostic cnd te
afti sub intluenta fricii. Desenam agitat cu pixul pe 0 coala de
hrtie ncercnd sa nteleg ce mi se ntmpla. n cele din urma
parca am nceput sa nteleg. ntr-una din vietile anterioare i-am
blamat puternic ~i i-am dispretuit pe oamenii care locuiau pe
teritoriul Italiei. Dreptatea, spiritualitatea, idealurile erau pentru mine' mai presus de orice. $i daca nainte eu atacam un
popor ntreg la nivelul superficial al emotiilor mele, acum
atacul se desfii~ura n stratul de profunzime, foarte periculos.
Este inadmisibil sa daunezi unui grup de oameni prin
agresivitatea ta. Deci acest proces trebuia stopat. Puteam muri
n urma unei traume a capului sau prin dezintegrareacon~tiin-

tei, care declan~a ~i agresiunea. Probabil ca nspre dimineata

era sa-mi ies din min1i. Am nceput llsa sa ma rog ~i sa ma

caiesc ca am blestemat ~i am detestat un popor ntreg. Peste

cinci minute eram lltr-o dispozi1ie minunata, iar peste zece
minut~ am adormit.
Eu nteleg ca nu fiecare are aptitudini pentru un astfel de
diagnostic. Insa .daca ncepem sa lucram cu mult timp nainte
de situatia critica, schimbndu-ne viziunea asupra lumii ~i caracterul, atunci putem trece prin orice situatie cu mult mai

.',

putine pierderi.

"f><>

Cat de importanta

este pentru

0 casiitorie cu nu nia
~
~

religioasa? Daca sotii vor sa se cunnne dar nu au ncredere n

biserica se pot cununa acasa?

205
1

'

..

....--

.~co;
QU

.HQLZ

~---

",-

1
Am studiat biocmpul tinerilor casatori(i pna la cununia
religioasa ~i dupa ~i am observat 0 mbunata(ire a structurilor
karmice. Cnd tinerii se casatoresc

ei vad unul n altul numai

ceea ce e omenesc ~i dependen(a de uman va cre~te cu timpul.

comun so(ii au hotart sa se cunune, n general la insisten(ele

sotiei, al carei sot era un chefliu ~i jumatate. Dupa cununie
>1
sotul chefuie~te tot ca nainte, n schimb sotia i accepta mult
mai u~or ~i cu mai mult calm ie~irile.)

Cre~tinismul se bazeaza pe faptul ca iubirea pentru Dumnezeu

e mai presus decat oricare va lori umane iar rstigllrea lui
Hristos a demonstrat acest lucru. Asupra sentimentului iubirii
Il,1
1.'

la Hristos nu a putut influenta nici tradarea, niei jignirea. ~i

nici moartea fiziea. ~i cnd n procesul comunicari i sutletelor

a doi oameni cafe se iubesc e prezent ritualul adresrii ditre

'o

Avntul sentimentelor atrage dupa sine suferin(ele: dar

e posibil ea prin rugaciune sa prentmpini tumultul suferin(elor?

Dumnezeu acest lucru i ajuta sa vada Spiritul Divin n fiecare

1
,J

~.

l'

din ei ~i sa diminueze dependen(a de tot cc e omenesc.

nseamna ca vor fi mai putine certuri ~i inlidelitali conjugale.

Un om se sim(ea naripat de iubire, de senti mente frumoa-

tradari ~i ofense. Ceea ce nseamna ca ~i copiii vor fi mai

se , ns iubirea -a ramas tara rspuns, selltimentele - nerealizate; ~i atunci el le-a transpus pe toate n crea(ia sa ~i a

sanato~i.
Aprapo, un cunoscut

devenit fericit.
Altul s-a ndragostit,

mi-a povestit ca sotia a nceput sa-I

n~ele ~i nu au adus-o pe drumul cel drept nici un fel de batai

sau vorbe bune. Au mers la biserica ~i s-au cununat. Dup}
cununie lucrurile au reintrat n albia lor normala. A~a ca Il
multe ritualuri, care noua ni se par deseori lipsite de sens,
importan(a launtrica s-a pastrar pna n prezent. De~i am vazut
~i familii care s-au destramat dupa cununia religioasa ~i care
aveau ~i dupa cununie 0 graaza de probleme; toate acestea dill
cauza c sotii vedeau n cununia religioasa doar un ritual

dar nu i-a mers n iubire ~i s-a

spnzurat. ~i ntr-un caz ~i n altul e vorba de suferin(e.

Suferin(e care nsa sunt total diferite ca nivel ~i calitate.
Yom suferi ntotdeauna. nsa daca iubirea omeneasca a nceput
sa treaca n cea divina atunci omul, suferind, devine fericit ~i i
face ~i pe altii ferici(i.
lar daca iubirea omeneasca s-a nchis n sine atunci
suferin(ele devin chinut'l insuportabile. ~i atunci omul e nevoit
sa se condamne la nefericire pe sine ~i pe altii.

frumos ~i la moda, tara a-~i da osteneala sa se schimbe launtric

~i orientndu-se ca ~i mai nainte spre valorile omene~ti, lar dit

prive~te locul n care preotul oficiaza cununia - eu cred ca
acest lucru nu este relevant. (Aprapo, mi-am amintit nca 0
istorioara despre cununie. Dupa ~aptesprezece ani de viata Il

206

207
1"
...

.QU

iHiig.

~,

Astazi, nainte de a dicta textul cartii a cincia am stat

.
,
doua ceasuri langa telefon. A~teptam sa ma sune cei care
fusesera la seminarul precedent. Va prezint toate aceste
ntrebari ~i raspunsurile mele.

IL
,1

Primul telet"
Pacientul
avea probleme
cu vederea,
intestinul
~i
sistemul uro-genital. N-a avut loc nici 0 schimbare,
de~i
trecusera doua luni.

Al dai/eu telefon.
0 femeie tanara spune ca i s-a mbuntatit starea
siinata!ii iar caracterul i-a devenit mai maleabil. Are nsa
probleme cu un tanar. 0 clarvazatoare i"a spus ca baiatul
este blestemat,

-='=

H9LZ
u,

\
1

'II
Ii'

" ---

a::IE--E <:: ~

A~ fi vrut sa allu de la dumneavoastra., - spune fata, -

daca mai pot continua rela!iile cu acest mnar?

-

Eu nu am dreptul sa va ofer astfel de sfaturi. - i-am

raspulls. - A veti Incredere n sentimentul dumneavoastra.

- Bine. ~i mai am 0 ntrebare. Cu doua saptamni n urma
cinele meu a avut un acces de epilepsie. Pna acum cinele

l'

n-a avut nici 0 problema cu sanatatea.

-

E mascul sau femela? - 0 ntreb.

'1'1

l'
J
!Ii

III,
l,l,

Ave!i anumite schimbari - i spun eu, - ~i destul de

semnificative. Vreau sa va previn nca 0 data: cu ct mai mult
va concentra!i dumneavoastra asupra rezultatului dorit, nce-

peti sa va emotionati, sa va temeti sau sa va ntristati, cu att e

mai rau pentru dumneavoastra. Concentrarea nu trebuie sa fie
un impediment pentru iubirea din sullet. Va rog sa ma credeJ:i:
sanatatea sulleteasca e mu/t mai importanta dect cea fizica.
Daca sulletul s-a nsanato~it atunci ~i corpul se va nsanato~i

mai devreme sau mai tarziu. Concentrati-va

nu asupra ndepartarii bolilor ~i problemelor fizice ci asupra propriilor

schimbari, asupra rezolvarii corecte a acelor situatii, care v-al!
fost date astazi.
208

- Femela.
~ Spulleti-mi cum 0 cheam, - 0 rog eu.
Fata mi spune numele ca!elei ~i eu cercetez de la distan!a
biocampul acesteia. Vd n zona primei chakre, adica acolo
unde se alla organele genitale, 0 foarte puternica deformare a
biocmpului. Da, progresul de autodistrugere e~te foarte puternic - 0 agresiune ln cre~te mpotriva iubirii. Insa blocaJul se
instaleaza n zona capului. Cauza e, binen!eles, stapna. V 1ziunea ei de profunzime asupra lumii i s-a transmis cinelui ~i
s-a amplificat, tot a~a cum aceasta se amplifica la copii.
- Eu v-am explicat doar la seminar ce nseamna ata~amentul pentru idealuri. Nu e vorba numai de permanentele
preten!ii fa!a de lumea nconjuratoare ~i fa!a de sine, cnd
209

('
\.
t1':
;f"<
i
8'

-!

QU

~.;::::

i2"ij&

~
!:C!-f-<.E;j

-=
-

l~9a:

III'"
scopul principal nu mai este acumularea de iubire n suflet ci
un ideal schitat n gnd. Aceasta nu e numai incapacitatea de a
accepta tradarea, prabu~irea idealurilor, destramarea planurilor
~i a sperantelor. Dependenta de ceva anume genereaza frica de
a pierde ceea ce ne este drag ~i face sa ne dezicem de iubire
pentru a ne pastra idealul. lata deci ca n ultimul timp ati
nceput sa va temeti pentru viitorul dumneavoastra ~i ati supus
unei analize ~i ndoielilor posibilitatea de a continua relatia cu
tnarul barbaI. Ati visat la ceva nsa primiti cu totul altceva. n
interior simtiti atraClie pentru el. Daca yeti urma chemarea
iubirii puteti sa aveti parte de suferinta n relatii ~i idealuri. ~i
dumneavoastra ncercati sa salvati situatia la suprafata, nimicind-o n viitor. Con~tiinta dumneavoastra ncepe sa anihileze
iubirea. ~i procesul acesta se amplifica n cinele dumneavoastra. Con~tiinta este blocata prin intermediul problemelor
din zona capu lui.
Va mai amintiti de 0 legenda din Grecia antica? Zeul
suprem Cronos ~i-a mncat copiii pentru ca i fusese prezis ~a
va fi nvins de fiul sau. Unul dintre fii sai, Zeus, a fost ascuns,
a ramas n viata ~i I-a nvins pe Cronos, tatal sau. Cronos
nseamna timp. n Univers timpul genereaza tot mai mult
spatiu ~i mai multa materie. Universul ~i large~te tot mai mult
limitele ndreptndu-se vertiginos napoi, spre origini. ~i n
Univers se acumuleaza tot mai multa iuhire care ncearca sa
nvinga timpul ~i n cele din urma il va nvinge. Agresiunea
fata de iubire n sufletul tau e ntotdeauna 0 agresiune fata de
descendenti. Cronos ~i ucidea copiii fiindca pentru el con~tiinta prevala asupra iubirii. Nu va asemuiti lui, nu va ucideti
viitorii copii.
210

n relatia cu un barbat ar trebui sa va intereseze doar un

singur ILicru:va place acest barbat sau nu? Dacii yeti lupta
mpotriva sentimentelor va veti schilodi sufletul.
Aceasta - n primul rnd. lar n al doilea rnd: fie omul
.' iubit blestemat ~i de 0 suta de ori, nsa dumneavoastra,
..
,

ndreptndu-va launtric de la uman spre divin, il veti vindeca

de toate bolile ~i blestemele. Ceea ce noi numim "blestem",
boala"'sau nenorocire" nu este altceva dect rezultatul pro~Ieme)or de ~rofunzime Il caracter ~i n viziunea asupra lumii.
Dumneavoastra

nsa ~titi cum pot fi schimbate viziunea asupra

lumii ~i caracterul.

.-

Al treilea telefon.
Suna un barbat $i vorbe$te despre starea sa.

t,

- Am actionat ntocmai cum mi-at; spus, nsa la putin

timp dupa seminarul dumneavoastra
am avut un accident
de ma~;n;i. lar acum am neplaceri
E straniu, - ma gndeam

~i mai mari.

eu, cercetndu-i

biocmpul,

arata destul de bine. Starea lui interioara e mult mai buna dect
cu doua-trei luni n urma. E vorba de 0 gre~eala dar eu nu nteleg unde. Barbatul continua:
.
-

La 0 luna dupa seminar mi s-a nascut un fiu. Nu are nici

!;
Ij,
~.~,

un fel de probleme.
Cercetez biocmpul fiului ~i totul se clarifica. Sunt posibile
moartea sau anumite nenorociri. Programul de autodistrugere

de vreo ~apte ori mai mare dect limita mortala. Prin de putere
211

.QU eu

~;::::::

fi

f3.;.; 8-

aH-"'~.E

""

=--==

H9LZ
.'
;.':t-L~,-","-

','"

-"'"
trufia, adica baiatul nu va putea accepta nici 0 neplacere sau
un e~ec. Orice situa!ie traumatizanta
rea iubirii, ci cu nemul!umire

se va solda nu cu pastra-

rigida fa!a de sine ~i cu lipsa

dorin!ei de a trai. Baie!elul trebuie nva!at sa traiasca din iubire

~i s-o sai veze cand toate cele laite se aduc de rapa. ~i fiindca
trufia se mo~tene~te de la tata, acesta trebuie de zece ori sa-~i
distruga stabilitatea valorilor umane, ca Tacand fa!a acestor
ncercari sa-i indice fiului 0 direc!ie corecta. i explic toate
acestea tatalui.
- Reac(ionati acum mai mult sau mai pu!/il corect la
situaiiiie care ao aparut. Purificarea are loc, de~i destul de lent.
nsa pentru a va purifica baiatul toate acestea sunt insuticiente,
iata de ce situa!ia nu se mbunata!qte,
ci dimpotriva. V-am
spus n cadrul seminarului ca e greu sa murdare~ti karmic Lill
copi 1, dar nici sa-I purifici nu e u~or. Cum se face acest lucru
v-am explicat, a~a ca trebuie sa continua!i lucrul.

'$

l
'
l,
,

- Ma n!elege!i, - i explic doamnei, - ntr-o astfel de

situa!ie omul sau se schimba radical, sau nu se schimba deloc.
./Aici nu e vorba de un magazin n care a!i achitat banii pentru
200 grame de salam ~i I-a!i primit. Trecerea de la logica
tlmana la cea diVina e foarte dificila dar ea e necesara ~i
jumata!ile de masura nu-~i gasesc aici locul.
- Bine, 0 sa-i transmit, - continua pacienta, - 'mai am
nsa 0 ntrebare. Le-am adus parin!ilor mei car!ile dumneavoastra ~i le-am vorbit ~i despre sistemul dumneavoastra.
Ulterior a nceput sa ma doara 0 ureche ~i era cat pe ce sa
raman Tara auz. Medicamentele

11ll-miajuta. Exista vre-o lega-

tura ntre aceste doua ntamplariry

- Da, exist. n plan launtric v-a!i stresat pu!in parin!ii
cand le-a!i adus car!ile.
V -ati simtit, ntr-o oarecare msura, superioara lor.
"Eu toate acestea le n!eleg, iar ei - nu". Senza!ia launtrica

"

ca sunte!i superioara cuiva e deja 0 agresiune fa( de cineva.

lar cand acest lucru se raporteaza la persoanele iubite - paria!i,
copii, sol - aici ~i avantajele ~i dezavantajele de amplifica de

cateva ori. Se declan~eaza atunci agresiunea,

care se transfor-

Il

Al patrulea telefon.

l,

Suna 0 doamna care are probleme

cn nepotica.

1
1
II~

Il

- Situa!ia s-a mounata!it pu!in - ii spun eu, - de~i analizele sunt foarte proaste. Fiica dumneavoastra n-a renun!at
luntric la preten!iile fa!a de 50!.
- Da, - e de acord doamna, - a deveni! mult mai maleabila, nsa cateva lucruri din comportamentul
de ea nu le poate accepta.

,~

Il' 1

'1

212

barbatului fata

ma ntr-un program de autodistrugere, blocat la randul sau de

durerea din ureche. Informa!ia din caI1i este foarte serioasa.
Poate fi periculos sa mpingi pe cineva brutal spre aceste
lucruri. Carte~ de la dumneavoastra va fi luata cu interes acum
cand se va observa ca v-a!i schimbat n profunzime. Pentru a
va schimba eu-I uman e necesar pentru nceput sa va
convinge!i pe dumneavoastra n~iva ~i nu pe parin!i.
Apropo, nu demult eu am descoperit una din cele mai
periculoase

surse ale trufiei: atitudinea aroganta fa!a de cei pe

213

.-QU

oe:':R
~~~B

cu

..

~
~

~-

JUl~

--~--

':'1
1

.1

.1

care i iubim. Noi ne iubim nt 0 td eauna panntll

.
<
-' ... y'
COpll1
1auntric, indiferent dacii ~tim acest 1ucru. Daca- .-atl
.
. umilit
,
,.

. Iogica

'"

l'Iii

III

gand, daca v-a!. considerat superioarii piirintilor

1

Il

;1'

'

Il!

attea on cat d'e penculoase sunt preten

.
-'
! iile fat'.a d e panntl
eu
am n,e
t 1es '111ce constii sensul profund
1
"
a porunclI ", blbhce'
.
- ~.. pe ma ma ta".
C II1Se~te
pe tatal
t
"

!-'
?

.umai ca nu
vrea sa se uite la televizor ~i sa citeasca pove~ti
.
1

sa ~t.!.
ca~
"

: clar nu vrea nici macar sa vorbeasca. Cu ct dumneavoastra

trufia dumneavoastrii depii<e<t

y y e d e cateva on:.'nlvel 1 d .
'
a m.s.
.
Ce. care din copiliirie nu-~i permiteau , ,
~ de
s
a
gan
easca
rau
d
spre
.
.
-'
panntl,
nu aveau fricii de ei nu erau 1II1gu~lton
.
'.
cu'
e., nU-1
.
'
.d olatnzau,
nu-. detestau ~i I1ICI
" nu erau arogantl . cu ei au de
"

,
.
~.
cateva on .' ma. multe ~anse dect ait".11.,,'
nu demult, viiznd de
.,

programul se va declan~a ~i-l va ucide. lata de ce el nu

. veti vorbi ~iveti gndi mai putin, cu att mai bine va fi pentru
copil. Cunoa~terea rationala a lumii este nociva pentru el, iar
.

cea senzoriala este necesara. Dati-i ni~te creioane colorate ~i

lasa!i-I sa se joace cu diferite game coloristice - deja acest

) lucru ii va fi de folos. ~i mai are nevoie de muzica ritmicii, de

, ct mai multe proceduricu apa ~ide ie~irin natura.
- Dar de ce ~i mu~ca uneori minile?
- Prin intermediul minilor la copil se dezvolta activ aptitudinile ~i con~tiinta. n momentul de fata minile sunt pentru

'i
l',

':
t
f

'Po>

"'?!

1/'

l,
,l,

Al cincilea telelon.

- Starea nepotului meu e m u It mal. buna,

- - spune
. ,.
.
~emela, - mamte nici nu voia sa dO
ISCU t e Jar atunci c'an d" Il
,
clteam pove~t nu vroia sa asculte '
,
~I ne astupa g u ra cu
,
mana, era de necontrolat . NI' CI acum nu vrea sa ~scu 1te ce-i
citim nsa ne roaga mereu sa- Ca n t am. ar cand u'C
'
1
1 am
.
cuvlDtele el ni le aminte~te.

.
~titi, - i S pun eu , - la fil' ca d umneavoa s t ra- onentarea

ciitre con~tiin(ii este de zece ori mai mare d

'

eca t onentarea spre

.
iub' Ire. ~. de. asemenea, nivelul or goliul .
ul' ln ten or este extraor"',
.
d'lI1ar de mare~ AgreslUnea subcon~tientii a copilului fatii d

s.~e este 0 data ~IJumatate mai mare dect nive lui let',

al. Insa
atat tlmp ct con~tiinta lui e ncetinitii a ces t program se allii n
stare de repaus. Dacii veti nce p e 'sa-.
.
-'
d ezvolta!. gndirea

214

el 0 adevarat sursa de pericole. Deseori copiii se bat cu minile n cap sau cu capul de perete - cauza e una ~i aceea~i.
Orict de greu e sa depa~e~ti importan(a con~tiintei, totu~i,
putin cte putin, trebuie sa continua!i drumuL Alta cale nu
exist.
Femeia a nchis telefonul ~i eu m-am gndit ct de periculoasa este necunoa~terea legilor universale pentru orice
societate sat: stat. Din prime le clase i nvatam pe copii logica,
analiza ~i ne grabim sa le altoim gndirea rationala iar mai
trziu ne miram: de unde vine ura ~i agresiunea fa( de alti
oameni, sinuciderile ~i depresiile. n clasele primare copilul

are nevoie n primul rnd de teatru, muzica, desen, not,

excursii, de cunoa~terea lumii n imagini. Ca sa nu mai vorbim
de perceperea corect a vietii. lar orientarea spre valori,
nsu~it n copilarie, se schimba greu ~i chinuitor. Noi uitm ca
aceste orientri sunt ntrite nu numai n gndurile ci ~i n
sentimentele noastre, ~i n emotiile noastre n profunzime. Ni
215

.-

CI E.. +---~

QU

~~~.

t:-<

U9ll

se p:re a daij ne shimbam gndurile atuni ne shimbam ~i

'il
l,

Il
1
1
III
1

nOI 1I1~lI1e. doar peste 0 perioada de timp observam u

$~
nedumenre a, de fapt, n interior nu s-a sdlimbat nimi U
gnd trebuie sa fie reluat de sute ~i sute de ori ~i sa fie ~tar;;
pnn fapte a ulterior sa fie urmat, la nput, de straturile de
su?rafala iar apoi de le de profunzime ale sentimentelor.
Gandunle ~I sentimentele
a p arent ata
e
' t d e eJemere, au 0
y .
'
.
strutura
bille stabilita
~i 0 imensa
inertie
.
C
y .
. . y I e mu It mal greu
sa al de a fae u ele det u wrpul fizi.

ill

'b'o

'"

1
"II,
!,i
1
"II

1
1

Il:,
1

,1
Ii'

Se mai poate shimba va"

Se poate. Ur n avion ~i vino sa vorbim.

n l mai bun az pot sa vin doar pentru 0 zi. Nu e posi-

bil sa realizam 0 ~edinta la telefon?

- Ai 0 atitudine neserioasa fata de ea li-am wmuniat eu. neara, totu~i, sa vii aid.

M-am gndit a daa va putea veni maar pentru 0 zi atuni

mai are 0 ~ansa de supravietuire. E vorba ntr-un fel de nde-

partarea de afari, de bunastare, ~i astfel dependenla de

fericirea omeneasca se va diminua.
Cnd a ajuns, amiulm-a ntrebat um trebuie sa lureze.

III!I

Mi-am amintit de na un telefon, de aum teva zile. Sa

.
va povestes la nput preistoria astui telefon.
Am vorbit n urma u trei luni u un unosut de-al meu.
-

$tll, starea ta s-a nrauta l it brus , -

(Cunosutulma
-

1
'1

.
I-am spus.

suna din ait ora~)

Ei, ~i -am mai fikut? - mi-a raspuns vesel amiul.

Deamdata nimi, dar judend dupa to at e, 1. se va
1
.

111amp 1a va n viitor. Tu ai realionat deja launtri la situatia

't'
.
are se va ntmpla peste trei luni.
l'
-

Adic, voi avea n toamn ceva neplceri ~i eu nu v

01
fa t;a.at -' lI1ran. .1or? - E ~i mai rau . Judee ,
. toate, tu
a
ild
upa
d
'
.
.
vel da lovltura: lar launtri tu deja ai dat. Dependenla de un
destll1 favorabJ!, de aptitudini ~i idealuri a cresut brus ~i,
respetJv, a resut ~i agresiunea subwn~tienta.
- ~i mi se poate ntmpla? - s-a interesat el

- ln azul tau nu e vorba de boala, i mai degraba de

moarte, - '-am spus amiului.
2]6

Trebuie sa stai singur cateva ore ntr-ocamera goala $i

sa lucrezi a~a curn recomand eu n crti ~i la seminare. nsa

mult mai serios det 0 raai tu nainte.
- Asta e ea line de treUt, dar um sa lurez u viitorul?
- Amintqte-!i n gnd de toate visele ~i planurile tale, de
la le mai m;d ~i pna la le mai mari posibile. npe de la
le mai m;;. Conntreaza-te asupra lor. nara sa-Ii imaginezi n ntregime toata gama feridrii ~i buuriei tale. Trei
treptat la bUUrii ~i mai mari oferite de soarta. Conntreaza-te
asupra feriirii are pentru line este mai presus de ori.
Familiarizeaza-te u ea, simte-te feriit. nara mai apoi sa
redu; ntul u ntul din importanta astei feriiri. Imagineaza-ti a te-ai mbolnavit de SIDA, ai mbatrnit ~i ai
murit, adica fericirea ta omeneasc a ramas, i-ar tu te-ai dezintegrat. $i simte a n aasta dipa tu ai mult mai multa feriire
pe are 0 purtai n tine rara sa banuie~ti maar. Aasta e ea
te leaga pe tine de Creator:

sentimentul

iubirii are nu
217

J'

.<=ou

+:::::::

CI:!

~~BCCf-of-o.E

--=

:.;

u~

III!!!!!!!!!!
==

.H9ll

--

:1
'1

l"

,II'
'1

)i
1'1

l,!
Ir

, if
il

II
,
H

Ii
Iii

1
1

ri

depinde de nimic. Concentreaza-te asupra lui nlaturndu-Ie pe

toate celelalte ~i uitnd de toate. Imagineaza-!i apoi ca toata
fericirea omeneasca spre care ai tins s-a destramat, iar tu ai
ramas n viala. $i concentreaza-te din nou asupra senti mentului de iubire fa!a de Dumnezeu, din sufletul tau. Apoi
imagineaza-!i ca s-a destramat tot ce !i-a fost drag ~i te-ai
dezintegrat ~i tu. $i concentreaza-te din nou asupra sentimentului de iubire fa!ii de Dumnezeu. Revino apoi armonios la
visele tale ~i simte ct de neimportante sunt ele n compara!ie
cu iubirea fa!a de Dumnezeu.
El binen!eles ca s-a straduit sa lucreze asupra sa. Exista
nsa stereotipuri greu de nvins. Noi consideram ca vedem cu
ochii ~i auzim cu urechile. De fapt, noi vedem ~i auzim cu
sufletul. lar creierul ~i ochii sunt doar intermediari. Daca
sufletul nostru e insensibil, atunci noi, vaznd ~i auzind, nu
vedem ~i nu auzim. Daca omul se straduie~te sa se schimbe,
apelnd doar la ra!iune, atunci n cel mai bun caz, nu vor avea
Ie,cnici un fel de schimbari.
Aceasta este, cred, una din gre~elile esen!iale. Omui se
caie~te, se 'oaga, ~i revede viata, dar nu vrea sa se schimbe.
nsa schimbarile bineacatoare ncep numai atunci cnd noi ne
sim!im secundari fa!a de iubire. Cnd ne sim!im total neapara!i
n fa!a iubirii ~i nici nu ncercam sa ne aparam de ea. La
amicul meu schimbarile bineacatoare au ncepu!. Totu~i, s-a
observat 0 anumita frivolitate n revizuirea valorilor autentice.
Cu cteva zile n urma rn-a sunat din nou.
- Lucrez ncontinuu asupra mea, - mi-a spus el, - ~i-mi
dau seama ca sistemul funqioneaza.
- Cum adica? - rn-am interesat eu.
218

- leri seara mergeam ntr-o ma~ina prin ora~. Am trecut

intersec!ia pe culoarea verde a semaforului. N-am observat ca
,0 ma~ina a trecut pe ro~u n ntmpinarea noastra. Ne-am lovit
de ea cu viteza de optzeci de kilometri la ora. Eu stateam pe
locul din fa!a ~i n-aveam pusa centura de siguran!a. nsa pernele protectoare din fata mea ~i a ~oferului au func!iona!. Din
. ma~ina au ramas doar volanul ~i ro!ile, Eu ~i ~oferul n-avem
: nici 0 zgrietura. Cel care a trecut pe ro~u a ramas n viala, dar
e internat la spital.
- Apropo, ave!i acelea~i ata~amente ca ~i el. numai ca la
el sunt de doua-trei ori mai mari, respectiv ~i agreslunea e mal
mare, Daca ar fi fost invers, ma~inile ~i-ar fi schimbat locul.
- Ar fi putut sa aiba influen!a asupra celor intmplate
faptul ca eu mi-am cumparat cu 0 saptamna n urma un
apartament ~i ca a nceput sa-mi mearga bine n afaceri" - m-a
ntrebat
ncrrijorat
amicul meu.
,
0

,-

Am strans din umeri:

- Tocmai despre aceasta am ~i vorbit asta vara. \1ul!i
oameni ~i cumpara apartamente, iar apoi se mbolnavesc sau
mor. Ei COLlsideraca e un deochi sau un blestem cand, de fapt,
~i aici e acela~i mecanism.
- Apropo, - m-am interesat eu, - cum merge cu lucrul
asupra eu-lui tau?
- Da, acum simt ca ncep sa ma schimb la modul real, mi-a raspuns.

M-am gandit cat de puternica ~i de neclintita mi se pare

lumea materiala ce ne nconjoara. $i cat de fragila ~i de
neaparata este ea n realitate. Ni se pare 0 ve~nicie ~i 0 mare
219

'.

,..

+::::::

~~g.

Q~

~!-f-<..<::

r':';.~~

~
;s:
..:
u

-~

--=

H9il'

Ai

1"""

realitate piramida lui Kheops care' a existat nca cu mii de ani

naintea aparitiei noastre. ~i noua ni se pare 0 iluzie ~i bataia
aripilor unui Iluture, sentimentul iubirii care vine ~i se dizolva

ti dai seama la un moment dat ca el ti-e indiferent ~i nu-I

~ai iu be~ti. Ce-i de fiicut daca acest om ti este sot?

n sufletul nostm. Noi spunem: "Iubirea trece", - cnd de fapt

ne trecem noi, zburnd ca fluturii deasupra Ilacarilor. Din perspectiva ve~niciei, iubirea este unic~ realitate iar toate celelalte
sunt doar iluzii. Corpul ~i con~tiinta noastra ne fOr(eaza mereu
sa credem ca adevarata realitate este cea care seamana cu
corpul nostru ~i cu con~tiinta noastra. ~i cu ct mai mult auzim
noi vocea eu-lui nostru autentic, dizolvat ntr-o iubire tara de
sfr~it, cu att mai u~or ne va fi sa pastram ~i sa nu distrugem
acea iluzie, pe care noi 0 numim "realitate",

~
Diferite nivele
lumnare, la altul

ale iubirii. La unul iubirea e ca 0

- ca 0 candela, la al treilea - ca un soare.

De ce depinde viteza de secare a sentimentului de iubire?

cu

Serghei Nikolaevici, nu ma pot nicidecum concentra.

Am 0 stare de irascibi/itate ~i frisoane. Toate mi merg
prost ~i asta tocmai n saptamna aceasta cnd e seminarul. ~i altceva: cnd te straduie~ti sa te ndepartezi de un
om, Wiimaginezi pierderea lui, te mpaci cu gndul acesta,
220

timpul

seminarului

are

loc 0 reorientare

interioara

_a

..
emotiilor de prof U 11ZIme a 1e omu 1UI ~I a e ner geticii sale. Cu cat
.,
.

omui este mai puternic depende nt de fericirea pa~nanteasca cu

att mai greu i va fi sa faca aceasta trecere. ln ,acest caz,
con~tiinta activa I poate doar mpiedica sa faca ~eea ce
trebuie. Pentru a trece mai u~or la iubire se amphficadestabilizarca con~tiintei. Frisoanele launtrice reprezinta teama de a
care-I aveati n trecut. Llpsa de
Pierde acel punct de sprijin. pe
..
.
concentrare, sJabirea memonel, donllta nes t'aVI,ita de a dormi
~.a.111.d ., sunt factorii care contribuie la diminuarea
.
dentei de con~tiill\a, adica de toate valonle umane.

Cu ct IlIbirea depinde mai mult de fericirea omeneasca,

att ea ncepe sa piarda din putere ~i sa se diminueze.

ln

depen-

.'

Cea dc-a doua intrebare pe care mi-ati pus-o ne pnve~te pe

. . .
fiIflpeaz a se alimenteaza cu
noi loti. lubirea lIl11ana care se 111
.'
iubire divina, illsa lIindca omul are 0 dubla natura - n mtenor
,
.
.
divin, iar n extenor, umalla - atuilci es t e cu doua ntele,un ~I
. '.
.
sentimentul de iublre care- 1 mcearca' pe om . EXIsta stratul
,

interior care nu depinde de nimic ~i cel secundar - stratul de

SUP rafata - cnd sentimentele noastre depind de ct de bogat
es t e 0 ~ul , daca este frumos, spiritual, echitabil, cumsecade ~I
.
.
.
faptu l'U1 ca- lUblrea
b U)l"~".) ,ata cum are loc con~tientlzarea
.
.
..
"- nedivina este primordiala. Unul om 1 se mtamp l'a. 0 mIca
.
.
.
. ,
Iublrea
lacere ~i 0 plerdere. El este IraSCIb 1. nemultumlt.
.

.
~mana este oprimatii ~i aceasta i genereaza persoanel respective

0 senzatie

de nefericire.

.
Apoi i se ntmpla 0 nenoroc!re

pierdem

iubire

pe

planul

extenor.

.
.
" nou
~I mal mar e . "1
y. " dm
U rmeaz a a p ol boh .' ~!
22t

.QU

-1-:::::;:

~1js.

~E-E-.E

...

-=-==

H9LZ

,...-

n~placeri ~i mai mari. La nceput se distrug situa!iile, apoi ne

d.strugem noi n~ine. ~i deodata, cand am pierdut prac!ic
aproa-pe tot, inclusiv eu-I personal, toate n jur se lumineazii
de ciildura ~i iubire. Cand venim n contact cu Divinul.
omenescul trebuie sa tie oprimat iar dependen!a de el diminuata. lar atunci cand ne adresam benevol Divinitatii
ar e
,
loc, pentru 0 anumita perioada de timp, tocirea tuturor senti-

mentelor umane, fiindca noi ne straduimsa unim, sa mbinam

mpreuna

umanul ~i divinul, iar acest lucru este inadmisibil.

amui ar putea pur ~i simplu muri daca s-ar permite 0 atingere

brusca a Divinului, Tara a avea pregatirea necesara. lata de ce
cu c! mai mult ~i mai staruitor transforma 0 parte a iubirii sale

omene~ti n iubire divin, cu att mai repede are un intermediar ntre Divin ~i uman. ~i atunci, purtand n sine legatura
cu Dumnezeu, el ~i pastreaza totodata umanul, iar la contactul
cu Divinul, omenescul nu mai piere ~i nici nu este oprimat.
Con~tiin!a ira!ianala se completeaza cu cea ra!ionala. ~tiin!a
:ompleteaza religia. Cu cat mai mult spirit divin acumulam n
sullet, cu atat mai mult e posibila dezvoltarea umanului.
V orbind

mai simplu,

ata~amentul

launtric

fata de sot

dependen!a de tat ce e uman n el ~i, respectiv dep~ndenta d~

iubirea umana su nt exagerate. lar contactul cu Divinul' este

a data 0 pacienta mi-a povestit istoria sa.

- Mi-amur;tfiu], pe care-I iubeam foarte mult, - mi povestea ea, - durerea era atat de insuportabila ca sim!eam ca-mi
ies din min!i. Mergeam ore ntregi prin ora~ rugandu-ma. ~i la
un moment dat am sim!it a~a 0 fericire ~i 0 beatitudine pe care
nu le sim!isem niciodata n viala. mi murise tiul iar sulletul
meu era patruns de senza!ia unei fericiri inexplicabile. Era
ceva atat de ngrozitor ~i de nen!eles pentru mine, ca am
nceput sa ma lupt cu aceastii senza!ie de fericire. lar acum
discutand cu dumneavoastra, mi-am dat seama cat de nedreapta am fost.
- Spre deosebire de lumea tizica, - i explicam eu, - n cea
spirituala totul poate ti ndreptat retroactiv. A~a ca retrai!i
acele cIipe ~i cere!i iertare pentru ca dezicandu-va de iubirea
dumnezeiasca a!i pricinuit rau sulletului dumneavoastra ~i
celui al tiului dumneavaastra. Spiritul divin se instaureaza
chinuitor n om, ~i este, la nceput, nespus de greu sa traie~ti
.conform celar doua lagici, umana ~i divina. Apropo, nca mult
timp dupa aceasta discu!ie eram convins ca evenimentele ce au
loc n planul tizic sunt ireversibile. Ulteriar am ajuns la concIuzia ca lucrurile stau altfel, adica ireversibilitatea evenimentelor nu este nicidecum 0 lege, ci doar 0 regula.

limitat la minimum. E de ajuns sa va imagina!i ca a!i pierdut

ce ave!i mai scump ca va ~i ncearca 0 senza!ie de dezagregare

temerile sale:

~i de pierdere a iubirii din sullet. Daca orientarea spre iubirea

divina cre~te n sullet, atunci stratul superticial al iubirii
umane, legat de ea, se distruge partial ~i senza!ia de nesfar~ita
fericire ~i bucurie se pastreaza orice s-ar ntampla.

- Fiica mea era faarte capabila, tatu-i mergea bine. Avea

chiar ~i aptitudini extrasenzariale. Acum nimic nu-i iese cum
trebuie ~i e proasta rau de tot. Probabil ca a fost deocheata.
Acum nu mai este capabila sa faca nimic.

222

mi amintesc ca la 0 cansulta!ie

a daamna mi-a mparta~it

223

.-

.QU cu

e. iJt;:IXH-'"f-..E
r.:o~'"

Il

1
,

Aceasta nu e deochi, ci puternicul nger-pzitor,

- i-am
rs~~ns eu, - aptitudinile fiicei dumneavoastr
n'am disprut
Illcalen. Ele sunt neopera!ionale pentru 0 perioad de timp, ca
filca dumneavoastr s nasc copii sntO$i. Vznd privirea

nen!elegtoare

Dac aptitudinile ei n-ar fi fost acum limitate, dependen!a de ele putea crqte, $i atunci ar fi nceput s piard iubire
din suflet iar viitorii ei copii n-ar fi aprut pe Jume. Fetita a

l'

a femeii, am continuaI:

'II

!t
'il

fost lsat acum Tar aprare $i e vulnerabil ca ea s tind~ $i

mal puternlc
copiilor.

spre iubire $i acest impuls ea I-a transmis

$i

Femeia ddea din cap in!elegtor. Ea voia deja s plece

cand mi-am amintit de aptitudinile extrasenzoriale:

Apropo, ce fel de aptitudini avea fiica dumneavoastr

planul diagnosticrii ~i al tratrii?

Doamna a zmbit stingherit:

- Aptitudinile ~i le-a demonstrat doar 0 singur dat. Mer'geam cu ma~ina ~i so!ul meu a clcat ntmpltor un cine.
Am iqit din ma~in ~i am vzut cineJe murind. Oraanele i
..

le~lser 1:1afar iar sngele se mpr~tiase pe asfaJt. Fetita s-a

apropiat de cine ~i a inceput s fac un gest n aer de pa;c ar
fi adunat totul la un loc ~i, sub privirile noastre, intestinele ~i
sangele s-au resorbit n interior, coastele
reTacut iar cinele s-a ridicat ~i a fugit.

fracturate

1i

1
1:

"'"

--=

H91.Z

.~

,-

doar diagnostica aceste nivele, de~i totul era mpra~tiat ~i

neclar. Daca a$ fi lucrat n contact cu un asemenea nivel cel
pu!in jumatate de an nu a$ mai avea $anse de supravie!uir~.
Dar cine ~tie cu ce se vor solda cercetari le meleo Aveam 111
tinere!e ciudata senza!ie a unui sentiment luntric: mi se parea
ca aptitudinile mele sunt nelimitate. Probabil ca fiecare ncearca aceste senza!ii n copilrie ~i adolescentii. Ulterior uitam de
ele. Eu lin minte $; simt acest lucru pna n prezent. Nu demult
am mers cu prietenii la 0 baie public. Unul din ei se
schimbase cumva $i nu puteam nicidecum sa n!eleg ce se
ntmpla. ~; dintr-o data totul s-a clarificat.
- Asculta, tu doar ncarun!isei cu totul, iar acum jumatate
din prul tau este negru.
.
- Vezi parul de pe piept- era ~i el carunt- iar acum nu mal
am nici un fir alb.
- mpart~e~te-ne ~i noua aceast taina ngrozitoare, I-am rugat eu, - 0 voi relata cititorilor ntr-una din car\ile mele.
- M-am ndrgostit, nu mai beau, fac sport - mi-a <.'spuns
scurt amicul.
~i din nou mi-am amintit ca iubirea trebuie sa nvinga
timpul. ~i cnd acest lucru se va ntmpla, nu vor mai fi,
probabil, procese ireversibile!

s-au

'f)8

- Da, - am spus eu mirat, - feti!a are capacit!i deosebite.

Dup ce pacienta a plecat rn-am uitat ce se ntmpla n
momentul nvierii cinelui. Feti!a s-a conectat fulgertor la
nivelurile superioare. Conectarea la acestea pentru un timp
defll1lt genera un nivel extraordinar al aptitudinilor. Puteam

224

+:::::::

go:: E
::1 ~
CI

Stimate

Serghei

Nikolaevici,

"'-t:!

v-am citit cartile:

schim-

barile fizice ~i emotionale su nt pIJr ~i sim plu uimitoare,

nsa nu am n continuare
nici un fel de viata personala.
Spuneti-mi, n ce directie ar trebui sa luerez?

225
..

.-QU

+-~-

CE..:...; 0...

CI:I

~:::Iv:::

CClf-<f-<..c:

~
c::

--=-==-=

..::

!!!!!!!!!!!!!!!

H9li:

r":,:,;~"

"',
,l',
1 Il
III:
,
'l' il '

Ati avut 0 dependenta foarte puternica de relatii, de omul

iubi!. Aceasta dependent se manifesta nu ca gelozie, ura ~i

nu sotul ei. Jar judecnd dupa energetica nu este la curent nici

suparare pe barbati, prin care se face purificarea, ci ca lipsa

cu car(ile mele.

dorintei de a trai, ca un refuz al iubirii proprii. Toate acestea

s-au transmis sulletului copilului pe care eu / vd n biocmpul dumneavoastra. Refuzul de a' trai n cearta, tradare,
infidelitate, la copil e mai mare dect la dumneavoastra. Cu ct
vor fi mai bune relatiile
. dumneavoastra cu barbatii cu att mai
daunator

va fi acest lucru pentru copi/.

.
Continuati

sa lucrati

asupra dumneavoastra

~i rugati-va pentru copii ~i nepoti. Un

astfel de mecanism este destul de raspndit: am n vedere problemele
profunzime

din

viata

personala

cauzate

de

orientarea

de

gre~ita a copiilor.

i"
mi amintesc CUm 0 femeie mi vorbea cu uimire despre
problemele sale.
- Sunt rara sot ~i mi cresc singura fata. Ori de cte ori
. ncep 0 relatie, mi se mbolnave~te fiica. Rup relatia ~i fiica
mea se face bine. ~i acest lucru se repeta de fiecare data. AJt
exemp/u, Nu de mult 0 cuno~tint de-a mea mi-a sugerat sa ma
uit la biocmpul prietenei sale.
- Ce s-a ntmplat?
- Iatii fotografia sotului ei: a parasit-o. Se ntoarce uneori,
plnge, i spune ca 0 iube~te ~i iar pleaca rara urma. Toti zic ca
i s-au racut farmece, dar nimeni nu i le poate dezlega.

Da, ea are 0 atitudine critica fata de crtile tale.

Poate fi ajutat cel care a vrut sa se ridice ~i a ncercat s-o

faca,- i-am raspuns eu, - dar pe cel care zace ~i ceresa fie dus
de cineva e periculos sa-i ajuti.
Ct de interesant decurg toate, - ma gndesc.

Periodic primesc sfaturi referitor la car(ile mele.

"Sunt
foarte multe repetari ~i orice caz s-ar analiza, sfr~itul e unul ~i
acela~i: cel mai mult sa-I iubiti pe Dumnezeu." ~i de fiecare
data spun despre car(ile mele ca nu sunt romane despre aventurile cuiva, ci tratate de supravietuire. Fiecare volum vizeaza
sa-i ajute n primul rnd pe cei care au citit cartile anterioare ~i
nu ~i-au rezolvat problemele. Nu am deocamdata puteri sa ma
gndesc la valoarea literara a car(ilor mele. Mai bine sa repet
un lucru de trei ori dect sa-I las rara atentia cuvenita ~i din
cauza asta cuiva sa i se ntmple 0 tragedie.

Am n fata un biletel pe care n-am reu~it sa-I citesc n

timpul ~~dintei. La sfr~itul biletelului e un numar de telefon
scris de fratele unei femei tinere.

'f><o

Obosit, ma uit spre tavan. Informatia nu e disponibila.

- ~i ce nseamnaacestlucru?- e curioasa arnica mea.

- Asta nseamna ca nu pot s-o ajut. Caracterul ei e foarte
dur, trufia e imensa. ~i mai degraba ea este vinoyata de toate ~i

Sora

mea

era

0 admiratoare

nfliiciiratii

a ciirtilor

dumneavoastrii
~i le-a propus pentru a fi citite ~i multor
rude. Nu demult ea s-a sinucis, liisand n urmii un biiietei
de cinci luni. Curn se poate explica acest lucru?

226

227

"

1""

;:;
CI-l'-::=:':"
E..:..;i:i ;;:
~~~.
0

.QU CU

r-.::';~'"

~-~

H9a'

~-

~
Prin inte~mediul grafologiei am ajuns la biocmpul fratelui
.
el, apol la blOcmpul surorii moarte ~i apoi rn-am uitat cum se
desfij~oaraaceasta situatie n timp. L-am sunat mai trziu e
p
fratele acestei nefericite ~i i-am spus ce-am vazut

'Ii,
"II,
Il
III
'1

'/
III

!I',

l,
Il

'1
1
Il
1

- n vietile anterioare sora dumneavoastra ~vea un nivel

imens al trufiei. n doua din vietile trecute, din cauza
pretentiilor permanente fata de sot, i-au murit copiii. Ea simtea
ca poarta n sine programul de lichidare a propriilor copii'
ma. slmtea ca informatia din car(ile mele 0 ajuta, Programul~i
nsa s-a dovedit a fi mai putemic ~i de propor(ii mai mari. n
subcon~tient femeia ~i dadea seama ca nu va putea invinge
mecal1lsmul de lichidare a propriului copil ~i atunci I-a intors
impotri~a sa. Apropo, nici biocmpul copilului nu arata prea
bme. N,velul orgoliului ~i lipsa dorintei de a trai in cazu! unor
e~ecuri este cu mu!t mai mare dect limita admisa. Daca cei
care il inconjoara var gasi inauntru 1lor puteri sa se roage atat
pen~ru el ct ~i pentru ei, atunci ace~tia i vor salva copilului ~i
sanatatea, ~IVIata.

Stimate Serghei Nikolaevici,

nevoie ciirtile dumneavoastrii.

~
citesc ~i recitesc n caz de

La serviciu (en lucrez la

~coalii) nu mii nteleg cn directornl, avem relatii tensionate
de~i sincer IIn-i doresc riinl! Din aceastii cauzii mii ncearc;
deseori crize de negare totalii a capacitiitii mele de a preda.
Am Inat n prezent decizia de a pleca din ~coalii la sfr~itnl
anulni ~colar. Care este canza karmicii?

La dumneavoastra agresiunea subcon~tient fata de barbati

este de aproximativ 400 de unitati. Ata~amentul pentru idealuri
~i ngradirea viitorului dep~esc de cteva ori nivelul periculos. Nu arat prea bine nici situatia copiilor, a nepotilor ~i
stranepotilor. De la douazeci pna la douazeci ~i patru de ani
ati avut foarte multe suparari ~i pretentii fata de barbati, pe
care i-ati ~i detestat. Tratamentul prin njosirea idealurilor nu 1ati annal. lata de ce oricare barbat simte intuitiv in dumneavoastra un peri col ~i ncearca s se apere. Nici dorin!a dumneavoastr de a pleca din nv!mnt nu se explic prin
conflictul cu directorul. Cu ct pedagogul este mai putemic
orientat spre spiritualitate ~i nu spre iubire, cu att acest !ucru
e mai periculos ~i pentru el ~i pentru elevi. Dumneavaastra
mi-ati citit car(ile, nsa nu v-ati putut schimba launtric.
Amintiti-va de relatiile dumneavoastra cu parin!ii ~i ncepeti
de acolo. Retine!i un singur lucru: pentru a va schimba eu-I
dumneavoastra uman trebuie sa ie~i din limitele lui. n plan
subtI omul ocupa ntregul Univers. A ie~i dincolo de hotarele
Unversului se poate numai prin intermediul iubirii fa!a de
Dumnezeu. Asta nseamna c att timp ct nu ve!i anihila
agresiunea fa( de iubire nu va ve! putea schimba n profunzime. Aveti 0 nemul!umire profund ~i fa! de sine. nca din
adolescenta v-au ramas multe pretentii fa! de brbati ~i, de
asemenea, fata de parinti. A~a ca !ucra!i n continuare. ~i cu
ct lucrul dumneavoastra va fi mai eficace, cu att mai repede
se va schimba ~i attudinea fat de dumneavaastra a brba!i!or
~ a altor oameni.
Exsta 0 ghicitoare: "Cum s define~ti a aristocrata
adevarata?" - "Dupa felul cum se imbrac, cum i~i vopse~te

228
229

.'

-+--~-

CI E..:...: i:i.

Su

~~~,g

5:

--=--=

.H91l
-"-'~
unghiile, dupa parfumurile pe care le folose~te, dupa mersul ei
sau dupa felul cum se poarta cu alti oameni?" raspunsul corect
e urmatorul: ,,0 aristocrata adevarata poate fi definita dupa
atitudinea pe care 0 au fata de ea ceilalti oameni".
M-a sunat din ait ora~, cu cteva luni n urma, un cunoscut
de-al meu.
-

Se pare ca situatia mea nu e deloc buna, - mi-a spus el. -

La serviciu am numai neplceri, rn-amcertat cu vecinii, nu ne

mai salutam.
- Ai 0 parere foarte buna despre tine, - i-am raspuns, afacerile au nceput sa-Ii mearga foarte bine. Att timp ct ai
avut doar insuccese fondul de trufie ~i de dispre! fata de
oameni era ca ~i a!ipit. nsa cnd ai obtinut succese mai mari
dect puteai tu suporta launtric s-a activat pe nesimtite sentimentul propriei importante, preluat dintr-o viala anterioara; iar
acum se declan~eaza mecanismul de echilibrare.
Peste zece zile rn-a sunat din nou.
- Biocmpul tau arata mult mai bine, - i-amspus.
- Eu am nteles acest lucru acum doua zile, - mi-a confirmat el, - vecina a fost prima care a nceput din nou sa ma
.

salute.

i~r din acesta a curs sange ro~u

aceasta ?
Acest

lucru e n legatura

aprins. Cum se explicii

cu sufletele copiilor

dumnea-

voastra. E un fel de ,semn ~i nu att pentru dumneavoastra, ct

pentru mine. n timpul consultatiilor sufletele copiilor nenascuti deseori ne fac anumite semne ca sa ne atraga atentia. Ei au
nevoie sa se nasca sau sa se purifice. Acest lucru ma face sa
studiez mai detaliat anumite probleme.
copiilor sa se nasca sau sa se purifice.

pentru

a le ajuta

~
..

Cum pot sa nteleg daca sunt sau nu ata~at de idealuri?

Daca nu pute!i spune "nu" atunci cnd sufletul dumneavoastra protesteaza nseamna ca sunteti ata~at de idealuri.
Daca va sim!i!i incomod sa verifica!i 0 persoana, care va fura
din bani, nseamna ca sunte!i dependent de idealuri. Daca judecati sever oamenii ~i evenimentele, nseamna ca principiile
sunt pentru dumneavoastra mai importante dect iubirea. Daca
aveti. 0 astfel de atitudine fata
, de lume nseamna ca problemele
va sunt asigurate.

Sunt casatorita, copi; nu am. Cu 0 luna n urma mi-am

acut programare
la 0 consultatie la dumneavoastra.
Cu
patru zile n urma am fiert oua tari ~i Ie-am pus n frigider.
Ouale le-am fiert mult. leri am spart unul din auale fierte
230

231
.'l

.~u

+~
CI E..:...:
i:i
~~~.

ea

~
5:
j

--=
-=0::::0:

H9Ll

~~.
""

tot atM d~ repede va disparea acel rau pe care I-a!i mo~tenit de

la stramo~ii dumneavoastra.

Avem mari probleme cu copiii. Sotia mea nsa nu vrea

sa citeasca cartile dumueavoastra ~i nu vrea sa lucreze
asupra sa. Ce-i de acut?
Oaca cineva nu vrea sa accepte informa!ia nseamna ca din
anumite motive el nu este pregatit pentru acest lucru. Nu va
pute!i supara pe so!ie ~i nu trebuie s-o for!a!i sa-mi citeasca
cartile.
$i-n al doilea rand: daca dumneavoastra ncepe!i sa va
schimba!i launtric, mergand n direc!ia corecta, atunci copilul
se va apropia intuitiv de dumneavoastra ~i va depinde mal
mult de dumneavoastra, decat de mama.
Am vazut deseori cum copiii ncep sa se ata~eze mai
puteroic de mama sau tatal adoptivi ~i nceteaza practic sa mai
depinda de karma parin!ilor naturali. Probabil ca din aceasta
cauza exista obiceiul na~ilor de botez. Atunci copilul se poate
sustrage intuitiv "murdariei" karmice a parin!ilor ~i se poate
conecta la karma unui om mai curat.

Cum sa uu depind de omul iubit dac acesta mi place

foarte mult?
nva!ati-va sa vede!i n bine raul ~i n rau - binele, ~i apoi
sa iubiti ~i unul ~i altul concomitent.

~
,.

Cand primul nostru copil a mplinit un an, sotul meu a

primit un post nou ~i practic nu mai trecea pe acasa. Cu uu
an n urma I-am nascut pe cel de-al doilea copil ~i practic
se repeta aceea~i situa\ie. Care poate fi ca uza?
La un an copilul ncepe sa mearga ~i sa vorbeasca. Oaca n
acest timp dependenta

mare copilul se dezvolta activ ~i aceasta nu pune n peri col

sanatatea ~i viata lui. Oaca nsa mama se cufunda n tot ce line

Daca pariutii mei au murit cum pot eu sa-i eliberez de

pacate?

de omenesc, atunci copilul se poate mbolnavi ~i dezvoltarea

lui este ngreunata. n acest caz i se ia femeii sursa principala a
omenescului, adica rela!ia ei cu barbatul. Cand barbatul nu

Tot ce au sim!it stramo~ii dumneavoastra ~i ceea ce ati

sim!it dumneavoastra n vie!ile anterioare este acum codific~t
n caracterul dumneavoastra ~i n sentimentele dumneavoastra
de profunzime. Cat de profund va yeti schimba dumneavoastra

este alaturi nu exista nici primul pas de la dezicerea de

Dumnezeu, omul iubit fiind identificat n subcon~tient cu
Oumnezeu. Absenta omului apropiat de alturi reprezinta 0
njosire a rela!iilor, idealurilor ~i a destinului. Dar pastrand

232

mamei de valorile uman.e nu este prea

233
1

~
~~g.
a::If-f-..s:::
+::::::

cu

....
..::

H9lG"
~

;",.'

bunatatea, acest lucru echilibreaza

mei ~i a copilului.

energetica interi~ara a manimanui. Nu ntmplator copiii mici plng de suparare - acesta

e un mecanism de aparare creat de natura.
Femeia trebuie sa se teama de puterea ei, ~i nu de slabi-ciunea

ei. lubirea nu vine prin intermediul puterii, ci prin slabiciune.

Cand ma ndragostesc mi pierd pofta de mancare. De

ce?
[n planul subtil al energeticii

sentimentul

sexual ~i cel al

foamei arata la fel. Evolu!ia omului consta n aceea ca el trece

de la emo!iile animale la cele umane iar mai apoi
- la cele
divine. Cnd amui se ndragoste~te se emana a cantitate enorma de energie. Concentrarea pe aspectul sexual nu-i permite
sentimentului sa se dezvolte corec!. Cnd dumneavoastra ncetati sa mai mancati, concentrarea pe aspectul fizic, sexual,
scade. ~i atunci sentimentele dumneavoastra se dezvolta ntr-o
direcfie corecta. Adica organismul
corect de existen!a.

trece iutuitiv la un regim

De unde provine puternica mea alergie fata de animale?

Ma pregateam odata sa merg cu un grup de prieteni la
mariile sudice. Acestea mi~unau de rechini ~i baie!ii rn-au rugat sa verific daca vreunul din noi va fi nghi!it de rechin.
- Rechinul il va mnca pe acela care manifesta agresiune
subcon~tienta puternica fa!a de animale, - le-am spus, - vreo
doua persoane din echipa noastra risca cu siguran!a.
Oamenii s-au nelini~ti!.
.
- Ei bine, dar de unde apare a asemenea agresiune puternica fa!a de animale?
- Nici eu nu ~tiu, - am strans din umeri, sa ncercmsa
ne uitam.
Peste cteva minute mi-am dat seama ce se ntmpla.
Pe orice am noi I percepem ca pe a natura dubla: ca pe un
nveli~ spiritual ~i ca pe un corp fizic. Pe animale nsa le
percepem numai ca pe corpuri fizice. Iata de ce, daca noi
manifestam agresiune fa!a de corpul uman, atunci yom manifesta agresiune subcon~tienta ~i fa!a de animale, chiar daca nu
banuiam acest lucru.

..

De ce plang cand sunt insnltata. de sot? Probabil ca

acesta e un lucru rau?
E mai bine sa plnge!i, dect sa ur!i. Daca n-a!i reu~it sa
va nvinge!i pe dumneavoastra n~iva atonci agresiunea se
acumuleaza n mod inevitabil. ~i, eliberndu-se, va va ucide
pe dumneavoastra sau pe so!ul dumneavoastra. Atunci cnd
plnge!i agresiunea aparuta se distruge ~i nu pricinuie~te rau
234

-=

\
~:

i
r
1.

- Ei bine, dar cine manifesta agresiune fa(ii de corpul

uman?
235

~-.L..

QU

E~ ~g

tt::::I~:::

a:a

t-..<:::

...::

---==-=

.H91l

Eu am zambit din nou ~i-am strans din umeri:

Cum cine, fra!ilor? Gelo~ii.

Daca a!i fost gelos in vie!ile anterioare ~i in aceasta via! va!i amplificat sentimente le agresive de profunzime, atunci
pute!i avea probleme cu orice animal: yeti putea avea ~i alergie, ~i boli contactate de la animale, pe care dumneavoastra le
yeti lua mult mai repede decat al!ii, ~i yeti putea fi ~i obiectul
agresiunii din partea animalelor. De obicei, rechinii nu ataca
niciodat un om cafe se atla n barc. Vazuscm ntr-o revist 0
fotografie ~i relatarea despre faptul cum un rechin uria~, iqind
din apa langa un iaht, I-a in~fi'icatpe un tanar care statea langa
bord ~i s-a cufundat in apa. Am cercetat de la distan!a
biocmpul tanarului: ata~amentul acestuia fa!a de rela!ii era de
~apte ori mai mare decat limita mortala.
Peste pu!in am mai vazut 0 fotografie. Un rechin inghi!ise
un barbat sub ochii prietenilor in!epeni!i de frica. Peste pu!in
timp rechinull-a vomitat pur ~i simplu ~is-a retras in adancuri.
Am incercat sa vad in planul subtil ce s-a intamplat totu~i?
~i iata ce se intamplase: barbatul avea 0 dependen!a de
rela!i' de patru ori mai mare decat nivelul mortal. Cand fuses,~
inghi!it de rechin el ~i-a luat att de repede ramas-bun de la
viala, de la toata lumea ~i toate rela!iile sale, incat gelozia lui
profunda ~i agresiunea au disparut ca fumul. Un astfel de om
nu poate fi mancat. Rechinului pur ~i simplu i-a venit sa
vomite ~inein!elegand ce se intampla s-a indepartat. Noi uitam
ca in planul subtil to!i suntem uni!i, ca radacinile copacului.
Noua ni se pare ca manifestam agresiune numai fa!a de un
singur lucru, dar uitam ca atunci cand agresiunea coboara la
radacinile noastre noi incepem sa atacam tot ce e insufle!it ~i

neinsufle!it din Univers. Cred ca n-ar trebui sa uitam aceste

lucruri.
4{)8

l'

Cum sa te abtii de a judeca pe cineva?

Ave!i grija cum vorbi!i.
Se poate spune "murdar ca un porc", dar se poate spune ~I.
"

murdar ca un purcelu~".
Care din aceste expresii apar(ine unui om bolnav ~i care -

celui sanatos?
Eu cred ca yeti in!elege.
4{)8

,-

Prietenul
meu
lucreaza
conform
sistemului
dumneavoastra. El mi-a pus diagnosticul ~i mi-a spus ca
viitoruJ meu este nchis 100%. E adevarat?
Prietenul dumneavoastra gre~e~te. Pentru a vorbi de anumi!i parametri trebuie sa intri in structurile fine ale omului ~i
sa interac!ionezi cu ele luand informa!ia. Acest lucru poate fi
periculos ~i pentru cel care pune diagnosticul, ~i pentru pacient. Asta - n primul rand.
~i n al doilea rand: intreg sistemul meu ~i cercetarile mele
au aparut dupa ce eu am vazut in biocamp~1 omul~' s~ructunle
karmice. M-am strduit mul!i ani de-a randul sa patrund
I~
nivelul acesta subtil dar nu reu~eam nimic. Pentru a afirma ca

236
237

f
t

1
l,

-+::'::::

CI E..:..; j:i.

bu

"'::1...,=

a:H-f-,..c:

lucrezi conform metodei mele trebuie ~i sa parcurgi acea cale

pe care eu am parcurs-o. Iata de ce cnd cineva afirma ca
lucreaza dupa "metoda lui Lazarev" sau gre~e~te, sau face
acest lucru cu un anumit scop. Eu cred ca sunt destul de mul!i
clarvazatori mai buni dect mine. Fiecare nsa lucreaza n felul
sau ~i nu au de ce se ascunde n spate/e metodei mele sau a
numelui meu. U~urin!a cu care sunt defini!i parametrii unui
subiect anume este foarte amagitoare. Am lucrat timp de opt
ani la limita posibiJita!ilor mele dar nici acum nu ma orientez
corect ntotdeauna. Nu v-a~ STatuisa face!i experimente infiltrndu-va n sufletul cuiva.
I-am pus doua ntrebari unei paciente care a venit sa ma
consulte.
Ea mi-a povestit pe scurt ca stul ei nu c~tiga bani, ca se
poarta ca un nemernic cu ea, 0 parase~te des, ca viala cu el ~i-a
pierdut orice sens. Am ntrebat-o:
- Va plictisi!i cu el?
Ea rn-a privit nedumerita ~i, dupa 0 mica ezitare, a spus:
-Nu.
- Va simtiti atrasa de el?
~i dupa 0 pauza scurta, chinuitoare a zis:
-Da.
- Asta-i tot. Plecati.
Vad silueta ei ncremenita ~i n ochii ei nedumerire. ~i
dintr-o data fata i se nsenineaza. Zmbe~te voios. mi
multume~te ~i pleaca.

.H1I1l

..J

r-':'--;::.;::~~-;

~-==

cs;
u

--

')o

Fiica mea SUlera- d e 0 boala

picioarele. Care este cauza?

- grea

ca re i afecteaza

E vorba de fondul de agresiune fata de barbati ~ide trufie un fond care se prelunge~te de-a lungul a trei genera!ii pe linia
feminina. Pentru a na~te un copil ea trebuie periodic sa accepte
njosirea a tot ce e uman din partea barbatului. Practic ea nu
are nici 0 ~ansa pentru a se purifica n acest modolata de ce are
parte de njosiri n fiecare secunda, n portii mici,
da~
permanente. E vorba sau de 0 boala incurabila sau de 0 trauma
serioasa a membrelor. Cu ct parin!ii, mai ales marna ~I bunica vor nvata retroactiv sa accepte njosirea umanului ~i vor
nva;a sa pastreze iubirea cu orice pret, iertndu-i pe to!i ~i
n!elegnd ca nimeni nu e vinovat, vaznd n. toate.
~OI~
Domnului, cu att mai repede fata se va simti mal bine. ~l Inca
ceva. Daca blocajul s-a declan~at n zona picioarelor nseamna
ca n vie!ile anterioare ati fost foarte nemuJtumita de sine, de
situa!ia ~i starea dumneavoastra. Prin urmare e necesar sa va
debarasati de nemultumirea provocata de boala. Boala corpu/ui este un vaccin mpotriva mboJnavirii ~i distrugerii
sufletului.
Am ntrebat-o pe una din paciente : ~ti!i cum este 0 femeie
de IOO%?
- Spuneti-mi, s-a artat ea curioasa.
- E 0 astfel de femeie care ~tie ca so!ui ei n-are dreptate
100%, ~i cu toate acestea i spune: "Sunt de acord cu tine,
iubitule".

238
239

.-

"..-

+:=:::

QU

:i2 ~~ 8~E-<E-<J::

;::
~
(]

=:::l:1lI:=--

U91Z

--

1"'"

~
il

Vreau sa ajut oamenii, dar de cate ori i ajut ncep sa

ma simt prost fizic: am crampe, slabicinni.
Dumneavoastra ajuta(i oamenii nefiind ghidat de iubire, ci
de moralitate, spiritualitate, de idealuri. $i fiecare fapta a dumneavoastra amplifica orientarea spre spiritualitate ~i ideaJuri.
lubirea v-ar putea sugera pe cine trebuie sa ajuta(i ~i cine se
poate descurca singur. Con~tiin(a n acest plan nu este
niciodata exacta.

Sotul meu mi spuue ca u mine coabiteaza doi oameniunul e bun, cumsecade, moral ~i spiritual, celalalt e dur,
ura~te ~i dispre(uie~te. Eu nu am pricinuit niciodata rau
nimanui. M-am purtat tot timpul corect. Ma deranjeaza
doar unele lucruri la oameni. Simt nsa ca sotul are
dreptate. Simt ca su nt duala. Prin ce se explic aceasta?
Dumneavoastra
v-a(i pastrat n profunzime rezerve de
iubire ~i sunteti, un om destul de bun. nsa educatia dumnea-

.
voastra, car(ile citite, v-au orientat n a~a fel ncat (elurile,
principiile ~i idealurile s-au dovedit a fi mai presus de iubire.
Acest proces e n continua cre~tere ~i cu timpul va poate
distruge ~i bunatatea, ~i iubirea dumneavoastra. Retrai(i-va in
gand viala ~i schimba(i-va atitudinea nu numai fa(a de

240

1,
,f
1
!i

evenimente ~i de oameni, ci ~i fa(a de cartile citite, in care

principiile erau mai importante decat iubirea ~i viala. Revizui(i
sfaturile pe care le-a( primit n copilarie ~i adolescen(a. Cu cat
omul e mai armonios dezvoltat, cu atat e mai periculoasa viziunea lui asupra lumii: la nceput doar pentru ceilal(i, ulterior ~i
pentru el nsu~i.
Revolu(ia socialista a fost Tacuta de oameni in general
spirituali ~i principiali. A fost nsa de ajuns sa accepte teza ca
poli ucide n numele viitorului luminos, principiile ~i (elurile
fiind mai importante decat iubirea ~i viala, ca treptat ace~tia sa
se transforme din oameni morali ~i spirituali in calai, iar mai
apoi n jertfe.
Kirov a fost unul din cei mai respecta(i oameni fiindca to(i
ii vedeau principialitatea, cinstea ~i omenia. Am aflat un lucru
care m-a ~ocat. El a dat afara zece mii de familii de intelectuali, in Leningrad, ~i i-a instalat acolo pe muncitori. Pe cei
cu studii superioare i-a cazat in baraci, unde ace~tia mureau.
Daca el ar fi fost mai pu(in principial ace~ti oameni ar fi
supravie(uit.
Ra,boiul din Crimeea era greu ~i cu mari varsari de sangt
n ambele tabere. Comandantul de o~ti sovietic Frunze ( nascut
in actuala Republica Moldova) a spus ca vrea sa opreasca
varsarea de sange ~i a jurat pe onoarea sa de ofi(er ca tuturor
celor care se vor preda le va fi garantata viala. $aizeci de mii
de albgardi~ti au depus annele ~i au fost ulterior macelari(i.
Ordinul nu fusese dat de Frunze, aceasta chiar a vrut sa se
impu~te dupa acest caz. Un om onorabil, indus in eroare, poate
face mai multe rele dect ultima canalie. La baza tuturor
acestor gre~eli ~i rataciri se afla (elurile umane, situate mai
241

,.

1
~
!

T_+:::::

~~aa-f-<1::

Su

!-

i'i:
-
u

aga:
-----

"..'

~\

presus de viata ~i iubire, cnd tot ce e uman ncearca sa

nabu~e spiritul divin.
ntr-una din lucrarile lui Fr. Engels am citit 0 fraza curioasa: "Cnd e vorba de interesele de clasa ale proprietarului,
nu poate fi vorba de nici un fel de etica ~i moralitate".
Trebuie sa ne amintim mereu ca nici 0 valoare umana nu
poate fi scop n sine.
lubirea fata de Dumnezeu na~te iubirea fatii de lumea nconjuratoare ~i oameni.
lubirea fata de oameni e cea care genereaza eticul ~i moralitatea. Acestea, la rndullor, genereaz nobletea ~i idealurile.
Spiritualitatea creeaza familia, aptitudinile, intelectul ~i
destinul favorabil. Iata de ce noi traim, n primul rnd, pentru a
acumula iubire fata de Dumnezeu ~i acest lucru este esential ~i
trebuie sa ne fie ndrumator pentru faptele noastre.
Doar atunci iubirea ~i viata vor fi mai importante dect alte
scopuri ~i probleme. ~i nici un fel de teorii ~i proiecte, orict
de grandioase ar fi acestea, nu vor duce la moartea oameni\or
~i a ntregii omeniri. n alte cazuri ne vom ata~a n permanentii
de ba1i, de principii ~i idealuri, de etic ~i moralitate divi.
nizndu-Ie, ceea ce va cauza inevitabil crahul ~i moartea a tot
ceea ce ne-am dorit ~i pentru care ne-am rugat.

f"f

1.
1

\f

Daca vreti sa va debarasa!i de un factor traumatizant, Taraa

va schimba, veti avea parte de 0 trauma ~i mai mare. Ave!i un
respect deosebit fatii de femei. lata de ce a aparut aceasta
femeie, prin intermediul careia orientarea dumneavoastra spre
divinizarea femeii scade. Lucrnd corect asupra eu-lui, factorul traumatizant ar trebui sa plece singur, adica sau femeia va
deveni \untric mai maleabila fa!a de dumneavoastra sau ~i va
da singura demisia.

i
1

Marna mea sufera de leucemie. mi fiiceam mari griji

pentru ea. La un moment dat nsa mi-am spus: "Daca va
muri nseamna ca asta a fost voia Domnului". UIterior
starea mamei s-a mbunatatit brusc. Aceste doua mprejurari au legatura una cu aIta?
Problemele
dumn'eavoastra
ucideti iubirea
dumneavoastra

mamei sunt legate de dumneavoastra; daca

ncepeti sa va purta!i corect, nceta!i sa mal
cu temeri ~i regrete, atunci ~i starea mamel
se va mbunatti.

1\

Am 0 senzatie
serviciu
anumita
242

de disconfort atunci cnd comunic la

cu 0 anumita subaIterna.
Simt din partea ei 0
agresiune fata de mine. Pot s-o concediez?

Spuneam
pentru

n rugaciunea

mea: Doamne,

ti cer iertare

ca mi-am iubit fiica mai muIt dect pe Tine: Dupa

aceasta flica mea nu mai voia sa triasca. De ce?

1

il

243

f
1

- +~-

~~-ig.
.c:Qt-t I:: ~
U

"'"u

~....

===

il.ga
1"""
Nu poti cere iertare pentru ca iube~ti. Poti cere iertare
pentru suprimarea iubirii, iar cainta nu poate fi transformata
intr-o nemultumire de sine. E necesar sa simti cat mai puternic
spiritul divin in tine ~i in altii, adica nu trebuie sa te dezici de
tot ce e omenesc, ci trebuie in tot ce e omenesc sa iube~ti ~i sa
vezi tot mai mult spiritul divin.

'f>o

Am cercetat biocampul barbatului ~i la inceput n-am inteles

nimic. Din cauza comportamentului sau incorect puteau muri
oameni n alte lumi, in deosebi un pericol mare il pa~tea pe
unul din ei. Problema parea de nerezolvat. Am inceput sa-I
cercetez cu mai multa atentie. Nu ~tiu de ce barbatul se dezicea de iubirea acestor oameni, iar ei tindeau spre el. Fiind la
limita posibilitatilor am incercat inca putin timp sa stabilesc
despre ce fel de oameni era vorba. ~i deodata toate s-au
clarificat. Acestea erau sulletele viitorilor sai copii, dar nu
Tacuti cu sotia lui. Am nteles totul.
- Aveti sotie?
-Da"
- 0 iubiti?
-Da.

Cand eu ~i sotia ne punem inelele de casatorie, imediat

ne ~i mbolnavim. Le scoatem - ~i ne facem bine.
Launtric sunte!i foarte ata~ati unul de celalalt iar omenescul
pune tot mai mult in umbra spiritul divin. Atunci cand va
puneti verighetele procesul dependen!ei de omenesc se ampIifica brusc. ~i fiindca ne ata~am de omenesc, in primul rand,
prin agresiunea fata de iubire, trebuie sa va iertati reciproc ~i
sa vii deziceti de supararile din trecut ~i mai ales de cele dia
perioadele cand vindecarea avea loc prin intermediul injosirii
rela!iilor ~i idealurilor.

'f>o

- Ave!i amanta"
-Am.
- 0 iubiti?
-Da.
- Nu vreti sa aveti copii cu amanta?
-- Nu vreau.
Se pare, totu~i, ca va trebui sa aiba copii.

nurnai ca nu nteleg

'f>o

Mi se ntmpla lucruri aproape mistice, fel de fel de

tampenii aiurite care n-au niei 0 explicatie. Simt ca toate
acestea sunt 0 avertizare,
ntmpla de fa pt?

'1

!
i'

1
Locuiesc la tara ~i am n gospodarie vaei ~i porei. Odata
le dadeam mncare poreilor ~i un purcelu~ se baga oarecum obraznic naintea celorlalti. M-am suparat ~i I-am
lovit cu 0 jordie. Dupa asta purcelu~ul a nceput sa

ce se

244
245

1r

.-

- +::::::
~".

A E..:..:i:i.

cc

"'"u

~~~.

<'f!"

H9a

. ":..L~

1
Il

.11

j'!

boleasca ~i nu-i ajuta nimic: nici ngrijirea sporita, nici

brana suplimentara.
Am mers la 0 baba-doftoroaie
care

Pe Dumnezeu noi il pereepem prin iubire ~i con~tiinta ne

mpiedica in acest sens. lar daca noi nu putem sa indepartam
con~tiinta, s-o "inghe(am", atunci sau nu ne yom putea ruga,
sau rugaciunea noastra va fi lipsita de sens. Daca dumneavoastra cascati inseamna ca nici con~tiinta nu s-a deconectat pna
la capat ~i se desIa~oara un blocaj intuitiv.
Deci, efectul unei rugaciuni este mai mic daca textul ei este
gndit mult timp. Cu ct sunt mai pu(ine cuvinte in rugaciune
~i cu ct rugaciunea aduee mai mult a poezie, cu att mai bine.
n versuri gndul treee in sentiment. Aeela~i lucru trebuie sa se
ntmple ~i la rugaciune.

locuie~te la noi n saI.

Jlli

- mi-a zis ea, - ~iatunci ~iva reveni.

- Pai cine-I cumpara, - i-am zis eu, - ca a ramas din el

Vinde purcelul,

doar pietea ~i oasele.

.1,

Il

la ~i vinde-I feciorului tau, pentru 0 rubla.

M-am ntors acasa ~i le-am povestit alor mei ce mi-a zis

batrana, iar a doua zi, n prezenta rudelor, fiul meu mi-a
nmanat solemn 0 rubla ~i eu i-am vandut porcul. ~i, de~i
dupa asta braneam animalele ca ~i mai nainte, purcelul
acela a nceput

sa se ntremeze

foarte

Savan(ii spun ca electronul este concomitent

~i naltime.

'!Je

1.
"
i

este dispersata in spa(iu ~i timp. Cu ct 0 emotie este mai

puteTIica cu att mai mult ea se prelunge~te din inertie in viitor. Emo(ia dumneavoastra ucidea purcelul, el era receptiv ~i
depindea de dumneavoastra ca stpn. lar cnd I-a(i "vndut"
el a ineetat sa mai depinda de energetica dumneavoastra.

~i de

;-

Ce ne stanjene~te cel mai muIt cnd ne rugam?

~i particulara,

~i unda. Orice obiect, avnd 0 fOl111aconcreta ~i 0 suprafa(a,

este amplasat in timp ~i in spatiu. De asemenea ~i orice emotie
.ff'

Agresiunea fa(a de iubire, incapacitatea de a-ti dizolva

propriul eu uman, de care trebuie sa ui(i atunci cnd te rogi lui
Dumnezeu.

'!Je

aeeea s-a ~i Iacut bine.

Care pacienti sunt tratati cel mai greu?

Acei care in permanen( se tem ~i au dubii.

Acei care vor sa aiba garantii:

- ntr-adevar ma voi sim(i mai bine daca ma voi ruga?
Persoanele a caror con~tiin(a e prea activata din cauza
func(iilor ~i a boga(iei.

De cate ori ma rog lui Dumnezeu ncep sa case. De ce?

246

i
f

repede iar peste 0

lu na chiar i ntrecuse pe ceilalti n greutate

Cum se explica aceasta?

'!Je

~-25 -

l,

il

247

..,

.~u

~;:::::

cu

~"tg.

t'r<:"

a:a-f-<..s::

~
u

=-=

H91i:"
~

,1
il
l,
.
1

III

Acei care au comis crime mpotriva iubirii. Unui am nrait

~i lipsit de orientare i va fi mai greu sa se nsanato~easca decat
unuia onest ~i bun.

Il

"}<o
Il,

[II
1

i)

Tatal meu a fost un om foarte bun ~i onest ~i n-a filcut

rau nimanui. S-a mbolnavit de cancer ~i peste putin timp
s-a stins din viata: nu i-an ajutat nici un fel de
medicamente. mi puteti explica de ce?
0 doamna mi-a ariitat la a consultatie poza unui sfnl.

- A murit de cancer, ~ mi-a spus. - Exista a tendinta stranie: mul!i dintre sfinti mor tocmai din cauza cancerului.
- De ce se ntampla a~a ceva?
Ei nu ~tiau ca nu te poti gandi la tine insu!i cu umilire ~i

Mi-am dorit sa-I vad pe fiul meu mai bun, mai de~tept ~i
mai frumos, ~i cu dit mai mult mi-am dorit acest lucru cu
atat mai nervos ~i mai rau devenea el.
Ati trait cu gandul la idealuri, adica la viitor, ceea ce
nsea;"na ca ati fost n permanenta nemu!tumita de prezenl. Cu
cat mai putemic va ata~ati de idealuri n privinta fiului cu atat
mai repede acestea se vor destrama.
.
Fiecare dintre noi 11poarta n sine pe Dumnezeu. Pe cat
suntem n stare sa vedem spiritul divin ~i sa ne nva!am sa.1
vedem ~i mai mult, pe att ntelegeam cat de frumos e copilu!
nostru acum, n aceasta clipa ~i secunda, ~i cu cat mai multa
iubire avem n noi, cu att mai frumos se face copilul nostru.
Frumuse!ea se na~te din iubire ~i nu din idealuri.
"}<o

dispret.
lsus Hristos spunea:
-'- Eu sunt n Dumnezeu ~i Dumnezeu este in mine.
Adica in El spiritul divin era mai mult decat umanul ~i
ncetase de a mai depinde de ce e omenesc. Eu-I nostru suprem
se regase~te n Dumnezeu ~i Dumnezeu se regase~te n fiecare
dintre noi.
Nemul!umirea superficiala fa!a de sine ~i fata de situa!ia n
care te afli te ndeamna la ac!iune. Nemultumirea de sine, in
straturile de profunzime, dispretul fata de sine ~i umilirea
reprezinta a agresiune fatii de sine ~i umilirea reprezinta 0
agresiune fa!a de iubire ~i Dumnezeu, ~i ea trebuie stopata.
248

i)

III

1:

"}<o

nca

i)

din co pila rie fiica mea nu poate manca

legume,

,
- are 0 alergie foarte puternica. De unde i
f ructe , verdeturi
se trag toate acestea?

n doua vieti trecute ea a locuit n India ~i a fost vegetari ana. Orientarea catre valorile spirituale a devenit periculoasa. Pentru a supravietui se dezvolta a orientare sporita catre
valori materiale, pamante~ti.

~i cu cat parintii vor ridica retroactiv agresiunea fa!a de

iubire - atunci cand erau vindecati prin njosirea spiritualitatii

t~.

249

tf"~

'q
i.
1(.

ea
::OU
...;.

et!"'

H9ll'

--r-

,..

- cu att contactul cu valorile spirituale va fi mai

periculos

pentru

pe

feti\.

'{)e

Am
sot

visat

dar

un

des partit

ncep

cand

am

cu nceputul.

A veam

allat

n~ela.

ca

ma

pe jumatate

orb, nentelegand
~i-i spun

nimic.

Ma

bucur n

totul

dis pare.

Cum

sunt

picioarelor,

poate

treptat

voastra

vare

mai

iubit

con~tiinla
mult

fi explicat

toate,

oferta
ar

mbolnaviti.

data

fi trebuit
n

somn

zona

de

so\Ol

minilor,

cea

acest

i?i

Nt1 trebuie

sa deterll1inati.

vis?

iubirea.

con~tiinlei

murili

Vi

s-a

este

con~tiinta

de
n

- de

oferit

spiritualitate,
pentru

infidelitatea
iubire
cel

mai

ncetinita

dumnea-

portita

de

sOtului.

~i, judecnd
bun

caz,

~i e mai

salN-ali
dupa

ncercare

n continuare.

.'

Su nt bolnav de epilepsie. nca din copilarie, de cand ma

tin (Ilinte, ma chinuiesc n permanenta
starile de
deprimare. Cand ncep sa ma rog simt n jurul men un
cerc nchis. De ce?
.
Deceplia este, n profunzill1e, 0 nemultumire

fala de sine ~i

de soartii, adica e 0 perpetuaagresiune fata de iubire.Epilepsia

u~or

sa

este rezultatul unei depresiuni de profunzime. Trebuie sa te

rogi lui Dumnezeu atunci cnd te-ai dezis de tot ce e omenesc.

~i a fi sanatoasa.

Lucrati

va

- iata de ce aveli acum ~ansa de a supravielui

'{)e

Cum se poate determina cat de eficient lucrezi asupra ta?

de toate problemele, ell1otiile, temerile ~i decepli,ile.

Daca omenescul v-a acaparat destul de mult puteli ncepe
cu un antrenament mental. Puteli repeta:
Totu-i creat de Dumnezeu ~i eu accept n suflet acest

lucru. Eu nu conduc pe nimeni ~i nimic, nu-mi fac emolii penTru prezent, nu ma tem de viitor. Nu ma deranjeaz absolut
251

250

sa

faci fala ncercarii de a pastra iubirea. Ali trecut cu bine de

aceasta

cea

- de

felei, nlelegerea

nsemne

prin

sau,

destinul

aptitudini,

sa

~i v-ali dezis
sa

pentru

a nceput

dect

- destabilizarea

acceptat

de

intelectul

con~tiinta. V -ali
adica

legate

Lucrez asupra mea dar nu sunt nici un Celde schimbari.

Cum pot determina cat am Jacut deja?

'{)e
Aptitudinile

.ca

n sfii~it te-am gasit. Siava lui Dnmnezeu!

deodata

Senzalia
.
1 b-

Nu

schilod,

de bucurie

fala de dumneavoastra.

un

I-am vazut n vis: ara maini, Cara picioare,

plng

0 au oamenii

spiritu\ divin este prezent n toate este un semn ca sc 1Im an e

bineracatoare au nceput.

demuIt

somn,

care

'{)e

Sa

vis ciudat.

ne-am

Dupa starea launtrica a dumneavoastra ~i dupa atitudinea

pulin

--

.=,
~u

Cle:':',
0::::::145

d!:'

Qf-<f-.E

~
~
u

:::=:0:::0=::

U9LZ

-l
nimic. i iert pe to!i. n sufletul meu e bucurie, lumina ~i iubire.
Pentru primul pas acest antrenament e destul de eficient.
'f>o

SotuJ rn-a Jasat cu copii mici. Copiii au crescut ~i spun

ca au fost tipsiti de copilarie ~i ~i blameaza tatiil. Ce sa le
spun?
La copiii dumneavoastra dependen!a de amui iubit, de
idealuri ~i rela!ii a depa~it cu mult nivelul periculos. ~i ei puteau fi salva!i prin njosirea rela!iilar ~i a idealurilor. Daca nu
ar fi fast lipsi!i de copilarie, Ii s-ar fi luat viala. Cand var n!elege aceste lucruri eu cred ca ei ~i var ierta tata!.
'f>o

leri am auzit ca n Rusia a nceput 0 epideme de

tuberculoza, ntr-o forma noua, care nu raspunde la nici
un tratament. Pentru cercetari sunt necesare sume enorme
de bani, care lipsesc. Ce ar putea face n acest caz tiecare
din noi?
n planul energetic tuberculoza este consecin!a faptului ca
ne suparam pe noi n~ine ~i pe destin. Suntem nemultumiti de
tara n :are traim, suntem supara!i pe func!ionari ~i ~e lu.mea
dm JUr.ln prezent, n Rusia, are lac cea mai mare destabilizare
a con~tiin!ei. ludecand dupa toate acestea, s-ar putea ca rara
252

t-

acest lucru sa nu fie posibila ie~irea la un nou nivel de gandire.

Ca sa faci un pas decisiv nspre spiritul divin trebuie sa
"cIatini" tot ce line de omenesc. Nu n zadar Moise ~i-a purtat
patruzeci de ani poporul sau prin pustiu. nca nu demult Rusia
se nchina saraciei. Principala divinitate a Rusiei erau planurile, principiile ~i !elurile. Dar n-a ie~it nimic din toate acestea.
Rusia a bolit de socialism ~i s-a vindecat. Acum tara ncearca
sa se nchine boga!iei ~i divinitatea suprema este bunastarea
persona la. Ne vom nsanato~i dupa ce vom boli ~i de aceasta.
Pentru ca noi sa avem idei ~i bani nu trebuie sa depindem
launtric nici de unele, nici de celelalte. Cu cat mai repede var
avea lac schimbari bineracatoare n sufletele noastre, cu atat
mai repede Rusia va pune bazele unei societa!i n care banii nu
var ucide spiritualitatea, iar principiile ~i idealurile nu var fi
cauza saraciei. ~i pe cat de mult nu vom sim!i launtric
legita!ile a ceea ce se ntampla cu Rusia, cu atat mai multe var
fi bolile incurabile ~iepidemiile.
'f>o

"

Sunt ntrebat deseori: ,,~i ce sa fac, totu~i, daca nu-mi

trece supararea? Vreau sa iert uu om dar cnd mi
amintesc ce-a lacut - gata, nu mai pot, e mai presus de
puterile mele."
- DUlDneavoastra nu trebuie sa-I ierta(i. - i explic - cand
ve!i n(elege ca el nu e vinovat, dar absolut de lac, supararea va
va trece de la sine. Pe cat yeti vedea ~i sim!i voia Domnului n
toate, pe ata! de patrunzator yeti sim!i caracterul secundar ~i
253

.fi

.QU

~
~ 1
a:lE-F-.E

d!!"

~ =-=-==
==--:
u

U9LZ
r'c.:.;~";;;;

----

-"..-

iJuzoriu al voin(ei umane. lar atunci va trebui sa depune(i tot

mai pu(ine eforturi pentru ca supararea sa plece din sufletul
dumneavoastra ~idin sufletele urma~ilor dumneavoastra. Ca sa
vezi ln toate voia Domnului trebuie sa fucrezi greu ~i mult
asupra ta. Daca am primit 0 prima substan(iala noi sesizam
destul de u~or voia Domnului ~i-i mul(umim. Cnd peste
cteva zile aceasta prima ne-a fost furata ne e mai greu sa
vedem aici tot voia Domnului. lar cnd Inca peste cteva zile
yeti fi batut, pentru nimic, la intrarea ln blocuf n care locui(i
s-ar putea sa nu vede(i deloc in aceasta voia Domnului. nsact de des ne straduim sa vedem spiritul divin n jur ~i,
respectiv, pastram launtric iubirea pentru tot ce ne nconjoara,
tot att de mult spiritul divin ncepe sa se desfa~oare n sufletul
nostru. Pe ct de mult spirit divin vedem n orice om ~i
pastram launtric iubirea pentru el, pe att noi ne apropiem de
spiritul divin ~i atunci n noi nu se destrama, ci se dezvolta
activ omenescul. Am putea gasi foarte multe exemple. 0 sa va
dau un exemplu, pe care-I cunoa~te(i cu to(ii.
nainte ma tot straduiam sa n(eleg de ce Noul Testament
e~te seris a~a?
Sunt patru Evanghelii ~i n fiecare este expusa propria
versiune asupra nal!iirii ~i mortii lui Hristos. Nu ar fi fost mai
simplu sa i se adune toate poruncile ~i nva(aturile ~i sa fie
urmate ntru totul? Mai apoi am In(eles ca deseori situa(iile ~i
interdependen(a dintre fenomene poarta 0 informa(ie ne care
noi nu 0 putem con~tientiza de la nceput, nsa pe care 0
receptam cu sim(urile noastre ~i incon~tient tragem anumite
conc/uzii. Sa ncercam sa analizam, din punctul de vedere al
logicii umane, comportamentul Inva(aceilor lui Isus Hristos ~i

caracterul acestora. Daca ne yom ntreba care din apostoli este

cel fricos yom vedea ca acesta e Apostolul Petru. El de trei ori
s-a dezis cu nfrico~are de nva(atorul sau. Un amestec ciudat
de frica ~i curaj. Cnd Hristos mergea pe apa tocmai Petru a
fost cel care i-a mers n ntmpinare ~i tot Petru a pus la
ndoiala nva(atura lui Hristos ~i nu a crezut n El ~i atunci a
nceput sa se nece. Reiese ca necredin(a la Petru era mult mai
puternica dect credin(a; la~itatea era mult mai puternica dect
curajul. De ce, totu~i, Hristos i-a oferit acestuia, dintre to(i
discipolii sai, rolul principal?
Sa ne ntoarcem acum la luda. ludecnd dupa tot ce ~tim,
luda era cel mai principial ~i avea cea mai mare voin(a dintre
to(i Apostolii. Cu ct omul are mai multa voin(a, mai mult
intelect ~i spiritualitate, cu att mai dur el poate reaC\iona la
orice nedreptate. lar comportamentullui Hristos nainte de a fi
rastignit a fost, din punct de vedere al logicii omene~ti, ilogic
~i incorect. El facea ceea ce-~i permiteau doar oamenij boga(i.
luda ~i zamislise n sufletul sau chipul nnui nva(ator
extraordinar de talentat, inteligent ~i dezinteresat. :;>idintr-o
d.lta acest ideal s-a destramat: luda nu a vrut sa mai slujeasca
celui care i-a tradat ~i i-a ntinat idealurile. To(i nva(aceii I
criticau pe Isus Hristos pentru un comportament inadecvat nsa
luda, omul cel mai puternic ~i mai volitiv, a dus aceasta critica
pna la capat. Trebuia oprita dezagregarea morala a nva(atorului, trebuia pastrat chipul sau luminos n fa(a celor care
credeau n El. lar pentru aceasta El trebuia sa fie omort. :;>icei
treizeci de arginli nu erau aici 0 banala dorinla de parvenire ci
exprimarea unei tendinle care exista n sufletul fiecaruia dintre
nol.

254
255

"

QU

~ij~

",..

i:C:!-E-.E

t:
u

-=
~==

II!!!!!!!!!

a91l

~r"~

,
_
Daca tot Ce e slant
.
e
e ca 1cat "m plcloare,
atunci scuipi pe

'"
splfltuaiitate

.
fapta lUI!ud'l

.
. -"
~I trale~tl
cu valorlle

.
materlale,

cu bani adica

'
reprezenta 0 dezlcere slmbolica de la spiritualitatea nca!cat- . ,.
.
'1 ~I gaslrea unul nou punct de sprijin - banii ca
sens suprem. S "
..
e SlI1ucld,de oblcel,
oamenll..,.mandrl. De ce ,msa
luda s-a decis ".
.
,
sa'~1 puna capat zIielor? Sa se fi deziluzionat
atat de reped' e ~Ide bal1l?
. Este ,msa imposibil sa te deziluzi"

onezl de bani 'Intr,un termen atat, de scurt. !nseamna

ca a avut
altfel de moti ve. Care-s acestea?
Sa-i comp'l

- ,

-. data pe acqtl ..dOIApostoli, reprezen,

ram II1ca0
tand fiecare cil te 0 tendm!ii.
.
A~adar, omul principial, inteligent
.
.
,.
~I cu multa Va'
.
Inla a dat faiiment 10 vIala ~i s-a sinucis. Cel
frIcos, la~, ~0V'.
.
..
'Iltor a aJuns prInclpalul propovaduitor ~i purtator al Ide
Il
de
.
.
'"
.
cre~tll1lsm. Care este cauza celor ntamplate ~i
.,
prIn ce se deos
e beau el atat de mult? Exista 0 diferenta.
Cand
.
.
.
HrIstos ~I.a l1tre at mvatacell:
.
"Cine sunt eu, ce ma consideb ' -,"
.
.,
.
." . toli
raIl VOl?
<lpostoii au mceput sa-I raspunda ca i considera

proroc, clarvaz'
.

l'
1

.
,
ator, etc. El vedeau 10 El doar ceea ce era

omenesc ~I do <Ir Petru a vazut

.
. Domnulul,. adica a
111El pe Flul
. .
. ,
s.mtlt. splrItul
"
d' Ivm m spatele celor lume~ti. Pe cat sunt<m I1
. . ,
stare sa vedem
..
,
. sPmtu 1d Ivm 10 ait om, tot pe atta acest spirit
.
.
cre~te m 1101.".
,
,,1-atUI1CItot e omel1esc - slab ~I mra puteri mcepe sa se l1t'
-',
<lreasca ~I sa se dezvolte.
Tragedia lu' 1 1uda consta . -10 faptul ca acesta, simlindu-se
.,
IIder

lI1 compar'

aIle cu ceIialll,
se concentra tat mai mult asupra
"
.
"
..
. - .. ~i amenescul punea
aptltudmIiar
il)t e 1ectu UI.. ~I splrItua
1
JItalll.
.
'
.
tat mal mult t}
Umb ra d Ivmu 1 d me. 1 A nceput sa traiasca
-.
'

"

,
dupa laglca oll) e
.
neasca .' ~I sa- se mc 1line acesteia.

~i n Hristas

vedea daar ce ~ra omenesc. ~I. cand

,
ceea ce era omenesc -a
256

jucat festa, el s-a dezis de tat ce e uman.

Ce s-a ntmplat mai apai? luda a vazut cum s-a purtat
Hristas dupa ce a fast aresta!. luda era ncredinlat c atunci
cand amenescul din Isus Hristas va ncepe sa se destrame,
lacul lui va fi luat de durere ~i chin, de ura ~i suparare. Cand
insa valul omenescului a nceput sa cada de pe Hristos atunci
luda a vazut n lac de ura, depresie ~i teama, aceea~i iubire pe
care 0 vazuse ~i nainte. Omenescul s-a destramat ~i luda a
vazut n sfr~it, divinu!. ~i atunci a nleles ca a tractat nu ceva
amenesc, ci spiritul Divin ~i ca nu a mcut dreptate ci a calcat
n piciaare divinul din sufletul sau. Acest lucru I-a ~i mpins
spre sinucidere. luda era asemenea unui munte care se prabu~e~te, iar Petru era asemenea unui deal care se nalla. Hristas
~tia ca avand 0 astfel de viziune asupra lumii luda este predestinat sa tradeze ~i sa se dezica de iubire. luda era purtatorul
unei tendinle care-~i gase~te lac pana azi n sufletele noastre.
lata de ce Hristas i-a spus: "Mergi ~i nmptuie~te ce-ai gandit".
~i tatadatii Hristas a vazut ca fricasul, ~ovai!orul Petru, dar
care putea vedea divinul, va putea duce dupa sine ~i pe ceilalli.
!3r tat ce e amenesc n el va nflari ~i nu se va destrama ca la
Juda.
ApostaluJ Pavel, caruia i se spune cel de-al treisprezecelea
apastal, ~i-a nceput calea de viala ca ~i Juda, mra a vedea
divinul n alti aameni, urmand cu tot mai multa severitate
logica umana; apai s-a nseninat, a putut sa vada ~i sa atinga
spiritul divin din \umea nconjuratoare. ~i dupa asta a mers pe
calea Apastolului Petru, nfrangand chingile can~tiinlei ~i
simlind ca Dumnezeu este iubire.
Noi citim n prezent Biblia, ne batem jac de Iuda ~i avem 0
257

."

. ea

co

C:>U

.
r:'

~":'::..:;;;6...J$"/:'~

H911

---

--L. .-

-~

:J

.~

aptitudine aroganta fa\ de acesta. E nevoie de cineva rau ca

noi sa ne sim!im buni. Dar ntr-un moment oarecare noi
ncetam de ce a mai sim!i Voia Divina n tot ce se ntmpla,
noi nu mai vedem divinul din fiecare om ~i devenim sclavi ai
omenescului ~i mergem spre distrugere ~i ucidere. Unul a
putut sa-~i suprime omenescul din el ~i i-a condus spre fericire
~i ispa~ire ~i pe ceilal!i. Altul n-a putut ~i-a sfr~it tragic. n
fiecare secunda noi sau ne dezicem de spiritul divin sau mergem nspre el. Noi sau suprimam iubirea, sau 0 salvam ~i 0
pastram. ~i aici foarte multe depind de fiecare dintre noi.
'f)8

i
fit
1

,.

Surar de varice, am probleme de natura ginecologica,

mi amor1esc ~i ma dor minile din cauza aOuentei insuficiente a sngelni. ndeosebi de rau ma simt n timpul
lumii pline.
Racirea membrelor e 0 problema ce line de gelozie, de
ta~area de rela!ii. Problemele ginecologice sunt rezultatul
agresiunii fa!a de barba!i n planul rela!iilor ~i al idealurilor.
Varicele vin din faptul ca sunte!i suparata pe sine, pe soarta, ca
nu vre!i sa trai!i atunci cnd omul iubit va provoaca neplaceri.
Cnd e luna plina are loc activarea subconjtientului iar
supararile care s-au adunat din vie!ile anterioare, gelozia ~i
lipsa dorin!ei de viala amplifica raul. n primul rnd, retrage\i
orice agresiune fa\a de iubire pe care a\i avut-o n viala
dumneavoastra. Retrage\i-va preten!iile fa\a de barba\i. Retrai\i n .gnd periodic situa!ii n care sa-; ierta\i pe cei care va

sunt dragi ~i tot ce va este drag. Din cnd n cnd sta\i singura.
Starea sanata\ii dumneavoastra se va mbunata\i n masura n
care ve\i putea vedea spiritul divin n tot ce va este drag ~i va
yeti putea ndeparta de ceea ce este superficial.
Apropo, unei doamne cu acelea~i probleme i-am spus:
- Imagina\i-va ca v-a parasit so\ul, v-a n~elat sau a murit
~incerca\i sa va pastra\i iubirea n suflet.
Peste pu\in timp doamna mi-a spus uimita:
- Am ncercat sa fac ce m-a\i STatuit~i-au nceput sa-mi
"arda" minile ~i picioarele.
- E bine, i-am spus, - energia se restabile~te, venele se
largesc.
nsa pentru 0 restabilire complexa a sanata!ii e necesar sa
va convinge\i sufletul ca n raport cu sentimentul iubirii, omul
iubit este secundar.
'f)8

Copiii raspund pentru parinti, scrieti dumneavoastra.

Onde e aici dreptatea?

l~

""

Cnd ma ocupam de cercetari ~i am vazut zeci ~i sute de

dovezi cum ca soarta, caracterul ~i sanatatea copiilor depinde
de parin\ii lor, nici prin cap nu mi-a trecut daca acest lucru este
drept sau nedrept. Exista date, ele pot fi generalizate ~i din ele
se poate extrage ceva util. Parin\ii ~i pot educa bine copilul ~i
atunci el va avea un caracter bun ~i un destin favorabil. Dar ei
pot sa-i dea copi lului ni~te orientari valorice incorecte ~i acestea i vor distruge sanatatea, caracterul ~i destinul. Copiii
259

258
1

.-

C> F

i::>u

~3"iiB-

C::U-f-..E

1
1

----=

H9a

0 '-

depind ntr-o masura mare de parin!i. Pe noi nsa aceasta

dependen!a nu ne indigneaza.
Ait exemplu.
$oferul autoturismului, capitanul unei corabi i sau pilotul
unui avion s-au purtat incorect ~i din cauza aceasta au murit
mul!i oameni. Noi doar nu ne ntrebam: "Unde e dreptatea?"
Noi ~tim pur ~i simplu ca 0 astfel de dependen!ii este un fapt
dat ~i ca pentru a se ntampla cat mai pu!ine trageoii trebuie sa
le acordam cat mai mult timp ~i energie celor de care depinde
viala cuiva. Cercetarile mele demonstreaza ca nu numai copiii
depind de parin!i. Atitudinea incorecta fa!a de lume, transmisa
copiilor con~tient sau incon~tient, este chiar cauza unor boli
grave ~i incurabile. Nimanui cred ca nu i-a trecut prin cap ca
legea gravita!iei universale este incorecta. Noi 0 receptm ca
un fapt dat ~i cu cat mai bine 0 studiem cu att mai multe
perspective ni se deschid. lar legile, dupa care exista sufletul
nostru, noi de abia am nceput sa le cunoa~tem.

- Dumneavoastra recomandati rugaciunea pentru a ne

schimba ~i a nvinge bolile. Nu considerati dumneavoastra
cr~tinismul, catolicismul, mahomedanismul mai competente
dect dumneavoastra n aceasta problema? $i daca e sa
ntrebati pe cineva cni sa te rogi, e mai bine sa ntrebi un
preot dect pe dnmneavoastra?
- Eu sunt savant ~i ma ocup de cercetarea ~i analizarea
faptelor. Pe baza acestor date eu va pot spune ca rugaciunea
260

ac!ioneaza mult mai benefic asupra omului ~idestinului sau decat

orice antrenament mental. Autosugestia ~i hipnoza sunt lucruri
despre care eu va vorbesc. Cu cat omul va reu~i nainte de
rugaciune sa renun!e la toate ~isa uite de toate problemele lui, cu
atat de putemic va fi efectul bineacator al rugaciunii. $i nca ceva. Daca omul nu a putut ierta pe cineva ~i regreta n permanen!
trecutul, atunci rugaciunea nu va avea nici un efec!.
"Dumnezeu este iubire" - se spune n Biblie. Cu cat mai
des am suprimat n viala sentimentul iubirii ~i am manifestat
agre-siune fa!a de el, blamand al!i oameni, evenimente curente
sau soarta, cu at( mai pu!ine sunt ~ansele de a ne purifica prin
rugaciune. $i daca nainte de rugaciune omul ~i aminte~te de
situa!iile esen!iale din viala sa ~i trece peste acestea pastrand
iubirea ~i retragand orice preten!ii, atunci 0 astfel de rugaciune
vindeca ~i sufletul, ~i corpul.
Mul!i oameni se roaga ~i totu~i se mbolnavesc ~i mor.
Unora rugaciunea le ajut, altora - nu. Exist ~i aici anumite
legit!i. Studierea lor ne pennite sa n!elegem de ce rugaciunea

.'

le ajuta unora, iar altora nu. Daca omul se roaga pentru a-i
~

cere lui Dumnezeu sanatate, bunastare sau alte bunuri atunci

aceasta rugaciune poate, n cele din urma, sa-i dauneze.
Cred ca multe din lucrurile pe care le-am aflat ~i le-am
n!eles au fost deja descoperite ~i spuse de al!i savan!i ~i
militan!i religio~i. Eu nu am nici timp ~i nici puteri ca sa aflu
ce s-a spus pana la mine ~i ce n-a fost spus. Eu trebuie sa ajut
concret un om. Acesta ~i revede viala, devine mai bun, ~i
retrage preten!iile, starea lui se mbunat!e~te, nsa boala nu
cedeaza definitiv. Omul se roaga, nsa nu au loc nici un fel de
schimbari de profunzime. Eu ncerc sa-I ajut ca el sa se
261

;
(

~:,~

cu

....

+-~- ~

CI E..: : 0..
~:::I01J=
~t-E-.J::::

P:
~
U

---='-"
~

H9Ll

""";::..L~,,,,-_..

l""
nvinga pe sine. i explic ca rugaciunea trebuie sa fie dezinteresata.

1 i

III

sufletului, ~i corpului. Omul se calmeazii ~incepe sa lucreze asupra sa cu succes. Dar ceva totu~i nu merge bine. Vad ca orientarea spre valorile umane, con~tiin(aeste nca destul de mare.

- Noi nu ne rugam pentru a primi mai multa fericire

omeneasca, ci dimpotriva - ne rugam pentru a ne dezice de
fericirea omeneasca, pentru a diminua dependen!a de ea ~i
pentru a sim!i ca exista 0 fericire mult mai intensa ~i de mai
lunga durata dect orice valori umane. Omul ncepe sa se
roage astfel ~i eu vad cum el ncepe sa nvinga boaJa. Probabil
ca nici el n-a reu~it sa citeasca toate car!ile sfinte ~i toate
tratatele ~tiin!ifice. De ce sa nu-l >uutcu ceea ce ~tiu?
Eu vad ca teama de viitor, frica de moarte ~i nencrederea
n for!ele sale I mpiedica pe om sa se nsanato~easca.
ncetati sa nu mai aveti ncredere n dUlTIneavoastr,
i
spun, - puterile va sunt determinate de dorin(a dumneavoastra.
~

i'f.
J,

Daca ave!i 0 dorin!a mare de a va schimba yeti nvinge boala.

Nu va mai teme!i de viitor. Din cauza fricii, a regretelor ~i a
nemul!umirii de sine pierde!i foarte multa energie. lar ea va e
necesara acum pentru a lucra asupra dumneavoastra. Nu va teme!i de moarte. Dumneavoastra va identifica!i eu-I persona! cu
nveli~ul fizic ~i din aceasta cauza va sperit att de mult dezagregarea posibiJa a corpului dumneavoastra. Eu-I care e legat
de corpul dumneavoastra nu este unicu/. Eu-I dumneavoastra

f
1;'

1 l'
:'-

- Dumnezeu e iubire, iar omul e con~tiin!a, - i explic, cu ct mai tare va ve!i ndeparta de con~tiin!a cu att mai
multa iubire va veni n sufletul dumneavoastra. Acum e de
dorit sa gndi!i, sa cuteza!i ~i sa analiza!i ct mai pu!in posibi/.
Astfel are loc excitarea con~tiin!ei. Sentimentul puterii, al
ncrederii ~i siguran!ei este asigurat de iubire, nu de con~tiin!a.
lata de ce cnd va ruga!i lui Dumnezeu nu trebuie sa va gndi!i
la nimic. Fi!i cu totu! deschis ~i sincer. Trebuie sa va sim!i!i
slab ~i neaparat ca un nou-nascut. De obicei, nainte de a se ruga oamenii ~i amintesc de toate problemele lor. Nu pOli merge
cu probleme la Dumnezeu. La Dumnezeu se merge cu iubire.
~i cnd te rogi lui Dumnezeu ncearca sa iu!i de tine. ~i ceea
ce ve!i sim!; n acel moment poate fi mai bun dect orice
medicament. Pe masura ce avansez n cercetarile sufletului
uman eu ma conving ca pe alocuri n-am avut dreptate, ceva
n-am n!eles, ~i ma straduiesc sa-mi revad ~i sa-mi corectez
gre~elile. Sper ca rezultatul de ansamblu d cercetarilor mele
de viitor va fi pozitiv.

1 '
1;
1

ri

,
"

suprem, adevarat, se afla dincolo de limitele timpului. El este

ve~nic ~i se regase~te n Dumnezeu ~i n iubire.
lar ct prive~te eu-I dumneavoastra fizic daca va este sortit sa

'i><'

t
i

muriti yeti muri ~i nimeni nu va va"'salva: nici vracii, nici

medicamentele. De aceea accepta!i-va cu anticipa!ie propriul deces. Trebuie sa va purifica!i sufletul indiferent daca yeti supravie(ui sau ve!i muri. lar excesul launtric al emo!iilor dauneazii ~i

,,,

Ce ne facem
virusurilor?

cu

bolile

transmise

il
prin

intermediul

Cu ct sunt mai bolnave caracterul ~i sufletul omului, cu

att mai puternice sunt blocajele constituite din boli fizice ~i
!
1

262

263
1

+:::::

~u

~ "i.9CClI-E-o:E

,.'

~
(j

-=
-

l~9a:

spirituale.
l,
1
1

Il
1

il,
1

"1

Boala

poate

avea

orice

origine,

inclusiv

una

manent schimb de informa(ii. Corpora(iile industriale lucreaza

conform acelora~i legi n toate (arile lumii ~i n plan economic

virotica. Am studiat energetica unor grupuri de oameni ~i a

ntregii omeniri. Se vede ca periodic au loc amplificari sau

toata lumea e un ansamblu de rela(ii. De douazeci de ani

existm ca 0 civiliza(ie unica. Comuniunea la nivel energetic
amplifica de cteva sute de ori posibilita(ile fiecaruia dintre

reduceri ale anumitor programe. Sa admitem ca are loc cre~terea dependen(ei de rela(ii
- tema geloziei- deci are loc
cre~terea fondului launtric agresiv al multor oameni. Oamenii
cu 0 orientare asemanatoare se pot mbolnavi de diferite boli
grave, precum reumatismul, poliartrita, probleme auditive

noi. 0 omenire unita este n a$teptarea unei explozii de noi

posibilita(i $i noi perspective - acestea su nt avantajele.
Sa vorbim acum despre dezavantaje.
Pentru fiecare grqeala, nu va suferi doar 0 parte din
omenire, ci ntreaga omenire. Cel11lai probabil e ca daca vor

~,a.m.d. $i cu ct mai repede vor fi stopate intensificarea

depend~n(ei ~i agresiunea, cu att consecin(ele vor fi mai pu(in
grave. ln diferite zone a avut loc activarea orientarii sporite
catre oricare

dintre valorile

umane soldata

aparea noi boli ele vor cuprinde ntreaga omenire,

cu boli grave.

Fiecare popor, fiecare civiliza(ie era ca un om; cu un anumit

caracter, energetica, cu un anumit nivel al dependen(ei de
valori umane. Unul se mbolnavea ~i murea, iar altul se dezvolta ~i lasa urma~i. E vorba de zeci ~i sute de oameni
(popoare) $i fiecare avea 0 forma individuala de cunoa~tere a
ntr-un organism unic, aveau loc periodic explozii ale
dependen(ei de valori umane ~i atunci muLe civilizatii mureau
dar supravie(uiau cele al caror poten(ial de dezvolta~e corecta
era mai mare. Diferen(ele dintre popoare, state ~i civilizatii

cuvntul $i n propor(ii din ce n ce mai mari. Mai departe;

fiecare religie a pus bazele unei civHizatii mai mici, cafe aveau
0 viziune $i mai redusa asupra lumii. nsa aceasta comasare a
amplifieat semnificativ dezvoltarea religiei respective, dar a ~i

(mpra~tierea n spa(iu), insularitatea lor le ncetineau ev~lu(ia, dar le permiteau n general sa supravie(uiasca. n prezent

agravat conflictul cu alt religie, cu alta civiliza(ie. Conflictul

economic care a fost cauza multor razboaie e mult mai purin
pericuJos dect conflictul ideologic.

ca despre 0 singura

civiliza(ie nu numai fiindca s-au deschis frontierele ~i au loc

$i iata cum se prezinta situa(ia acum.

Faptul ca omenirea este mpar(it n eteva civiliza(ii reli-

modificari genetice, nu numai din cauza dezvoltarii transportului ~i a turismului, ci din cauza radioului, televiziunii $i a
sistemului

prin salelit,

toate acestea

reprezentnd

.'

torii devin 0 singura na(iune. $i posibilita(ile, ~i responsabilita(ile sunt enor11le. Nu suntem pregati(i nici pentru une le, niei
pentru celelalte. $ i aceasta 1ipsa de pregatire ~i va spune

lumii. Gre~eala unuia nu costa viala altuia. n toata lumea, ca

putem vorbi despre ntreaga omenire

indiferent

de eforturile 11ledicinii. $i pentn. gre$elile grave n viziunea

asupra IU11lii, 011lenirea ar putea plati nu cu 11l0artea unei
civiliza(ii aparte sau cu dispari(ia unui popor ci cu propria
moarte $i dispari(ie. Vorbim aCU11ldespre faptul ca to(i locui-

gioase poate face ca acest conflict sa duc a la pieirea tuturor. Pe

un per-

de alta parte, tot ce e comun n planul subtil ~i n planul pur

264

265
Ii

1
\

!.

exterior- mbracaminte,

Il'1

QE.t-~

.,

iSu

O:::::Iv::::

1:Qf-<f-..c:

- poate fi la fel de periculos.

aceasta ntregii omeniri n nvingerea

Totul se ntampla nespus de repede iar omul nu s-a adaptat

nca la viteze $i posibilita!i foarte mari.

$i razboaie.

deci ea va decurge

mult mai activ la nivel spiritual. Ceea ce nseamna 0 amplificare a conflictelor religioase $i politice cu tendin!a crescanda
de a se transforma n razboaie, ale caror consecin!e ni le putem
imagina cu u$urin!a.
nseamna ca pentru
supravie!uirea tuturor $i a fiecaruia din
noi trebuie sa fim pregati!i pentru ceea ce se va ntampla peste
cateva decenii ~i ceea ce a nceput deja.
Cand spre noi vine 0 mare cantitate de fericire omeneasca
bani, bunastare, aptitudini, mplinirea planurilor noastre $i -a
speran!elor, noi - traim 0 senza!ie de bucurie $i euforie. Noi nu
$tim ca fericirea ucide mai repede decat nefericirea. Daca n
suflet cantitatea de iubire este mai mica decat fericirea care nea parvenit, dependen(a sporita de valori umane ne destrama
sufletul $i ne ucide corpul foarte repede. Ideologia, viziunea
asupra lumii $i caracterul omenirii, n prezent, nu permit, judecand dupa toate, fiecarui om sa acumuleze
cantitate

de iubire

care

l1

moda, computere, obiecte de uz casnic

izolare la nivel economic este imposibila,

l,:,

i-ar permite

---==

H91.l

~~~->

Cu cat va fi mai pu!in pregatit fiecare din noi pentru

volumul mult mai mare al posibilita!ilor umane in deceniul
apropiat ~i pentru 0 mai mare responsabilitate pentru aceste
vaJori, cu att mai puternic va fi ncetinit unirea omenirii: 0

l'

~
...:
u

n suflet acea

sa nu depinda

de

bunastarea materiala de care va dispune omenirea n timpul

apropiat. ~i cu cat fiecare dintre noi depune mai multe eforturi
pentru a-$i aduce n ordine sufletul sau, cu atat el ajuta prin

'><>

1
l'!

viitoarelor epidemii, boli

Toate ceasurile pe care le port la mana se opresc pentrn

nn anumit timp. Daca nn se opresc ceasurile atunci mi se
rnp bratiirile.
M-a consultat
u rmatoare

0 data un barbat tanar care mi-a povestit

1e:

- Am in!eles din car!ile dumneavoastra ca starea launtrica

a omului se rasfrange asupra lucrurilor care il nconjoara. ~i
d~ca omul are un puternic program interior de autodistrugere
atunci i se strica ~i i se autodistrug cu mult mai repede lucrurile care i apar(in. n cazul meu procesul acesta s-a agravat.
Lucrurile mele au inceput sa se uzeze mult mai repede. Mi-am
cumparat n Emiratele Arabe 0 ma~ina "Toyota" ~i am adus-o
n (ara. Ma~ina era noua, avea doar cteva luni. $i deodata
ncepe sa se strice. Mecanicii se uita la ea ~i ma ntreaba:
"Ca!i
ani are?" ~i nu ma cred cand le spun ca ma~ina e noua.
Istoria pe care mi-a povestit-o acest barbat tanar nu este
una extraordinara. Astfel de cazuri sunt destul de frecvente. Cu
cat programul de autodistrugere patrunde mai profund n noi
cu atat mai repede se degradeaza

corpul nostru ~i tot ce ne

nconjoara. Programul de autodistrugere este consecin!a pretentiilor foarte mari fa!a de lume. lar acestea, la randul lor,
sun~ rezuItatu1 dependen(ei sporite fa!a de valori umane.
Valorile umane sUnt alcatuite din materie, spa!iu $i timp. Fie-

266
267

Su

"e~"ii

...

0::::1

aH

out;:

f-o..c

:=
II!!!III!
=====-

H91.l

"...-

care lucru din Univers poarta n sine cauza prim ara ~i este
dependent

mai mare volumul valorilor spirituale, cu att mai mare ~i mai

fina e agresiunea.
Daca la amui limitat ~i ancorat n teluric agresiunea este
direc(iollata mai mult spre exterior, spre planul fizic, iubirea
avnd mai pu(in de suferit, la omul spiritual agresiunea se
desf~oara nu numai n planul material, ci ~i la nivelurile
spa(ial ~itemporal. Unuia nu-i place cum se comporta vecinul,
altuia nu-i place cum se comporta vecinul ~i cum gnde~te
aceasta, celui de-al treilea nu-i place cum se comporta vecinul,
cum gnde~te el ~i nu-i place ca aceasta exista pe lume.
Ceasurile pe care le purtam la mna merg ntr-un anumit
regim temporal. ~i daca apare a mare dorin(a agresiva de a
controla situa(ia nu numai n plan fizic - material sau spiritual
- spa(ial, ci ~i n cel temporal. atunci ceasul este perceput ca
un "vecin" independent care se comporta inadecvat, gnde~te
incorect, care a aparut din gre~eala pe aceasta lume n care nici
macar nu ~i-a gasit locul potrivit. Agresiunea fa(a de timp este
~i una mpotriva ceasurilor, iat<lde ce acestea se pot defecta.
0 astfel de agresiune vorbe~te despre rezerva interioara de
spiritualitate, despre dependen(a extr,m de puternica a
nivelurilor nalte ale spiritului ~i despre volumul mare al
agresiunii de profunzime, care poate crea probleme ~i celui
care poarta ceasul ~i genera(iilor ulterioare. n orice caz,
observ la autorul bile(elului, n plan fin, mari neplaceri cu
proprii copii. Ceasurile nu numai ca se pot strica dar ~i pot
schimba ~i mersul.
De obicei cnd sunt ncalcate legile supreme ceasurile se
grabesc. n cazul unor schimburi pozitive mersul timpului se

de ea, lar noi to(i

- tot ce e viu ~i tot ce e

nensufle(it - I purtm n noi pe Dumnezeu. Dar sunt ~i factori
exteriori, cu a anumita cantitate de iubire, care determina specificul unui lucru. Materia con(ine n sine a anumita cantitate
de iubire. n spa(iu e mai multa iubire. lar n timp e ~i mai
multa. Omul e limitat la parametrii corpului sau. Din acest
motiv el se dezvolta mai activ n spa(iu ~i n timp. Cu ct
parametrii valorilor sale spirituale sunt mai mari, cu att mai
mult spa(iu ~i timp se gasesc n structurile lui spirituale. nsa
orientarea esen(iala trebuie sa fie ntotdeauna cea ctre iubire,
caci ea guverneaza ~i timpul. ~i spa(iul, ~i materia. Daca
aceasta orientare se atellueaza atullci se amplifica dependen(a
de nivelul exterior ~i ~i face apari(ia agresiullea fa(a de iubire.
Agresiunea noastra nu va patrunde catre Creator, nsa va
afecta straturile de suprafa(a ale iubirii. ~i fiindca iubirea genereaza timpul, spa(iul ~i materia, atunci agresiunea fa(a de
iubire este ~i a agresiune fa(a de toate celelalte, adica ncep sa
se distruga lucrurile de care depindem ~i pentru care ne rugam.

'1

il,

1
l'

Ii

Sa revenim la autorul bile(elului.

Daca ne orientam spre iubire mai mult dect spre orice
altceva, atunci, fiindca iubirea trece dincolo de limitele spa(iului ~i ale timpului, noi ne sim(im launtric ca un tot unitar ~i
nici nu putem fi nemul(umi(i de ceva sau de cineva. Daca balan(a se nclina spre parametrii valorilor spirituale, noi
ncepem sa resim(im eu-I nostru autentic deja nu ca iubire, ci
ca pe un corp material care exista n spa(iu ~i in timp. ~i pentru
a supravie(ui se declan~eaza mecanismul agresiunii. Cu ct e

ncetine:;;teoarecum. ns ele ntarzie nu n permanent ci doar

268

269
\1

ri
1

-----

.r:-t::.u

~.;::;::

~Hi"ii go

..

a:a-f-..c:

"'1

doua zi mergea ca de obicei ~i nu ntarzia. Au mai fost multe

Il,
1'\
"I
Il,1
l,
,1
"
,,11
l,
l'
"1

"1
l,
l"

'1,'1

situa!ii curioase ~i 0 sa va relatez una dintre ele.

Mi-am cumparat un ceas de perete n biroul unde aveam
consulta!ii. Mai apoi am observat ca ceasul e defect, minutarul
mergea bine, nsa limba care indica ora statea pe loc. Am vrut
sa merg sa-I nlocuiesc cu ait ceas dar nu gaseam timp
n.clcum. Peste cateva zile am discutat cu un barbat care rn-a
sunat dupa 0 consulta!ie ~i mi-a spus cu uimire ca ceasul lui
care c~sta 700$ merge ciudat. Acul care indica orele sta pe loc,
lar mll1utarul continua sa mearga de parca nimic nu s-ar fi
ntamplat. Mi-am dat seama ca nu e vorba de ceas ci de starea
mea interioara. Am nceput sa cercetez planul subtil ~i peste
ceva tlJnp am descoperit

Il

l,
l'

pozitive. Atunci cand te ndepartezi

brus~ d~ valoril~ umane are loc 0 ncetinire a timpului. n pri~a z,., cand am mceput sa lucrez asupra acestei car(i dictarea ~i
mreg,strarea materialului au du rat n jur de cinci ore. n acest
timp ceasul meu a ramas n urma cu trei ore ~i jumatate. A

l', "
1

cauza. Se vede ca la consultatii

0-

rientarea mea catre mbunata!irea condi!iei fizice a de~a~it

onentarea catre spiritul divin. S-a declan,.at 0 agresiune fata de
timp ~i ceasurile au reac!ionat atat de ciudat. Peste cateva' zile
ceasuJ meu ~i ceasul barbatului de care v-am vorbit ~i-au revenit ~i merg rara nic; un fel de abateri.

S.

oI!

N, care este atitudinea

dumneavoastra
fata de
Incrarile lui Rerih, BIavatskaia, Daniil Andreev (Trandatirullumii"), Naumkin ("Kalaghia")?
270

1
r'''-.~~~~.r'~

la nceputul schimbarilor

""

Daca am testa lucrarile autorilor aminti!i aici am vedea ca

pe to!i i une~te 0 dependen!a sporita fa( de idealuri,
spiritualitate, noble!e, tendin!a catre idealurile binelui, victoria
binelui asupra raului. ~i n cele din urma i une~te 0 tot mai
puternica orientare spre con~tiinta care devine pentru e~ scopul
suprem. Dumnezeu este iubire, amui - con~tiin(. Intregul
Univers este 0 forma de con~tiin!a. Gandurile noastre sunt
alcatuite concomitent din con~tiin!a, timp ~i materie.
Con~tiil1!a e cea care mparte lumea I1dreapta ~i stal1ga,
luminos ~i ntunecat, n sublim ~i abject. [ubirea adevarata nu
compara, nu face aprecieri ~i nu critica dintr-un simplu ~otiv:
ea se alla dincolo de limitele spa!iului ~i ale timpului. ln ea
totul e uimitor: ~i sublimul, ~i abjectul, ~i binele, ~i raul.
Agresiunea se declan~eaza cand apare posibilitatea de a compara ~i a aprecia situa!ia. Compara!ia e posibila atunci cand
exista spa!iu ~i timp. lar daca omul vrea sa traiasca cu
idealurile noble!ei, ale purita!ii, vrea sa vada lumea doar prin
intermediul frumosului, atunci el traie~te nu prin iubire, ci prin
con~tiin(. Cu cat amui divinizeaza mai mult binele cu att mai
mult ura~te ~i dispre!uie~te raul. 0 femeie se ndragoste~te de
un barbat ~i ~i imagineaza chipul'ui doar n culori luminoase.
~i cu cat ea este mai ncantata de spiritualitatea, noble!ea ~i
frumuse!ea lui, cu atat mai multa trufie ~i dispre! simte fa!a de
alti, barbati n care ea vede abjectul ~i imperfec!iunea. Cu cat
"
ea este mai
ncantata de valorile con~tiin!ei, cu att mai puternic acestea nlatura iubirea de sulletul ei.
La un moment dat are lac 0 schimbare neobservata.
Valorile con~tiin!ei se situeaza pe primul loc, iar iubirea - pe

271

"1

=
=
~a9ll
!"""

+:::::

"'"U

~
~~.e.
~!-!-.E

...

~
s:
<1:
U

-==

H9LZ

r"'C.:..;~~

-- "...
j

locul al doilea. Idealurile dreptatii, spiritualitatii, ale frumusetii

~, puritatii devin mai importante dect iubirea ~i viata. C~I
mai mic neajuns observat la omul iubit este motiv de e~ervare
III'

1
1
1
1

1
Il
Il

; I,i"Il

Il'1
'III

l,Ii
1;,1
1,1

,I I '

Il'

l,
!I!'I
: '1
1

,1

,
,

"

'1

l'

M-am gndit mult timp: care este, totu~i, sensul pacatului

.
pnmar pe care-I purtam n noi de pe vremea lui Adam ~i Eva?

divina va fi nlaturata de cea umana, dimpreuna

frica, ura ~i dispre!ul caracteristice acesteia.

N_uputeam ~e fel ntelege urmatoarea situatie: 0 femeie ~i un

bar~at alergand dezbracati printr-o poiana au mncat ceva ~iau II1ceput sa se ru~ineze iar dupa asta au ~i paciituit. Ce-i

Sa vorbim mai clar: cnd omul nu avea 0 con~tiin\a

individuala, iubirea era pentru el mai importanta, umanul nu

d~e~t, gratie acestui pacat, noi toti traim pe acest pamnt

pacatos ~I tot, suntem - nca din nascare - vinovati fata de

att mai frumoase devin corpul, sulletul ~i spiritul lui, dar cu

atat mai mari sunt ~i ispitele de a se orienta catre valorile umane supreme ca fiind cele esen\iale. nvingerea, n fiecare dintre
noi, a pacatului primar este totodata ~i victoria asupra orienta-

Dumnezeu. Nu demult nsa am receptionat aceasta pa~abo'la cu

totul altfe!.
Omul se alla n rai ~i era tara pacat pana a gustat din
roadele cunoa~terii, roadele binelui ~i ale raului, adica omul a
gustat din rodul con~tiintei. S-a constituit con~tiinta, s-a
revendicat iubirea, ~i n ea ~i-a gasit loc timpul, spatiul ~i
matena. A aparut eu-I personal, individual, ~i eu-I acesta a
nceput sa compare, sa aprecieze ~i s., analizeze. A aparut
rU~lI1ea ca 0 consecinta a aprecierii situatiei. Eu-I uman a
nceput sa lucreze pentru sine. A aparut posibilitatea de a face
un scop n sine dn cunoa~tere ~i con~tiinta. Umanul a ie~it din
spmtul d,vll1. Acest fapt i-a permis 0 dezvoltare rapida dar I-a
pus totodata n fata ispitei de a face din con~tiinta ~i nu din
IUblfe scopul principal n viata.
Sentimentul iubirii pe care-I simtim are ntotdeauna doua
straturi - cel divin ~i cel uman. Noi primim prin intermedul
atractiei sexuale ~i a dorintei de procreare un impuls puternic

272
,'1
III:

~i nu al iubirii; deci, 0

atitudine eronata fa\a de sentimentele sexuale ne poate face

repede ~i pe neobservate sclavi ai umanului. ~i atunci iubirea

'1

1
1

onare brusca n planul con~tiin\ei

~I nemultumire. lar agresiunea n permanenta cre~tere distruge

111cele dll1 urma con~tiinta.

'1

l'l'l,

catre dezvoltarea a tot ce e uman ~i viu. Daca nsa n acest

impuls placerea fizica este esen\iala, atunci are loc 0 redirec\i-

cu geloZla,

punea n umbra divinu!. Cu ct omul se dezvolt mai mult cu

.'

rii sporite spre spa\iu, timp ~i materie, spre con~tiin\a ~i valori le umane supreme. Acest lucru e posibil doar cand tinzi
mereu catre iubire ~i Dumnezeu. E necesar un efort constant
pentru a pastra ~i a nmul\i iubirea.
Conform Bibliei, n istoria lumii noastre sunt doua pacate
esentiale. Primul e pacatul lui Adam ~i .1 Evei, iar al doilea sau ~ai bine zis primul - e pacatul ngerului care s-a preschimbat ulterior n diavol, adica acest pacat e ca al ntregului
Univers. S-a pretacut n diavol cel mai inteligent ~i mai talentat dintre ngeri, deci cel care avea con~tiin\a mai dezvoltata
dect a celorlal!i.
Purtam cu to!ii n noi cauza primara. La baza con~tiin!ei,
nsa, se afla iubirea. ~i att timp cat ngerul ~-a sim\it unitatea
cu Dumnezeu el a fost nger. Ulterior nsa con~tiin\a a decis sa
se separe de iubire ~i ngerul s-a declarat Dumnezeu, adica ~i-a
273
&
-~;
>!--,""
.,1~-

~;:::;:

.- eu
~u

~-iig.

...

a:a-f-o..c
1
1

r.:.o~-

l'l,'
l'II
1,1
ilr 1
l,
1

I:!

l,

--==
~
H9iZ

r-.-.

numit cu numele de Dumnezeu eu-l sau secundar

- aptitudinile ~i intelectul.
Copacul care-~i pierde radacinile la nceput se nnegre~te ~i
apoi se prabu~e~te. A~a ca diavolismul nu este 0 personalitate,
ci 0 tendinla ctre 0 evolulie gre~ita. Orict de mareala ar fi
omenirea ea va fi ntotdeauna secundara fala de iubire.
De obicei, cele mai mari realizari spirituale sunt legate de
cunoa~terea religioasa a lumii. n budism, de exemplu, starea
lui Buddha nu este altceva dect nfrngerea dependenlei de
toate forme le con~tiinlei. Acest lucru provoacii 0 senzalie de
umilire ~i fericire: aceasta este senzalia divinului n sufletul
nostru. 0 atare senzalie simte fiecare din noi cand l iarta pe
cel care I-a trMat! 0 astfel de senzalie 0 simt femeile care-~i
iubesc solul cu toate neajunsurile ~i calitalile lui. Cand iubim
lumea nconjuratoare n toate manifestarile ei atunci iubirea
noastra nceteaza de a mai depinde de lumea nconjuratoare ~i,
n cele din urma, ~i de con~tiinla. Cu cat suntem mai mult n
stare sa-I vedem pe Dumnezcu n toate, cu atat mai pregnant
va fi spiritul divin in sufletul nostru.
~i atunci cand inmullim valorile "pirituale ~i intram in
contact cu planurile superioare nu trebuie sa uitiim nici pentru
0 clipa ca, sentimentul cald al iubirii pe care 0 purtiim in suflet
va fi mai important dect cea mai mare ~i mai necesara
informalie.

;::

u~

Launtric l-ali admirat intotdeauna pentru spiritualitatea sa,

l-ali tacot un ideal. Respectiv, nu ali mai putut accepta ceea ce
nu mai corespundea idealurilor dumneavoastra. La dumneavoastra e exageratii agresiunea subcon~tienta. $i aceasta influenleaz ntr-o oarecare masura asupra sanatalii ~i destinului
solului.
Mai departe. Daca femeia iube~te n barbat la nceput
spiritul divin ~i apoi omenescul din el, atunci aceasta iubire nu
depinde de uman. Atunci cnd e vorba de iubire, pe dumneavoastra pulin va intereseaza daca e nobil solul dumneavoastra sau e 0 lichea, e inteligent sau e tmpit, e frumos sau e
invalid. Daca nsa sOlia ~i iube~te sOlul fiindca acesta e bogat
ea se ata~eaza prin aceasta iubire de banii lui de zece ori mai
puternic ~i sOlul ~i pierde sau banii, sau sanatatea, sau viafa.
Daca ea I iube~te pentru ca e un bun familist, atunci, daca el
nu va chefui n stanga ~i-n dreapta se poate mbolnavi ~i muri.
Daca ea il iube~te pentru ca el este capabil ~i inteligent el va
trebui sa aiba parte de n~eliiciuni ~i insuccese sau va trebui
sa-~i injoseasca aptitudinile. Daca femeia iube~te un barbat
pentru ca acesta e spiritual, nobil atur'ci el sau incepe sa se
poarte josnic, sau ncep sa nu-i mai mearga afacerile, sau el
trebuie sa aiba 0 atitudine nedreapta ~i lipsita de noblele fala
de ea, etc.
Cu cat barbatul se orienteaza mai pulin spre spiritul divin
din sufletul sau: cu atat mai repede femeia ii va invinge
dependenfa de valorile umane ~i cu atat mai repede el va
pierde aceste valori, sau sanatatea, sau viafa. ~i inca: daca
femeia are un ata~ament de 100%, atunci la barbat el este de
200%, deci procesul de dezagregare are loc mult mai repede.

S.N., dupa 0 trauma sotul meu a inceput sa sufere de

epilepsie. Care e cauza? Sunt eu oare vinovata?
274

1
1

...

275
~

-+:::::

~u

~-tClH ~:E

...

~
~
(]

--==
U9LZ
"....

n cazul dat, ata~amentul fa!a de idealuri

este de cteva ori

Nu demult m-am ntlnit ntmplator cu un barbaI.

mai mare dect nivelul morta!. Se desTa~oara n permanenta un

fond de nemul!umire

unea subcon~tienta s-a transformat

truger~. Agresiunea

fa!a de al!ii ~i fa!a de sine nsu~i. A~resintr-un program de autodis-

interioara fa!a de sine i-a cauzat trauma. ~i

fill1dca trauma nu a anihilat

complet programul

'. numai ca nca nu ~ti!i lucrul acesta! La dumneavoastra

dependenta de idealuri era de trei ori mai mare dect nive lui

de autodistru-

gere, epilepsia a devenit 0 veriga ajutatoare n acest proces.

Ce se poate face n acest caz? La nceput trebuie sa lucrati
dumneavoastra:

ndepartati-va

d,vll1. Accepta!i

njosirea omenescului

dumneavoastra

de omenesc

suprem. lerta!i-i

~i sim!i!i

spirit~1

ca 0 purificare

mpreuna.

n!elege!i

refiectare

eroism, ci lucra!i pu!in cte pu!in asupra sa, ncontinuu, ~i va

pe to!i cei prin care vi s-a dat

ve!i schimba. Rezultatul va este garantat.

Revin nsa la ntrebarea din bile!e!. Ca sa pute!i controla

"

ca purtarea so!ului dumneavoastra'

falimentul

ncerca!,

rnd, so!ul, retraind n gnd viata dusa

a starii dumneavoastra

punficare
1';1

n primul

sa sim!i!i

launtrice.

idealurilor,

Accepta!i

tradarea,

ca orice valori

spirituale

sfinte, sunt secundare n raport cu iubirea.

iubi!i

so!ul cu toate neajunsurile

calita!ilor

ve!i

sim!i

schimbari

l'

ca pe 0

nva!ati-va

~i

aprecierea evenimentelor.
Un pacient mi-a povestit 0 istorie curioasa n care a fost
antrenat. l ofensase un om. 5i nu-I putea ierta, oricte eforturi

sa va
n fata
.

n interiorul

neavoastra atunci ele vor fi urmate ~i de schimbari

so!ului.

con~tiin!ei. Con~tiin!a reprezinta valorile noastre materiale ~;

spirituale, ea reprezinta ~i controlul asupra situa!iei, analiza ~i

chiar ~i cele mai

lui. Nu va nchi~ati
serioase

toate suparari le trebuie sa ~ti!i a va ndeparta de toate formele

este 0

nedreptatea

~i atunci nu ve!i dispre!ui nici defectele.'

Cnd

ar fi depus. Solu!ia i-a ven;t pe nea~teptate. Din lucrurile sale a

ales pe cele care-; placeau cel mai mult ~i i le-a daruit celui
care l-a ofensat. Dupa aceasta i-a trecut supararea. Daca v-a
ofensat s-au v-a jignit 0 persoana, sau vi s-a ntmplat 0 mare
neplacere spune!i-va ca pentru sine:
- Peste 0 luna voi aprecia situa!ia ~i voi decide cine are

dum-

n sufietul

E de dorit ca el sa renun!e la toate supararile cauzate

de dumneavoastra
neavoastra

~i de el nsu~i.

incorecta asupra lumii

admis. lar acum sunte!i la limita. Avea!i 0 agresiune subcon~tienta de 210 unita!i. Nu trebuie sa va deda!i la acte de

a eu-lui

purificarea. Ace$ti oameni nu au nici 0 vina.

lertati-va,

~ti!i, am citit toate cele patru caqi ale dumneavoastra,-

mi-a spus el, - nsa e foarte greu sa ma schimb, nu-mi ajung

puterile.
- Dumneavoastrav-a!i ~i schimbatdeja, - i-am spus eu, -

~i daca viziunea

dum-

nu s-a transmis copiilor

~i

dreptate ~i cine e vinovat, dar acum spun doar un singur lucru:

nepo!J!or atunci schimbarile

n bine vor veni destul de repede.

"Ceea ce mi s-a ntmplat mi-a fost dat de la Dumnezeu, vinova!i nu exista. Daca s-a ntmplat nseamna ca exista 0 ra!iune
suprema ~i mie nu-mi ramne altceva de Tacut dect sa accept

Mai

repede

sau

mai

ncet,

nsa

schimbarile

au

loc

ntotdeauna.

cele ntmplate."

276

1
1

277

,-

-1

....
~u

~:==::::

1]

~"iig.

..

,:Qf-f-o..c:

1
,,,,',

---

l~9'-l

-::;.

III:

~
u

l""

Trebuie sa nva!m sa ntelegem ca logica umana este

secundara.
Odata i-am spus unei doamne:

valori umane. Cu ct femeia se simte launtric mai neaparata ~i

lipsita de putere, cu att mai u~or i va fi sa pastreze iubirea
atunci cnd este njosit omenescul din ca.
Fiecare barbat vede, n mod incon~tient, n fiecare femeie
propria marna. $i dependen!a lui este sporita. lat de ce. atunci
cnd ofensele ~i pretentiile se ridica deasupra IUblm aeest
lucru love~te nu numai n copii ci ~i n sotul ei.
Sa va mai prezint un exemplu.
Sotul femeii care mi-a vorbit despre viala ei a fost internat
cu douazeci de ani n urma ntr-o clinica de psihiatrie ~i a stat
acolo cteva luni. Femeia nu aveanici regrete, nici pretentii ~i
nici un fel de temeri. Ea il iubea ~i avea grija de el. Barbatul
s-a nsanato~it, a avut parte de suceese n viata ~i douazeci de
ani nu a prezentat nici 0 urma ca ar fi fost bolnav. $i dintr-o
data boala a recidivat.

- ncercati macar 0 data pe saptamna sa va deziceti de

controlul asupra barbatului dumneavoastra.
0 astfel de fa! ca a doamnei careia i-am spus lucrurile de

mai sus poti vedea doar la un om care vede ca se prabu~qte

lumea. Cnd ~i-a mai revenit un pic am adaugat:

- $i mai ncercati 0 data pe saptamna sa va lasati dusa de

curent, sa nu va gndi(i la nimic ~i sa traiti doar prin emotii. $i
atunci so!ul dumneavoastra va fi mai sanatos.
$tim cu to!ii ca primii care au gustat din roadele cunoa~terii, ale binelui ~i raului, au fost Eva ~i Adam, adica, reie~ind
din acestea, femeia este mult mai pacatoasa dect barbatul. Ce
nseamn, totu~i, acest lucru? Aceasta nseamn ca prima cafe
a Iacut un pas n direc!ia valorilor umane a fost femeia ~i ca
rolul ei n nfrngerea valorilor umane ar trebui sa fie mai
important. Tendinta de a diviniza omul iubit e mai putemica la
femei dect la barba!i. $i atunci cnd omenescul la 0 femeie
ncepe a pune n umbra spiritul divin acela~i proces se
declan~eaza ~i la barbat.
lata de ce natura a Iacut-o pe femeie mai doroica de iubire
dect barbatul ~i omenescul din femeie a fost njosit mult mai
puteroic dect cel din barbat. $i cu ct erau mai fragile ~i mai
vulnerabile corpul femeii, starea ei materiala, politica ~i familiala cu att mai tare tindea ea catre iubirea de Dumnezeu.
Pentru a na~te un copil femeia trebuie sa-i transmita un
impuls - tendinla catre Dumnezeu - ~i impulsul aeesta trebuie
sa fie de cteva ori mai mare dect tendinta spre alte posibile

,.

- Nu nteleg nicidecum cum s-a putut ntmpla una ca

asta? - spune cu uimire femeia dezolata.

f.

1~

278
1

i1>

- Sa ncercam sa clarif.cam situatia, - i-am propus eu. La

s otul
. dumneavoastra s-a amplificat brusc orientarea . catre
con~tiin!. lar dereglarea psihica a wnit c~ 0 frnare a mten:
sificarii dependentei de va lorile spirituale. Insa cauza stm lUi
tine de schimbiirile din dumneavoastra. n ultima jumatate de
~n vi s-au amplificat preten!iile de profunzime fata de sot ~ide
alte persoane, n general, vi s-a marit brusc trufia ~i depe~denta fata de principii ~i idealuri. Ce evenimente au avut loc m
ultimul an n viata dumneavoastra?
Femeia a neeput sa-~i aminteasca ~i sa povesteasca ~i totul
a neeput sa se clarifiee. Ea dintotdeauna ii admira launtric
aptitudinile ~i spiritualitatea sotului. Nu avea nici un fel
279

\
\
\

-9-;::;::

QU

~"tg.

..

aH--<E-..c

-=
H91;>;

-. r-

1
1.

pretentii fata de el, iar dependenta de aceste valori cre~tea

treptat. Femeia avuse tot timpul 0 slujba care nu-i placea, nu-i
permitea sa-~i dezvaluie aptitudinile in toata amploarea lor. Cu
un an in urma a obtinut 0 slujba prestigioasa cu un salariu
foarte bun. Iubirea divina a trecut pe neobservate pe planul al
doilea. lar pe primul plan au ie~it cariera, aptitudinile, intelectul spiritualitatea ~i con~tiinta. ~i dintr-o data a strMulgerat-o
un gnd:
- Sotul meu nu e chiar att de inteligent ~i spiritual cum
credeam eu nainte.
Nemultumirile ~i iritriJe erau dn ce n ce mai muJte, iar
prietenie, caldura ~i iubire erau tot mai pUtine. Rezultatul a
fost deplorabil:

ntelegeti - ii spuneam eu, - omul iubit e un pretext

pentru a simti iubirea. ~i daca el a fost motivul iubirii atunci
puteti sa va debarasati de tot ceea ce impiedica acest sentiment. Att timp ct omenescul din dumneavoastra era injosit,
dumneavoastra va lasati ghidata de iubire. Ati primit insa ceva
mai multe posibilitati omene~ti ~i nu le-ati putut face fata.
ncercati sa invingeti importanta a ce',a Ce aveti deja. Daca nu
reu~iti, renuntati la slujba. Acel sentiment de iubire pe care-I
aveti pentru sOtul dumneavoastra
- iubire rara pretentii, temeri
~i regrete pentru dumneavoastra, sOtul ~i unna~ii dumneavoastra este de 0 mie de ori mai important dect orice cariera
a dumneavoastra ~i orice realizare spirituaIa. De foarte multe
ori cariera, politica, puterea unui magnat financiar sau doar
descoperirea unui savant notoriu sun! doar expresia ~i realizarea unei cantitati mari de iubire din sulletul ~i realizarea unei
cantitati mari de iubire din sulletul sotiei sale.
280

-ln cunoa~terea 1umll.. barbatul genereaz efectul exterior, iar

.
- femeia vrea sa-~i cheltuiasca
fem~1a -. pe cel mtenor. Daca
.
toata energla pe.ntru obtinerea efectului exterior ea devme
sterila ~I smguratJca- sau 'barbatii
. din jurul ei se mbolnavesc,

.
pler

d totul ~i mor.

.. . .
1aCa.ed ce femell lUb Irea de Dumnezeu ca valoare suprema,
.
.
'
manl1lmla, pnceperea. de a ierta ~i a uita ofensele, capacltatea
de a astra iubirea cu once pret -'Il d au posibilitatea sa devina
.'"

-'

cu ad~varat fericita ~i sa-i faca ferici!i pe sotul ~I COpll1saI.

S.N ., 0 ghicitoare mi-a spus despre cop ilul meu ca .poate

.
muri, ~i di cel mm pro babil va mun la varsta de dOlspre.
".?
po

zece am. Ce

ate influenta, aceasta preZlcere.

.
..
"1 1 dumneavoastra nu este ntr-adevar prea
:ltua:Iav:io~~~c~i~
starea dumneavoastra de pna ~a, citirea
buna. Va
.
.
.
1 1Ul dumneavoastra m chpa
cartdor
me l'e lar apoi, starea COpIu
. .
.
- p'ana.
- la citirea cartdor
ata~amenu
t 1 fata. de aptitudml
de fata.
.
era de do..ua ori mal mare deca't nI'velul critic. Ata~amentul fata
.
1de mare. Nivelul trufiei era de
de principlI ~I.' Ide alu~lt
7-8 on mal mare d eca ::~~U~eadmiS. Concentrarea pe propriul
. . de
eu uman era foarte 'ma Ita. Agresiunea subcon~tIenta fata

barbatl era d e 400 de unitati. Mai exista ~i un fond de nemu 1: 0

1 cu un orgoliu exatumire fata, de
l~me~:I~:~~I:~~~;el~un:~c de ceva. ~i acesta
gerat e
,
actual~ ci ~i a doua vieti anterioare Ati
nu e ste s::z~~:::u~:~etii
_
b rva . AureslUnea
1
0>
'mcerca t sa v a schimbati , ~i rezultate e se 0 se

281

...

.0:;
--i--

Su

~~1
p::Jf-<f-<.E

..

,.

lumeamconjuratoareestede

umnezeu.
'
lata de ce schimbarile la copil decurg foarte lent. La el

dependen!a de mtelect ~i aptitudini este de 6. 8 . .

on malmare
dect nivel l":enculos, lar dependen!a de principii ~i idealuri
este de patr~
mare. Nivelul trufiei depa~e~tede20 de
ori limita admn.m;1
./sa. n penoada matunzarii sexuale, de ladoisprezece la p3lsprezece ani la c Opl' , m planul fm
. au loeacele
.
'
evemmente c~re trebuie sa i se ntmp!e n viito;. La 0 astfel
de dependenla puternica fata de tot C
. are
.
e e omenesc copdul
.

t'
sa !ma piept incercarii chiar ~i n plan subtil. A~a
~~,~n: ~:nse.
m r-a eva~ va, avea parte de probleme. Sa vedem acum ce
se poate face m sltua!la creata.
n primul rnd COpi U1 trebUle. tacot sa n!eleaga ca spiritul
.
.'
divi n e pnmar lar cel omenesc
'
.
e secundar. Incerca!i
sa va
,
reeducati, y<i pe d umneavoastra
n~iv"
. sa
a ~I pe copd. Trebme
retraiti n gnd'
'.
nce msucce" neplacerile din destin,
trebui'e sa acce p~~~!~n;o
.
,
O
l

1,1

l',

il
1
11
1

l'

"SIrI e ca pe 0 salva re a filU1Ut dumneavoastra renuntand1a cele mal'. mici . preten!ii fa!a de sine ~i

.
de ceilalti. Simti;"
.,
, .1 m mtenorul dumneavoastra
ve~mcla, "nde'
.
partati-va
de t ot ce e omenesc y<,. ac cep a!1.,.mjos/rea
.
acestuia
t
.
.
sub oricefo,rma, ca 0 punficare a eu-lui suprem, Ru ai-v'
g1 a
.
,
,
pentru IUblrea suprt ' mata " m sme
~'1 m a 1"
111.Ruga!i-va pentru
. ca acesta sa n -'
co p ilul d umneavoastra
U ~I sa lveze, m pnmul
.
.
.
.
rand' , man d na ~I prmcipiile sale'
CI lUb Irea
pentru Dumnezeu
'
din sufJetu 1sau
". ~I sentlmentu! propriu-zis
'
al i
".
A'

u bt r Il.
"
1magmall-va
'

282

~-

,-

'.,
120-15 0 d e umtatl.
Tot!.' param e tr'"II s'au Imbunata!it. Insaconcentra!ia depa~e~;e nc~ de 2-3 on tendm!a spre IUbire
'i Spr e
D

,i,:

.H9LC:

~.~

subcon~tienta fat de barbati i de

~
G

'

ca sunteli rara puteri, rara aparare ~i vulnerabila. Renun!ali la

voin!a de a guvema lumea nconjuratoare ~i ncercali un
sentiment de bucurie. Nu regretali trecutul. Nu va faceli griji
pentru prezent. Nu va temeli de viitor. nvalali-va sa gndi\i
mai pUlin ~i sa sim\ili mai mult. ~i atunci cnd dorinlele dumneavoastra omene~ti vor dispare rugali-va pentru copii ~i
nepo\i. Rugali-va ca fericirea suprema pentru ei sa fie
acumularea spiritului divin n sufJetul lor. Ca mai nti ~i nti
sa vada ~i sa iubeasca n sine ~i n cei din jur spiritul divin ~i
doar apoi pe toate celelalte. Rugali-va sa poata ierta n\elegnd
ca nu exista vinova\i n fala lui Dumnezeu. Tot ce este legat de
dezvoltarea intelectului ~i a aptitudinilor poate fi periculos
pentru copil. lata de ce nu e voie sa certa\i copilul pentru note
proaste. Cunoa~terea lumii trebuie sa fie senzoriala, Cntul,
dansurile, muzica, desenul ~i artele plastice trebuie sa fie
forme le esenliale ale nvalamntului. Copilul ar trebui deocamdata sa se lipseasca de computer ~i televizor. Ede dorit ca
hrana sa fie uniforma. Dulciurile amplifica gelozia, dar reduc
orgoliul, deci le puteli da dulciuri copiilor. E bine ca hainele sa
fie simple, sa nu scoata cu nimic C)pilul n evidenla. notul,
traseele turistice, mersul pe jos timp de mai multe ore ~i
munca fizica pe lnga casele de vacan\a asigura un fond
pozitiv. Puteli lasa copilul singur ntr-o camera ca el sa stea
acolo ~i sa se roage ~i sa se obi~nuiasca treptat cu acest lucru.
Sunt foarte multe posibilitali de a salva un copil ~i de a-i
mbunata\i destinul. Posibilitatea esenliala 0 reprezinta nsa
schimbarile de profunzime n caracterul mamei ~i n viziunea
ei asupra lumii. A~a ca, n primul rnd, dumneavoastra trebuie
sa va schimba\i.

1
1i

,.

283

,.

--'1""

....
QU

1
,

+:::::

~
~.e.
a:n-f-<.E

~'~~.

,....-

1,

,1

,,1

-=
-

H9Le

!~

:1'
l ,1

;'

~
;s:
...:
u

'III

l'I'
Il,,1,,

Sotului

111:,

meu,

dupa

ce

a fost

.q
eodifieat'

mpotriva

~Ieoolului,
i-a seazut bruse potenta.
Exista vreo legatura
IDtre aeeste doua lueruri?

l'i"II'

"
"1;1

1 :1
",'II'
,.1,

Natura 0 apara pe femeie pentru pastrarea ~i supravietuirea

.
. me mcorectii
.
neamulUI . lata de ce 0 atJlu
fata de lum
d'
e Se ras.
.
.
.
frange n'lai pu termc asupra copiilor ei decat asupra ei nsa~i.

'1,1
1

l'

Am observat deseon la soti aceea~i imagine a biocam

.,
pu.
.
.
fi or. Sotla are 0 a greslllne
Incon~tlenta sporita fata d 1
.
.'
mconJuratoare ~i de barbati, iar sotul- 0 agreSiune's
~
Po:it~'7a:a
d e SlOe.
'
ProgramuJ de autodistrugere la barbat est
r
a Imentat la
ncep ut die
e nep acerile de la serviciu, apoi ~i de cele de
r'
pe Ulla
.
destmulUl. Mai tarziu el ncepe sa bea pentru a .
mcetml programul d e auto d'lstrugere sau i provoaca neplaceri sotiei

~ce~cand s-o echilibreze. sau face ~i una ~i alta concomit~nt'

aca nu ar face aceste lucruri s-ar putea mb 1 .'
.
0 naVI" ~l mUn
Dac'a fiel~ela este sincera ~i bun, pretentiile ei nu vor a'un ~
" stratunl:
;n

.at

supraf~a

IDenor..

de profunzime.

~i chiar daca nu le poate co;tro~

ele sunt cu mult

aca. ea tinde

mai putin

periculoase

intuitiv ctre iubire

decat

~i renunta

la

.
pretentu atuncl starea ei se echilibreaza'
. se echililar u 1tenor
breaza-' ~I starea sotului ei. Daca .1115a..
ea I~I "cosmetizeaz"
1

Codificarea - metod de (ratament DI' - .

0 ~slta ln general pentru
combaterea
alcoolism ulul (d ar nu numal) M (
.
e 0 d a consUi .JO
Implantarea subcutanata a unei CI' s
aP u.e ce reaqi?neaza instantaneu,
producnd consumatorului de al COD Iverse reactll (great, etc.)
ld
'

sentimentele exterioare, pastrand iritarea n interior, ea ~i

poate ucide sotul Tara a banui macar. Daca barbatul va nceta
sa bea atunci programul de autodistrugere i poate provoca
diferite boh sau diminuarea functiilor diferitor organe.
lata de ce (rebuie sa lucreze mpreuna dar, n primul rand,
femeia. Sa se ierte unul pe altul retraind n gand ntreaga viata.
Nu este necesar sa va amintiti cu minutiozitate fiecare detaliu.
E mai bine sa retraie~ti n gand 0 singura situatie serioasa decat sa-ti aminte~ti de 0 suta de situatii nerelevante. Schimbandu-va atitudinea fata de trecut va schimbati acum, n
prezen!. Retraiti-va viata vazand n toate logica divina.
Revedeti orice situatie din punctul de vedere al logicii divine
~i nu al celei omene~ti. Imaginati-va ca ati murit azi dimineata.
Mai trziu imaginati-v di ati ITIuritCLIcteva luni n uTllla!?i
ca problemele dumneavoastra ~i corpul dumneavoastra sunt
deja n trecu!. Luati-va ramas-bun de la tot ce va este drag ~i
renuntati la toate. Amintiti-va cele mai mari nenorociri ~i
uitati-va la ele Tara nici.o emotie. Amintiti-va de cea mai
neplacuta situa(ie din viata dumneavoastra ~i uitati-va la ea din
punctul de vedere al ve~niciei. Sau 5a admitem ca v-a jignit ~i
v-a njosit cineva. Retraiti aceasta situatie nlauntrul dumneavoastra ~i aminti(i-va de sentimente le dumneavoastra. Acum
ncercati sa va imaginati aceea~i situatie din punctul de vedere
al parintilor dumneavoastra. Mai reveniti nca 0 data la situatia
respectiva din punctul de vedere al ofensatorului. Treceti prin
aceasta situatie imaginandu-va ca nca nu sunte(i nascuta ~i
conceputii. Apoi treceti aceea~i situatie imaginandu-va ca
sunte(i un batran sau 0 batrana neajutorata. n cele din urma ar
trebui sa ave(i senzatia de iubire pentru orice, orice s-ar

fi

284
285

.'

.~U =

-t-;;:::;:

~~g.

lXI~fo-..<:::

--=

;:

~
u

!!!!!!!III!
====-

d!'
L,9Ll

r-'''-:~-,",~~

intamplat.
'1

I!
'','1'1

''

l,IIl
1',1
1111"

,',1

l'

" "1
(;'11
'1 11
' 1 'il,/

,"1

,/
l" "
l,II
1''
l'
l,II"

Il'

',l'1

III
Il
"l,
i'
1',1,

l,'
,l,
1l'
1
Il

1
1

III

Ceea ce inseamna ca va ulta(i deja la situa(ia data

prin perspectiva divina.

Trebuie sa intelege(i ca orice situatie din viata dumneavoastra, buna sau rea, este un mijloc de a acumu;a iubire
pentru Dumnezeu ~i spiritul divin in sufletul dumneavoastra.
Nu impartiti lumea inconjuriitoare in rau ~i in bine. Aceste
notiuni sunt legate numai de corpul ~i con~tiinta noastra.
Ce este binele? E ceva folositor pentru corpul ~i con~tiinta
noastra. Ce este raul? E ceva dauniitor, insa ceea ce a fo~t
nociv ieri astazi poate fi util. Dincolo de limitele corpului
nostru ~i ale con~tiintei noastre nu exista bine ~i rau, exista
doar iubire. Atunci cand ne straduiam sa incadram lumea
ntreag n notiuniJede
"bine" ~i "rau"noi ne asemuim unei
celule canceroase care incearca sa impuna intregului organism,
loglca "corpului" ei, programul ei individual.
Nliunile de
,,~ine" ~i "rau"au existat ~i Vormai exista nca.Trebuie pur ~i
sllTIplusa ne dam seama cat de relative sunt ele.
Sa revenim la codificacea impotriva alcoolului.
Lucrand asupra sa, schimbandu-ti atitudinea fata de lume
cerandu-(i iertare pentru agresiun~a fata de iubire, pot ~
evitate consecin(ele nedorite ale codificarii.
Nu demult mi s-a pus a intrebare curioasa: daca un am de
afaceri se lasa de baut, chiar rara a se codifica, el devine
deseori, in mod patologic, lacom. 1 se modifica ~i caracteru! ~i
nu inspre bine. Am fast rugat sa explic. ce se intampla. S-a
dovedit ca banii multi sunt, in primul rand, nu valori materiale
,
ci spirituale. Pentru a detine a mare suma de bani trebuie sa ai
mari aptitudini, sa detii controlul asupra situatiei, sa guvernezi
a situalie din viitor, adica sa ai a intuitie dezvoltata, etc.

r-

Nu poti fi bogat rara a rezerva launtrica de valori spirituale.

lata, deci, ca pentru un am de afaceri pericolul principal il
reprezinta nu ata~amentul fata de valorile materiale, ci ata~amentul fala de valorile spirituale. Cand acesta consuma alcool,
frecventeaza baia cu aburi, iese deseori in natura are lac a
incetinire a con~tiinlei. Dependenla de valorile spirituale se
mic~oreaza ~i delinerea unor sume enorme nu mai este periculoasa. Daca insa nu are lac destabilizarea con~tiinlei atunci
dependenla de valorile spirituale se amplifica brusc. ~i atunci,
pentru a supravielui, amui se arunca de la cele spirituale la
cele materiale. Scuipa pe tot ce e sfant ~i incepe sa aiba
apucaturi de am marginit. El devine un materialist inrait ~i in
cele din urma potenlialul spiritual i se diminueaza, ulterior
incepe sa piarda banii, adica lacomia ~i pragmatismul exagerat
reprezinta, provizoriu, a masura de salvare. Iata de ce a avea
mulli bani ~i a nu bea, rara a-i dauna caracterului ~i destinului,
poate doar amui care crede launtric in Dumnezeu ~i care are a
rezerva mare de iubire ;i bunatate. Pentru ceilalli cred eu, e
mai bine sa bea.
Drogurile, alcoolul ~i fumatul sunt forme ale destabilizarii
con~tiinlei. lar neplacerile, nenorocirile ~i bolile sunt ~i ele
forme ale destabilizarii con~tiinlei. lata de ce alcoolul ~i ligarile sunt un factor antstres. I sratuiam pe unul din cunosculii
met:
- Dependen(a ta fala de valorile umane e atat de mare
nctntr-osituatie critica vei avea 0 izbucnire de ura ~i nu vei
mai vrea sa traie~ti. Daca stresul e foarte puternic ~i situalia e
periculoasa urmeaza, in ordine, cateva proceduri. Intra in cada
de baie ~i da drumul pe rand la apa fierbinte ~i rece, Daca simli

286

287

"

\
\

.n

~"

~.;::::;:

~ 0.
i2
aH"'~.

"'"u
1

d!"

1
!

bucata de paine ~i 0 sticla d@vin sau votca. Taie 0 felie sub!ire

de salam ~i una de paine. Bea ~i mananca ceva. Mai a~teapta
cateva minute. Daca sim!i ca !i se activeaza con~tiin!a reia din
nou procedura. Mai tarziu daca ai n casa un fotoliu balansoar
a~eaza-te n el ~i leagana"te pre! de 0 ora. Mi~carile ritmice, ca
de pendul, franeaza bine con~tiin!a. Nu n zadar copii mici
sunt legana!i. A~a poate fi nvins stresul prin franarea
con~tiin!ei. Daca nu ave!i un fotoliu balansoar va pute!i plimba
cteva ore.
n timpul stresului e important sa nu apreciezi situa!ia ~i sa
te straduie~ti sa ai emo!ii pozitive. nsa cea mai buna aparare
mpotriva stresului e sa ~ti!i ca stresul nu e ntamplator ~i ca
exista n aceasta 0 logica suprema.
Mijloacele pentru depa~irea situa!iilor dificile despre care
am vorbit acum sunt destul de primitive ~i nu pot fi folosite de

Va voi comunica

la nceput rezultatele

diagnosticarii

iar

mai apoi yom trage concluziile. Ata~amentul copilului fa!a de

principii ~i idealuri este de 900 de unita!i, adica depa~e~te de
noua ori nivelul periculos.

Ata~amentul

pentru idealuri este

dorin!a de a vedea lumea ntreaga luminoasa ~i curata, de a

vedea imaginea omului iubit, nu mai n culori luminoase
~.a.m.d. n conformitate cu principiile ~i visurile sale omul
ncearca sa-~i "modeleze" oamenii apropia!i ~i lumea nconjuratoare. Are loc 0 lupta permanenta ~i se declan~eaza 0 agresiune impotriva oamenilor apropiati ~i a intregii lumi. Lumea
ideala este moarta, ea nu mai evolueaza. Se dezvolta doar
lumea care iube~te. $i nu exista iubire Tara murdarie ~i
imperfec!iuni. Mama copilului are un fond permanent de nemul!umire fa!a de 50! ~i lumea nconjuratoare ~i 0 concentrare
foarte puternica
pe idealuri ~i spiritualitate.
Orientarea
copilului catre con~tiin!a e atat de mare ncat acesta cauta

multe ori. Cel mai bun mijloc de a nvinge stresul este acumularea de spirit divin f suflet, este acea stare cand noi iubim
tot ce e omenesc, dar nu depindem de acesta. n acest plan

intuitiv 0 forma de destabilizare. Apa curgatoare ~i focul sunt

percepute ca ni~te simb.,luri ale destabilizarii care ncetinesc

posibilita!ile de lucru sunt inepuimbile.

lucreze n aceasta direc!ie.

~tienta a copilului fa!a de lumea Lconjuratoare este de 100 de

unita!i. Cu timpul nsa ar fi putut cre~te. Dupa codificare
ata~amentul fa!a de idealuri a scazut pana la zero. S-a miqorat

$i e de dorit sa se

Copilul are ~apte ani ~i este un piroman patologic: a dat

foc la apartament,
continua sa ia chibrituri din casa, incendiaza tot ce poate ~i deseneaza incendii. Nu demult a fost
codificat. Cnd vede focul i vine sa vomite.
culoasa aceasta codificare pentru el?

Nue

peri-

con~tiin(a

iar dependen(a

de ea scade. Agresiunea

r,
1
1

subcon-

~i agresiunea subcon~tienta fa!a de lumea nconjuratoare. S-a

amplificat nsa brusc programul de autodistrugere.
n bi~
ocampul copilului ~i-au Tacut apari!ia copiii, nepo!ii ~I
stranepo!ii

cu ~anse mici de supravie!uire,

adica agresiunea

fat de lume s-a ntors mpotriva autorului ei ~i aceasta

sci1imbare va crea anumite probleme n destinul copi lului ~i al
descenden!ilor sai.
!

288

U9'-l'

...;..

ca !i-a mai trecut - mergi la bucatarie. la un baton de salam, 0

~ -~
....

t:

289

---

.n
"'"u

.,

4!:'

, "

III
ii,

l',il
'

',l'fi'
'11 Il '
'11

"1

l'l'
"

1I ,',
l':IIi"
,,1',11

l'"
Il!'II'1
1IIIi'I"
'I,!I',
1,
1

'"

",1
,1

lata de ce codificarea are indiscutabil avantajele, dar ~i

neajunsurile sale, Parin!ii baiatului nu au aceeptat destabilizarea principiilor, a idealurilor ~i a con~tiin!ei lor, aparnd n
suflet nu iubirea, ci valorile umane" La copil aceasta tendin(
este de cteva ori mai mare. nsa cu ct mai mult ne rugam
pentru valorile umane, cu att mai mult cre~te n noi dorin!a de
a le demola ~i nimici. ~i aceasta este, orict de paradoxal pare.
0 masura de protec!ie. Orice ncercare fOr(ata de a redresa
situa!ia se soldeaza inevitabil cu consecin!e nocive. lata de ce
ambii parin!i, dar mai ales marna, trebuie sa inceapa schimbarile cu ea insa~i.

1!I'lil,II'

'f)e

,,11,1'1

,111"1

De ce copiii ~i rod deseori unghiile?

Il,1''1'
Il

'i'1
,

,i,
1

,
/

Il,l'j1
'"
1

I,i'
,l,1"

Iii'

III
il,

Minile sunt intr-o anumita rela!ie cu aptitudinile. Daca

omul are un nivel inalt al aptitudinilor ~i i se amplifica brusc
dependen!a de aeestea atunci ii pot fi traumatizate minile sau
ii pot fi afectate de 0 eczema ~.a.n\'.d.
Apropo, a~a-zisa buza de iepure la copii este ~i ea 0
consecin!a a blocajului dependen!ei exagerate fa!a de aptitudini ~i intelect. Daca parin!ii au un nivel inalt al perfec!iunii ~i
al aptitudinilor ~i ei nu i-au putut line piept, atunci copiii
primesc nu numai problemele legate de soarta ~i boli, dar ~i
problemele legate de mini. Uneori, copilul ~i roade unghiile
- ceea ce constituie 0 incercare intuitiva de a se echilibra ,
miqornd ata~amentul de capacita!i, adica umilind minile ~i
aptitudinile in acela~i timp.
290

,il
U

"~ =-=
-~
.....

a9Ll

.~ .-

~.

:;:::

~
~'ij&
oo~!-.E

~.

n consecin!a, parin!ii trebuie sa parcurga in mod just toate

neplacerile ~i umilin!ele, miqornd cadrul nemul!umirii de
, sine mai ales pana la conceperea copilului ~i n timpul sarcinii.
Mai exista un moment important.
Cel mai puternic contact cu urma~ii are loc la neeputul
primaverii, adica de la mijlocul lui februarie pana la mijlocul
lui aprilie. n aceast perioada posibilitatea de a ne schimba pe
noi n~ine ~i prin noi de a-i ajuta pe copii, nepo!i ~i stranepo!i
este destul de mare. De la mijlocul lui noiembrie pana la
mij locul lui decembrie exista de asemenea aeeasta tendin!a.
Daca copilul i~i roade unghiile, iar dumneavoastra incerca!i
sa-I convinge!i ca eel mai important lucru in viala este
ob!inerea unei situa!ii bune, dezvoltarea aptitudinilor, de a
deveni mai de~tep!i dect al!ii, prin aeeasta pute!i sa traumatiza!i viala ~i sanatatea copilului. Este neeesar sa i se
aminteasca mai des copilului ca toate aeestea sunt secundare ~i
nu reprezinta lucrurile cele mai importante in viala. n masura
in care aptitudinile ~i s'Jceesul vor nceta sa constituie scopul
principal al vie!ii lui, in aceea~i masura i se va pennite sa
ob!ina mai mult.
'f)e

M-am nase ut prematur, la 7 luni. De ce de pinde acest

lucru ~i poate avea vreo influenta asupra soartei viitoare a
omulni?
n viala, copi lui treee prin doua perioade importante.
Acestea sunt formarea n perioada sarcinii ~i maturizarea
291

:::::::

~~a.
O:H-f-.E

.-
~u

~
~

-r'

'Ir"1

.a9LZ

".~~.-"

,....

l'
sexuala. Na~terea prematura nseamna umilirea mandriei
pre.
'..
cum ~I a aptltudmdor
~I" a Idealurilor. Acest lucru permite ca n
decurs de 20-30
dependenta

de ani de la na~tere sa mic~oreze

fata de aptitudini,

de intelect

nivelul

ori, nsa acest lucru nu mai poate avea nici 0 nsemnatate.

u pot sa renunt la activitatea mea viitoare precum ~i la

'I~rcetare daca vad ca nu ma descurc sau daca simt ca am

:obosit ~i nu mai doresc sa ma ocup de acea problema. Dar
,jJescoperirile mele referitoare la legitatile dezvoltarii corpului

~i de spiritualitat:

Na~terea prematura
~i prin cezariana,
statura mica toate
acestea constituie
cele mai indulg';nte
forme care co~du
c , a.
0
0
ln f ranarea mandriei.

"

il'
III,

I,}I

1,'

sunt deseon

,Il'',
III
il

,'ti spiritului nostru au existat

slabi

na~terii premature,
atunci
sunt pozitive. Copiii nascuti prematur

~i bolnavicio~i,

iar aceasta

,
,

nseamna aceea~i

blocare a mandriei.

',i
"

l'!'
'h'
"','i
il
,'l"
f,l:'
l,,;

devenit mai nobil n ceea ce prive~te conceptia

Stimate domn, se vorbe~te ca dumneavoastra ati renuntat deja la cercetarile ~i parerile dumneavoa~tra d'

ID

prIme 1e carti. Este adevarat?

suftet. Toate celelalte au fost estompate ~i strivite. Mergnd

nspre acest far, eu, din ateu am devenit credincios. Neavnd

exista infor-

~anse de supravietuire ~i de a avea copii, am reu~it totu~i sa

depa~esc toate acestea.
lata de ce, daca eu voi renunta la ceva, acestea vor fi

matu eronate atunci cand eu ma framant ~i sunt nelini~tit. Daca

sunt deta~at ~i lini~tit, atunci informatiile curg cu exactitate.

ambitiile mari, supararea ~i ranchiuna. Sper ca voi putea

realiza acesl lucru.

Deseori
.

sunt ntrebat

daca se strecoara

d lagnostIcarile ~i n prognozele mele.

Eu raspund ca se ntampla. n diagnosticare

Nlcl eu nu pot sajudec ntotdeaunajust

1
1

mea despre

lume. Dintre toti pacientii pe care i-am vawt, eu am fost

probabil unul dintre cei mai rai. Pentru mine, n decursul vietii,
a existat un singur far calauzitor - sentimentul dragostei din

;:,
,'1

catara, poate face acest lucru de cte ori dore~te, dar aceasta
nu schimba nimic. Pur ~i simplu, cercetarile mele nu sunt
comparate cu caracterul meu ~i conceptia mea despre lume.
Datorita cercetarilor am dobndit un caracter mai blnd, am

'i,II'1

,i,'

pana la cercetarile mele ~i vor

,. j:xista ~i dupa ele.

Daca furnica dore~te sa renunte la muntele, pe care se

Astfel, daca apreciem urmarile

ele, pe plan general,

g re'eli
.

-m

~i sa trag concluzii din

'~fo.rmatiile obi~nuite. lata de ce eu nu schimb textul n toate

~i avan-

cartlle mele pentru a putea vedea evolutia, precum

~area :nea destul de anevoioasa. Nu pot sa-mi reneg cartile,

mtrucat este vorba despre cercetari obiective. Daca un savant a
descopent 0 anumita lege, el poate sa renunte la ea de 0 suta
292

----

.f
~

Fortele vitale au fost epuizate pana la capat, de~i

medicii nu gasesc nimic. A disparut eu-I interior. Cum sa-I
redobandesc? Va implor, ajutati-ma!
293

.-QU

T--

co

+::::::

;2 ~ 2i:C1-1-.E

..

::
i:i:
-(

==-==

,uya:
I

--,....-

T,
I'

,',1

l'
:'1"

IJI

"

V-ati rugat prea mult pentru spiritualitate 1i idealuri, De

,
prea multe on atl criticat brbat. L
0 Imensa
'
- agreslune
'su bcon~tlenta
a fost t ransm'sa - d e 'dumneavoastr
copilului

'1

" ,Ii
l'I!I
1

lecuite dupa sistemul dumneavoastr. Dar ei nu citesc

ear!ile dumneavoastra ntrucat n ele se vorbe~te despre
rencarnare, ~i chiar ~i cuvantul "karma" i sperie. Poate
ca ar fi bine sa nlatura!i din drtile dumneavoastra aceste
no!iuni pentru a ajuta mai mul!i oameni, ntrucat n toate
,
celelaIte probleme, cercetarile dumneavoastra corespund
pe deplin cu ortodoxia.

'

Toate
1,',
'1,1
,'1

'

1
"111 ,1
l'II
,, ' ,,
1
"

1 I"'',
Ir'll'lll
11 1'

acestea

s-au

transformat

autod:strugere,

arunca

dumneavoastr

asupra

cop~'J u 1 Starea
,

parte

din

acest

copil

f)ux

ntr-un

de

flux

de autodistrugere

se

cu

"
sco p
ul de a supravietui'
este de fapt starea profund'
a

dumneavoastr

'11;1
1

1"11"
",'r,l
i,' Il'':
Il,,1,1
'1 '
il 1]'"
''l'
l'III'j

l'II
l ''-,!"J

l /
'1 ,'

l'

'

'
,

,"''il!i

1 '1' , 1
l'
1":1"

il
1

','

COP '~Ulul dum~eavoastr

b oa Ia traumatlsm

care cu timpul

se poate transforma

~I moarte, Dumneavoastra ati trait cu eu-I

'
uman, cu con~tllnta
dumneavoastra, cu corpul dumneavoastra
"'

Cnd am vizitat Israelul, mi s-a spus ca cercetarile

mele

~I m permanent ati nce rc a t sa- -mab U~I!Isentimentul iubirii din

,
"
suflet, lar pentru
a putea supravietui, copilul are nevoie de 0

corespund pe deplin cu Kabbala, Au venit la ntlnirea cu mine

musulmani care au terminat Facultatea de teologie din trile
arabe, "Tot ceea ce a!i povestit despre mine ~i despre carac-

mare cant,tate de lU
' b' Ife. p entru ca dumneavoastra sa titi
.
nnpmsa
ctre
iubire
trebuia sa se mlqoreze
'
"
eu-I dumnea-'

terul meu corespunde

"

adevrului - a spus musulmanul - ~i tot

ceea ce mi-ati aratat n general corespunde Coranului ~i

religiei mele, Eu v multumesc foarte mult pentru acest lucru,

'
voastra- uman, con~tiin!a
dumneavoastr
cor p
u l dumneavoas.
,
'
tra C eea ce v, se y<i -mt'amp 1a,
- Dumneavoastr
sunteti s~

ntruct acum ~tiu cum sa lucrez asupra mea ~i cum sa ma

- dar sufeql" pentru boala co p

natoasa,
ilulu 1' d umneavoastr, ' Ati
,
avut 0 concep!le nesntoas despre lume ~i caracter ~i toat~
,
acestea le-at,, tral1smls' cop ' l ului ' am p lificat
e de ca' teva on
A str.e,1 nu dumneavoastr trebuie' sa fiti salvat
CI C Opl 1Ul
dum neavoastra,Cum
" eu cred c veti
s faceti acest lucru,

schimb"

lat, deci, c Ir, ntlnirile cu mine vin musulmani ~i budi~ti,

iudei ~i catolici, ortodoqi ~i atei, Tuturor le spun acela~i lucru:
- Fiecare obiect din Univers provine din cauza primar ~i

'

'

'

-mtelegedaca veti citi cartile mele,

~

'

294

este legat de aceasta, Creatorul se gse~te n afara limitelor

spatiului, timpului ~i a materiei, Totodat, El este prezent ~i n

'

Mul!i credincio~i au pur ~i sim p lu nev Ole sa-. clteasca '

du~.neavoastr,
ntrucat ace~tia au nereguli n famll.e, COplII sunt bolnavi ~i numeroase
bol.' ar pu t ea fi1

- '1
ca.~. e

"t.

I~

aceast lume, Con~tiinta const din spatiu, timp ~i materie, de

aceea nu se poate, prin intermediul con~tiintei, sa n!elegem
Creatoru!. Singura modalitate prin care putem s ntelegem
Creatorul este iubirea,
Toate marile adevaruri au fost descoperite ~i cunoscute prin
iubire, iar con~tiinta a introdus acestea n plan uman, Ortodoc~ii,
catolicii, musulmanii, iudeii, ~i schimba adeseori religia ~i
295

......-

.=,
~U

~~

Q:lf ~~

::2

S.
E

.....
t:
~
u

-=
-

'"
J

lI.91.2'

r-

l,

:,
Il ,
I

l"

Il
"'Ii
'd

!.II
l'II

'I!,'

,1
:'1",1
,ill\
1:lt:
"i'IIIII'
11'1

' 1l, 1
"

11 11'

1)
,1

1'

l,,

':111',;.1
'1111'11

,'i' "11

1IIIi'"

" ,1111

Il'
1,.1'1
,l'II
. .1
,1

l'
1,1
Ilj':
,'II,'

continua sa traiasca ~i sa nasca copii, Dar nici unul nu a

supravieluit negn,d iubirea; chiar daca a supravieluit, atunci au
munt urma~ii lui. ln viala omului, religia joaca un roi important.
Numeroase tendinle religioase, se straduiesc, fiecare in felul ei
'
sa cunoasca Creatorul ~isa se apropie de Acesta,
Cu ct exista mai multa iu~ire la baza unei religii, cu att
mai mult aceasta ofera 0 imagine asupra moralei ~i eticii ~i
conduce la dezvoltarea spirituala. Religiile mondiale actuale
au creat civilizalia existenta. Nascndu-se dintr-o singura radacina, religiile lumii au diferite trunchiuri ~i ramuri. n plan
religios, intreaga lume este divizata in cteva parti, iar in plan
informational, energetic ~i economic, !loi suntem deja cu totii
acela~i popor, aceea~i nalie, aceea~i civilizalie. Dar da~a
parerile noastre vor fi indreptate asupra a ceea ce desparte 0
religie de alta, atunci rara doar ~i poate se va pune problema:
"care religie ~i cafe papor este mai bun. "nseamn ca mai
devreme saumai trziu se va na~te dorinla distrugerii celei mai
rele religii ~i a celui mai rau popor. lar in conditiile mijloacelor tehnice contemporane, aceasta inseamna disparilia civilizatiei.
Daca Yom analiza ceea ce ne une~te, intelegnd ca in fata
lui Dumnezeu nu exjst nimic mai bun ~i nimic mai rau, ~
prin iubire noi suntem uniti, atunci Yom indrepta toate fortele
'
nspre salvarea omenirii ~i nu nspre nimicirea acesteia,
4p.o

.q

l':

Pe copi/ul meu I-au durut un timp ndelungat picioarele. Dupa un anumit timp durerea a disparut, dar cinele
,,1
,

a murit n urma unei afectiuni la picioare. Sa fie oare

legate ntre ele aceste doua evenimente?
Judecand dupa toate posibilitatile,

s-ar parea ca da, Atunci

cand omul este nemultumit de soarta sa, il dor adeseori

picioarele. Atunci cand omul este gata ca pentru 0 soarta mai

buna sa,i faca rau unei alte persoane sau sa se dispretuiasca pe

sine, daca prosperitatea se naruie, atunci toate acestea pot da ~i
dureri, traume ale picioarelor ~i 0 dilatare varicoasa a venelor.
Initial la copil actiona un program de autodistrugere din cauza
idolatrizarii soartei, iar apoi, probabil ca sub influenta medicamentelor sau ~i a altor cauze, starea lui sa se fi imbunatii(it, dar
acest program a trecut asupra copiilor pe care urma sa-i aiba.
De ce este periculos acest transfer asupra altei persoane' Pe de
0 parte - ofera un repaus temporar, 0 aman are. $i daca omul se
schimba, atunci acest rastimp poate fi folosit ca sa se sai veze

~i pe sine ~i pe Llrma~ii sai. Pericolul consta in faptul ca atunci

cand raspundemnoi
n~ine pentru gre~elile noastre, noi ne
schimbam in bine mai repede.
Dar daca pentru concept'a noastra de via( ~i pentru caracterul

'ill

nostru incorect platesc copiii ~i nepotii, atunci cand yom incepe

noi sa platim, deseori nu mai avem forta necesara. Adica 0
amanare de durata in cazul unei conceptii incorecte de via( este
vatamatoare ~i pentru urma~i ~i pentru noi. Animalele domestice
~.
i\.

.'

sunt ca ni~te copii. $i in cami de fata programul de autodistrugere

aruncat asupra copiilor care urmeaza sa apara pe lume, s-a
transferat asupra cinelui. Cand copilului ii va veni vremea sa
aiba la randul sau copii, daca au un suflet intunecat, atunci pot sa
nu mai apara niciodat pe lume sau sa se nasca bolnavi,

297

296
'i,1

l,!

-<
15:

g5~~.E

;5

Su

,/1

,,;

".'1 1"
,1

1l'

, q~l;ilil

Il Y
"" '111
"l'II
, ,i'

1,11
11,, 11
'
Il'1
1

1'

'

1"

""",11
'1",1"1,
1.1
,l,l'
1,II'i,
': Il
1,'\',1
111,
,"/,"1'
!il'I
,1;1

Daca

sufletele

sunt mai luminoase,

concepere ncepe procesul lor de purificare,

atunci

nainte

- al copiilor de astazi - poate avea din nou dureri la picioare,

fracturi ale picioarelor, inllama(ii, erizipel etc. Poate sa se.
realizeze ~i 0 alta varianta. Copiii au un sullet pur, ei se na sc
sanato~i, iar tatal lor Illi prezinta nici un fel de probleme. Dar
ntruct mina aC(iunii ncetinite se alla n cmpul lor, mai
devreme sau mai trziu, va, exploda. $i daca acest lucru va
amenin(a copiii, atunci se va transfera mult mai puternic nspre
tata. $i atunci, la c(iva ani dupa na~terea copiilor, tatal poate
sa-~i piarda picioarele sau sa aiba 0 afec(iune grava la picioare.
lar acum nu voi mai intra n detalii, ntruct ele nu sunt
necesare. Daca parin(ii ~i copilul se vor schimba ~i vor lucra
asupra propriilor lor persoane, aceste probleme pot fi ocolite,

"
'f)<o

',!I
I,'
,),:

Il

Daca prin sterilitate se blocheaza ceva, atunci ce se afla

n spatele na~terii unor gemeni, tripleti ~.a.m.d,?

,1,1

. 1

1
1

'f)<o

~i viitorul lor tata

Unul dintre componentele mndriei I constituie sentimentul tau de unicitate ~i irepetabilitate. $i daca omul are ~anse

concentrarea asupra rela(iilor, mndria nlocuindu-se cu gelozia. Aceasta este una din formele de armonizare naturala.

,J
:1

Eu I insult foarte tare pe fiul meu ~; ma supar pe el

,. pentru faptul ca neaga familia, nvatatura, etc. Ce e de
flicut? Aceasta se ntampla de la sine, n ciuda striidaniilor
mele de a-I iubi.
Dumneavoastra

ave(i 0 dependen(a

interioara

foarte mare

fata de toate va lori le. V-a(i manifestat agresivitatea fata de

IU;l1ea nconjuratoare,
fa(a de oameni, aptitudini ~I destin
favorabil ~i n planul principiilor ~i al idealurilor. Pentru ca fiul
dumneavoastra sa supravietuiasca, este nevoit sa renun,te ~i la
morala ~i la idealuri, precum ~i la destinul favorabd ~i la
aptitudini. Nivelulmndriei
la el nu este n~are. ~I se ase_al~ana
cu cel care este gata sa mpra~tie tO(1 ban~' ~I sa devma sarac
numai pentru a pastra iubirea n suflel. ln cazu~ de fata, el
tinde sa atinga un nivel spiritual mai inalt, ignora,nd Complet
partea materl' ala' , lar la dumneavoastra nivelul mandne, este
.
.
-'
foarte mare. ncerca(i sa eiti(i cu aten(le eartlle
mele ~I sa
lucrati mai ndelungat asupra propriei persoane. Atunel se va
schl~ba ~i caracterul fiului dumneavoastra.

mici de a supravie(ui cnd se na~te singur, atunci cnd se nasc

gemeni, mndria le este nftnata ~i acest lucru le permite sa
traiasea. Chiar ~i n uterul mamei, gemenii sunt obliga(i sa se
orienteze nu att asupra propriei persoane, ct asupra rela(iilor
dintre ei. Concentrarea asupra aptitudinilor se transfera n

'f)<o
Domnule

Lazarev,

cum poate fi explicata

urmatoarea

. ,'? La multi. dintre ce; care ncercau sa vina la preSIt ua~le.

legerile dumneavoastrii apiireau urmatoarele o~sta~ole
(traumatisme
ale picioarelor, accentuarea
radlcuhtei,

298
299

=
,....

l1

de

~......
===-=

LI9Ll

--

r..:;~~....-

T'~

,II:, I
,l,
'1
illl'll\
,I

..

+:::::.:
E..:..: Q..

---

.-::1"'1

1"':::::::

~OOt-r-..E
~"ii&

~u

..

cantitatea

de

informa(ie

este

mare

~i

accelerarea tuturor proceselor este mult mai puternica dect n

momentul lecturarii car!ilor. Are loc un proees insesizabil, dar
foarte intens asupra propriei persoane. Daca omul nu este
pregatit pentru un asemenea proces, atunci lui i dispare
dorin!a de a ajunge la prelegere. Daca n interiorul sau el este
pregatit, atunci acest proceS ncepe nainte de prelegere. Au
loc diferite neplaceri, iar omul, trecnd prin aeestea n mod
just, primqte in decursul a doua ore de expunere, posibilitatea
de a desa~ura 0 activitate mai intensa. Uneori eu,
pregatit pentru a da informa!ii pure, sau nu am
asigur oamenii din sala n timpul ~edin(ei, sau sala
goala iar atunci fie se pierde dorin!a mea de

sau nu sunt
puterea sa
este practic
a prezenta

expunerea fie se conecteaza mecanismul secundar de autoaparare. Acum eu lucrez asupra temei legate de "personalitate".
Despre aceste cercetari doresc sa relatez mai amanuntit n
viitoarea mea carte. Iata,n timpul activita!ii cu sala au 'avut
loc lucruri stranii. De obieei eu prezint cercetarile mele ~i
informa!iile noi dupa 2-3 luni dupa ce le-am derulat ~i le-am
trecut prin filtrul meu. De aeeea, nu ma ntlnesc des cu

1;1

spectatorii. Acum am hotart sa fac 0 bucurie ascultatorilor

prezentnd informa(ii noi, de~i de fapt nu le-am verificat de~
plin pe propria-mi piele. Primele me le expuneri, pur ~i simplu
dm cunozltate,

le-am nregistrat cu 0 videocamera

pentru a

ana/iza gre~elile mele ~i pentru a line cont de par(ile pozitive.

Apoi, cuno~tin(ele mele' au nceput sa-mi ceara videocasetele

300

afirmnd ca au 0 influen!a mult mai puternica dect car!ile. n

primul rnd, toate car(ile erau coneentrate ntr-o singura
conferin(a. n al doilea rnd, informa!ia de baza va parvme nu
r -

prin text, ci prin voce, mi~care. n al treilea rnd, interac!iunea

prin videocaseta

este mai puternica dect prin carte. Este mal

u~or sa lucrezi asupra ta, este mai u~or sa te schimbi. Dupa

aceasta eu m-am straduit sa nregistrez pe videocasete toate
conferin(ele. n general, nregistrarea pe videocasete se adreseaza aeelora care doreau sa ajunga la consulta(ie. Dupa ee
vizionau casetele, mie m era mult mai lI~or sa explic I1 ce
consta esen(a problemelor omului ~i cum trebuie rezolvate. De
exemplu, n Saratov, operatorul a pornit videocamera, a fixat-o
pe cortina scenei, a trecut spre mine apoi a nceput sa ma
filmeze. Camera s-a op rit. ncercarile de a 0 reconecta nu au
reu~it. A fixat camera pe cortina ~i a neercat sa 0 conecteze.
Camera a pornit. Ca sa nu mai apara aceea~i problema, el a
hotart sa nu 0 atinga, iar 0 ora ntreaga, pe ecran, s-a vazut
cortina ~i s-a F.Uzit numai glasul meu. Dupa 0 ora, el a ndreptat camera spre mine. Nu s-a mai ntmplat nimic, ~i
videocamera

continua sa func(ioneze normal. Dar eu apaream

ntr-o imagine foarte mica. Atunci operatorul a decis sa ma

prezinte n prim plan. De ndata ee figura mea a ocupat tot
ecranul, videocamera

s-a oprit din nou. A fost nevoit sa filme-

ze din nou cortina.

ntorcndu-ne
la Sankt Peterburg s-a verificat video
camera; totul a fost n regula, ea func!iona irepro~abil. Dupa 0
saptmna, am (inut 0 conferin(a la Orcol. Eram con~tient ca
noua tema pe care 0 abordasem

il

r-

ruperea tiilpilor de la pantofi, lovirea cotului, pierderea

tuturor cheilor de la tocuin!ii)?
prelegeri,

=-=
-

ag/.Z

.--

La

~u

deja reu~isem sa 0 funda-

mentez. Pentru a ncheia aceast tema trebuia sa primesc

301

'1

.....-

.n
QU

.,.-.:; t:

[;J -;; g.

..

IE-oE-o...::

-=
~-

L~9a:
r '~

noua portie de neplaceri, de nenoraciri , de umilinte ., sa trec

prin ele n mod corect ~i sa ma deta~ez mai mult de valorile

am consultat 0 persoana care suferea de cancer la gt. Acesta

umane pentru a ma ridica

- Dumneavoastra aveti cancer ntruct ati hotart ca omul

se vindecii prin regim ~i spirtualitate, Dar pe om I vindeca de
fapt iubirea, Dieta ~i spiritualitatea contribuie doar la aceasta,

am chef de expunere
Tacut reclama,

pe 0 noua treapta a cunoa~terii.

~i anulez aceasta conferinta,

organizatorii

cheltuisera

Nu

Dar deja s-a

bani ~i am fost rugat sa

n-o anulez, ci sa 0 reprogramez,

Eu am fost de acord, De data
asta, la Oreol am luat cu mine doua camere video, de doua
tipuri diferite,
M-am gndit
deodata, nainte de conferin!ii,

ca nu se pot strica amndoua

150 de persoane au dat napoi

biletele

la sala destul

la casa, Uitndu-ma

de goala, eu am

ncercat sa-mi adun gndurile. Apoi, dupa conferinta,

citind
biletele venite din sala, am observat ca une le dintre ele erau
pur ~i simplu j ignitoare, Un asemenea lucru,nu s-a mai ntmplat niciodata pna acum. Sa trecem la videocamere,
Prima, a
refuzat

sa functioneze

din start, Ea s-a stricat

pur ~i simplu,

De~i semnalul luminos era aprins, nu a nregistrat nimic, A

doua videocamera a nregistrat limpede expunerea, Tara nici un
cusur. Eu m-am uitat pe vizor ~i m-am gndit:

::;i iata ca totu~i

mi-am

atins

scopul

~i am reu~it sa

nregistrez,
Il!:,I

Dupa

aceea

m-am

ntors

la Peterburg

~i am introdus

caseta

",II

!,'I:I
1111

1111

n aparatul
dadeam

video,
din

Imaginea

mini

n mod

era foarte
convingatoL

clara,

Eu cascam
Sunetul

insa

era un mare

specialist n domeniul vindecarii prin regim,

nu s-a stricat, dar nu a inregistrat nici un

sunet. Dupa aceasta, ea a fost folositii de nenumarate ori la
nregistrarile
obi~nuite, nsa niciodata nu s-a mai ntmplat a~a
ceva cu ea.

~i cercetiirile mele. A avut loc 0 ntreaga conferinta, Totul a

fost nregistrat pe casete video ~i audio, nsa nici aparatul
video, nici cel audio nu au l1registrat nimic, a=?a curn am

constatat ulterioL Poate ca informatia mea a fost destul de

seaca. Sau el a expus lucrurile din punctul

lui de vedere,

dndu-i 0 interpretare informationala proprie, ceea ce putea fi

periculos, dar in general, nu s-a inregistrat nimic,
n principiu eu ma bucur ca se intmpla asemenea

lucruri.

Am foarte multe probleme dar dispun de foarte putina putere

pentru a putea controla informatiile pe care le primesc, Daca
aceste mecanisme straine de control functioneaza,

nseamna ca

nu trebuie sa ne ngrijor,',m ca eu, prin informatia mea a~ putea aduce prejudicii cititorilor.
..g;..

auzea. Videocamera

Mi-am amintit ca a mai avut loc ceva asemanator cu

informatiilemele. Cu un an ~ijumatate n urma, la New York,

n a patra carte a dumneavoastra exista un episod n

care se vorbe~te despre 0 transfuzie de sange care vi s-a
acut . Eu nu am putut sa citesc aceste randuri. n generaI,
eu nu pot vedea sange ~i nici sa aud des pre rani. Din ce
cauz?

302
1',1

l,

,/

Am mai discutat 0 vreme, apoi el a plecat. Dupa aceasta a

aparut ~i imbunatatirea starii lui de sanatate, Dupa 0 jumatate
de an , omul a hotart sa le relateze americanilor des pre cartile

gura ~i
nu se

303

ri
1

-l'Il
i

.ndf:O

)
,

. de corp
'
tatea sa mai mu It de' sallge decat
S'

"'l,
,
II

l'III'
1

"

1"

''"l'
',

Il,1,
1,:,"

'.1'

"/"
l'i

",,1"

'

'"

'

,!r

1
,

~I trufia

fost trezi!i de ni~te sunete ciudate, Femeia vorbea ntr-o limba

neculloscuta, allalldu-se Il contact efectlv cu cineva. A vorbit

astfel cateva ore, Il a treia zi dupa acea Iloapte a nceputsa i se

llllegreasca parul ~i llcetul cu ncetul i s-a restabilit lltru totul
vederea. Medicii au hotart sa cerceteze pelltru orice eventualitate cum se comporta inflama!ia. Ea IlU se mai gasea pe
creier, Illflama!ia callceroasa a disparut rara urma, Apoi, prin

IIllellsa.

copi/. De aceea au nceput sa va pregateasca cu ajutorul unor

.la~llostlcare cu ultrasullete

pentru a vedea Il ce 1una. de sarCll1a s Il" A

e a a. paratul nu a
indicat Ilimic, Tatul nu e'.
.
sem ne le. fe~eia se
alla Il a treia IUlla de sarc~~~~'ia~:a p i~:~te
nu se alla 111pantece,
dar sarcilla exista. nseal1na
c'a nu tre ula efectuata operatia
.
b
Treb' ilia sa. a~tepte. Au illternat-o Il clillica, unde a stat
d'oua
.
1Ull/. MedlCII au mai supus-o nca 0 d . .
ata dragllosticarii cu
.. 111a cillcia l'
ultrasullete . Fe'mela era d eJa
. . .
u~la de sarema,
Jar
aparatul arta iara~i ea nu ex,.st W
a IlICI
un cop" . D - 1 .
"
upa.o ulla de
~edere Il spital, femeia a al bit cu totul 1
ar apOI a II1ceput sa
orbeasca . Med'"ICII au JJOtarat ca este pt'. '
..
.
'"
:rzlu .sa-I mal faca 0
opera!ie pe creier. Au a~teptat sa vad::~
e se II1chele aceasta
.
..
tevatura . D upa. d ImellslUllIle
pantecelui
.
.
se 'II1C hela de'a a
c.II1cra
. 1ulla- de graviditate Deod C .
'
.
a a, mtr-o noapte, veeiniiei
" au
304

--

=-=

-,....

radiografierea plltecelui s-a distills un copiI de cillci IUlli pe

care dupa alte patru IUlli I-a adus cu bille pe lume.
- Cu mlldria dumlleavoastra ~i cu ata~amentul fa!a de
idealuri ~i spiritualitate practic IlU avea!i ~allse sa face!i un

'1

"..~

.
0 data e
pail:
ApOl a ramas totu~i lltr-ull fel
.
nsarcinata v<i I; ac e 1a~1 tlmp 1 s-a pus
.
un d'lagllostlc - illllamare maligna a creierului . ell ru, a face O
P t
p e ra,la,
t'
tre bula
'
IJ1treru pta sarc l' ,la . I s-a -C:::
.
,acut ~I'. 0 d
A vea menstruatie

,,1"'1 /
l,
l,,!,
1
Il!I '1
i,il
:'

cr

II1seam~a
vitale ~i a tutu~ora~:~ra~ea
on or umane 111
acela<i
.
v tim p . De aceea Prll1
san gerare s-au vll1decat
'
multe b0 r1
'.111trecut ~I de aceea donarea de sail e
.
geste
folosltoare pentru
. .
.
.
sanatate . N' ICI 111penoada clclului la fem .
el scurgerea de sallge
nu este lltam p lat oare. A cest lucru cOllti.
.
.
.
era 0 IZbUCI11rea Iubirii
..
prin njosirea latu fil umalle. Daca femeia este foarte
.
mandra,. .
atuncl menstruatii/, e pot sa Ispara.
' d
.
.
a femeie mi-a po
t'
copilului
sau.
Nivelul de sPiritualitat;e:r~
;~:~~a ri~~::;rii.

"

: Il!

'

lljosirea tuturor fUllqiilor

.1

rl'/Ii

":

'""

nainte, oamenij au considerat c'

a sulletul omu/Ill. se gase~te
.
n sange/e sau . n m od sub
con~tlent om U/ I~I. 1eaga- persollal i-

!
,

~
u

lt9a:

Fl:;.,::.:.i-'" -

' 'i''

'

'"

~~

~"ii jj-

~(-of-<..c:

.'1'

,'
l

~u

astfe! de metode sa pute!i na~tecopilul, i-am explicat

eu. Ull

caracter putemic poate cOllduce la 0 imellsa trufie, dar el poate

.-

~i ajuta la depa~irea acelor obstacole pe care ait caracter IlU lear suporta, adica este 0 prghie care poate zdrobi omul, dar il

~i poate ridica , daca omul va sim!i corect direqia.

- ~ti!i, ca dupa acest eveniment eu am nceput sa cred n
Dumnezeu, - a spus ea, - ~i ntreaga mea viata s-a transformat.
Eu traiesc acum numai cu glldul la Dumllezeu
nfiin!ez Ull celltru spiritua/.
-

Dar ata~amelltul

fa!a de spiritualitate

~i vreau sa

exista totu~i la

dumneavoastra - i-am comullicat eu cu amabilitate, ar fi de

dorit sa lucra!i asupra propriei persoane.
Dupa doua zile m-am convills de corectitudillea

diagllos-

ticului meu.

- Noi mergem totu~i pe cai diferite, - a spus cu triste!e ea.

Dumneavoastr ati venit n ora~ul nostru, oamenii viseaza
Ilumai sa va poata vedea, iar dumneavoastra petrece!i Ilop!ile

305

....-

.~
QU

1"<:::::

~.;,;~.-JIracnd be!ii ~i traboi. A~a ca fi!i bun, elibera!i apartamentul

pe care vi I-am pus la dispozi!ie.
Sper ca totu~i dependen(a ridicata de principii ~i idealuri s-a
diminuat la ea.
Sa ne ntoarcem la autorul ntrebarii. ntrucat dumneavoastra va orienta!i asupra eu-lui, asupra corpului superior, atunci
fa!a de orice pericol

la care este expus

corpul

~i viala.

dumneavoastra va comporta(i cu 0 frica exagerata. Cum put~ti

sa va reveni!i, miqorand mandria dumneavoastra eu sper c~
ve(i n!elege din car!ile mele.

'!J>o

...1'
1.'
III
Il

Stimate Serghei Nicolaevici, dupa a doua sau a treia

emisiune a dumneavoastra sub titIul "Bumerang" eu am
fost !iutuita la pat, sim!ind dureri acute n tot corpul. Pur
~i sim plu alti fost !intuita la pat, nu am putut sa-mi mi~c
nici mana. Timp de cinci zile ~i cinci nop!i uu am putut sa
ma ridie .,i nici sa ma ntorc, ntrucat orice rni.,care mi
provoca dureri ngrozitoare. Ce mi s-a ntmplat? De fapt,
eu nu reac!ionam uici la Ciumak ~i nici la Ka~pirovski.
Acum rn-am mbolnavit gray, de~i ncerc sa lucrez asupra
mea. Doresc sa am un copil (castorie tarzie, varsta de 37
aui). Cum sa ma pregatesc, cum sa ma purific? Spune!i-mi
ce sa fac, ajuta!i-ma va rog.
n momentul

privirii emisiunii, dumneavoastra

concep!ie justa despre lume ~i un caracter

a!i avut 0

ural. n straturile

;:

~
~~;;. -~
tQf-~.E

~.
j"

,},
[

--

=-=

a91.Z

adnci ale caracterului dumneavoastra, nive lui mndriei ~i

agresivita!ii fa!a de barba!i a fost imens ca ~i dorin!a de a
diviniza omul iubit care statea la baza acestuia. Daca
dumneavoastra a!i fi avut 0 concep!ie incorecta despre lume,
atunci nu a!i fi suportat purificarea care ar fi condus la
accentuarea agresivita!ii, iar treaba ar fi putut sa se termine cu
0 mbolnavire grava. De aceea, fie n-a!i fi dorit sa privi!i
emisiunea, pur ~i simplu neconectand televizorul, fie nu a!i fi
putut privi chiar din primele minute. Dumneavoastra a!i
ob!inut purificarea prin nenorocire, suparare, boala ~i
traumatisme. ns, ntrucat ati ncepllt sa va manifestati coreet
fata
. de lume, eu-I dumneavoastra superior s-a folosit de acest
moment pentru a scoate la suprafa!a "murdaria" ~i agresivitatea, iar orientarea corecta v-a ajulat sa depa~i!i mai repede
negativul pe care I-a!i purtal. Acum situa!ia este mult mai
buna. Boala dumneavoastra actuala ml mai este legata de
dumneavoastra, ci de viitorul copi/. Continua!i sa lucra!i
asupra propriei persoane, ruga!i-va pentru dumneavoastra,
pentru copii ~i nepo!i. Merita sa va uita!i la casetele cu
ultimele conferin!e ADJlo yeti gasi 0 informa!ie care nu este
reflectata n carli. n primul rand, sa sim!i!i n sinea dumneavoastra la nceput Divinitatea, iar apoi umanu/. n sotul
dumneavoastra ncerca!i sa iubi!i la nceput Divinitatea, ~i abia
apoi umanul, adica nchipui!i-va ca so!ul dumneavoastra a
murit, v-a parasit, a plecat sau a devenit dintr-o data minunat,
tanar, deosebit de spiritual ~i bun. Dupa aceea, imagina!i-va ca
so!ul se mbolnave~te ~i devine invalid. ncerca!i sa pastra!i
iubirea fa!a de Divinitatea dinlauntrullui, indiferent de cum nu
s-ar schimba latura sa umana. Atunci ~i umanul I yeti iubi rara

306
307

.'

,
1

----

.~
QU

"1"=

..

- -

,
Cn cat ma s t ra d Ulesc
mal mnlt sa ma sn p nn so t,u 1UI, cu
'
'
atat" mal. mnlt ncerc 0 presinne mai mare .i n
m
v
1' ln t.a. D e
.

ce.?

"

Trebuie sa va supuneti lui Dumnezeu ~i nu sotului, ntrucat

Dumnezeu va conduce prin intermediul sotului, Cand va

ID

'
t ' mal' a d ane
'(<i cu cat IDfa
agreslvltatea
n
'
.
subcon~tlent, cu atM mai periculoasa este pentru sotul
dumneavoastra, Totodata , el este sili t sa, devma mal, agreslv
"
"
pentru a supravietui,

',1
'

l'

Mama cedeaza adesea n fata capriciilor copilului sau ~i nu

se enerveaza n fata comportamentului
stupid, ~i totu~i prin
asta ea nu se supune lui, lata de ce este mai bine sa nu i te
supui sotului, ci sa-i cedezi. Nu este voie sa te simti mai presus

d~mneavoastr trece n robie, nseamn c nu vedeti diviI1Itatea ascunsa dupa nveli~ul uman al sotului dumneavoastra,
Putet' sa spuneti n gand:
1

l'
1

308

- Eu primesc umilinta nu de la tine, ci de la Dumnezeu

care te-a trimis,
Daca simtiti nsa ca totu~i va supuneti umanului, atunci e
mai bine sa strigati, sa zgariati fata sotului dumneavoastra,
Cand femeia are n suflet multa dragoste ~i ea se concentreaza
,asupra acesteia, atunci intuitia lucreaza mai bine decat la
barbat ~i la orice situatie ea se uita cu mai multa ntelepciune,
n acest caz, sotul nu trebuie s-o umileasca, El dirijeaza
lucrurile marunte ~i i va ceda mereu sotiei n problemele
esentiale, Daca nsa n suflet exista iubire putina, atunci fie
femeia va exercita presiune asupra sotului, fie el asupra ei,
Toate divergentele se rezolva prin iubire, Pentru aceasta este
necesar sa tindem spre dragoste ~i sa ne orientam mai mult
spre sentimente, decat asupra unor prejudecati ~i principii

extenor

de sot, dar nu este voie totodata sa te simti mai prejos de el. n

dragoste noi suntem egali ~i unici, Daca simtiti ca supunerea

'II

!\

~upunetl, sotului, va supuneti de fapt logicii umane, ceea ce

IDseamna ca ncepeti sa depindeti de ea, Cu cat depindeti mai
mult de logica umana, cu atM mai mult se na~te nla~ntrul
du~neavoastr agresivitatea. Dumneavoastr "ndesati" n
adancul dumneavoastra agresivitatea, ncercand sa fiti bl'
an d a'
A
.
,
, ,

1
1

--

r-

frica, Tarasuparare ~i pretentii, Astfel purificarea va avea loc

mal repede ~i mai u~or.

U91.Z

F"-.:.."".,-~

...
!::

~
~~ 8- ~
a:n-f-..c
u

,.).
~-

'-'
<.

{'

Femeia trebuie sa se comporte n a~a fel ncat sa il apropie atat

pe sot cat ~i pe ea de Dumnezeu, Pentru aceasta este nevoie sa
intensifice dragostea atM n sufletul ei, cat ~i n sufletul
sotului, lata de ce, uneori, este mai folositor sa ii strice buna
dispozitie sotului, sa nu fie de acord cu el, sa fie pus ntr-o
situatie nea~teptata ~i "rin aceasta sa se destabilizeze umanul,
fiindu-i astfel sotului mai u~or sa simta dragostea din sufletul
lui, Supunerea oarba fata de dorintele sotului I ancoreaza mai
puternic de toate valorile, agresivitatea lui cre~te ~i se
denatureaza caracterul.
Nu demult, un tanar mi-a marturisit urmatoarele:
- M-am plimbat cu 0 fata timp de cateva luni, n cele din
urma am hotarat ferm sa ma despart de ea, lar acum ma simt
din nou atras de ea, nsa eu sunt ferm hotrat sa ma despart,
Cum sa procedez?
309

--

.n
QU

'f"<::::

~ijg.

i:C:E-<E-..c::

t:
~
u

.1t""
H9/.Z

'"'-

l" ;';-~~.-~

. i,

l' "

',1

"
'

1
1

l'
1

,1
, l'

',l"

,"
l'
'II'
Il!

,1
,

- Cum ce sa faci? Ignora hotarrea. Daca vrei sa 0 vezi,

du-te la ea. Daca te atrage, du-te ~i nu mai acorda aten!ie la
nimic. Indiferent cum se comportii ea, orice !i-ar spune ~i orice
s-ar spune despre ea, Sa ai ncredere n senti mente le tale. Daca
n adncul tau nu dore~ti sa 0 vezi de~i principiile,
~i morala
impun ntlnirea, nu te duce la aceasta. Sa nu te ntlnqti
din
mila sau din motive morale. Va fi mai rau ~i pentru tine ~i
pentru ea. Binen!eles, n rela!ii trebuie sa existe ~i moralitate
~i principii ~i logica, dar principala orientare trebuie sa se
ndrepte mereu spre sentimentul dragostei din suflet. Cu cat
amuI este mai sincer ~i mai binevoitor, cu att i va fi mai u~or
sa faca alegerea corecta. Este bine sa cunoa~tem faptul ca
logica ~i con~tiin!a umana nu vor putea niciodata determina pe
deplin cum trebuie sa se comporte omul. Comportamentul a
doi oameni ndragosti!i este imprevizibil
~i determinat
de
logica divina care nu este accesibila con~tiin!ei.
lata un
exemplu.

,.,-

Dar aici avem un ait caz. Eu vd sentimente reale. Mai mult

decat att, eu vad n cmpullor un copil comun.
Dumneavoastra ve!i avea cu ea un copil - i-am spus eu - ~i
se pare ca amndoi ave!i sentimente reale de iubire.
Dar dupa doua luni ei se despart, ea nu se culea cu el. Dupa
0 jumatate de an el vine iara~i la mine ~i mi spune ca ei nu sau mai vazut ~i este pu!in probabil sa se mai vada.
- Dar copi lui n campul nostru este comun? - ma ntreaba
el.
Eu ma uit n cmpul lui. Nu mai vad copi luI. Nu mai
n!eleg nimic.
-

Probabil ca peste ctva timp va ve!i ntalni ~i ve!i avea

un copil

Se ntlne~te un tanar cu 0 fata. El se ndragoste~te de ea.

Ea, prin comportamen~ ~i sentimente cDntribuie la acest lucru.
ntre ei ncepe un joc al dragostei care dureaza 0 saptamana, 0
luna, doua, trei. Ea nu i cedeazii sexual. El mi s-a adresat mie
~i a ncercat sa afle ce se ntampla.
- Aceasta poate fi 0 ntamplare obi~nuita de vampirism,
atunci cand femeia stame~te n mod artificial pasiunea barbatului, dar nu se culea cu el. n acel moment el cheltuie~te n
favoarea ei energie, aptitudini ~i bani. $i cu ct depinde mai
mult de aceasta pasiune ~i de toate sentimentele umane, cu atat
este mai mult golit sufletullui de aceastii femeie.

~
.'W-

- am presupus

eu.

El se uita la mine cu parere de rau, da din umeri ~i pleaca.

Eu, chinuindu-ma, ncerc sa n!eleg unde am gre~it. Dar nu
n!eleg nimic. $i astfel de cazuri au mai fost dar de fiecare data
nu am n!eles nimic. lIuminarea vine ncet ~i chinuitor. Se pare
ca genotipu! campului copilului, st!l!lctura spiritului ~i sufletului se formeaza n timp de cteva vie!i. Se ntalne~te tanarul
cu 0 fata, nutresc sen imente puternice unul fa!a de celalalt ~i
n campul lor are loc conceperea spirituala a copilului. Se
desfii~oara un proces activ de formare a structuri i spirituale a
copilului. Dar tinerii nu se culea mpreuna. Ceva i mpiedica,
ceva nu permite acest lucru. Se pare ca daca ncep 0 viala
sexuala activa, caldura sufleteasca scade brusc. Astfel, structura n formare a copilului va fi lipsita de energie. Se franeaza
brusc dezvoltarea copilului. Natura face nsa totul pentru a
salva copilul ~i a continua procesul lui de dezvoltare. Poate
aparea alta situa!ie. Dupa primul contact sexual, nu se ~tie de

310
31l
.,.

.'

1
1

~::::::

.n-

iBi:i&

cu

a::H-f- .E

H9a

r"-~.,;...>!.......-

.---

1"
1

"

unde, apare 0 mbolnavire

venerica,

de~i pana atunci ambii

parteneri au fost pe deplin sanato~i. Aceasta ntamplare stupida

poate sa-i desparta sau soarta i arunca n diferite ora~e. Daca
judecam dupa logica umana, acest lucru I putem numi prostie,
stupiditate sau tragedie.
Aici avem nsa de a face cu 0 alta logica, logica salvarii ~i
dezvoltarii copilului la nivelul cmpului. Astfel, timp de
cateva vie!i ei se ntalnesc, fac cuno~tin(, iar schema comportamentului ~i rela!iilor lor este determinata de particularitatea
formarii copilului n campul lor. ~i cu cat se vor supune mai
mult partenerii logicii iubirii, ~i nu vor avea preten!ii unul fa(
de celai ait, cu atat mai echilibrat se va na~te copilul.
Dar daca parin!ii cedeaza n fa!a logicii umane, nabu~a
iubirea sau daca cedeaza corpului omenesc ~i transforma
iubirea n pasiune sexuala, campul genotip al copilului se

Il'

Il

-==

--

4!:"
j

1,1
'

-.
f::
~
u

deformeaza ~i este rectificat pe parcursul a catorva vie!i prin

bolile ~i nefericirile din viala viitorilor parin!i. Energia cea mai
utila ~i nal!atoare se consuma pentru cele mai importante
strategii ale omului. Cu cat mai nal(toare ~i pozitive sunt
senti mente le pe care. le simte copilul n timpul maturizarii
1
sexuale, cu atat mai mult aceasta energie subtila se va
consuma pentru formarea soartei omului, a destinului ~i sanata!ii viitorilor sai copii. Moralitatea, spiritualitatea, bunatatea,
se nasc din dragoste omeneasca, iar aceasta la randul ei se
na~te din iubirea fa!a de Dumnezeu. Cu cat copilul n perioada
maturizrii sexuale va nazui ctre Dumnezeu, cu ct se va afla
ntr-o stare de bunatate ~i dragoste, cu cat se vor ncerca
sentimente nal!atoare ~i de bunatate, cu atat mai favorabila va
fi soarta acestuia ~i a copiilor care vor urma. Dar daca ado-

312

';lescentul ncepe de timpuriu viala sexuala sau, urmand

'.exemplul parintilor, se nfurie ~i nabu~a dragostea din suf1et,
atunci acesta ~i deterioreaza soarta lui ~i a copiilor ce vor
urma. Dupa aceea, pentru aceasta poarta raspunderea att el
cat ~i parintii. Unul din mijloacele cele mai bune de purificare
a kannei I constituie educatia corect. Daca noi nu i educam
n mod corect pe copiii no~tri, sau elevii no~tri, atunci purtam
responsabilitatea ~i pentru acest lucru.
Cu cat tanarul ncepe mai tarziu viata sexuala, cu atat mai
multe posibilitati exist sa aiba copii armonio~i, ~i 0 soarta
echilibrata.
Sa ne nchipuim 0 situatie: omul, dupa 2-3 ani, trebuie sa
sufere schimbari imense n soarta. El poate beneficia de 0
mbuntatire brusca a afacerilor, de multi bani, iar nainte de
aceasta, ;rece prin pregatire ~i verificare prin neplaceri,
nenorociri ~i pierderi de bani.
Fata de aceste ncercari, el trebuie sa se apropie cu 0
ncar;atura acumulat de dragoste, b4natate ~i spiritualitate. ~i
deodata, din senin, ncepnd cu ziua de azi, omul dore~te sa fie
n singuratate, dispa"e pofta, dispare atractia sexuala, dore~te
sa traiasca n dragoste ~i sentimente naltatoare rara placeri
sexuale. Omul se sperie ~i i se adreseaza medicului. Deodat,
se na~te ideea: "Dar daca am devenit impotent? Daca am
dobndit 0 boala necunoscuta?"
n loc sa se deta~eze de toate acestea ~i sa se ajute pe sine
nsu~i, el, rara mila, consuma energie subtila, trecnd-o n plan
exterior, vizibil. Dupa 2-3 luni, totul revine la normal, iar acele
ncercricafe vor avea loc peste dai ani, el nc nu le-a trecut.
Asta-i tot. Nu vor fi bani. Nu vor fi succese. Nu va fi sanatate.
313

.-

---

.~

c0::

~u

d!"

:1
,

:1

j
'1

Dar

ii

tre ba~bat ~I femeie ~i n relatiile fata de sine, este necesar sa

,1
ilr

acum

tnu~Ia.

stereotipul

obi~nuit

Totul este n deplina

le-a

ordine.

nvins.

Logica

umana

ticalosul care ne-a tradat ncrederea.

putem apara n mod diferi!.

Iata de ce n relatiiledin-

hteram. Dar, trebuie sa nlelegem pur ~i simplu ca porunca lui

Chnstos se refera nu la corpul nostru, ci la sufletul nost
Trebule pur ~i simplu sa nlelegem acest lucru. Daca cineva ;~~
a J,lgnlt, te-a suparat, te-a tradat, nu te razbuna pe acel om, nu-I

1'1
Il Il
!

1
'ii 1

acest

lucru

doar pe tine.
Sau ma apar ntr-un ait mod, spunandu-i:

Du~a sistemul dumneavoastra

fiind tot c modalitate de a te apara. Binen(eles,

eficace. Aceasta ntrucat se schimba caracterul meu
motivul de a-I jigni..cu cat ne schimbam mai putin
ne, cu atat mai mult atragem atacul asupra noastra

"

aceasta nseamna:

sa-I

. .
'i noi trebui e sa-- 1 lU.m
b
pe
Dumnezeul.
toate
tOli: ~i din uciga~ul care a venit sa
ne curme
viala ~i din hotul care a venit sa ne ia averea ~i din

.
dm

314
1
,il

este n toate

..
~I dm

mult mai
~i dispare
aparandu~i cu atat

mai mare este agresivitatea

care izbucne~te n sufletul.
nostru... Cu ce se poate sfr~i, eu cred ca cititorul n(elege.
Informa(ia noua trece printr-o situa(ie neplacuta, nea~teptata. $i cu cat mai crunt ne aparam, cu atat mai mult scade
posibilitatea de a ne adapta la mediul nconjurator.

IUbe~tI pe cel care te-a lovit ~ sa nu te aperi?

Dumnezeu

"

sa te judece.

cer scuze pentru ca i-am stamit dorinla de a ma jigni, aceasta

Dumnezeu

Sau nu-i raspund nimic ~i ncep sa ma rog ~i n sinea mea i

cmev.a ne atac ~i vrea sa ne jefuiasca sau sa ne omoare nai

tre~~le "sa ne aprm la exterior, dar nu avem voie s; ne
aparam m launtrul nostru.

'>e

Probabil ai avut ultimele doua zile lipsite de sucees,

daca i ura~ti a~a pe to(i.

Sau, dand din umeri, i spun:

este dat de

~umnezeu. Sa fii gata sa fii supus nca une; asemenea ncercano Omului pOli sa-i raspunzi, dar lui Dumnezeu nu. Daca

E~ti un ticalos, un nememic, pleava societatii, - ~i eu ma

apar din nou.

Sau i spun:
- Ai ncercat sa ma jigne~ti, dar cu aceasta te njose~ti

l'-~ dat 0 palma peste un obraz, ntoarce-I ~i pe celalalt". Au

eXlstat numeroase ncercari de a aplica aceasta porunca ad

un ~I nu te su para pe el, ntrucat

ne

Este de asemenea un mod de aparare. Sau i-am spus:

tr~ nu. nse~mna 0 supunere totala ~i oarba fata de exterior.

Cate dlscutl! au existat n jurul celor spuse de Christos: "Dac a

II

Dar ~i n exterior

M-ajignit un om - am luat un cUlit~i I-am omoral. Este 0

modalitate de a te apara. Sau I-am batut zdravan ca raspuns.

a~c~lta~ dlvm~tatea din interiorul sufletului

nostru. A fi pregat.tl sa acceptam sltuatla traumatizanta
~i de umilire dinlaun-

I
'1III'

;;:
i3

---

,...

j'jl'f

a.

H9a
---

'"

+::::::

~..:..:
a:lE-~.E

Nu demult, 0 fata mi-a povestit 0 situatie nea~teptata care i

Je

s-a ntamplal. Ea a urcat cu liftul mpreuna cu un barbat care

I-a oprit ntre etaje ~i a vrut sa 0 violeze. Ea a nceput sa se
315

---

~ +~

.rI
QU

~~-tg.

1:Qf-f-..c:

;:;-- ==:~
u
~

H9a
""';';'N:~--

,....

roage, apoi, Tara suparare ~i Tara ura, a nceput sa vorbeasca cu

..

Astfel, noi trebuie sa ne aparam, dar apararea trebuie sa se

bazeze pe iubire ~i nu pe ura. Pe cat de mult vedem ~i sim!im
noi voin!a divina n tot ceea ce se petrece, pe at( de pu!in ne
sunt necesare ura ~i furia pentru apararea noastra.

.
.
..
ica, parere de rau ~i tnste!e, CI 0 lUbire mal mare lata. d e
~

Dumnezeu.

.
Nu demult a venit la mme un tanar. Nu era la prima

Stimate Serghei Nicolaevici, am 24 de ani ~i snfar de 0

puternica osteohondroza. TotuI scartaie n permanenta (n
special gatnl); pur ~i sim plu simt ca se rnpe ceva n mine.
ncerc sa mbunata(esc starea mea, dar nu ren~esc. Va sunt
recnnosctor ~i pentru car(ile dnmneavoastra. ele rn-au
ajntat foarte mult. nc 0 data mii de mul(nmiri.
Il
l'I,'
1
l'i,1

1
'l'

,'i,'

1
i,'
1
1
1;
!'

1
'I

,1
!

- -

mbatral1l!1ca
va
.
.
t a viata. y<i elimina!i nu numal ceea ce pentru dumneavoastra
..
.
d umnea- t <'y ) P retentllie
dar ~I ceea ce Pentru
ste nep 1acu
.'
.
.
.
t leuand
ca 0 sa plerd etl toate
'oastr este cel mal scump, -lI1,e
t>
. ..
.
. .
.
ceste lucruri mdlferent ce a!1 t:ace. Dar prin asta Slm!I!' nu

din lift a Tacut un semn de ramas bun cu mana ~i a plecat.

':\>0

. ~ .'
dumneavoastra.
nchipui!i-va
. . Trece!1.. pnn
mbolnaviti iar apol. ca- mun!t.

asigurati pe deplm lenCIrea

el. Ei au stat de vorba, apoi au coborat la primul etaj. El a ie~it

audien!a
-

Totul se destrama,

duce la divort..

- familie

a spus e 1 lar m

situatia con-

Am cercetat campul 1UI.' ~I am ramas ulUlt - SIt ua!la' era

.
-mgroz. itoare Printre altele, el a citit toate cartlle mele. A vazut
.
videocasetele ~i a fost la mme 1a au d'1ente . Ata~amentul fa!a de
.
.
. ~ -d
.
idealuri , nchiderea viitoru 1UI erau de zece on mal. man la t.a e
- de a explica motive1e care au
nivelul pHiculos. Incercan e
..
.
. determmat
aces'1 lucru nu au dat I1ICIun fe 1 de rezultate. Apoi

Sa ncepem cu parametrii. Pana cand a!i Tacut cuno~tin!a cu

cartile mele, a!i avut 0 dependen!a putemica fa!a de rela!ii (de
patru ori peste norn;al), fa!a de idealuri (de asemenea de 4-5
ori mai mult dect nivelul limita) ~i fa!a de dorinta de a va
. ruga pentru omul iubit. Acum, dependen!a aceasta a scazut de

t " du p a- care rn-am UItat cum anume

am examinat camp~ 1 SO.lel,
. .
se sc h'lm bau n ultimul timp structurile de camp a 1e 1UI ~I a 1e

.. .
sO!lel~l -mcet ncet s-a conturat tablou 1genera.1
'.
.
- Sunteti prea bme educat - I-am. sp us eu lui. Va este frica
'
- ". ~
-'
sa 0 supara!1
p.e sotie cu cea mal ml.'ca Pro blema 'II m
.
interiorul dumneavoastra va ruga\! pentru ea.. Acest lucru nsa
ntare~te dependen!a dumneavoas t ra fata. de ea lar nu de mu it
.
a ie~it la
tim structura karmic a vletll antenoare a ~otiei
y
'.

cateva ori, dar dorin(a de a va ruga pentru omul iubit s-a

pastrat totu~i, adica n ciuda schimbarilor substan!iale, deocamdata nu au avut loc schimbari cardinale ~i profunde.
[n interiorul dumneavoastra,
nca mai considera!i ca
valorile omene~ti, sunt fericirea ~i !dul suprem. Imagina!i-va
ca cele mai [uminoase visuri s-au adeverit ~i n plan mental

sup~afata. n aceasta exista un pachet ntreg de dlspre:, de ura

-'
".
~i trufie fa!a de barbaIt.
yi sub ea exista 0 structura ~I mal

primi!i tot ceea ce a!i visat ~i chiar mai mult. Apoi ncerca!i sa
3]6

317
f,

.-

.......-

.=,
QU

~::::::::

~ ~~;;.
~f-<~.E

-~=--==

~
~

....
.H9LZ

r-adnca de divinizare a omului iubi!. Daca dumneavoastra

~l1ers dupa sentimentul

ati fi

~ine sa te scoli frumos ~i sanatos". Apoi ne suparam

fngrozitor pe el a doua zi daca nu a devenit astfel. Situatia se
i
prezinta comic. Oricine ~tie ca trupul are a inertie ~i ca este
nevoie sa muncim mult ~i permanent pentru a schimba situatia.

de dragoste, atunci ati fi jignit-o, ati fi

'~JOSlt-O sau v-ati fi certat cu ea, demonstrnd n acela~i timp

~, dragoste fata de ea. Dar principiile dumneavoastra, moralitatea, nu v-au permis s-o face!i. Prin aceasta, dumneavoastra
v-ati ata~at de principii ~i idealuri ~i de sOtie n acela~i timp.
lar dependenta ei de valorile umane respectiv agresivitatea au
nceput sa creasca ~i mai rapide nca vreo cteva luni ~i cineva
s-ar fi mbolnavit ~i ar fi muri!: fie dumneavoastra, fie ea. De
aceea sa nu va fie teama sa jigniti omul iubit. Pur ~i simplu nu
treblile sa sariti calul ~i sa manifesta!i nencetat bunatate. A~a
cum spunea un filozof: "fericirea barbatului ~i a femeii nu
consta n faptul de a se uita unulla celalalt, ci n faptul de a se
uita n aceea~i direc!ie". Daca sOtii ncearca sa traga rela!iile
lor intr-o linie dreapta ascendenta, aceasta linie cade n jos n
poz,!,e vertlcala. Linia dreapta nseamna moarte, iar cea

apoi actor. n sfr~it, fiecare am se poate ndrepta.

Pentru

aceasta este nsa nevoie sa gsim punctul de reper n noi.

Acest lucru este posibil numai prin iubire fata de Dumnezeu.
Pentru a putea atinge ceva n viala este necesar sa se lucreze n
,

sinusoidala nseamna viala. Raceala n relatiile dintre soti este

din cnd n cnd necesara, precum ~i marirea distan!ei di~tre ei
n mod periodic. Cu ct fiecare dintre sOti se straduie~te sa

permanenta. Pentru a fi fericit este nevoie de a activitate

permanenta

pentru a mari iubirea din sullet. $i cu ct lucram

mai mult, nencetat, n aceasta directie, cu att mai repede ~i

mai mult obtinem n viat clin tot ceea ce numim "sntate" ~i
,Jericire" .

accentueze divinita,ea din sufletul sau, tinznd spre iubire ~i

spre Dumnezeu, cu att aceast~ linie sinusoidala va fi mai
pUtin dureroasa. Racirea temporara a rela!iilor se va putea
folosl ca 0 posibilitate de a sim!i prioritatea iubirii divine fata

'fJ'o

d: cea umana. nsa, daca orientarea spre valorile umane nce~e

sa creasca, atunci racirea temporara a rela!iilor se transforma

Am sentimente puternice fata de 0 fata. Dar a~a cum se

comporta ea, nu se potrive~te cu cadrul conceptiilor mele.
ncerc sa ma despart de ea, dar nu pot. Ce sa fac?

ntr-o racire de durat ~i va sluji drept cauza pentru n~elari ~i

destramarea familiei.
Facem cu tOtii 0 gre~eala des ntlnita. nchipuiti-va ca noi
am vazut un om nu prea puternic, slab ~i grbovit ~i i-am spus:

318

. lar cu sufletul este ~i mai greu. Cu toate acestea noi dorim ca

omul invidios ~i ngmfat sa devina n ctiva ani bun ~i
sensibil. El vrea sa devina astfel dar nu reu~e~te. $i astfel,
asemeni coco~atului care nu poate sa se ndrepte, adesea nu se
pot ndrepta nici cei cu spirit ~i sullet coco~at. Fiecare am are
dreptul sa-~i traiasca soarta. Fiecare om are dreptul sa nu
. semene cu noie Fiecare dintre noi La nceput este executant,

Dac va veti despartiti de ea, nabu~indu-va sentimentele,

atunci dupa un timp va veti putea mbolnavi grav. Mi se pare

319

.-

--

.n

T":::::

~~~s.
aH f-<,E

QU

1 -

1 i
_1

'{Je

"1
Il;

;,1

il

"/
;,

'Iii,

Il'
:

III

Ii Il'

Cu trei ani n urma am pierdut un om foarte apropiat ~i

foarte iubit, dupa care, la scurt timp, rn-am mbolnavit. Ma durut stomacul, s-a deteriorat sistemul digestiv, am
pierdnt mult din greutate ~i nati~area mea s-a schimbat
cu douazeci de ani. Medicina nu mi pune un diagnostic
(nici internistul, nici oncologul). Ce am de acut?

'Il,

1
,,1

"

III

1':I't

h"-Il' ~'i
:

':
I

,'

'[il

'
'l',

,;
[.- ,
.,

Il'il ''
1' ',l'
,

ii
,

Cu 0 jumatate de an n urma, daca ar fi trebuit sa va pun un

diagnostic, v-a~ fi spus urmatoarele:
- Ati avut un ata~ament puternic fata de idealuri. Nu ati
trait a~a cum se poate, ci cum trebuie. Ati trait Il viitor ~i nu n
prezent. Cu cat mai puternic se transfera punctul de sprijin n
viitor, cu atat mai puternic veti depinde de planuri, sperante ~i
idealuri. Pierderea idealurilor se poate materializa ca 0 tradare,

Il

;il

"'' '

ca 0 prabu~ire a scopurilor, planurilor ~i sperantelor, ca 0 mbolnvire grava sau ca 0 scdere a vederii, a memoriei, 0
trauma a fetei. Moartea celor apropiati ~i a rudelor nseamna

[,II'

l'

trecut - moartea, iar n viitor - un gol ~i singuratate. Avand n

vedere faptul ca ati trait nu n prezent, ci n trecut ~i viitor,
" acum pentru dumneavoastra apar n fiecare secunda situatii
traumatizante. n fiecare zi ~i cu fiecare luna se mare~te
programul de autodistrugere. Acest program este parlial nfranat de dureri de cap ~i probleme legate de tractul digestiv.
Stomacul reprezinta 0 insatisfactie teribila fata de altii, fata de
sine ~i fata de soarta proprie. 0 mbatranire puternica, schimbarea felei reprezinta 0 njosire a idealurilor. Cu cat mai puternic veti fi umilit n prezent n directia valorilor spirituale, cu
atat mai u~or va fi sa suportati pierderea omului iubit. De
aceea schimbarea felei, bolile, neplacerile, va ajuta sa depa~iti
aceasta pierdere. Daca reu~ili sa faceti singura acest lucru,
atunci nu aveti nevoie de un asemenea ajutor.
Ce se poate

face n acest sens"

n primul

rand este

importa"t de nteles urmatorul lucru: noi, nlauntrul nostru, n

plan subtil, nu ne despar(im niciodata. Oriunde s-ar alla
sulletele noastre, pe Pamant, n lumea de dincolo de mormant
sau n alte lumi, nai continum sa comunicm, sa ne iubim
reciproc ~i sa ne ajutam unul pe celalalt. Distrugerea stratului

atM mai mult 0 preluati de la sulletul celui disparut. n al

traumatizante.

decide nsa dumneavoastra. Dar ati trait altfel. Acum vedeti n

acum simti n sullet sentimentul de iubire. n prezent pastrati

Ii

'I

"

ceea ce va fi n viitor nu reprezint pentru dumneavoastr

principalul lucru. Principalul este ca dumneavoastra puteti

!',Ii /
j!l, !I

iubirea ~i 0 amplificati. Ce se va ntampla n viitor nu veti

su peri or legat de corp nu poate avea aici nici 0 semnificatie. n

al doilea rand: cu cat mai mult suferili ~i nu acceptati moartea
omului apropiat, cu atat mai mare prejudiciu i aduceti
sulletului lui, ngreunnd patrunderea ~i instalarea n lumea de
dincolo de mormant ~i trecerea ulterioara prin alte lumi. De
fapt, cu ct are mai pUlina dragoste sulletul dumneavoastra, cu

tot 0 pierdere a idealurilor. Cu ct reprezinta mai putin pentru

dumneavoastra. sentimentul iubirii din sullet n comparatie cu
idealurile, cu atat mai aspra va fi neacceptarea unei situatii

"

:1,1

Cnd traiti prin iubire, ceea ce a fost n trecut ~i

'U' i

Il
'i
'1

!j,':'j

H9/.Z

ca este mai bine sa suferiti din dragoste dect din cauza unei
boli.

l'

t:
~

d!!'

;;

,1

'0;

320

321

ri

---'

.~

..,.;;:::;:

il
~'ij;;'
I:CE-f-<.E

QU

,"""

--

1i'

fi

,1

Ii !I
:il..1
',

'i

1,I

'l'III
..
, 1

.,1
1

l,

l'l,
.

"

.1

'.1.

"1

"

',l'll,'
: i'
i',1 i
1

Ii,l'

':'
::1]
'i

,i 'I
1
il: !!!

,11,11
Il'.1
Il

il

'1:

j": ,
l

i'

l'1

1
1
l'
1
1

Il

treilea rand: cu cat dumneavoastra sim\iti mai mult voin!a

divina n toate, cu atat mai mult n!elege!i ca fiecare om are 0
schema de paras ire a Pamantului, fapt care are loc dupa 0
logica proprie, ~i cu atM mai u~or va fi sa accepta!i plecarea
omului iubi!.
n continuare: dumneavoastra a!i trait numai cu logica
umana, superficiala. Aceasta a fost strans legata de iubire.
Cand logica de suprafa!a s-a destramat nsa, a nceput sa se
destrame ~i sentimentul de iubire din sufletul dumneavoastra.
Uita!i pentru un timp logica umana ~i ncerca!i sa trai!i cu cea
divina. Nu gandi!i, nu aprecia!i situa!ia, sa nu va para rau dupa
trecut ~i sa nu va fie frica de viitor. Con~tiin!a dumneavoastra
a nabu~it prea mult sentimentele dumneavoastra. Este foarte
simplu sa te sim!i fericit. Trebuie sa nve!i sa te debarasezi de
povara grijilor, a fricii ~i parerii de rau. Aduce!i-va aminte
perioada cand avea!i 5-7 ani. Sim!i!i-va ca un copi! care nu are
trecut ~i pe care i framanta mai pu!in viitorul.
Eu am nleles de curand de ce Iisus Christos a spus: "Fili
precum copiii". Indiferent cali ani ali avea, trebuie sa va
simlili ca un copil suflete~te. Astfel, nici un fel de cunoa~tere
sau tit!u, nici un fel de bani sau datorii, nici un fel de pierdere
sau cucerire nu va umbresc fericirea dumneavoastra. nsa
pentru ca sa simlili acest sentiment ~i sa va debarasa!i de
povara con~tiinlei. trebuie, prin rugaciune, ~i smerenie sa
scoateli din suflet agresivitatea fat de iubire. Programul
dumneavoastra de autodistrugere a patruns destul de adanc. Eu
am nceput de curand sa lucrez cu structuri care determina
procesele de mbatranire ale organismului. Nu va pot spune
multe, dar ~tiu ca agresiunea care a patruns adanc pana la

1
322
1

Iii

,......

III.

,1 i'

-=--

U91.l

,i 1

il.

~
G

d!!'

r'":':,
!;

...

nivelul subtil, poate sa accelereze brusc procesele de

mbatranire, atat n noi cat ~in copiii no~tri.
Cu cat mai sus se afla planurile suflete~ti de care se apropie
omul, cu atat mai mult responsabilitatea ~i rezultatele unui
comportament gre~it sunt mai periculoase. Prin atitudinea
dumneavoastra incorecta fa!a de trecut, a!i adus prejudicii nu
numai sufletului propriu dar ~i sufletului omului disparut
precum ~i sufletelor copiilor dumneavoastra. Mai aveli un ragaz de un an. Totul se poate corecta ~i ndrepta. Daca
informa!ia negativa nu dispare pana la 0 perioada anume, ea
patrunde n acele ~traturi unde va trebui sa depunem un efort
de zeci sau sute de ori mai mare pentru a pune IOtu!n ordine.
')G

,.

Ce se ntamplii cu sutletele copiilor avorta Ii? Se mai

poate ndrepta ceva?
~
~,\;

.~
".

Eu am vazut cum uneori sufletul copilului, dupa avort, nu

pleaca n lumea cealalta, ci ramane n campul mamei. Dupa
aceea are loc a doua sau a treia ncercare. Daca copilui nu se
na~te, sufletul lui pleaca pentru mult timp n lumea de dincolo
de morman!. Se ntmpla ca n cazul avortului, principalul sa
nu fie ntreruperea fizica a sarcinii, ci renunlarea la dragostea
fat de copil ~i la motivele dupa care s-a condus marna cand a
ntrerupt sarcina. Starea interioara a tata!ui are de asemenea 0
mare nsemniitate n aceste cazuri. Cu cat sufletul copilului
viitor are 0 orientare spre valorile umane, ~i n consecint spre
agresivitatea subcon~tienta, cu att mai des se poate ntrerupe
323

---

.n
~u

.-<::;

~~-;;e-

~E-o~.E

....

--=

d!:"

1
"~~-

r--""

sarcina ~i CUatt mai putin parintilar lar, mai ales tatalui, i se

na~te dannta de a avea capii. Astfel, trebuie sa ne rugam nu

-inteles nimic. Faarte brusc ~i puternic s-a accentUat ata~amentul fata de saarta favarabila. A crescut nivelul mandriei ~i
al agresivitatii subcan~tiente. Mainile sunt legate de aptitudini.
Daca intelectul, aptitudinile ~i saarta favarabila ncep sa
canteze faarte mult pentru nai, aceasta reprezinta punctul de
parnire a ceea ce numim "mndrie", Nu am nteles delac ce
putea sa-I ata~eze de aptitudini, intelect ~i destin favarabiJ.
- Prababil ca i-a placut prea mult adihna n sud - m-am
gndit eu.
Ne-am ntars acasa tatul a treeut.

nu~al pentru nai n~ine, dar ~i pentru sufletul capilului

nenascut.

~
Curn int1uenteazii

cornputerele

~
siiniitatea

copiilor?

n legatura cu tema aceasta mi se pun deseori ntrebari,

Dql nu dispuneam de fapte, eu trebuia sa raspund, ceea ce nu

a fast u~ar. lata de ce a sa va relatez ceea ce s-a ntmplat cu

15 Zlie ID urma, expunnd cancluziile la care am ajuns. Anul
acesta m-am adihnit cu familia n Crim eea . Co plll me. ~I-au
.
'"

"

petrecut de mal multe ori vacan (a n sudul tarii ~i s-au simtit

bine. De data aceasta a venit la mine fiul meu de 12 a~i
aratndu-mi minile. De pe buricele degetelor se cajea pielea. '

'

'
i'

l'"'1
.

Il

ill

'

A
cajea

Aceasta este probabil de la apa marii - am spus eu.

Dar ~i anul trecut m-am scaldat ~i nu am patit nimic.
Nu ~tiu, am dat din umeri eu, a sa-ti treaca.
trecut a saptamna ~i iar mi-a aratat minile. Pielea se
pna la carne.

- Tata, ce mi se ntmpla mie, - m-a ntrebat din nau fiul

meu. Pati sa-mi explici?

:/

- Ciudat, am spus eu, - este faarte clar ca nu este vorba de

apa.
Dupa aceea, cineva din cuna~tintele mele a presupus ca
este vorba de avitaminaza. Dar ce avitaminaza paate fi n sud
~i nca vara? Eu am trecut la diagnasticarea fiului ~i nu am
324

L~9'-l

.L

;<,t

,('
;;'

Yersiunea a fast slaba, dar neavnd alta am hatart sa ma

aprese asupra acesteia. A mai trecut nsa a saptamna ~i dupa
ce m-am uitat din nau la minile fiului, am nteles ca nu e de
glumit ~i m-am impacientat. Buricele degetelar al' devenit
ro~ii. Atrnau din ele f~ii de rama~ite de piele. Priveam ~i nu
ntelegeam nimic.. Ata~amentul de aptitudini, intelect ~i saarta
favarabila depa~ea de cteva ari nivelul eritie, Dar ou ntelegeam n cOlltinuare ce a constituit izvorul acestei siuJatii perieulaase. Situatia a fast salvata de a prietena a satiei: "~tii ce a spus ea - mi se pare ca el s-a cantaminat de la camputere cu
a ciuperca". Deadata mi-a picat fisa. Capila~ul, ca un fanatic,
fugea n fiecare zi la jacuri]e mecanice care se aflau la a
distanta ce depa~ea un kilametru. Jacurile se gaseau la capatul
plajei. Chiar cnd nu mai avea bani, fugea tatu~i acala ca sa
priveasca cum se jaaca ceilalti capii. Am examina! cum I-a
influentat jacul pe computer.
Tatul
carespundea.
Orientarea
puternica
asupra
aptitudinilar, intelectului ~i a saartei favarabile. Daca lucrurile
var continua astfel, atunci lui var ncepe sa i se estompeze
325

1"

.J"'I

"'"u

OP+::;:;

-::.

0::: 3":""; BQ:)t-o~.E

c::
;5

.....-.....

d'!O

H9lZ

r--

,ii il
PI
1

i
1

aptitudinile, intelectul ~i vor ncepe neplacerile

pe linia destinului.

i!

Dupa aceast poveste, printre altele, mi-am adus aminte de

~i nefericirea

"valea cu siliciu" (cremene) din Statele Unite, unde se desra~oara 0 activitate fervent pentru crearea computerelor ~i programelor pentru ele. Acolo s-a petrecut un fapt interesant.

- Nu mai ai voie sa te joci la computere - i-am spus eu.

- Dar tu ai putea sa te ui!i ca sa vezi care sunt cele mai
periculoase jocuri de pe computere, a replicat fiul neastamparat.

Speciali~tii de seama din America au creat programe educa!i-

- Cu placere - am cazut eu de acord. - Astfel, cel mai

periculos joc este acela cu lupte. Acolo, pOli sa-i snopqti pe

la computere. Era de neexplicat. Apoi cuiva i-a trecut prn cap

ideea sa ncredin!eze crearea unor programe educa!ionale celor

to!i. Tu e~ti cel mai capabil ~i mai grozav dintre to!i. Prin asta
jocul !i creeaza impresia ca e~ti cel mai bun

de origine rusa. Au ncercat, ~i totul a mers. Copiii s-au jucat

Dar acolo unde alergi pentru a supravie!ui? - a ntrebat

Acola, exista de asemenea 0 orentare puternica aSLIpra

la computere cu un interes deosebit. Concep!ia despre lume a

celui carS' creeaza programe, orientarile sale nepre!Uite, emo!iile sale deosebit de profunde, toate acestea se transmit ~i se
accentueaza nlauntrul copi lu lui care sta n fa!a computerului.

el.
Il

Acesta creeaza din ce n ce mai mult senza!ia realit!ii. Nu mai

destinului favorabil.
-

:1

este 0 simpla jucarie, ci un mecanism de formare a copilului

care sta n fata computerului. Printre altele, computerul reprezinta 0 Jupa. Este de do rit sa fie trase nainte concluziile
coresp'-lI1zatoare.

lar jocurile strategice?

Sunt mai bune, cu toate ca intelectul este solicitat.

- Ce zici de jocul compus de programatorii no~tri ru~i la
care jOI"~
eu?

iil

- lnteresant - m-am mirat eu - acest joc este, practic

normal. Dar cu bate acestea, la computerele de aici n-o sa te
maijoci.
Dupa cteva zile eu am plecat ~i dupa 0 saptamna am

,l'

sunat n Crimeea pentru a afla care este starea fiului. n aceste

,{!I

'Ii'
.;
1
1

l'

\'

i
l'l'

~
&

~
\:
f

Ce se ntmpla n cazul n care nu exista sentiment

matern, de~i exista copii?

zece zile pielea de pe degetele lui s-a reracut complet. De fapt

':

~i bioenergia sa.
Eu am nceput sa calculez ct de des poate copi lui sa se
joace la computer. S-a adeverit ca varianta cea mai buna era:
numai 0 data pe saptamna.

La televizor

maximum trei zile ntr-o sptmn.

putea sa se uite

Exista 0 poveste care se repet adeseori.

Femeia se com-

porta indiferent fala de sOlul ei. Nu mai are fa!a de el nici un

fel de sentiment, n afara de respect. Apoi se ndragoste~te de
un ait barbat ~i astfel ia na~tere 0 poveste lunga ~i chinuitoare.
n cele din urma ea decide sa fie cinstita ~i pleaca de la so!U1ei
327

326
Il,

il

onale pentru copii. Dupa un timp, ei au refuzat sa se mai joace

.-

--

.n
~u

"'-";:::: "<::

~
"&
i:Cr-.r-.,E

...

~-=-==~

H9Ll

r-

' '

1;1

'l, ,

ill

'III d
1
,1

'1:1'"

'l'!

l:

;.

'1

.1
"I
Il,'! 1'1 !
',1
Il
'
1'1
.,

1;,

,[
1

,l"
:1.' 1: '
,1';!'I,i
'

1'1 '
Hill
:'1, l'
1:111
Ir!:,
1'),':::1
,!Ii

l'
!'I,I'!
,

:]

l"
Il'
,

de tot ceea ce va este mai drag ~i de persoana care va este

i devine clar ca ea ~i-a iubit cu adevarat ntotdeauna sotul

,
, iar
fara de celalalt barbat a sim!:it numai 0 atrac(ie puternica ~i 0
izbucnire a pasiunii. Ce s-a ntmplat?

draga n favoarea iubirii fata de Dumnezeu. n masura n care

Se pare ca 0 fa(eta exhaustiva

Iii
Ii:

la celalalt barba!. Trec cteva luni, ~i brusc i vine iluminarea,

,I",

III

"

i,:1

'1
1

,
l'

l,

Il

a naturii ~i a starii personale

Procesul de educare

a sentil11entelor dumneavoastra

este

a omului i se ofera aceluia care este bine orienta!. Sa diferen(ieze pasiunea sau atractia de iubire poate sa 0 faca numai

foarte ndelungat, a~a ca nu a~teptati un rezultat rapid. Femeia

pentru care are 0 nsemntate cam mare plcerea sexual

acela pentru care iubirea fata de Dumnezeu este mai presus de

toate celelalte. Adeseori, daca femeia este gata launtric sa se
roage pentru barbatul iubit, trupul lui, relatiile cu el, momen-

alaturi de un barbat, devine frigida. ~i cu ct relatiile prie-

tele spirituale superioare de apropiere

devin un scop principal

~i 0 lltruchipare a fericirii; n acest caz, cu cat sunt mai bune

relatiile lor, cu atiit mai mu It femeia ntelege ca ~i iube~te

sotul, cu att mai periculos devine pentru amndoi acest lucru.

Casatoria poate fi salvata numai de sentimentul ca ea nu-~i
iube~te sotul. Iubindu-I cu adevarat, ea nu banuiqte acest
lucru. ~i invers - se considera adesea n~elata. Ata~amentul se

miqoreaza; la fel ~i agresivitatea. Adica subcon~tientulnostru

ne condllee nu numai ctre imbolnviri ~i traume ca sa

mic~oreze depel!den]a de fericirea omeneasca. Uneori boala

este nlocuita de senti mente care nu reflecta corect 0 situatie.

~i acest lucru ne salveaza n mod obligatoriu

~i ne
echilibreaza.
Sa ne ntoarcem la autoruI biletului. Dumneavoastra ave]i
tendin(a sa va ruga]i pentru brbatul iubit ~i n special pentru
copiii dumneavoastra., iar tendin(a este foarte puternica. De

aceea subcon~tientul dumneavoastra

frneaz sentimentele
materne. Daca vreti sa trai]i bucuria comunicarii cu copiii ~i a
iubirii pe care le-o purta]i, nv]ati-va sa va ndepartati launtric

328

,I

sunteti n stafe sa simtiti c fericirea omeneasc este secundara, n aceea~i masura vi se va pennite sa 0 traiti.

tene~ti ~i Divinitatea

din sutlet devin mai importante

dect

1110mentelesexuale, cu att mai mult va ncepe trupul sa se

revigoreze. Noi ncepem sa-i iubim pe cei apropia]i n

mOl11entul n care ne ndepartam de ei, cnd i privim nu pe ei,

ci n adncul sufletului nostru. Este important nu ceea ce se

petrece ~i cum se petrece ci cum ne raportam noi la aceasta.
Starea noastra launtrica este de 0 mie de ori mai importanta

dect ceea ce are lac cu !loi n exterior. Trebuie sa lucrati n

medie cam doi ani - doi ani ~ijumatate pentru a ndeparta real
depenJenta fa]a de oamenii ndragiti ~i pentru a trai bucuria ~,
fericirea comunicarii cu ei.

'>o

Daca de mine s-au ndragostit trei barba(i iar eu pot sa

iubese doar pe anul dintre ei, eu ucid dragostea n ceilal(i?
Ce sa fae?
Daca nu ave]i nici un fel de sentiment fata de barbatul care

va declara iubirea sa, atunci este perfect normal sa I respingeti. Sentimentul iubirii este ntotdeauna reciproc, ntruct n

329

If'

-'

i,! Il
II I!I
Il

i'

,!

l
'ii
: 1
'

"

"
,,"

l'
1l'

.n

....

t:
~~Ba:I~E-<.E ~
't"..:::::

QU

...

H9/.Z

spatele lui se ascunde apari!ia urma~ilor. lar acel ceva pe care

noi il llumim "indrgostire", "pasiune", "atractie puternic" toate acestea pot fi nemparta~ite. Dar ele constituie 0 energie
foarte puternica ~i ea se poate transforma ntr-o agresivitate fie
mpotriva femeii, fie mpotriva aceluia care a sim!it un
sentiment puternic ~i ncepe autodistrugerea. Cu ct este mai
puternic n snul femeii nazuin!a catre Dumnezeu, cu att i
este mai u~or sa-~i transfere pasiunea puternica ~i senza!iile
sexuale ntr-un plan superior al rela!iilor de prietenie ~i al celor
nal!atoare care se transforma apoi n senti mente Divine.
atunci cand omul iubt devine nu un scop, ci un mijloc pentru a
atinge Divinitatea din sullet. Femeia poate sa i spuna
barbatului:

idealurilor. Dumneavoastra sunte!i mai mult sau mai purin n

regula. Dar ceea ce sim!i!i profund n interior ~i ceea ce simt
copiii dumneavoastra actuali ~i viitori, precum ~i nepo!ii,
constituie unul ~i acela~i lucru. lar pe parcursul comunicarii,
oamenii se orienteaza n primul rnd asupra nivelului profund
al emo!iilor. Din aceasta cauza ave!i ~i probleme de comunicare. Daea aveti asemenea copii ~i nepoti nseamn di ati
avut un caracter corespunztor Il vietile anterioare. Continuati
sa lucra!i asupra dumneavoastra ~i schimba!i-va. 0 dat ce
nivelul schimbarii atinge 0 adncime suficient, se vor schimba ~i rela!iile cu ceilal!i oameni.

'f)u

Tu te-ai ndragostit de mine, sim!i fa!a de mine 0

atrac!ie puternica; iarta-ma, dar eu nu am astfel de sentimente.
Haide sa pastram 0 rela!ie de prietenie.
Aceasta este de multe ori mult mai durabila dect simpla
pasiune. Cu ct femeia I ajuta pe barbat sa transforme 0 starc
trupeasca dificila ntr-un sentiment cu orientare preponderenta
catre Dumnezeu, cu att i salveaza prin aceasta ~i pe barbatul
ndragostit de ea ~i pe sine.
'f)u

i)

Cum i influenteaza

i)

""il

pe copii mndria

,~i intransigenta

mamei?
Nu demult m-am ntlnt cu 0 femeie care a venit la audien!a din cauza fiului ei. Ea a scos 0 scrisorica ~i a enumerat pe
puncte ceea ce 6 framnta n legatura cu fiul ei, ~i anume:
1) Nu vrea sa nve!e.
2) Nu poate sa se adune launtric.

""il

Eu sunt un om blajin, dar de ce cu toate astea mul!i

oameni prefera sa pastreze distanta n relatiile cn mine?
La copiii ~i nepo!ii dumneavoastra n emo!iile profunde
este cuprins dispre!ul fa(il de oameni din cauza idolatrizarii
330

--=
-

'/
J'

3) Aten!ia este difuza.

4) Nu simte ca nu are dreptate.
5) Nu vrea sa fie un elev dirijat.
6) Nu simte mila fa!a de alte persoane.
7) i dispre!uie~te pe cei slabi.
8) i place sa-~i batiijoc de cei slabi.
9) Se tra~te n mocirla spre 0 viala obscura.
331

--

.n

~..:::::

:5

~
~& ~u
~

QU

E-<.E

~
H9LZ

r~~,:'"

'r

---1"'"'

ri
:',

'1

'!

10) Nu comunica cu al!ii.

Il) Este nchis ~i singuratic.
] 2) Din copilarie scotea din

,',

I
,i

"
,.1

.1
1,1
',II:
'1111

frigider

mancarea

nevoie de 0 anumita scala. Astfel, bunatatea omeneasca se

diagnosticheaza n felul urmator: plus 60 - foarte bine, 0 nensemnat, minus 60 - foarte rau. Mai rau de aceasta poate fi

~i 0

ascundea n camera.
]3) Copil fiind, nlelegand deja totul, scria pe pere!i n

moartea cuiva. La acest biat, n viitor "atrnau" ~ase sau ~apte

cazuri de moarte efectiva, nesocotindu-Ie pe cele colaterale,
plus invalidita!i, boli ~i moarte n cateva din vie!ile viitoare.

col!urile camerelor.
]4) Fura.

Acest lucru se ntampla pana n clipa n care a lucrat asupra

propriei persoane. Marna a ncercat sa ~i schimbe pozi!ia fa!ii

15) Minte.
16) Chiar ~i atunci cand este prins asupra faptei, continua

de evenimente ~i fa!ii de sine n decurs de 0 ora. Binen!eles, n

acest caz ajucat un roi important faptul ca n timpul audien!ei

sa minta ~i sa fure.
Femeia a enumerat aceste puncte cu scopul de a primi
raspuns la fiecare. Eu i-am spus ca raspunsul la fiecare
problel11a este unul - mandria.

l,
'1
,1
1
,1

are loc intensificarea

de moarte. Nici a altor persoane, niei a sa. Parametrul sulletului s-a stabilizat la plus 60. Diavolul s-a destramat ~i eu am

Dumneavoastra
nu a!i trecut examenul
privind
purificarea iubirii catre DUl11nezeu nainte de a se na~te
copilul. Motiv pentru care, orientarea profunda a copilului este

n sufle!. Furtul

~i minciuna

constituie

0 renegare

cu con~tiinta ~i tot ceea ce este liman.

E ultimele secole, omenirea s-a ndepartat din ce n ce mai

a spi-

ritualita!ii ~i b,mata!ii. Aten!ia difuza, lipsa de dorin!a de a

nva!a nseamna refuzul aptitudinilor. Lipsa de mila fa!a de
al!ii nseamna renegarea iubirii fa!a de oameni ~i a moralei. La
copilul dumneavoastra se manifesta tendin!a destramarii valorilor umane. n ultima instan!a, se va destrama
corpullui, adica el va muri.

soarta lui,

ncerca!i sa va revede!i mental viala ~i s-o retrai!i corec!.

Cand ea a revenit la mine dupa 0 ora, am cercetat campul
fiu/ui ei. n mod obi~nuit nu ma mai mir de nimic, dar acum
am fost ntr-adevar ului!. Pentru aprecierea schimbarilor este

332

,-

vazut sufletul ngerului. nseamna ca marna a simtit puternic

cat de importanta este iubirea fa!a de Dumnezeu n comparatie

ndreptata nu spre iubire, ci asupra con~tiin!a. lata de ce ncetncet, el merge spre saracia spirituala pentru a pastra dragostea
l,

profunda a tuturor proceselor karmice.

Ca urmare, n camplll fiului ci IlU a mai aprut nici un semn

i
l1

'

~:

mult de la iubire, concentrandu-se asupra diferitelor forme ale

con~tiin!ei. Pentru femeie, cariera, principiile,
idealurile
deveneau tot mai importante ntunecand Divinitatea din sulle!.
Acest lucru a avut 0 influenta indubitabila asupra copiilor. Tot
mai des copiii au 0 inhibare a dezvoltarii, ncep sa vorbeasca
tarziu, se manifesta cu cruzime fa!a de animale ~i oameni.
Copiii se ndobitocesc cu narcotice. Sufera de tulburari
nervoase. Parin!ii cauta vinovati. Desfac farmece ~i blesteme
sau i urasc pe proprii copii, Tara sa nteleaga ca propria lor
atitudine incorecta fa!a de via!ii a mutilat caracterul ~i soarta
copiilor lor. Adeseori parin!ii nu concep cat de multe se pot

333

l'

----

.~
~u

~~

~~-;;g.

g:n-f-..c::
....

';:'-~-"

ob!ine n vederea salvarii propriilor copii prin schimbarea

propriei concep!ii despre viala, prin a lucra asupra caracterului

contemporan. Dupa ce am citit ~i am analizat ~i nsu~it prima

~i a doua carte, eu am devenit un ait om".

Ce se ntampla
sa Iii slab?

atunci cand n decursuI

vietii nu reu~e~ti

Trebuie sa fii slab n fa!a iubirii ~i complet lipsit de aparare

10 mtenor. Daca la dumneavoastra

atunci n celelalte manifestari

Iii!'

n cercetarile mele nu rn-am bazat pe nici un izvor. ~i daca

tot ce am scris este deja cuprins n cartile sfinte, acest lucru nu
. poate dect sa ma bucure ~i nseamna ca eu ma ndrept n
direc!ia corecta. Pentru mine este important faptul ca aceasta
cale am parcurs-o singur. Aceasta este cauza faptului ca eu ma
orientez mai liber n fa!a oricarei informa!ii ~i nu depind de
dogme. Din pacate, nu pot sa ma laud n ceea ce prive~te
faptul ca am suficiente cuno~tin!e n domeniul studierii
Cabbalei ~i a Coranului, Sper ca n urmatorii doi ani voi putea
acoperi ignoran!a mea n acest domeniu.

aceste lucruri stau astfel

puterea dumneavoastra

nu est~

periculoasa.
4>e
4>e

Care este pozitia dumneavoastra

Va cite sc cteva fraze dintr-o scrisoare pe care mi-a trimis0 un cititor din Asia centrala.

ii
'Ii"
Iii

1
'1

- "La mine totul coincide cu parerile dumneavoastra.

Concep!ia dumneavoastra despre lume coincide pe deplin cu
nva\tura Coranului. Nu am gasit n Coran faptul ca omul
traie~te cteva vie!i. n rest, a!i redat Coranul ntr-un limbaj

334

,-

ei care studiaza KabbaIa spun ca ceea ce afirmati

dumneavoastra este prezentat deja n Kabbala ~inu exist;'
nici 0 diferenta n ceea ce scrieti n caJiile dumneavoastra
fata de ceea ce se spune n Kabbala. Ce atitudine aveti fata
de aceasta?

l,fA

--=-=
r-

4>e

~
u

U9J.l

persona!.

j::

fata de ceea ce scrieti?

Nu demult, 0 cuno~tinta de-a mea mi-a pus 0 ntrebare

interesanta
- Auzi, tu pOlisa-mi dai un raspuns serios?
- Pot, despre ce este vorba?
- Tu ai scris cteva carti, dar tu nsu!i crezi n tot ce ai
seris?
Eu am privit n jur, ~i cu un glas scazut, i-am spus:
- !i raspund cinstit. Eu credo
ngndurat, el s-a uitat la mine, s-a scarpinat n cap ~i mi-a
spus:
- Da, n general, probabil ca e ceva adevarat. ~tii ce
ntmplare a avut loc n ora~elul nostru acum 25 de ani? Acest
335

---

.~
~u

::::::::

CQ~f-<..<::

...

..-

lucru s-a ntamplat n !inutul Kuban. Eu eram copil ~i aveam

'Je

n general

din lemn. Nu ~tiu cum, dar 0 casa a luat foc. Pana cand au
fugit, s-au agitat, au chemat pompierii, casa a ars. n momentul

Cand s-au uitat.

Cand s-a aprins totul - povestea ea - eu alll vrut sa hlg

din casa, dar n-am putut; atunci Ill-am ridicat ~i am stat n

- Dar de fapt el a ncetat sa mai umble dupa ac~ast~.

- Interesant - am spus. eu Haideti, sa anahzam 1I1treaga

~i mi~cand din aripi n jurul meu, am sim!it 0 adiere racoroasa,

Au mi~cat astfel din aripi pana cand focul s-a stins.

dUlllneavoastra familie.

dupa toate, spre fata au

viitorilor copii ~i nepo!i pe care urma sa-; nasca.

re pelltru

Daca sufletele nepo!ilor ~i ale copiilor sunt pure ~i ele trebuie

sa apara pe Jume, atunci parin!ii lor l'aman adeseori n via(
chiaI' ~i atunci cand nu este posibil teoretic sa supravie!uiasca.
Astfel are Iqc fenomenul pe care-I numim "misticism",

l'

"minune" sau "semn".

r

1.

.
ca lUb'If.ea fatii de Dumnezeu

sa depa~easca ata~acu
uman. Dumneavoastr,

C de tot ceea ce este

mentu 1 t a,a
,
.
,,'
- la capat aceasta
mandna pe, ca re 0 aveti, nu atl parcurs pana
. '."
robleme, Cand situa!Ia. loI'
purificare. ln consec1l1!a, COplll au p
,
.
s-a nrauta!lt, a d'Ica- n P lanul subtIl au 1I1ceput sa se formeze
'.
Sllllptomede ne laceri ~i boli care urmau sa al'ba loc '...so!ul
dumneavoas tra- ~ nceput n subcon~tient sa sai veze COplll,
. ..
..
,
1un"\e ciUIllI1eavoastra.
vran d -nevrnd umilind princlpllie ~I Idea
..
.
1
Vrajitoarea a ntrerupt acest proces, lar ca"mpul copu or s-a
nrautatit" .

336

ri
1

'd am cercetat
Eu alll nteles des pre ce este vorba atuncl can
.
'
"Ior q, la na~terea
COpll
clllPul COpll" or. Pna la conceperea
.
"
acestora, onell t al'ea asupra va lon ' 1or Umane a fost crescut la
.
dUlllneavoastr. Trebuia sa parcurge!! 0 pr ocedura de purifica-

Dupa aceasta am ncercat sa adun informa!ia. A trecut mult

timp de la acest incendiu ~i n-am mai putut sa strang informa!ii
de la Illaliorii oculari; dar judecand

de ne-

- Ull t tmp, a poi a Sp us 1I1cet:

Femeia a tacut

fierbinte,

Deodata am vazut ca zburau catre mine ni~te baie!ei cu aripi.

venit sufletek

a devenit

Eu alll cercetat call1pui so!ului.

~
Sa ~ti!i ca n interiorul lui exista. 0 bunatate
. patruns,
- Nu vad nici un, l'au pricinuit acestllla,
,

totul

riu san nu.

aproximativ pe 0 raza de 1111metru, podeaua era intacta, Au

nceput 5-0 ntrebe ce a sim!it ~i ce a vazut.

aceea

ntr-o camera sttea copilul mbracat n rochi!a, iar n jurul lui.

Dupa

<4!

.
.
E U 1-am facut farmece sotulUl meu, a d'ICa mai bine zis el
.
,8 tncep ut sa umble pe alatun,. .ar
eu rn-am. dus la vra.
jitoar~ rU.ga n d -o. sa-Ilege d e casa, dup a care el a tncetat sa
'se ma. p Ilm b e . A, dori sa ~tiu dacii i-am pricinuit lui vreun
.

acela ~i-au adus aminte ca n casa ramasese 0 feti!a de cinci

ani. Dupa ce au stins focul, au intrat n casa care fUlllega
pentru ca sa scoata macar trupul copilului.

JO ani. Ora~elul nu era mare, avea case construite

camerei.

-=
=
l~9/.1:

r~~~.:;:

mijlocul

;:

~ 'ii - ~
u

337

---

.rt~u

-+:::::
<
~~&
~E-!-.E =

~ .---==

....
L~9a:
'~~-

1;1

,...

1
j'i,l'i,

l,
!

il, 1

Ii
1IIIi

,
'1/
1/'

l'II'
1
1"

il'
,1,1
il,1

l'

Deci, eu le-am racut rau copiilor?

Am ridicat din umeri:
- Da, a~a s-a ntmplat. Dar acum sotul nu mai umbla? am ntrebat-o eu.
Femeia a oftat:
- Nu, nu mai umbla.
- Nu va framntati, am nceput sa 0 lini~tesc. Nu e nimic
ngrazitor n acest lucru. Acum ncepeti sa lucrati asupra
dumneavoastra, schimbati-va, reu~ind prin asta sa va ajutati
copiii, adica schimbati purificarea fortata cu una voluntara.
Eu mi-am adus aminte ca mersul la vrajitoare se poate
sfr~i de fiecare data n mod diferit.
La una din femei, exagerat de geloasa, sotul a umblat n
permanenta. Dupa una dintre vizitele la vrajitoare, sotul, dupa
un timp, i-a comunicat llcreztor sotiei:

principiu, omul poate sa se descurce singur n cazurile legate

de problemele sale. Eu tocmai de aceea scriu cartile, ca
oamenii sa poata pune ordine n viata lor, rara sa ajunga la
mine n audienta. Cei care vin n audienta sunt fie lene~i, care
nu au aprofundat cartile mele sau au citit numai una sau doua
dintre ele; fie sunt oameni care au 0 situatie foarte grea, adica
ei nteleg totul, lucreazii asupra lor, dar prea mult timp nu s-au
comportat corect cu lumea, ~i n-au forta sa poarte aceasta
povara. Sunt ~i persoane care vin cu probleme pe care eu
nsumi nu le nteleg. Nivelul meu nu este suficient de nalt
pentru a putea lega totul ntr-un singur tablou. Aceste persoane
sunt Pacientii. cei mai doriti. de jctre mine. Ajutndu-i, eu
nsumi pot sa evoluez.
Majoritatea, nsa, sunt cei care au citit cartile dar care, din
anumite motive nu le pot adapta la situatia lor ~i nu pot trage
concluziile adecvate. Adica omul cite~te cartea, este de acord

Sa ~tii ca dupa contactul cu aceasta vrajitoare mi s-a

ntmplat ceva rau cu potenta.
A~a cum s-a clarificat ulterior, sciiderea potentei a avut loc
numai n relatiile cu sotia. n' schimb, numarul femeilor
"fericite" de ,1, n afara de sotie, a crescut.

l'Il
l'

')e

"

cu totul, dar nu vrea sa se schimbe.

Alaltaieri rn-am ntlnit cu doua femei: marna ~i fiica. Ele
au venit dir.tr-un ait ora~. Timp de 0 luna ~i jumatate au
ncercat sa ajunga la mine la audienta. n prezent eu nu ma mai
ocup de audiente ~i de consultatii. De data aceasta am primit

un telefon de la un cunoscut ~i rn-a rugat sa fac 0 exceptie.

Vi se intampla des sa aveti cazuri pe care nu le pot

explica doctorii ~i speciali~tii din domeniul medicinii
netraditionale?
Tocmai asemenea pacienti ma viziteaza n general. Pe de
alt parte, daca se ntelege bine ceea ce scriu eu, atunci n
338

'Ji'
':~-

- 0 sa fie interesant ~i pentru tine - a spus el.

Doctorii au pus diagnosticul fiicei ~i au operat-o.

nsa nu

s-a pradus nici 0 schimbare. Dimpotriva, starea ei s-a nrautatit. Atunci, medicii au pus un ait diagnostic ~i au nceput s-o
trateze. lara~i rara nici un efect. Dar starea ei se nrautte~te.

339

....

.~
~u

~~s.

aH""'~1:

..

t:
c..
:
u

-====
I!!!!!!!!!!!!!

U9L;:"
r-

i,

- Dumneavoastra. ali trait cu idealuri, principii ~i spiritualitate, ignorand dragostea - am nceput sa-i explic eu mamei. La

Doctorii au mai Tacut cateva ncercari dupa care au dat din

umeri:

fiica dumneavoastra nsa orientarea spre idealuri este ~i mai mare

$tili ce? Duceli-va la babe.

S-au dus la vrajitoare - la una, la doua, la trei. Fiecare
dintre ele au examinat-o ~i au spus:
- Vad farmece ~i blestem dar nu le pot desface. Ele au
nleles ca totul este n zadar. S-au dus la un bioenergetician
cunoscu!. El a lucrat ~i starea ei s-a mbunatalit un pic. La
sfr~it, el a spus:
ill
1

decat la dumneavoastra. Copilul nu avea ~anse de supravieluire.

Singura posibilitate era umilirea brusca ~i jignirea idealurilor,
principiilor ~i speranlelor, ncepand chiar cu omul apropiat,
ntrucat iubirea pentru acesta este mai u~or de pastrat. Dumneavoastra trebuia sa suportali circa 70-80% din ncercare, iar n
cazul extrem, 50 %. Dumneavoastra nsa ali rezistat numai 30 %
ceea ce era suficient pentru a salva viatJl fetei. Dar pentru ca fiica

- Aici este un caz karmic ~i nca foarte gray.

sa fie sanatoasa, fericita ~i sa aiba copii, nu i-a mai ajuns iubire.

- Aceasta nseamna ca fiica mea are acum 0 stare proasta?

lata ca n fala mea s-au a~ezat cele doua femei. 0 fata

plapanda ~i speriata, iar alaturi de ea - mama, a carei privire
nu pot spune c este nici delicata nici speriata. Mi-au ajuns
cinci secunde ca sa vad 0 imagine clara.
,'1'1

- Aveli un caz elementar - am spus eu abatu!. n campul

fetei e posibila moartea copilului ei, ntrucat mama ei viitoare,
adica dumneavoastra nu veli trece ncercarile de purificare a
iubirii de Dumnezeu. Nu veli trece de aceste ncercari ntrucat
ata~amentul fala de idealuri, principii ~i spiritualitate este la
dumneavoas.rra de 9 ori mai ridicat dect nivelul mortal, adica
la nivelul con~tiinlei puteli trece acest examen, dar sentimentele dumneavoastra vor lucra mpotriva propriei persoane. 0
asemenea situalie nensemnata este legata de faptu! ca mama
dumneavoastra nu a trecut peste cea mai importanta ncercare
din via\ ~i anume pastrarea ~i salvarea iubirii. Eu vd 0
explozie de pretenlii fala de sol atat n timpul sarcinii dar ~i
pana la conceperea copilului.
- Sotul meu m-a parasit n timpul sarcinii, a marturisit
ncet marna.

- a ntrebat speriata mama.

- Mai rau nu se poate - am raspuns eu - n mod normal
cand karma viitorului este nchisa de trei ori; ~ansele de viala
~i de sanatate sunt mici. La fiica dumneavoastra
nchisa de 9 ori.

karma este

Doamne, e groaznic, - a replicat speriat marna.

- Acest lucru nu este groaznic, ci este realitatea, am spus
eu. Dar ea l'ate fi schimbata. nsa numai n cazul n care va
schimbali nluntrul
dumneavoastra
atitudinea fala de situalie.
1
l '~
~:

~i va

schimbali

~l

- $tili ce? A intervenit fata, eu m-am ndragostit de un

barbaI. El ma n~ela, pleca, apoi se ntorcea, ma ruga sa-I iert
~i iar ma n~ela. La urma urmei ne-am mpacat. El s-a ntors ~i
mi-a Tacut "cadou" 0 boala venerica. De~i el se jura ca este
sanatos ~i nu ~tie de un de a aparut boala.
- El avea dreptate, am spus eu. El purta 0 infeclie ascunsa
care nu s-a manifestat niciodata. Dar daca relaliile dumnea341

340

"

......

Il

.~

-- +:;::: ~
c:q:..:..:
s- 1S:
~~~.E
G

,"u

--

...

H911
,..\,
voastra calduroase ~i echilibrate ar fi durat 0 jumatate de an
sau mai mult, ali fi murit. De asemenea, daca el n-a mai vrut
sa continue purificarea dumneavoastra, atunci, ca 0 salvare s-a
declan~t mecanismul bolii care a aparut nu se ~tie de unde.
- Eu I-am iertat, a spus fata. De fapt, amndoi ne-am
vindecat, dar dupa un anumit timp mi-a Tacut din nou un
"cadou", Cu toate acestea, eu simt ca cineva acolo sus ma
ocrotqte, n ciuda tuturor neplacerilor.
- Este foarte corect, am confirmat eu, copilul dumneavoastra are un sutlet curat ~i trebuie sa se nasca. Ar fi trebuit
sa fili pregatita dur cliva ani pentru a-I na~te, iar punctul
negativ pe care nu I-ali fi putut depa~i, s-ar fi oprit n mod
artificial ~is-ar fi reconectat dupa na~terea copilului.
- Adica acest lucru este inevitabil? - a ntrebat fata.
- Nicidecum. Marna dumneavoastra trece din nou prin
viala ei, ~i schimba pozilia fala de oameni ~i fa( de ea nsa~i.
Lucrali ~i dumneavoastra asupra propriei personalitali. Rugalivii.pentru copii ~i nepoli ~i veli obline doar a zecea sau a suta
parte a acelor neplaceri care va sunt destinate.
- Da, ,"ai este ceva - mi-am adus eu aminte - barbatul
trebuie sa cultive la nceput, iubirea fala de Dumnezeu, dupa
aceea cea sutleteasca ~i abia pe urma cea materiala. Femeile,
inilial, iubirea pentru Dumnezeu, apoi cea materiala ~i apoi cea
spirituala. Daca sOlii merg n direclia spiritualitalii, acest lucru
conduce la sterilitate. Cu cat se gande~te mai mult sOlul, cu
atat mai pulin trebuie sa gandeasca sOlia~i mai mult sa traiasca
cu ajutorul sentimentelor. Cu cat mai mult este spiritualizat ~i
evoluat solul, cu atat mai pragmatica ~i cu picioarele pe
pamant trebuie sa fie solia. Problema dumneavoastra consta nu
342

n faptul de a mari spiritualitatea, ci cum sa depindeli mai

pUlin de aceasta. Iat de ce trebuie sa mancali mai des carne ~i
sa va concentrali mai mult asupra problemelor materiale. Pentru dumneavoastra corpul trebuie sa fie mai important decat
spiritul, iar iubirea din sutlet trebuie sa fie mai presus ~i de una
~i de cealalt.
ntalnirea noastra s-a ncheiat. Marna cu fiica s-au ntors ln
Urali. Eu vazusem deja un ait destin-al fiicei, un ait caracter,
mai bine zis, caracterul ei s-a corectat. Emoliile ei profunde sau dus dupa conceplia ei justa despre lume. Destinul nostru
este caracterul nostru. lar caracterul nostru este pozilia sau
relalia noastra fala de sine ~i fa( de alte persoane. Relaliile
corecte cu alte persoane sunt posibile n cazul corelarii juste a
valorilor noastre. ~i cel caruia Ii este dat sa simta cu cat este
mai mare iubirea fatii de Dumnezeu n comparalie cu fericirea
~i diversele valori umane, acel om este fericit n fiecare
secunda, iar ln orice clipa salveaz ~i se ajuta nu numai pe el
Insu~i ci ~intregul neam omenesc.
'f>o

k
.'

Nu demult copilul meu a racit puternic, a avut guturai.

Dupa aceea s-a nsanato~it. Dupa 0 saptamna, diu senin,
ara sa paraseasca locuinta, s-a mbolnavit din nou. Am
nteles ca tiind mijlocul lunii septembrie timpul e schimbtor, dar copilul nu a ie~it afara. n prezent nsa, vedeti
dumneavoastra are tuse convulsiva nsolita de ragu~eala.
Seamana cu pneumonia. Nu il ajuta nici un medicament.
Spuneti-mi ce sa Cac?
343

1
1
"1

--

.~,

1"~

~~s.

QU

PH r-.E

--=

1:
...
-<
u

..
H911

r....

Cercetez femeia ~i mi aduc aminte de mine. A veam 12 ani

Il

~i am avut ~i eu 0 tu se uscata asemaniitoare. Dupa aceea 0

bron~ita putemica. Apoi a nceput 0 recuperare chinuitoare, iar
eu am expectorat 0 singura data 0 jumatate de pahar de sputa.

sot, de toate supararile dumneavoastra.

cafe este cea mai mare suprare?

Au existat momente cand nu puteam sa tu~esc. Eu am ncercat

din toate puterile, dar flegma care s-a ridicat mi-a blocat caile

- Dumneavoastra
s-au petrecut altfel?
-Da.

1
"

respiratorii. M-au lasat repede for(ele ~i am nceput sa-mi

pierd cuno~tin(a. n clipa aceea a intrat in camera mama mea.
vazut albastru la fa(a, cu 0 privire fixa, ea a luat spirtul, a
tumat pe piept ~i a nceput sa ma frec(ioneze. Eu am nceput sa

, l1
'

1/
1

1
'Iii

l,

i,l

',1

1:1,
1

l'
Il

Tanara femeie, ma ma fetei, era suparata pe sot nainte de

nunta. Supararea se reflecta acum asupra starii copilului ~i de
aceea a nceput un ~ir ntreg de mbolnaviri. Feti(a are apro-

v-a(i nchipuit relatiile ntr-un fel iar ele

Cafe este urmtoare suprarea cafe v-a vellit n minte?

noastre so(ul m-a suparat, mi-a

A(i fost supara(i mult timp?

Mult. El nu avea dreptate.
lata toate supararile dumneavoastra

~i arat spre copil.

"

,
b,
.
nteleoeti
ca sotul
nu a avut nimic de-a face cu aceasta.

ximativ un an. E straniu, dar de obicei, problemele parintilor au

efect asupra copiilor de 3-5 ani. Probabi, ca, avand n vedere ca

Situa(ia a constituit purificarea dumneavoastra

~i salvarea co-

piilor dumneavoastra
dumneavoastra ~i pe copil.

va

'1(elegand

asta,

ajuta(i

pe

n ziua urmatoare am cercetat camp,,1 fetei. nainte campul

fusese sec(ionat n zona pieptului ~i a organelor genitale.

este toamna, la mama s-au activizat supararile din subcon~tient,

iar la copil acest lucru s-a amplificat. nsa mama ~i-a revizuit
deja via(a ei, a lucrat asupra propriei persoane ~i a citit cartile

Acum campul a devenit pur, neted ~i luminos. M-am interesat

la mama cum se simte copi lui:
- Feti(a a incetat sa tu~easca ~i se simte normal, a raspuns

mele. Nu pot sa mping cu degetul pe fiecare pacient ~i sa-i

spun: "Aicinu ai lucrat pana la capat, asta ai uitat-o".

Poftim, am spus eu, dumneavoastr

tuberculoza, pneumonia ~i bron~ita constituie

Pana la nunta m-am suparat pe sot.

- La mijlocul convie(uirii
n~elat increderea n el.

~uier ~i mi-am revenit treptat.

De abia acum n(eleg ca bron~ita mea a fost direct legata de
caracterul meu supracios. Dac ajungeam sa ma supr, atuilci
supararea tinea mult timp.

M-am gandit cum s-o nva( pe mama ca sa se descurce Tara

ajutorul meu.

Ce v-a venit n minte,

- Au fost njosite rela(iile ~i idealurile?

-Da.

Ea era asistenta medicala ~i avea spirt la ndemana. Cand m-a

Acum aduce(i-va aminte de ntreaga viala petrecuta alaturi de

,
\

:\'
-w
it '
.

femeia.
Nu demult am citit un articol cu un interviu luat de la un
mare om de afaceri evreu. El a fost ntrebat

cunoa~te(i ca
toate suparari.
"

344

345

--

.n

~.;::::

t::.u

....

~~s.

aH""~.E

~
~

..
H91l

r.:'.;,rol'~:;"
1

r-

- De ce, n lumea ntreaga, cei mai mari bancheri sunt

evreii? De ce au plecat din Rusia bancherii ru~i, iar evreii au
Il

nchinarea
anumit

ramas la cnna puterii financiare?

.Pagnismul

1.

:I!
1
l'

ca principalul
,

Este greu de crezut ca numai astfel se poate explica talentul

poporului evreu. La noi, nu numai cei mai buni speciali~ti n

anumit

unui

grup de valori

fa1 de ceva invizibil,

~i

dar superior.

lucru este nu ceea ce vedem ~i percepem,

valoarea principal

nu rezid n lumea material.

Dar depen-

denla general de valorile umane n pgnism nu poate fi

dep~it. Acest lucru este posibil

finanle sunt evrei, dar ~i cei mai buni muzicieni ~i cei mai buni
umori~ti. Cu toate acestea, prin ce se poate explica talentul
poporului evreu?

Dumnezeu

numai prin existenla

unui

unic.

Evreii au fost cel mai asuprit ~i dependent popor ~i foarte

restrans ca numar. A slipravietui

Omul care poseda simlul umorului iarta ~i uita mult mai

u~or ~i mult mai repede jignirile ~i supararile n comparalie cu
cel care nu are simlul umorului. Cu umor puteli trata situalia
numai atunci cnd ali ncetat sa depindeli de ea. Capacitatea de
a ie~i dintr-o situalie 0 poseda acela care diminueaza dependen(a de valorile umane. Pen~rua deveni bancher trebuie sa nu
depinzi de destinul favorabil, trebuie sa ai un talent subtil de

posibil

prin

concentrarea

asupra celei interioare.

unie a permis

unirea

Evreii

n asemenea

nu asupra

n!elegerea

puternica

foarte nalt de spiritualitate

conditii

aprrii

faptului

a poporului,

a fast

exterioare

c Dumnezeu
a asigurat

ci
este

un nive!

~i a mrit ~ansele de supravieluire.

au ajuns la DumnezeuI

unie cu trei mii

de ani mai

devreme dect popoarele ElI"opei. Este normal c posibilit!ile

de dezvoltare
omului

att n plan spiritual

cat ~i n cel material

ale

care purta n genele sale 0 experien! de cinci mii de

ani, dep~ind umanul

~i nzuinla

spre divinitate,

pot fi mai

mari decat pentru aceia care au unnat mai trziu acest drum.

delimitezi de con~tiinla ca atare, iar aceasta se poate realiza

prin adresarea catre Dumnezeu. Pagnul se roaga pentru
Il
1.

unui

abstractizarea

jurtoare, s diminueze dependenla de valorile vitale, s simt

abstractizare a situaliei. Acest lucru este posibil daca exista un

nivel destul de nalt de spiritualitate. Pentru a fi un muzician
bun ~i pentru a obline ceva n arta trebuie sa pOli sa te

concentrarea

a permis

I-a ajutat pe om s se deta~eze de lumea ncon-

deoarece pe ei i-a calit viala ~i umilirea pennanent..

,II

obiect,

pagni

punerea n dependenla

El a spus ca daca bancherii ru~i dau faliment, atunci nu-~i

mai pot reveni, iar evreii ~i pot reveni de mai multe ori

i
Il

la zeii

Dar

este vorba

sufletul

fiecare divinitate separata ~i depinde de ea. Eu am auzit ca n

Roma antica au existat 3 milioane de zei pagni. Un om se
ruga la zeul care ntruchipeaza banii, altul la zeul care

despre

no!iuni

generale.

lui, nzuie~te spre Dumnezeu

drumul ntortocheat

Cu ct omul,

~i spre iubire,

cu att

de dou- cinci mii de ani poate fi parcurs

n perioada actual n decurs de 10- 15 ani.

ntruchipeaza familia, iar al treilea la zeul~care raspunde de

sanatate

etc.
.~

346

t
;(

;1.

347

......-

.!::
QU =

1-<::::
S..;.; Po

CQE-<~.

~
Ii:

...
...t

H9ll

"

r'.

'f)v

oameni,

vi s-a oferit

probleme
Am

avut

mari

probleme

~i sa-i cer lui Dumnezeu

mea s-a vindecat
p'uteruice

n prezent.

unul

cu celalaIt?

Au

Dupa
iar

vreo

mai

destinu!.

nu

aceste

doua

atunci

fata

Dependel1(a

gase~te al doilea,

cartile

relatiile,

Dumneavoastra

spre mandrie.
mult

atunci

intelectul

este conferita

~i

La baza primului

nivel

bunatatea, visele, idealurile,

cu viitorul".

Daca amui

fie devine

l'!

de viala,

'II l

'
,

'

;!II

llil

1
11

de propria

Dumnezeu,

depinde

nsa de

~i de juste!ea dorin!elor

renun!area

la

iubire

noastre.

soarta, acest lucru

nseamna

A!i avut a dependen!a

cand

e~ti

de idealuri. ntrucat nu era!i pregatit sa primi!i

articula!iile.

n principal
Gelozia

Daca pute!i

a fast

blocata

s-a manifestat

prin

sa va schimbati

rela!iei,
problemele

atitudinea

sub
cu

fa!a de

toate valorile umane, atunci ~i fa!a va fi curata ~i articula!iile

gelozie

~i

bunatate ~i

purificarea

de la

reteta

pentru

tericirea

ve~nica?

ce consta

nu fi singuri, a avea un destin fericit, adica neplacerile

transforme

n~elat,

fa!a de sine ~i

totodata

marita de spiritualitate,

prin intennediul

geloziei.

a fost

Pentru noi, ntreaga fericire umana nseamna a fi sanato~i, a

faptul ca lipsa dorin!ei

atunci

la dumneavoastra

Aveti
aceasta?

atat gelas cat ~i

n raport cu toata lumea, dispre!ul

fa!a de idealuri

'f)v

principi-

mandrie. Dar sa trecem la autorul biletului.

348

lui

a!i cerut sa fi!i lipsit de propria salvare, Dar

se

se ata~eaza de idealuri,

n acela~i timp

mandru. Vreau nca a data sa subliniez

nemul!umirea

se nTaptuie~te. Totul

Acesta I

~i mai amplu.

'l'

':

ceva, adresandu-ne

daca noi

~i a bunasta-

n principiu,

Adica
capului,

nu var mai durea.

atunci n mod automat cre~te ~i dependen(a lui fie de rela!ii, fie

fizice.

schimbat cu altu!. Ata~amentul

forma

de gelozie.

intelectului

mai subtil

se

nivel este cel

aptitudinile,

de rela!ii

spiritualitatea,

de aptitudini,

n permanen!a

idealurilor.

puritatea noastra, de echilibrul

evenimente

ile ~i scopurile. Ceea ce se gase~ten cartea a patra se nume~te

l'I,

umilirea

atunci aceasta dorin!a

au contenit

mele,

au mai multe straturi. Primul

~i reprezinta

rii con duc amui

"contactul

nseamna

solicitam

dureri

me le ce s-a petrecu!.

nsemnatatea crescuta a aptitudinilor,

constituie

un timp,
am avut

dureri

cu aten!ie

~i Tara consulta!iile

spirituale

dens

luni,

sa ma rog

prin probleme

ntrucat ave!i un suflet bun, atunci un gen de purificare

ntelege

Valorile

aceste

nceput
Dupa

cateva

legatura

Eu cred ca daca sunt citite

poate

Am

sa ma vindece.

perfecto

la articulatii,

pana

cu fata.

purificarea

legate de fa!a; daca e vorba de suprafa!a

n tragedii

~i nefericire,

sa nu se

de a avea bunastare

materiala, care sa permita realizarea nazuin!elor proprii etc.

~
t
J

Daca

sintetizam toate acestea, atunci constatam di una dintre

principalele
cirilor.

indica

componente

ale fericirii

a constituie

nainte se spunea: "Daca Dumnezeu

drumul

nainte,

el este deja fericit".

indiferent

La aceasta

ce ar fi amui

ntrebare

lipsa ne noro-

iarta pacatele

~i

~i unde s-ar afla,

a raspuns

deja Iisus

349

---

.r-I

+:::::

CI E .. i:i

QU

gs~~.
...

,....-

Christos cu 2000 de ani n urma spunnd: "Celui care iube~te

mai mult i se iarta mai multe".

cel bun i dezvolta. De aceea, n primul rnd, pentru a cunoa~te

mult , trebuie sa facem ordine n noi n~ine.

n audien( la mine a venit de mai multe ori 0 femeie. Ea

vroia sa n!eleaga totu!. A scos 0 lista cu 150 de ntrebari ~i mi
le-a pus, notnd raspunsurile cu grija. La a treia ~edin!a i-am
spus:

"[
,.1
.1
1:1:
:'11
.1'

- ntrebarile dumneavoastra ncep sa va mpiedice sa va

schimba!i.
- Dar ea marea numarul de ntrebari de pe lista cu
drzenie. Dupa aceea a nceput sa aiba probleme psihice,
printre altele destul de serioase. lar eu nu am putut s-o ajut.
"n sistemul meu exista un fel de defect straniu - am gndit
eu - ntruct cea mai insistent pacient, comunicnd cu mine,
~i-a pricinuit un mare rau".
Eu nu mi-am permis sa cad n disperare ~i sa-mi fac
complexe de inferioritate ~i am continuat sa merg mai departe,
n!elegnd mai trziu despr~ ce este vorba. n timpul audien!ei
are loc 0 accelerare imensa a proceselor karmice. Atunci,
concep!ia justa despre lume poate conduce la nsanato~ire nu
peste zece ani, ci peste trei luni. Dar, 0 orientare injusta da
rezultate negative la fel de repede. Pacienta s-a concentrat nu
pe sentimentul iubirii, ci pe con~tiin!a. De aceea, a nceput sa
se diminueze con~tiin!a sa.
Eu vreau sa mai subliniez nca 0 data: noi cunoa~tem lumea
prin iubire. Con~tiin!a ne ajuta nsa s-o n!elegem. Informa!ia
constituie 0 no!iune vectoriala ~i noi trebuie sa n!elegem ca
orice cunoa~tere n ultima instan!a, trebuie sa fie orientata spre
acumularea iubirii. Pe omul rau con~tiin!a i schilode~te iar pe

H9lZ

.L.~

--

,, ::

Una dintre nepoatele mele se da cu capul de podea ~i de

perete. Are seboree (0 problema cu pielea capului). A doua
nepoata cade des ~i nu demuIt ~i-a rupt mana. Are 0 colita
puternica. Marna lor, adica rata mea, are 0 eroziune a
colului uterin. Eu am 0 migrena ~i spasme ale vaselor
sanguine. Nici un medicament nu ajuta. Daca ma
mbolnavesc nu ~tiu cu ce sa ma lecuiesc. Ce e de tacut?
.-

S
t
~.

Fracturarea minii ~i dorin!a de a se lovi cu capul de perete

constituie franarea intelectului ~i a aptitudinilor. La dumneavoastra ~i la to!i ceilal!i membri ai familiei este prezenta n
mod evident mndria. n situa!ii!e critice, dumneavoastra nu
a!i salvat iubirea ci demnitatea, principiile ~i idealurile, de
aceea fondul dispre!ului ~i condamnarea barba!ilor este mare.
Toate acestea se transforma ntr-un program de autodistrugere.
Printre altele, n cazul nepoatelor, tendin!a negativa nu
slabe~te ci se accentueaza. La dumneavoastra programul de
autodistrugere este frnat de migrene ~i de ngustarea vaselor
sanguine. La fiica - probleme ginecologice, iar la nepoate disfunc!ionalitatea intestinelor ~i traumatismele. Astfel, ave!i
mult de lucrat ~i este bine sa nu amna!i pentru mai trziu.

~'

,II
'II"

--==
-~ --..f5.

350

351
J

---

+~

~~s.
a:lf-f-<.E

"

structura spatiului casei. n acea lacuinta. dependenta de

aptitudini, de intelect ~i de spirit a fast att de mare, ncat nu
au avut lac schimbari energetice pazitive. Energia mandriei a
fast deasebit de puternica. Daca energetica lacuintei s-ar Ii
schimbat

brusc,

lacuitarii

acesteia

ar

fi

putut

sa

se

mbalnaveasca ~i sa maara. 0 asemenea schimbare prafunda

nu ar fi fast supartata. nseamna ca trebuia sa se descampuna
fie ei, fie apa. Aceasta din urma a preluat energia ~i
Hmurdria" lor, interactionnd cu ei. n acest caz, n apa a avut
lac un fel de eroare infarmatianala.
Umanul agresiv s-a
napustit asupra divinului. Umanul a nceput sa intre n
putrefac(ie ~i n descampunere, adica, sa spunem exact: apa

"

1,,1

'

:1
,.1,
,.
.

'

.1i" '
II.',:I
l

'

sfintita nu s-a stricat. A nceput sa se descampuna acea parte a

apei care a intrat n cantact cu energetica lacuintei. Mai simplu
spus, cu apa sfintita s-a ntamplat ceea ce trebuia sa se
ntample cu ntregul neam daca acesta nu schimba arientarea

spirituala, adica - descampunere ~i maarte. Omenirea, ca ~i

ntregul univers, traie~te prin pulsatii. Nai ne ndepartam de
divinitate din ce n ce mai mult, cufundandu-ne n problemele
noastre umane ~i treptat uitam de Dumnezeu, iar apai ne
ntaarcem. Cei care n interior au uitat de divinitate, adata cu
atingerea Acestuia se descampun, ~i mor. Acum, in decurs de
ctiva zeci de ani, omenirea trebuie sa simta ntoarcerea divinului. Cei care s-au preacupat prea mult cu lucruri umane, ar fi
de darit sa nteleaga ca le-a ramas prea putin timp.

Il

1
1

0 femeie rn-a ntrebat: "Spuneti-mi cum arata campul

men acum?"

Eu mi-am adus aminte prima naastra discutie. Aceasta a

fost asemanataare cu un cantact cu cineva care era pe cale sa
moar .'jicafe, cu sperant, ntreba:
- Ei, cum a sa supravietuiesc? Care este starea sanatatii
mele?
Apai a~tepta sa-i raspundeti:
- La tine tatul este bine. Cu sanatatea stai mai bine.
Acestei femei eu i-am spus adevarul:
Aveti a tendinta deasebit de mare de a diviniza amui
ilhit.
lata
de ce ati avut relatii teribile cu fastul sat ~i de aceea
,
,ali divor(at. Acum, at; citit cartile mele ~i ati fast la mine n
.8udienta. Din sufletul dumneavaastra s-a ndepartat agresivi.fatea. Ati incercat sa va schimbati atitudinea fata de valarile
;IJI11ane,dar dorinta de a va ruga pentru amui iubit ati pastrat-a

'

352

-"'"

il:

1"""'

Atunci cand preatul se raaga n biserica. el se canecteaza la

starea la care se afla Jisus Christas. Apa se structureaza n
canfarmitate cu aceasta. Multe depind aici ~i de starea preatului. Daca se afla n casa, a asemenea apa echilibreaza

--==

H911

Eu am vrut sa le ajut cumva pe cuno~tintele mele ~i am

adus apa sfintita din biserica. Dnpa trei zile, apa sfintita a
prins un miros urat. Apa a fost turnata n closet ~i chiar
dupa 0 saptamana se simtea mirosul de ona clocite. 0 apa
obi~nuita nu se strica a~a de repede. Cum explicati acest
lucru?

i'
i

.n
~u

353

.....-

.~.,

oe1'.

QU

~r=~.E

-<
!i':i::
u""

"""",""",,"...........

or.

H9/.Z
,....

I-!,

,,'

,II
ill'

I
.1
11 !
'

'1 I '

II

n continuare, Situatia se nrautate~te deosebit de mult datorita

faptului ca sotul dumneavoastra actual nu va umili tot ceea ce
este uman n el ~i n dumneavoastra, El nu are un asemenea
caracter, ntr-o situatie obi~nuita, careva dintre voi ar fi fost
condamnaI, n cel mai fericit caz, casatoria s-ar fi destramat
Eu am vazut 0 ntrebare tacuta ln ochii femeii,
- Ce este de Tacut?
- n primul rand, schimbati-va atitudinea fata de sotul anterior ~i fata de viala conjugala, traind corect orice situatie
traumatizanta, nchipuiti-va periodic ca sotul dumneavoastra
actual a murit, v-a In~elat, v-a parasit ~i Incercati sa pastrali
dragostea fala de el, nchipuili-va moartea dumneavoastra ~i
exersati cu 0 profunzime din ce ln ce mai mare ritualul iertarii
tuturor acelora care va sunt dragi,
Dupa cteva luni, am vorbit la telefon:
- Dumneavoastr, ca ~i nainte, nu va este bine - i-am
spus eu, ei. Nu ati "czut", dar nici nu v-ati "ridicat". Continuali sa lucrali mai departe,
Au mai trecut Inca cateva saptamani ~i, am vorbit din nou
cu aceasta doamna la telefon:
- Va este putin mai bine - i-am comunicat eu - dar
renunlarea la omenesc ln favoarea divinitatii Inca nu a aparut
la dumneavoastra, Dependenta fata de omenesc este nea foarte mare la dumneavoastra, ~i iata ca i-am dat telefon din nou:
- Vreau sa va felicit - Ii spun femeii, Pentru prima data
vad un semn de echilibru ln campul dumneavoastra,
- Eu simt ca interiorul a degajat totul, a zis pacienta, dar
probabil ca trebuie sa mai renunt nca la ceva mai mare ln
favoarea iubirii fata de Dumnezeu,

- Nu trebuie sa renuntati la nimic, am raspuns eu, Acum,

ID primul rand, trebuie sa vedeti divinul din dumneavoastra,
din omul iubit ~i deja din lumea Inconjuratoare,
Eu am simtit ca ea zambe~te:
- ~tili ceva" n ultimul timp, eu am ajuns la aceasta
concluzie pur ~i simplu din intuitie, Am reu~it ca ln spatele
umanului sa vad divinuL
Am zambit ~i eu:

- Ce sa va spun? Aeum ~i eu sunt lini~tit pentru starea

dumneavoastra,
'{)<>

~
r

Copilaria mi-am petrecut-o ntr-o casa cu cinci etaje.

Nu am copii. Prietena mea, care st n aceea~i casa,
(apartameutul ei se alla sub al meu) uu are uici ea copii. 0
temeie care a locuit sub apartamentul prietenei, a fost
, singura ~i a murit. Au vreo legatura ntre ele aceste fapte?
Sa le luam pe rand. Lipsa de copii exista atunci eand
~iitorul este Inchis. Adica, dependenta de valorile spirituale
este mai mare decat nivelul periculos. Valorile spirituale se
formeaz atunci cnd oamenii comunica ntre ei. Legturile
, muiom cu celalalt, legatura cu

un a:t obieet ln Univers,sau cu

0 alta lume, legatura cu treeutul ~i viitorul, toate acestea

~reeaza 0 unitate stabila a diferitelor grupuri ~i le ajuta sa
iupravietuiasca ~i sa se dezvolte.
,a
Am descris 0 Intamplare cand pe mine s-a suparat 0 ma~ina
'~ care nu am vrut s-o cumpar, La Inceput, a fost foarte

'l,

,1

354
Ii

355

-+-<:;;..-

--!

~ E .. ci.
Q::;~O)~

QU

!:C!-f-..r::

<1:

~
u

=-::z=

...
.H9LZ
.....
T'

ciudata pentru mine ~i chiar absurda existenta sentimentelor la

obiectele rara viat. Apoi am nteles: totul n Univers, att ceea
ce este viu cat ~i ceea ce este nensulletit, se na~te datorita
sentimentului iubirii. lata de ce n plan subtil, sensibilitatea
fiintelor vii ~i obiectelor nevii este identica. Cu toate acestea,
pentru mine, a fast nea~teptat faptul cand am vazut ca ~i
Soarele are emotii. Una dintre emotiile sale cele mai puternice
a constituie nemultumirea fata de sine, datorita mbatranirii
progresive. Stelele au emotii unele fata de altele. Ele au sistemul lor de comunicare ~i de schimb de informatii. De
asemenea, planete]e au sistemullor de schimburi, sistemul lor
de comunicare... nsa, daca Soarele este ca un tata din punct de
vedere energetic, adica barbat, Pamantul are un puternic
ascendent feminin, adica este pentru noi ca a marna. Marte ~i
Venus au a origine feminina. Jupiter ~i Mercur au a origine
masculina. S-ar putea ca, daca Pamantul nostru ar fi avut a
energetica masculina, atunci sa nu fi aparut pe acesta
civilizatia umana. Pamantul fata de Soare are emotii bune,
blande ~i de iubire. Dar iata ca fata de neamul omenesc,
sentimentul Pamantului este deosebit de agresiv ~i acesta a
nceput sa se accentueze n ultimii patruzeci de ani. Judecnd
dupa toate, omenirea reprezinta un corp din ce n ce mai strain
pentru Pamant. Eu am examinat n ce masura energetica
omului a corespuns cu energetica Pamantului cu cinci mii de
ani n urma. Nivelul compatibilitatii era de aproximativ 93 %.
Acum doua mii de ani - 92 %, acum a suta de ani - 90 %,
acum 40 de ani - 92 %, iar n prezent - 13 %. Daca aceasta
seade sub zero, atunci energetica ntregii omeniri intra in
antagonism cu energetica Pamantului. Aceasta nu va aduce
356

:numai pagube, ci va conduce ~i la dorinta de a distruge

,
pamantul ca pe un corp strain. n preajma anului 2000, aceasta
.granita poate fi depa~ita. mi este greu sa-mi nchipui cum se
.:va apara Pamantvl de agresorul energetic. Cand amui se mc.

!;Jolnave~te, el subcon~tient ridica temperatura

pentru a miqora

.yitalitatea coloniilor de bacterii. A~ fi dorit ca prognoza mea sa

..RUse adevereasca, dar, judecand dupa toate, dupa anul 2000,
,cataclismele naturale pot cre~te brusc.
Sa ne ntoarcem la autorul ntrebarii.
Pe corpul omenesc exista meridiane energetice. Prin aceste
pnale ~i puncte energetice are lac a interactiune cu alte lumi,
,'lJuSoarele ~i Pamantul, precum ~i cu oamenii. De asemenea,
~antul
are ~i el meridiane ~i puncte energetice care I leaga
.
alte obiecte ale Universu]ui. n aceste puncte, orientarea
te spre unitate, spre legatura, adica spre a spiritualitate
entuata, iar amui care se alla mult timp ntr-un asemenea
, n mod subcon~tient, amplifica orientarea spre valorile
l\I1ului spiritual, ~i contactul lui cu Cosmosul poate fi mai
. .are dect al altora. Daca a acumulat ereditar dragoste ~i
atate, atunci nivelul spiritualittii care se marqte brusc
ite dezvoltarea aptitudinilor, intelectului ~i a posibiIitade creatie. Cand caracterul ~i conceptia despre lume a
ului mpiedica acumularea iubirii, atunci are lac cre~terea
ndentei de valorile spirituale ~i atunci este posibila
ilitatea la femei, problemele psihice la barbati etc. Juded dupa toate, casa cu cinci etaje a fast construita pe un
enea canal energetic ale pamantului. Diametrul mediu al
r asemenea canale, a~a cum am constatat, este de
Ximativ 50 de metri.

357

.-

;::::

&1-;;e.
COE-<E-<..E

'"

Despre

rezultatele

certitudine,

Atunci

acestor

lucrului

nevii este foarte dificil,

diagnostice

cand problemele

viziune ~i presupunere
timpul

naturii

nu

pot

se refer la oameni, orice

cu pacientii,

Dac ideile sunt demonstrate

n comunicarea

l,
1'1

l '

'II,

fie c se conecteaz

avantajul

trebuie sa ntelegem
personal

de asigurare

pentru
fizici

,i

ca, cea mai buna metoda de a

nazuinta

problemelor

incompatibilitatea

~i permanenta

n relatiile

nivelului

el, fie ca pierde

ace~ti

bani,

personale

partenerului.

omul are 0 suma de bani care depa~e~te limita

fie

ca ncepe

sau ncepe sa aiba neplaceri,

primit

sau un titlu care depa~e~te posibilitatile

Sa ncepem de la lucrurile materiale. n copilarie, ni s-a tot

at n cap ca a ca~tiga la loterie reprezinta

0 mare fericire,

pare c poate fi ~i invers. mi amintesc de 0 ntamplare

gatur cu 0 femeie care n perioada sovietica

a ca~tigat 0

Sotul ei i-a spus sa ia mai bine banii ~i sa-i

Ituiasca judicios.

Pentru

ea nsa, ma~ina

era simbolul

ricirii. Ea a refuzat catr.:goric. "Noi vom avea ma~ina" a spus

Au nceput certurile. La cateva luni dupa acest incident,

s se

Daca omul

sale,

III de munca, n cele din urma ea a fost con'cediata. Ea

:_~i
a fost nevoita sa vanda ma~ina. Divortul, pierderea

iciului, vanzarea ma~inii au doborat-o ~i ea a nceput s

.,bea, Dupa un an, 0 cuno~tinta a intalnit-o ~i nu a recunoscut-o.
vzut n fata 0 persoana prost mbracata, pe jumtate

beata

~i cu ru~ine

:.i
. cu 0 vanataie sub ochi. Valorile materiale, nmultite brusc,
e potndepartade divinitatea pe care 0 purtam n suflet. Cand

de boli, Daca omul a luat asupra lui

. n barbat se ntalne~te cu 0 femeie, relatiile favorabile se leaga

pentru el, nemaivorbind

358

Dac

periculoas

mbolnaveasca,
0 functie

s posezi ni~te bani

ilia s-a destramat. Femeia a nceput sa aiba neplaceri la

Una din cauzele aparitiei

0 constituie

~i periculos

noastre, atunci posedarea de valori

sau de a-i folosi pe ace,tia in

este 0 corecta

l'

l,

acelea~i valori materiale numai ca n plan

poate fi ~i mai periculoasa.

~ina Volga.

traumatizanti

aceasta poate sa se ncheie

'[,/

sistemul

schimb

sa tii cont de toti factorii

Il

[
! ,,

ca parintii

activitate asupra eu-lui,

pentru

ii

fie

iubirii,

nu este posibil

ne feri de factorii

l,,' 1
1

energetici

atunci

Daca urma~ii

l"

,l'

~i se ncheie cu sterilitatea,

pastrarea ~i amplificarea

r,
1",1

constituie

atunci cu vai" ,

n acea locuinta LInde aceasta

sa supravietuiasc,

ntrucat
1

pirituale

!$pirituale

locuinta,

,1

iat, iar pe urma, ani de zile, plate,te pentru aceasta, Valorile

n comparatie cu starea interioara a omului. Daca n ceea ce

trebuie

'1

.are dep~esc posibilitatile

tendinta se amplifica

~i mai

Suprasolicitarea spirituala este mai periculoasa decat cea

ica, Omul poate sa e~ueze flira s observe acest lucru ime-

3811btiL Daca este responsabil

nimere~te

permanente

vreme sau mai tarziu clacheaza.

de aceasta, cu atat mai mult cu cat strile fizice sunt secundarc

l:>'

n concluziile

poate sa reziste solicitarilor

Totodat, eu simt c este putin cam prea devreme s m ocup

destinului, femeia

'!'

de

cu natura nevie nu am experien!.

prive~te neamul are loc 0 tendinta, de stinoere

,i

anismulnu

a mea se deruleaz de 10-100 de ori in

zeci de ori prin practic, eu pot s am certitudine

mele.

volum mare de munca, ce depa~e~te capacitatea lui,

cu

vorbi

tragic

pentru

altii

--.

--

UIILZ
,..

n general, diagnosticarea

~
;;:

359

.QU

+::::::

ii1"ij ~~f-o..c

~
u

-agil

"\:
mai cu seamii atunci, cand el este n plan generallider

n raport

cu femeia, dar nu pentru mult timp. Dacii el va conduce prea

puternic, femeia, n interiorul ei, va depinde total de el ~i va

n grupul meu a aparut 0 femeie taniirii ~i deosebit de

; frumoasa. Mi-a pliicut de ea din cale afarii. Eu am nvatat chiar
~i sa cro~etez numai pentru a-i face pe plac ~i ma comportam
deosebit de delica!. La nceput, nu mi-a acordat nici 0 atentie.
Apoi a aparut un fel de atentie,
. pe urma un interes ~i n final

ncepe sii simtii n general 0 singurii emotie, entuziasm, adoratie ~i supunere fatii de el. Caracterul biirbatului ncepe sii se
strice, dupii care urmeazii soarta ~i siiniitatea. Dacii el nu va
renunta ntr-o mare miisurii la calitatea de lider, la femeie vor
apiirea aroganta ~i sentimentul de superioritate. Acesta din
urmii na~te u~or emotii de
asemenea conditii, var suferi
aceea ma ma ~i tatiil. Daca
piistreze pe langa el femeia
dimensiunilor

"

nvinge. Am Tacut dragoste

.

dispret ~i de condamnare. n
copiii n primul rand, iar dupa
barbatul alege ~i ncearca sii
care I depa~e~te la capitolul

interioare, el trebuie sii fie pregiitit pentru a fi

0 iube~te ~i pe care 0 va depa~i. Dacii el nu rezistii la mai multe

jigniri ~i njosiri permanente, atunci nervozitatea ~i dispre(ul

om cu totul neobi~nuit ~i nstiiri!. Ea probabil cii i-a povestit

.

de un caz pe care mi I-a povestit un

n tinerete, am fost un ghid n turism

aducandu-~i aminte de acele evenimente.

i
,j

360

a tiicut 0 dipii

$i iata, nu ~tiu cum,

despre sentimentele ei. $tii cum a ie~it el din aceastii situatie?

ntr-un mod cu totul inedit pentru pozitia sa nalta. El 0 aducea
la mine cu Volga lui, iar dupii doua ore se ntorcea ~i 0 lua. Pe
parcursul acestor doua ore noi ne-am consacrat unui delir de

; dragoste.

A~a a adus-o la mine pana cand ea s-a racori!. Dar ~i

: eu rn-am lini~tit de asencenea.
Dacii noi ne mpoviiram cu 0 greutate care este peste
puterile noastre, trebuie sii fim gata sii avem rabdare ~i sa
suportiim suferintele pe de 0 parte ~i sa lucriim asupra noastra

de a miiri dimensiunile personalitiitii lui ~i de a 0 "ajunge" pe

prietena lui, biirbatul ncearcii s-o tragii pe ea n jos, pana la

mi aduc aminte
cunoscut de-al meu.

am simtit 0 mare

Asta e toatii povestea? m-am adresat eu cu curiozitate.

- Nu. Povestea de-abia acum ncepe.
Apoi a ie~it la ivealii cii ea este ciisiitorita ~i sotu 1 este un

devin principale le instrumente ale apararii lui. lar atunci, n loc

nivelul sau. Aceasta duce nsii n mod inevitabil la ncerciiri

periodice din partea femeii de a se elibera dintr-un asemenea
jug.

~i amandoi

pliicere.
-

n~elat ~i njosit ~i aceasta nu 0 datii. Daca el se va concentra

pe sentimentul de dragoste, va renunta la pretentii ~i la
controlul exterior, atunci la nceput, foarte lent ~i anevoios, iar
apoi tot mai repede, se va ridica la dimensiunile femeii pe care

s-a nascut un sentiment puternic pe care ea nu I-a putut

~i sa fim gata pentru 0 niizuintii mult mai puternica fa(ii de

divinitate pe de altii parte. Altfel, aceasta greutate poate sa ne
6triveasca.

Acum cateva ore am vorbit la telefon cu unul din pacientii

mei.
Cativa ani la rand, el a cunoscut 0 femeie care pur ~i simplu
-a distrus. A fost ndriigostit puternic de ea ~i a trecut prin
.:multe, dar nu a putut sa se abtina sii 0 dispretuiascii, sa se
361

,-

,....

-+::::::

supere ~i sa fie gelos. Ea s-a comportat din ce n ce mai rau ~i

n cele din urma s-au despartit.
- Dupa 0 luna, am nceput sa ma simt rau - mi povestea
el. Au nceput neplacerile, inclusiv cele legate de sanatate.
Odata m-am trezit de dimineata ~i am observat ca am 0 boala
venerica

grava. Totul a nceput sa se umfle ~i a pornit 0

secretie abundenta.

Eu am mai avut ~i nainte boli venerice.

dar de data aceasta a fost ceva ngrozitor ~i s-a ntamplat foarte

repede. Mi-am adus aminte de povestea dumneavoastra. La
conferinta n care ne vorbeati despre ni~te sOti care au avut
trichomonas. Ei au Tacut cateva ~edinte de tratament, nsa nu
i-a ajutat nimic. Chiar urologul a fost uluit pentru ca dupa
ultima ~edinta de tratament lucrurile nu s-au ndreptat, ci
dimpotriva, s-au nrautatit. Femeia a renuntat la pretentiile fata
de SOt, precum ~i la orice agresiune legata de dragostea din
sufletul ei. S-a ndepartat de tot ceea ce i-a fost drag ~i a
nceput sa se roage. Dupa cateva zile, au Tacut 0 analiza de
control ~i aceasta a ie~it bine. A urmat vindecarea completa.
Am nceput sa compar faptele ~i am ajuns la concluzia ca
nu pot s-o iert pentru ceea ce a facut ~i n subcon~tientu! meu
nu 0 absolv de vina. Toate acestea nasc agresivitate, care se
rastoarna ~i "Iovqte" n mine. Eu m-am a~ezat, mi-am analizat
viata ~i m-am deta~at de toate, i-am iertat pe tOti ~i am nceput
sa ma rog. Dupa trei ore, "boala mea veneric" a trecut tara
urme. Dupa aceea am trait 0 viata normala. Am mai avut
femei, dar am fost lini~tit n relatiile cu ele. Nu demult m-am
ntalnit cu 0 femeie care mi-a placut foarte mult ~i am petrecut
mpreuna 0 noapte. Dupa aceasta am avut un traumatism fizic

1
Il

puternic. Puteti sa-mi explicati de ce?

362

=-==-=

.H9L

"
':';"':';':-.t.

I!

il

~ -t - ~a:
a:lE-f-.E 0

cu

'-I!"'"'
- Data trecuta dumneavoastra. v-ati schimbat numai atat
:. cat sa va treaca boala - i-am spus acestui om - dar nu a fost
suficient pentru a va schimba destinul. Cunoa~teti zicala: pana
cand nu tuna, tiiranul nu-~i face cruce". Daca dumneavoastra
v-ati dus deja la Dumnezeu 0 data, atunci trebuie sa mergeti
tot timpul. Va duceti ncet sau repede, nu conteaza, dar trebuie
sa mergeti. Altfel sunetul tunetu!ui va fi din ce n ce mai
puternic, ~i dupa aceea te trasne~te ~i fulgerul. n acest fel,
. dumneavoastra ati lucrat pUtin asupra eu-lui, nsa sistemul
: interior al valorilor I-ati pastrat. Daca n-ati trecut l1cercarea cu
acea femeie, nseamna ca dependen(a de fericirea umana a
crescut brusc. Pentru a lucra asupra dumneavoastra, nfrangerea repetata n cazul acelor situatii s-a egalat cu situatia
planu!ui fizic real, dumneavoastra trebuie sa ntoarceti pe toate
fetele, mental, una ~i aceea~i situatie cam de 300 de ori. V-ati
oprit chiar la nceput ~i ati avut 0 atitudine foarte superficiala
fatii de acest lucru. Acum va ntalniti cu 0 femeie fata de care
aveti un sentiment real. Dependenta fata de ea ~i agresivitatea
cresc aidoma unei avalan~e. ~i iata, nu dupa 20 de ani, ci dupa
cativa ani se va transforma ntr-un program de autodistrugere
i n consecinta

i-

n trauma.

La dumneavoastra poate sa se nfiripe un sentiment de trei

Ori mai puternic pana la ntalnirea cu femeia n plan fizic ~i
,real. Daca vrem sa fim exacti, atunci sentimentele ncep pana
.
la aparitia evenimentului. ~i de data aceasta ati putea sa nu
lnai treceti ncercarea, de aceea pe dumneavoastra va franeaza
tu rouit nainte ~i va ncurc n cazul unui contact viitor cu
;aceasta femeie. A treia oara poate sa "va surprinda" nu dupa
$ituatie, nu n timpul desTa~urarii ei, ci pana la aceasta. Nu

363

"

H911

,.....-

"";':'J.

1:

Ii

1;1
1

numai ca nu yeti reu~iti sa aveti 0 desTatare cu femeia iubita,

dar nici macar nu va yeti ntlni cu ea. Pot aparea mbolnaviri
grave pe un drum neted, Tara nici un motiv vizibil ~i nu va
exista nici 0 logica, ntruct mbolnavirea a aparut nu din
trecut,ci din viitor.
~titi, mi-a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp
dect credem noi". Cu ct depindem n interior mai puternic de
valorile umane, cu att mai neet avansam. Cu ce difera
organismul viu de mediul nconjurator? n mediul nconjurator
temperatura cre~te sau scade. n organism este stabila. Stabilitatea compozitiei chimice permite pentru 0 perioada sa supravietuiasca organismul n conditiile care sunt fire~ti pentru
existenta lui. Organismul ia din mediu tot eeea ee contribuie la
dezvoltarea lui, adica izvorul de dezvoltare transfera din mediu
n el nsu~i tot ee este neeesar. Cu ct este mai mare inef!ia
unui asemenea proees, cu att mai mult traie~te organismul.
Exista homeostaza fiz'ca ~i exista homeostaza spirituala. La
fiecare dintre noi, au loc evenimente n viata care ne permit
dezvoltarea capacitatii, a intelectului ~i a spiritualitatii. lar
atunci cnd factorul de constrngere sau favorabil a disparut,
iar noi continuam sa ne perfectionam intelectul nostru,
capacitatea noastra, spiritualitatea noastra, aceasta nseamna
de asemenea schimbarea izvorului de dezvoltare din mediul
nconjurator n interior.
Cnd traim flacara iubirii umane iar apoi durerea legata de
destabilizarea ei, cu cat ineercam mai mult sa pastram
dragostea, cu att acest izvor al dezvoltarii il transformam in
noi. Mediul inconjurator nu ne mai mpinge spre dragoste ~inu
364

exista nici 0 conditie pentru a 0 pastra, dar noi continuam sa

traim prin iubire. Cu ct noi, n permanenta ~i Tara oprire,
ncercam sa pastram impulsul dragostei catre Dumnezeu, cu
att mai mult pastram dragostea fat de un ait om Tara sa existe
vreo ratiune vizibila ~i cu att mai mult pastram moralitatea,
corectitudihea ~i bunatatea, cnd conditiile externe nu contribuie la aceasta. Cu ct prin antrenament minim are loc n noi 0
dezvoltare aceelerata a intelectului ~i a capacitatii, cu att mai
putin suntem supu~i imbolnavirii.
<{)e

Cum sa facem sa nu ne suparam?

"

Regula principala este cunoscuta: trebuie deconectata

logica umana ~i simtita cea divina. Cu ct putem sa simtim
mai mult timp divinul n sufletul nostru, cu att mai mult
dispare agresivitatea ~i cu att mai mult logica umana ramne
numai umana. Dar omul este fiinta duala ~i are nevoie de
logica umana att pentru a dirija situatia, ct ~i pentru aparare.
Dupa mai multi ani, am ajuns la 0 gndire clara ~i simpla: se
pare ca ura, supararea, dispretul constituie pur ~i simplu
ncercarea de a controla cu alte mijloace. Supararea, indig,narea ~i jignirea constituie 0 forma de condueere a altor
oameni. Aratndu-ne propria jignire, noi neercam sa conducern comportamentul altei persoane. De aici putern trage 0
concluzie simpla ~i minunat: daca noi nvatam sa conducem
situatia altfel, atunci forme le primitive ale condueerii, adica
notiuni cajignirea, supararea ~i ura pot fi inlaturate.
365

OE:t:'R

~u

Q:::;:::Ivt::

Q:l1-f-..<::

Aceasta nseamna ca trebuie analizate ce forme de

conducere exista. Noi putem sa conducem situa(ia n prezent ~i
n viitor ~i putem sa conducem situa(ia schimbndu-ne. Conducerea superioara a situa(iei se nTaptuie~te prin iubirea
divina. Dumnezeu conduce 1umea. Aceasta nseamna ca prin
iubire noi putem sa depa~im limitele Universului,

iar deplina

conducere a situa(iei, daca noi ne allam n ntregime n ea ~i

depindem de ea, este imposibila. Daca noi conducem situa(ia
nazuind spre Dumnezeu,

atunci avem informa(ia deplina. iar

traumatismul psihic profund nu este posibil. Ca sa conduci

ceva, este nevoie sa ai 0 informa(ie ct se poate de completa
despre acer ceva. n iubirea divina. informa(ia este absoluta. n
timp ce la dumneavoastra cre~te iubirea pentru divin, va cre~te
~i posibilitatea de a conduce lumea. AI doilea nivel este mult
mai limitaI. Acesta este de fapt conducerea strategica.

lltruct acesta este un nivel de cunoa~tere, atunci aici

momentele de fOr(a su nt nevitabile, nsa sunt minimale.
Aceasta metoda ofera 0 restituiremairapida.de~i.
binen(eles,
cedeaza n fa(a prime metode.
1
Il
1
1
1

Metoda a treia este cea tactica. Se refera la momentul cnd

dorim sa corectam 0 situa(ie acum sau n viitorul apropiat.
Aceasta este n general 0 metoda de conducere prin fOrta. Daca
omul nu ~tie deloc sa conduca. el merge fie spre 0 jignire
permanenta, nemul(umire ~i preten(i, fie spre Divinitate ~i
atunci iubirea care sala~luie~te n sulletul lui il ajuta sa dezvolte, obiceuri de a conduce Taraa face vreo ~coala n aceasta
drectie. Sau daca omul nva(a n permanen(a sa conduca,
atunci 10gca lui din agresiv-atacatoare se transforma ntr-una

~
~u

---=-====-

aga
-rde bunatate ~i supunere. n cazul acestei conduceri gasim din
ce n ce mai multa iubire ~i stare Divina.
Unul din principiile de baza este: nici un proces nu trebuie
sa intervina

deodata.

Fiecare

are

iner(ia

sa. Iata

de ce

rabufniril~ singulare ale conducerii nu au nici un efect. Mai

exista 0 regula: con~tiin(a nu poate niciodat sa conduca n
totalitate situa(ia. Un ait lucru important este: ncercarea de a
conduce

situa(ia n problemele

marunte

duce la un imens

consum de for(a ~i n ultima il1Stan(a duce la pierderea

conducerii.
nca 0 legitate:
Orice eveniment este legat de Univers. lata de ce la nivel
exterior, evenimentele se controleaza destul de u~or. La nivel
interior, ele se controleaza
slab. La nivel profund este
imposibila dirijarea con~tiin(ei, iar ncercarea de a face acest
lucru costa scump.
Cum procedam nt"-o situa(ie obi~nuita? Cnd suntem lipsi(i
de posibilitatea de a conduce n mod tactic, adica conectnd
planul exterior,energianevalorifat ,,0 ndemnm" nuntru, iar
ea se transforma n suparare, indignare, condamnare. Dar se
poate, daca nivelul tactic este strans unit, sa se treaca la nivelul
strategic. Daca nivelul strategic este de nepatruns, solu(ia este
dezicerea de ceea ce este uman ~i trecerea la divintate.
Cu mul( ani n urma, savan(ii au realizat urmatorul
experiment. Un grup de maimu(e au fost speriate cu ni~te sunete puternice. Sursa care a provocat frica nu era vizibila, iar
grupul allat n panica a umblat dintr-un col( n celalalt pe
teritoriul allat la dispozi(ia

lor. nainte de aceasta, una dintre

366
367

A'

i5u

H9LZ

r-

~:..-'.

1
1

a fost legata puternic; n timp ce celelalte fugeau

maimute
dintr-un

Il

colt n celalalt

ea a stat nemi~cata

lacut un infarct. Cand animalele

lucru

constituie

situatiei.

din

fug de sursa pericolului,

forme le de conducere

Daca aceasta posibilitate

acest

tactica

\t
"

posibilitatea

de a con duce 0 situatie nu

doua concluzie:
atunci

un canal, energia

adica daca a fost nchisa

situatia,

atunci

lucreaza

ntruct

canalele divine

posibilitatea
mai activ

trece pe celelalte,

tactica

de a controla

cea strategica

nu sunt oprite niciodata,

parte a energiei trebuie sa mearga tocmai ntr-acolo,

dirijarea

strategica

~i cea mai

mica

parte

dezvoltarii.

~i n loc de degradare

Eu mi

aduc ami,lte

dezvolta forme le de conducere.

voastra aveti 0 posibilitate

Daca presupunem ca dumnea-

de a conduce situatia,

pierderea

acesteia v-ar duce la manie ~i suparare. Daca aveti nsa zeci de

metode de conducere

a situatiei

mai mari de a transforma

date, atunci aveti ~anse mult

energia distructiva

a supararii

sau sa-i explicati

Pot sa cumpar

sa-I chemati

pe

calm vanzatorului

ca

dumneavoastra

la dumneavoastra

Nu, nu se poate.

Dar cinci?

Tot nu se poate.

Dar macar unulnu

se largesc.

zece pachete

de

se poate cumpara?

.'

Nu se poate. Noi nu vindem n general a~a ceva.

de mahnire n sullet. Atunci

mele. Acum ns mi era

clar c eu m-am ata.at de ideal ~i pe mine m-au lecuit

prin

vanztoare. Eu nc nu ~tiam c n primul rand trebuie sa te pui

IJ
,
I(
1~
t
!

pe tine n ordine. n acel mome"t

port n piept a puternic
fie mie. M-am

ntors

eu am simtit pur ~i simplu c

iritare ~i aceasta i poate duna fie ei,

n magazin

~i m-am dus din nou la

vanzatoare:
Doamn,

scuzati-m,

dar

dumneavoastr

sunteti

prost

crescut. Trebuia sa-mi spuneti de la bun nceput c nu vindeli

a~a ceva - i-am zis, iar apoi m-am ntors ~i am plecat.
Sutletul

368

puteti

nca nu exista nici una din cercetarile

energie creatoare.

Sa presupunem ca ntr-un magazin, vanzatorul s-a

comportat incorect. Doriti sa cereti cartea de reclamati i, dar

magazinului

Eu am plecat cu un sentiment

la

mele de a

iar apoi la

are loc accelerarea

de ncercarile

Dar daca dumneavoastra

Vanzatoarea a ridicat din umeri.

atunci mare

conducerea tactica. ;\tunci, n orice situatie, la om nu se mai

na~te nrairea

~i divina.

a energiei

directorul

s-au epuizat ~i apare supararea ~i con-

Ea s-a uitat la mine cu indiferenta:

puteti sa mi~cati degetele. A

daca omul conduce situatia la al treilea nive!.

cand se nchide

damnarea.

posi-

polietilena?

100%, adica daca sunteti legat de maini

~i picioare, atunci dumne3'.'oastra

dumneavoastra

Deci,

0 data am intrat n magazin ~i rn-am adresat vanzatoarei:

~

Prima concluzie:

bilitatile

ca 0 asemenea carte nu exist.

nu are drevtate. atunci posibilitatile

trebuie sa tragem din

acest lucru?
este depa~ita niciodata

,1

f,

este nchisa, atunci energia

trece n interior ~i-I macina. Ce concluzii

!II

Il:

apoi ntelegeti

unul

iar ca rezultat

mi s-a u~urat dintr-odata.

iscusinta de a formula

i
1
!~
1
Il

Aceasta nseamna

pretentia ~i de a 0 pronunja

poate ajuta

foarte mult la pstrarea sanatatii.

369

--

-,
""-.:

QU

f;H-;j&
i:Q(-f-<.E

i::

~ ~

...
.H9LZ

.~'~'

r
1

l',1
Un ait exemplu. Nu demult am fost la Marea Mediterana. M-

4{)u

am dus sa ma scald, sa fac baie putin mai departe de plaja

i;1

,;
l

ora~eneasca, pe malul stncos. Acolo nu era multa lume. Malul

cu modalitatea

Acum apraximativ un an, rn-am lovit de 0 situatie care rn-a

ajutat sa nteleg ce este familia. La 0 pereche de tineri se

Pentru mine, sa vad fundul marii

mbolnavire. Treouie Tacut ceva. n primul rnd, rn-am pus n

rezonanta cu planul divin. Totul se na~te, traie~te ~i moare. Mai
devreme sau mai trziu moare Pamntul, mor piidurile, rurile ~i

n legiitura

cu ochelari subacvatici, era de asemenea plin de murdarie. A

fost dureras sa contemplu cum moare natura, iar eu iubesc
murdarit a fost 0 trauma psihica. n asemenea conditii nu se
poate sta mult timp. Supararea patrunde adnc n tine ~i duce la

il

multe ntrebr

care se piistreazii ~i se utiire~te familia.

marea n mod deosebit.

Il

Primesc

era presarat temeinic cu murdarie, cu sticle de plastic, cutii de

tabl ~i borcane. Ceea ce era mai trist: n mare, unde am notat

marile. De aceea suferinta luntrica este inutila ~i chiar periculoasa. Energia a fost solicitata ~i la nivel uman. Eu am
elaborat un plan strategic. M-am gndit sa scriu la ziar, sa ncerc
sa sesizez organe le locale, pentru ca macar sa fie puse
tomberoane pentru gl:l1oi ~i pe tablii sa se scrie rugamintea de a
nu se murdari marea ~i malul. Dar, avnd n vedere ca eu nu
locuiesc n aceast tara ~i nu CU!10SClimba, existau putine ~anse
de a schimba situatia. Iar sufletulnu putea sa accepte cutiile ~i
sticlele de plastic de pe fundul marii. Atunci, eu rn-am
scufundat ~i am nceput sa adun de pe fundul marii toat
murdaria, depozitnd-o pe mal. La nceput am simtit n piept 0
durere sufleteasca ~i nemultumire. Treptat, acest sentiment a
disparut. Am venit n fiecare zi pe plaja aceasta stncoasa ~i
rn-am ocupat cteva ore de cautarea ~i nlaturarea murdariei de
pe fundul marii. Cu timpul am simtit 0 deosebita satisfactie, cu
nimic mai prejos dect satisfactia de a privi bancurile de pe~ti.

370

,destrama familia. 0 prietena a sotiei, din senin a nceput sa-i

spuna sotului ca sotia il n~eala. Sotul a capatat un complex
puternic, pe care nu I-a putut depa~i nicicum. Sotia a nceput ~i
ea sa se chinuiasca. Sotul s-a dus la 0 anumita clarvazatoare

~i

ea a confirmat urmatoarele:
-

Da, exact, sotia te n~eala.

.-

~i iata ca eu stau ~i le explic sotilor ce s-a ntmplat:

- Dumneavoastra, n interior, v-ati ata~at a~a de mult unul
de celalalt nct poate sa se termine trist pentru amndoi.
Dumneavoastra priviti relatiile sexuale ~i le considerati de
neclintit ~i chiar ~i .gndul n legiitura cu faptu! ca ceva se
destrama, va imprima frica. Primul lucru ce trebuie Tacut este
ca ncepnd de acum sa nlaturati toate suparariJe unul fata de
celalalt ~i sa va rugati pentru urma~i.
Ma adresez sotului:
- nchipuiti-va ca sotia v-a n~elat cu adevarat, scuipati ~i
uitati. Aceasta este la urma unT,ei salvarea dumneavoastra.
-

Am ncercat, dar nu am reu~it, a raspuns sotul.

- Sii nu vii limitati la 0 singura ncercare, continuati mai

departe. nchipuiti-va cii n ultimii ani ati fost impotent, dar
familia s-a pastrat. n ceea ce prive~te ntlnirile sexuale ale
sotiei, priviti lucrurile cu totul altfel. Pentru dumneavoastra
371

--

-+:::::

~cJ

~"i3s.

f
)

I::QE-<f-<..E

principalul va deveni nu patul, ci rela!iile prietene~ti. Sau nchipui!i-va

ca

a!i

murit

~i modela!i

viala

so!iei

rara

dumneavoastra adica ea se va casatori cu altcineva ~i va na~te

copii pentru acesta. Asta e viala ~i orice fericire n viala nu
poate fi mai presus decat scopul suprem ci numai un mijloc.
Eu am vorbit cu so!ii ~i am ncercat sa n!eleg ce anume din
caracterul lor, din concep!iile lor despre lume a provocat asemenea probleme.

- Din punct de vedere biolo g ie omul este astfe! construit

neat I poate ajuta pe altul ntr-o masura mult mai mare deeat '
pe sine nsu~i.
l

~i toemai n acest moment,

nase ut n!elegerea situaliei.

din dorin!a de a ajuta, s-a

Prin momentele sexuale noi ne legam foarte puternie de

fericirea umana - le-am spus eu sOlilor. Cand casatoria este
bazata numai pe senti mente sexuale, ea nu poate fi ndelungata. Cand senti mente le slabesc, intervine n~elarea, iar casnicia se destrama. Tatal prietenului meu I-a sratuit: "Vrei sa ai
0 familie normal a? Casatore'te-te
cu 0 femeie care ti, este
,
prietena. Cand sentimentele sexuale se transforma n cele de
prietenie, atunci, cand se vor clatina relaliile sexuale, familia
va rezista".
III

l,
1
l,

ve!i depinde de reJa!iile sexuale. Cu cat noi stopam mai mult

pierderea iubirii din sutlet, cautand pentru aceasta un anumit
motiv, cu atat ncepem sa cadem n dependenla de valorile
umane.
/'

Cand vrei sa aju\i pe cineva, posibilita!ile

cresc de nenumarate ori. Una dintre cuno~tin!e mi-a spus:

H9lZ
---

-'-:;'..}J

---~ ==-=

n eonsecin!a, daca dumneavoastra,

mpreuna cu toata
familia merge!i n excursie, face!i 0 anumita activitate
mpreuna, n permanenla va oferi!i unul altuia caldura, aten!ie
!;Ii respect, atunci sentimentele
dumneavoastr
umane se
transforma mai repede n cele divine. Cu cat acordali mai
multa atenlie dragostei ~i caldurii reciproce cu atat mai pUlin

Serghei Nicolaevici, n cartea a patra, n capitolul

"Iubire ~i morala" dumueavoastra
tratati fraze din
Evaughelie: "cei saraci cu duhul"... ~i afirm~ti ca peutru
ace~tia: ticalo~i, mr~avi, tradatori etc., seutimentul iubirii
este mai aproape ~i mai pe uteles dect pentru de~tepti,
morali, etc.
Dar este limpede ca ticalo~ii ~i mr~avii uu au idee u
general despre existenta iubirii. Va rog sa explicati
gndurile dumneavoastra mai departe. n legatura cu
aceasta, dumneavoastra prezeutati un exemplu al unui
cntec despre iubire, cntecullui V. Vsotki:
H- Stai fraiere, nu vezi ca e 0 zoaie

C-un ochi umtlat $i stramba la !urloaie

Stai, fraiere, nu !?tiic-i turntoare?
- M doare-n cot, 0 vreau mai tare!"
Oare aici este vorba de iubire ~i nu pur ~i sim plu de
faptul ca 0 "dore~te"?
1

Daca omul pur ~i simplu "0 dore~te", el nu va spune ca i se

hotiira~te destinul. n acest cantec mai sunt versuri: "Astazi
dumneavoastra nu ma murdari!i, astazi dumneavoastra nu ma
mai nteresati" - nseamn c are ce sa murdreasca? Poate c

372

373

~r-

..

L,91.Z

r-

'--;':-10--'.."

l
eu am exagerat datorita elanului polemic, spunnd ca este
vorba de cel mai bun cntec al lui Vsotki despre iubire, dar
faptul ca acest cntec este despre iubire este 0 convingere a
mea. Fiecare vorbe~te despre iubire n felul lui ~i nu se poate
ncadra acest lucru n ni~te stereotipuri. lar faptul ca dumneavoastra i-ati privat de sentimentul dragostei pe ticalo~i ~i
mr~avi, aici mi se pare ca v-ati grabit. Doar nimeni nu se
considera pe sine talpa iadului. Noi cu totii ncercam sentimentul iubirii. Dar pur ~i simplu la ticalo~i acest sentiment
poate lua 0 forma urt, iar la omul bun, cumsecade, el se
poate prezenta mutt mai frumos. Dar daca omul cumsecade ~i
bun considera principiile ~i idealurile sale ca un scop n sine,
atonci el va omor iubirea mult mai repede dect cel care nu
este cUlTlsecade~i este rau.
Este mult mai u~or sa ierte ~i sa uite jignirea ~i insultele un
taran needucat ~i analfabet dect un boier spiritual ~i educat.
Cnd neamul aristocrat a nceput sa moara, domnii se casatoreau cu tarance analfabete ~i lipsite de nvatatura. Au aparut
mo~tenitorii ~i neamul a supravietuit. Deseori natura ne
limiteaza ~i pe noi, ~i pe coriii no~tri n aptitudini, intelect ~i
spiritualitate tocmai pentru a nu uita ca iubirea este mai
importanta dect toate.

Ce puteti spune despre Rusia de azi?

Cred ca avem un popor talentat, ~i 0 tara lipsita de talent.
Talentul poporului se explica printre altele prin faptul ca
374

idealismul ~i materialismul, ~tiinta ~i religia, lTlodurile de

gndire occidental ~i oriental au putut sa se uneasca n sufletul
omului rus. n stat, acest echilibru nca nu s-a realizat. De
aceea, Rusia balanseaza succesiv ntre ruble ~i idealuri. Acum
eu cred ca Rusia, ca stat, va putea sa uneasca cele doua tipuri
contradictorii de gndire ~i sa creeze 0 gndire noua. Cu att
mai mult cu ct exista un precedent n aceasta tara, adica
reforme le lui Petru I.
/'

Acum trei lu ni, vara, fiul Meu a nceput dintr-o data sa

repete: "Eu sunt bun, eu sunt bun". Eu I-am ntrebat:
- Dar oare nainte ai fost rau?
- Da, nainte am Costrau ~i acum sunt bun.
Spuneti-mi de ce poate fi legat acest lucru ~i daca
pentru copi! este utH.
n prima perioada, cnd noi ntelegem ca oamenii care ne
nconjoara nu sunt vinovati, iar ca sa.i nvinuim este un
nonsens, prin aceasta perioada trecem destul de repede. A
doua perioada este sa ntelegem ca noi de asemenea nu suntem
vinovati ~i ca dispretul fata de noi ~i profunda nemultumire
fa( de sine constituie 0 agresiune fata de Dumnezeu. Aceasta
perioada se depa~e~te destul de greu ~i chinuitor. Cnd ntelegem ca nu exista vinovati, atunci noi, ncet ~i chinuitor,
parcurgem prima faza care se nume~te "a nvata sa nu omori
dragostea". Dumneavoastra ati nceput sa nvatati sa va
schimbati, dar profunda nemultumire de sine, de situatie ~i de
destin au ramas foarte puternice. Fiul dumneavoastra v-a ur375

..

H9lZ

-,...i.-".--

mat exemplul ~i n mod intuitiv ncearca sa opreasca n sine

pragramul de autodistrugere. Atunci cnd el spune: "Eu sunt
bun, eu sunt bun" - atunci preten!iile fa!ii de sine sunt
nfrnate ~i aceasta i ajut s-~i pastreze iubirea.
Mi-am adus aminte des pre aceasta problema cnd am stat
la coada n Ambasada Israelului. Am fast invitat sa lin a
conferin!a n Israel. Oamenii deja m a~teptau ~i unul din
ini!iatori a trimis a invita!ie. ~i iat ca stau la coada ~i a~tept
rezultatul. leri m-a n!epat ficatul. Eu m-am uitat sa vad despre
ce e vorba. Era vorba de condamnarea unui grup mare de
oameni de pe teritoriul Israelului. Totul era clar. Nu mi var da
viza. ~tiu deja ca nu a sa primesc viza, dar stau totu~i la coada
~i ncerc sa nabu~ a u~oara iritare. ~i deodata, pe nea~teptate,
mi vine n minte: "Dar eu am posibilitatea excep!ionala de a
lucra asupra mea".
Nu demult eu le-am explicat pacien!ilor:
"Una din cele mai bune metode de a stapni ofensa este de
a a considera ca o. posibilitate minunata de a lucra asupra
prapriei persoane ~i de a te ,chimba". Dupa 10-15 minute mi
var comunica refuzul ~i a sa-mi rabufneasca sentimentul de
ofensa ~i nemul!umire. n prezent, nca nu se desf~urase
situa!ia reala. Ea dormita. Pe nea~teptate, mi vine n minte ca
n anii care au trecut, eu am lucrat cu situa!ii care au avut deja
lac. Mi-am adus aminte ofensele ~i nemul!umirile mele.
Aceste situa!ii le-am trait din nou ~i m-am pus n ofdine. Dar
emo!iile amintirilor sunt mai slabe dect cele reale de cteva
sute de ori. lar eu trebuie apoi de zeci ~i sute de ori sa
limpezesc aceste situa!ii pentru a ma pune n ordine.
376

Eu evaluez n minte ce emo!ii a sa ma cuprinda peste 10-] 5

minute. ~i astfel constat sentimente de ofensa fa!a de al!i
oameni, nemul!umirea de sine ~i de situa!ie, precum ~i de
destinul meu. ncep sa ma pregatesc ~i mi repet ncet:
"Nimeni nu este vinovat de necazurile mele. Totul se petrece
din voia lui Dumnezeu. Eu nu ma supar ~i nu condamn pe al!ii.
Totul este din voia lui Dumnezeu." Cele 10 minute care au
mai ramas mi le ocup prin a ma pune la punct. Deodata se
striga numele meu. Ma aprapii ncet de ghi~eu ~i vad 0 femeie
care mi napoiaza cu compasiune documente le:

- Nu a!i demonstrat ca cei care v-au invitat sunt rude le

dumneavoastra motiv pentru care nu putem sa va acordam
Vlza.

.'

Ma ndepartez de ghi~eu zmbind. Emo!ia a~teptata a

trecut. Sentimentul de iritare ~i de ofensa a nceput sa ma
cuprinda. Ma minunez n sinea mea: "De~i am fast pregatit
pentru a~a ceva, de unde aceste emo!ii puternice?" 0 explicatie simpla mi-a dat so!ia:
- Tu ai planificat totul. pna la cele mai mici amanunte.
Ai calculat cu cine te duci ~i cu cine te ntlne~ti. Calatoria a
devenit pentru tine a realitate. ~i iata de ce reac!ionezi att de
dureras la schimbarea acestei calatorii.
- E a idee interesanta, m-am gndit eu. De acum I1 cola,
de fiecare data cnd voi planifica ceva n detaliu, pentru sfr~it
trebuie sa-mi nchipui un e~ec total al planurilor mele ~i
trebuie sa repet: "Doamne, fac-se voia Ta n toate", AlUnci ml
var mai exista ata\,amente.
- Acum nsa, eu trebuie sa ma descurc cu sentimentele de
agresiune care ma cuprind. Agresiunea fa!ii de al!ii, slava

377

Domnului, a disparut. Continua ofensa adusa mie ~i destinului.

ncep sa repet:
Eu sunt bun, la mine totul e bine, Doamne, faca-se Voia Ta.
Dupa 5 minute, am senzatia unei lini~tiri evidente.
Zmbesc din nou. Va fi nevoie ca n fiecare diminea(ii sa-mi
nchipui jignirile ~i insuccesele posibile ~i va trebui sa lucrez
asupra lor din timp, atunci voi putea sa lucrez asupra mea cu
eficienta n momentul izbucnirii nemultumirii sau a ofensei,
iar 0 asemenea munca va fi de 0 suta de ori mai eficienta dect
acele eforturi pe care le depun dupa 0 zi sau doua dupa ce
situatia a avut loc.
Multi rn-au ntrebat cum sa marim eficienta muncii asupra
propriei persoane. Mi-aduc aminte cum anume am ncercat sa
explic timp de cteva ore unei paciente ca ea trebuie sa-~i
schimbe atitudinea fata de barbatul ei ~i fa(ii de lume. Ea a
plecat ~i a lucrat asupra persoanei sale. S-a ntors ~i a ncheiat
discutia cu una ~i aceea~i fraza.
- Eu nu nteleg totu~i ceva.
- Ascultati, omul ntelege prin sentimente, iar dumneavoastra nu puteti simti. La dumneavoastra nu lucreaza simtul,
de aceea nu ma ntelegeti. Pna cnd nu va iertati sotul, nu
scapati de sentimentele negative, nici munca dumneavoastra
asupra propriei persoane nu va avea efect.
- Dar cum pot sa-I iert, daca el n permanenta ma
asupre~te ~i ma njose~te, - a nceput sa plnga femeia.
- Ascultati, fie va depa~iti propria conditie, fie nu, - i-am
spus pe un ton ridicat.

[ar dumneavoastra sa nu tipati la mme, - a spus

plngnd femeia.
378

H9lC:

r-

- Ce sa fac daca dumneavoastra nu vreti sa ma ntelegeti,

am ntrebat-o eu agitat, apoi rn-am oprit, am ridicat minile ~i
i-am spus:
- Bine, ma predau. Eu nu va pot ajuta.
- Trebuia sa-mi spuneti de la nceput ca nu puteti sa ma
ajutati, a continuat sa plnga suparata femeia.
Apoi 's-a ridicat ~i a plecat. [stovit, ma culc pe masa $i
ncerc sa ma deconectez de ea, dar ceva ma mpiedica sa fac
acest lucru. Dupa cteva minute, cineva deschide U$a. Ridic
capul ~i 0 vad din nou pe aceea$i femeie.
- Pot sa ma nscriu la rnd ~i peste 0 luna sau doua sa vin
din nou la dumneavoastra n audien!a? - ma ntreaba ea.
Eu dau din umeri:
- nscrieti-va, nscrieti-va. Toate cele bune.
Timp de 10-15 minute ma odihnesc. Dupa ce mi revin,
continuu audien(a. Discut cu urmatorul pacient, iar cnd
intervine 0 pauza, ma gndesc din nou la aceasta situatie de
nen!eles. Dupa 2-3 audiente pe mine ma ntelege oricine. De
ce n acest caz totul s-a ncheiat fra un rezultat? Ce a mpiedicat posibilitatea sa n~eleaga $i sa simta ceea ce i-am
spus? Eu 0 cercetez de la distanta $i vad moartea copi lului n
timpul sarcinii. n acest caz existii ceva n legatura cu uciderea
iubirii. Judecnd dupa toate, acest lucru a mpiedicat posibilitatile ei. Ma ntorc din nou la pacienta din fata mea $i
continuu sa discut cu ea.
A trecut 0 ora. Acum n u$a trebuia sa apara urmatorul
pacient. Se deschide U$a $i 0 vad din nou pe aceea$i femeie:

Eu vreau sa mai ncercnca 0 data, a spus ea.

379

1
1

]S'"u

-~l

E :':R

Q:;::I"O)::;:

Q::I~F

Il
"

::::

'----==

f~
u

--

-"'...i."-'

.H9Ll

-.10.-.-

rmi vine sa ma ascund sub masa, dar nu arat acest lucru.

Obosit, dau din mini catre ea:

Intrati, luati loc.

- ~titi dumneavoastra - spune ea - eu vreau sa va

povestesc faptul ca pna la casatorie am avut 0 idila cu un
barbat. Am ramas gravida cu eL Cnd am avut trei sau patru
luni de sarcina, el rn-a n~elat. Eu am simtit acest lucru, iar mai
trziu am aflat. L-am iertat, dar copilul a murit n pntece.
- L-ati iertat, am spus eu, dar sufletul dumneavoastra nu
l-a iertat. Prea multe pretentii profunde purta sufletul dumneavoastr n el. n viata anterioar, v-ati simtit superioar~ mai
cumsecade ~i mai nteleapta dect sotul dumneavoastra. Pentru
ca sa dispretuie~ti pe cineva ~i sa-I condamni trebuie sa te
simti superior obiectului condamnarii ~i dumneavoastra I-ati
asuprit pe sot ~i n sinea dumneavoastra I-ati njosit. n consecinta, nu ati putut sa acceptati nici macar n gnd 0 njosire.
n viata actuala, ati nceput sa va schimbati n bine. Dar
sufletul dumneavoastra nu tine pasul cu dumneavoastra.
Mergeti ~i rugati-va, debarasndu-va de orice agresiune fata de
iubire ~i atunci va fi mai u~(\r sa apara schimbari profunde.
Dupa ctva timp, ea revine din nou. Este un ait omo Alta
nTati~area fetei, alte gesturi.
- ~titi ceva? Sufletul meu zmbe~te - spune ea.
Eu ncerc de asemenea sa zmbesc:

Ei, slava Domnului, vedeti, totul este bine.

Ea pleaca.
Eu stau ~i ma gndesc. Un progres brusc are loc la solicitari,
uneori foarte mari. nca din frageda copilarie eu-am observat
ca pot" sa rezolv ~i sa nteleg orice problema. Daca nu

ntelegeam ceva ~i nu puteam rezolva acum eram con~tient ca

voi ntelege peste 5- 10 ani ~i niciodata nu uitam aceasta. n
fiecare saptamna mi s-a schimbat efectiv imaginea conceptiei
despre lume. Dar niciodata nu am avut sentimentul ca am 0
soarta grea. Explicatia a venit de la sine. Cnd am nceput sa
lucrez nsa cu structuri karmice, am nceput sa scr(i din toate
ncheieturile ~i aproape de fiecare data am avut impresia ca nu
voi reu~i, ca acest lucru este peste puterile mele. Daca nu intri
n panica ~i te stapne~ti, atunci la urma urmei '\iungi la bun
sfr~it. Lucrurile nensemnate, nuantele, au parut ca au capatat
nsemniitate ~i totul a devenit fOaJ1eclar. Urmatorului meu
pacient i-am explicat:
- ntelegeti ca a spune: "Doamne, iarta-mi pacatele,
Doamne,d-mi sntate"este un nonsens. Jardac yeti spune;
'"Doamne, nltur din sufletul meu ofensa", nici asta nu

.-

nseamna mare lucru. Daca sufletul dumneavoastra doarme

care este eficienta rugaciunii? Amintiti-va de situatiile cnd ati
fost puternic ofensat sau cnd ati pierdut ceva ce pentru dumneavoastra a t'ost foarte scump. n acelmoment ati ncercat din
rasputeri sa salvati ~i sa p,'strati dragostea fata de Dumnezeu.
Daca dumneavoastra simtiti ce a rezultat, atunci ncepeti sa va
rugati. Numai atunci rugaciunea dumneavoastra

va avea efect.

La cteva minute dupa acest pacient, a intrat 0 fata careia

am nceput sa-i explic urmatoarele:
- Noi toti ne hral1im cu dragoste a~a cum frunzele se
hranesc cu umiditatea provenita de la radacini. Radacinile nu
se vad, dar Tara ele plantele nu pot trai. Divinitatea se afla n
afara timpului ~i spatiului. Dar cnd divinitatea intra n contact

380
381

i,i

"""'r-r-..<:;

';..J

....
9/.l

-r-

1
'1
1

cu umanul, acesta din urma trebuie sa se nchida, sa se strnga,

ntregului neam sa ndepartam de la sine ~i de la urma~i orice

ntruct altfel va muri, se va descompune. Cele mai mari portii

dorin(a de a reprima iubirea atat n al(ii, cat ~i n noi. Trebuie

de iubire le primim dupa mbatrnire ~i moarte. A primi aceste

n(eles ~i sim(it ca nu exista vinova(i.

por(ii ~i a ramne n via(ii au putut numai c(iva din ntreaga

Dumnezeu ncepe cu iertarea. Daca dumneavoastra yeti sim(i

istorie a omenirii.

ca nu yeti atenta la iubire, aceasta nu nseamna ca n adncul

sufletului dumneavoastra se petrece acela~i lucru. Nu va ama-

Por(ii mai mici de iubire putem primi cnd

suntem bolnavi ~i neferici(i,

cnd suntem ofensa(i ~i njosi(i

cnd lucram asupra noastra n mod voluntar

~i

pentru a nlatura

tot ce este uman n con~tiin(a n genera!.

Daca noi lucrnd

asupra noastra,

capat, atunci ncepem

sa fim

apoi prin boala ~i ~efericire,

ajuta(i

prin ofense ~i njosire,

iar dupa aceea prin mbatrnire

moarte. Cu ct sim(im mai puternic

mai u~or este sa primim

la

nu yom reu~i pna

eu-I nostru divin,

~i

cu atat

0 noua portie de dragoste divina ~i sa

salvam prin aceasta umanul

de la destramare.

Perceperea eu-

giti nainte de termen. Continua(i sa lucrati. Apoi ncepe etapa

a doua. Dumneavoastra deja nu mai omora(i iubirea, nu 0
reprimati. Apropo, daca dumneavoastra va este ru~ine sa exprimati sentimentul de dragoste, precum ~i sentimentele
pozitive, atunci, prin aceasta, le suprimati. Ca urmare, iata al
doilea stadiu, adica pastrarea iubirii indiferent ce s-ar ntampla. nchipuiti-va ceva ce este ~i poate fi cel mai scump pentru
dumneavoastra, iar pe urma nchipuiti-va

ca I-a(i pierdut ~i

ncercati din toate puterile sa pastrati iubirea pentru Dumnezeu

La nceput,

care nu numai ca nu trebuie sa se diminueze, ci trebuie sa se

nva(am

pur ~i sim plu sa vedem divinu!.

Pe urma, aceste

amplifice. ~i cand yeti nvata sa pastrati iubirea, indiferent ce

nostru, apar din ce

s-ar ntampla cu eu-I dumneavoastra uman, atunci treptat yeti

ncepe sa simtiti ~i eu-I dumneavoastradivin. ~i atunci cand
realitatea.,eu-Iui dumneavoastra divin va ntrece eu-I dumnea-

sa pastram n noi scnteia divina.

scntei, aprinzndu-se

periodic

n sufletul

n ce mai des ~i treptat se contopesc

apare ca "In fel de intermediar
sala~luie~te n Dumnezeu
nchis n corp ~i con~tiin(ii.
nva(a sa vedem divinu!.
a(i oprit mecanismul
sa vede(i divinu!.
de nimicire

n eu-I nostru divin.

~i

ntre eu-I nostru adevarat care

~i n iubire
Astfel,

~i eu-I nostru

primul

uman,

stadiu consta n a

n sfr~it depa~ita.

Aceasta nsa nu se poate face daca nu

de reprimare
ntruct divinul

se ntoarce

nseamna ca primul

a iubirii.

Dumneavoastra

'f)t>

nu poate fi omorat, atunci

~i va omoara

Este daunator sa port inele pe mana?

pe dumneavoastra.

lucru ce trebuie Tacut este sa nva(am sa

nu omorm iubirea. Pentru aceasta este nevoie ca prin pocain(a

382

voastra uman, atunci dependenta de toate valorile umane va fi

n mod auto mat, se declan~eazii programul

a iubirii.

acest program

Apoi

Cunoa~terea lui

lui nostru divin nu apare de-odata. Ea trece prin cteva etape.

nva(iim

Cnd pe degete exista

oarecare

masura franeaza

inele,

aceasta nseamna

Tara voie func(iile

ca ntr-o

lor. Ca atare,
383

.'

[1.911:

...

~
ata~amentul fata de aptitudini ~i de intelect scade. Cerceii, de
asemenea, n plan subtil njosesc omul care i poarta. Nivelul
mndriei scade. Aceasta este util pentru femei. Probabil ca
acesta este motivul pentru care femeilor le place sa poarte
inele ~i cercei.
'Je

Pot fi mai aproape de Dumnezeu ticalo~ii ~i nemernicii

deciit oamenii cumsecade ~i spirituali? Atunci ciitre ce sa
nazum?

pentru valorile umane, chiar daca sunt minunate ~i naltatoare,

atunci divinul din sufletul nostru ncepe sa saraceasca. Daca
noi rel1lintam la ceea ce ne-am rugat, atunci divinul din
sufletul nostru 0 sa se mareasca. Oamenii minunati ~i buni,
care transforma ntr-un scop n sine spiritualitatea ~i bunatatea,
nase tiealo~i ~i nemernici. Aceasta nu nseamna nsa degradare, ci dezvoltare pe mai departe. Noi am avut 0 conceptie
nejusta despre dezvoltare. S-a considerat ca acumularea capacitatilor, iutelectului, spiritualitatii, bunatatii ~i moralei este
scopul principal al evolutiei omului. nsa, de fapt, telul
principal al dezvoltarii l constituie acumularea iubirii n
sufletul fiecarui om. Tocmai dimensiunile
384

naltatoare ale valo-

r-I

rilor materiale ~i spirituale pot duce la degradare daca ele

depa~esc cu mult rezervele de iubire din suflet.

Trebuie sa nazuim n primul rnd ctre DumneZeu ~i iubire.

Ticalo~ii ~i nemernicii sunt oameni care distrug valorile umane. Dar cine-i na~te? Tocmai cei care se roaga pentru aceste
valori umane. La cei care merg numai spre dreapta, se nasc
copii care merg numai spre stnga. Atunci cnd noi ne rugam

--

lmaginati-va urmatoarea ntmplare: tatal nu vrea sa-~i

hraneasca copilul. Acesta, pentru a supravietui, se duce pe
strada sa cer~easca. Unui trecator, care ntmplator trecea pe
acolo, i se face mila de el, ~i i da 0 bucata de pine. n acest
rastimp vine tatal lui n fuga, smulge din mna copilului
bucata de pine ~i 0 mannca. Chiar ~i un uciga~ poate fi mai
milostiv nu-i a~a? Arta ~i muzeele din Rusia se afla ntr-o
saracie lucie. Muzeele se distrug treptat. Guvernul nu a ridicat
un deget pentru a-i ajuta. Vaznd situatia crncena a muzeelor,
multe persoane au nceput sa doneze bani pentru salvarea lor.
Nu demult guvernul Rusiei a publicat 0 lege conform careia
toate donatiile voluntare trebuie sa fie date nu muzeelor, ci
guyernului. Noi am nteles deja faptul ca pe noi ne conduc
oameni care nu au habar ce este moralitatea ~i ce este
economia. Dar nu este vorba de ei. Spuneti, pentru ce este
pedepsit poporul nostru? Pentru ce pacate i se plate~te lui cu 0
asemenea batjocura?
Lumea occidental a se roaga pentru ban;. ~i daca sufletul
depinde din ce n ce mai mult de corp, atunci acesta ncepe
treptat sa se destrame. Orientul se roaga pentru idei, daca nsa
corpul depinde absolut de suflet mai mult, atunci corpul, ncepe lent sa piara. Daca aceste ide; nu se vor uni ntr-o
filozofie noua, ele se vor distruge reciproc. n lume aceasta
tendin! cre~te treptat n ultimii ani. n Rusia, tendinta sa te
rogi pentru bani, independenta, s-a ncheiat mereu cu catas385

"

..

H9LZ

J
\
trofe: Novgorodul liber, reforme le lui Stolpin, Noua Politica
Economica (NPE), reforme le hru~cioviene, precum ~i ncercarile periodice din ultimii ani. ncercarea Rusiei de a se
ruga pentru idei s-a ncheiat tot cu un faliment. Astazi, poporul
fie se arunca sa faca afaceri, ncercnd sa depuna bani n banca
pentru procente, crend un mod de gndire occidental, fie
invers, chemnd la restaurarea socialismului, dorind sa traiasca
numai cu principii ~i idealuri. Guvernul actual distruge cu grija
~i una ~i al)a. Pe Rusia a cazut destinul sa uneasca materialismul ~i idealismul n a~a fel, nct corpul sa nu subjuge
spiritul ~i spiritul sa nu omoare corpul. Pentru aceasta este
nevoie sa se ridice att deasupra corpului, ct ~i deasupra
sufletului. n dureri ~i chinuri sa na~tem 0 noua concep!ie despre lume apoi sa 0 fixam n constitu\ie ~i legi. Concep!ia
despre lume care va ac!iona pentru unificarea ~i salvarea
ntregii omeniri, va pastra totodata ~i independen!a fiecaruja.
. din Rusia ' cu att mai
~i cu ct mai instabila este astzi situatia
mare este dorinta oamenilor de a se unifica. Cu ct mai stupid
~i inconsecvent se comporta guvernul, cu att mai activ devine
poporul ~i con~tiin!a de sine a acestuia. Mai devreme sau mai
trziu, protestul sporadic va mbraca forme ~i revendicari
concrete. La nceput va n!elege fiecare ceea ce nu e voie sa se
faca ~i ceea ce este inaccesibil. Apoi, 0 data cu in!elegerea, vor
veni ~i deciziile n legatura cu ce trebuie Tacut. n Rusia sunt
complet distruse toate tradi!iile. Astfel, totul trebuie nceput de
la zero. Acest fapt este rau pentru economia !arii, dar ofera
totodata posibilitatea de a crea 0 filozofie, 0 constitu!ie ~i legi
complet noi. Azi, oamenii din Orient gndesc n mod occidental, adica Orientul nu exist n mod practic. A ramas numai

Occidentul. ~i acest salt spre stnga este att de puternic,

nct poate duce la pieirea ntregii omeniri. Trebuie sa apara
neaparat state, care n baza religiei sa ncerce sa se opuna
acestui proces. Sau sa apara curente politice n care totul va fi
subordonat unei idei care nghite totul. Dar ~i aceasta poate
duce la pieirea omenirii. Spiritul ~i mate ria lupta acum unul
cu celalalt n Rusia. ~i, se prea poate, ca sa nu existe un ait
loc pe Pamnt unde aceast lupta sa se ncheie cu un
echilibru ~i nu cu pieirea. Pentru aceasta, fiecare om din
Rusia trebuie sa nazuiasca catre Dumnezeu ~i iubire ca 0
principala condi!ie nu numai pentru pro pria salvare, ci ~i
pentru salvarea tuturor celorlal!i. Cu ct va n!elege fiecare
acest lucru, cu att mai repede se va forma acea concep!ie
despre lume ara de care este imposibil sa pa~im n ziua de
mine.

4>0>

Ce sa cerem n rugiciune?

Principalul este sa pastram dragostea fa!a de Dumnezeu,

indiferent daca se prabu~e~te tot ce este uman. ln tot ceea ce
exist, trebuie sa vedem voin!a divina. Nu cauta!i vinova\i.
Nu nvinui\i nici pe al!ii, nici pe sine. ln omul drag sa vedem
~i sa iubim nceputurile divinit!ii, iar apoi umanul, adica n
toate ~i ntotdeauna sa vedem ~i s iubim divinul, sa pastram
~i sa nmul!im cantitatea iubirii fa!a de Dumnezeu, indiferent
ce s-ar ntmpla.
387

386

~-

1.

~
"

tf':'

H9ll

- r-

t
'Jo

Cum sa ma abtin de la trufie ~i mndrie daca lucrurile

vor merge bine?
Aminti!i-va de situa!ia cand a!i fost la fund de tot, cand
toate planurile dumneavoastra s-au prabu~it ~i cand toate
eforturile dumneavoastra au dat gre~. Daca dumneavoastra n
aceast situatie nu afi diutat vinovati, nu v-ati autonvinuit,
n-a!i avut depresii ~i a!i pastrat bunatatea ~i optimismul, atunci
nseamna c la dumneavoastra mandria nu este mare. Cand
dumneavoastr va yeti afla n vrf, atunci nu 0 sa mai aveti
trufie ~i multumire de sine. Cu cat omul se afla mai mult n
groapa, invidiind ~i urand pe ceilal!i sau pe sine, cu atat devine
mai periculos cand totul i merge bine. Nu demult am consultat
un om. Cu el trebuia sa fie ncheiat un contract, dar din cauze
necunoscute acest lucru nu a avut loc ~iel a ramas atarnat ntr0 situa!ie nedefinita. Am vazut la distan!a cum se acumuleaza
emo!iile negative ~i cand am neeput sa discutam, I-am ntrebat:
- Ce este mai important, contractu! sau caracterul?
A~adar, contractul azi este, maine nu. Banii la fel. lar
caracterul dumneavoastra exista mereu. n consecin!a caracterul nmtru determina daca 0 sa avem sau nu bani. 0 perioada
ndelungatii ~i dificila de insuccese ~i nenorociri, trebuie
privita ca 0 posibilitate de a lucra asupra caracterului nostru.
Ce nseamna un caracter tare? Aeesta nseamna iscusinta de a
neerca 0 data, de doua, de trei ~i de 0 suta de ori rara sa fim
dezamagi!i ~i sa mergem mai departe. Omul nrait nu poate
388

realiza aeest lucru. Caracterullui

slabe~te rapid. Forta se na~te

din iubire. Iata de ce cu cat pastram mai mult iubirea, bunatatea, n situa!ii grele, cu atat mai mult ntrim caracterul
nostru ~i atunci suceesul de durat nu ne va nfrange.

'Jo

Cum sa nvatam sa iubim?

Daca n sufletul dumneavoastra a aparut sentimentul de
iubire ~i de bucurie, ncerca!i sa le re!ine!i cat se poate mai
mult. Dac n sufletul dumneavoastra este ofensa ~i condamnare, atunci ncerca!i sa le ndeparta!i cat mai repede.

'Jo

De ce mi miroase gura?
Acest lucru este legat de ficat.
Am avut cateva paciente cu probleme similare. De fiecare
data cand preten!iile profunde fa!ii de so! cresc, atunci cre~te ~i
mirosul neplacut. Ficatul sufera la persoanele carora le place
sa faca 0 apreciere dura a celor apropia!i. Copilul poate sa se
mbolnaveasca de hepatita numai pentru faptul ca peste 10-15
ani ~i va nfrana ideile dure ~i critiee la adresa omului iubit.
ntrucat ficatul sufera n general la oamenii cu voin!a, nvata!i
sa fi!i rara voin!a. Puteti sa spuneti pur ~i simplu: "Eu nu
controlez situatia, eu nu conduc pe nimeni, totul este dat de
389

.-

--

..
_.,

H91.l

r--

,~'-'

Dumnezeu". Cu cat admite\i launtric situa\ia, cu atat la exterior va fi mai u~or s-o dirija\i.

'fJ'e

"'?!

De ce este legata aparitia scbizofreniei la copii?

Daca marna este inteligenta, severa ~i cu voin\a ~i ncearca
n permanen\a sa controleze ~i sa supuna situa\ia, atunci copiii
~i nepo\ii pot avea schizofrenie. Eu am vawt femei care aratau
placute ~i politico~se. Dar n interiorullor aveau dorin\a de a-i
supune pe to\i de a dirija destinele altor oameni, ceea ce a
provocat boli la copiii lor. Cu cat este mai slaba femeia, cu cat
este mai vulnerabila, cu cat mai instabila este situa\ia ei, cu
atat mai pu\in nseamna pentru ea con~tiin\a ~i nseamna mai
mult iubirea. n momentul destabiliziirii con~tiin\ei, adica n
momentele de ofensa, de pierderi, de nenorociri, 0 asemenea
femeie da un impuls mult mai mare iubirii. Femeia in\eleaptii,
severa ~i cu voin\a, n cazul destabilizarii con~tiin\ei emana 0
explozle de agresiune, diminuand rezervele de iubire din
sufletul ei, privandu-i pe copii ~i pe nepo\i de iubire. Se
ntampla urmatoarele: intelectul ~i capacitatea la copii pot fi
mai mari decat la parin\i, iar iubirea - mult mai mica. ~i n
mod f>.utomat se conecteazii regimul de echilibru prin
subjugarea con~tiin\ei.

'fJ'e

"'?!

Din copilarie am crescut ara tata. Marna mea nu rn-a

iubit rn-a certat ~i rn-a suparat n perrnanenta. n prezent
viata mea personala nu se leaga. Nu demult, cnd am
hotart cu sotul meu sa divortarn, am ajuns la spital cu 0
boala psibica puternica. Cum sa depa~esc 0 astfel de
situatie?
Daca copilul este ata~at de relatii, atunci ncep problemele din
copilarie. Concentrarea asupra omului iubit duce la divinizarea lui
interioar, iar noi ncepem sa pierdem ceea ce am divinizat. Lipsa
tatalui n familie constituie njosirea eu-lui uman, a idealurilor ~i a

.-

relatiilor. Marna dumneavoastra s-a framantat n permanen(

pentru faptul ca nu a avut un tata pentru copiii ei. 0 data cu
aceasta a ata~at copiii ei de relatii ~i idealuri. Ea a ncercat n mod
intuitiv sa va salveze viata, ndeprtndu-va de sine, njosind eu-I
dumneavoastra uman, idealurile dumneavoastra. ntrucat a\i
judecat superficial, era\i suparata n permanen( pe marna, iar
periodlc a\i simtit dorinta de a nu mai trai. lata de ce nu ati reu~it
sa primi\i purificarea care venea ca lipsa a tatalui ~i ca ofensa de
la marna. Dumneavoastra v-a\i casatorit ~i concentrarea asupra
omului iubit s-a nte\it de nenumarate ori. Eu-I lui uman devine
pentru dumneavoastra singurul punct de sprij in. La cea mai mica
ezitare apare 0 unda de fTic, de gelozie ~i de ura n sufletul
dumneavoastra. n asemenea situa\ii, daca nu lucra\i asupra
dumneavoastra divor\U1 este inevitabil. n primul rand, trebuie sa
schimba\i
copilriei.

390

atitudinea

fa( de marna ncepand

din perioada

391

\
\

QU

~~~.E

..
9lZ

ri
Este necesar sa va ruga!i de nenumarate ori pentru a scapa
de ofensa, condamnare ~i lipsa de dorin!a de a trai. nlauntrul
nostru, noi to!i ne iubim unii pe al!ii. Daca ni se pare ca cineva
nu ne iube~te sau se poarta urt cu noi, atunci avem dreptate
numai n proportie de 2-3 la suta. ncepem sa vedem n mod
real faptul ct suntem de ncarca!i de dragoste, cnd aceste 2-3
procente ale sentimentelor umane, ncep sa se distruga.
Aceasta se petrece numai dupa moartea noastra fizica. Uneori
are loc ~i naintea ei. Cu ct mai real efectuam procedura de
ramas bun fa!a de toti cei care ne sunt dragi, nchipuindu-ne
moartea proprie sau a lor, cu att mai putin ne orientam asupra
peliculei subtile de suprafata a iubirii umane ~i ncepem sa
vedem stratul divin care nu depinde de oscilatiile umane.
nchipui!i-va ca v-ati despartit de sot. Casatoriti-va din nou n
gnd. Dati na~tere mintal, pentru el unui copil. Dupa aceea
nchipuiti-va ca el a muri!. Apoi imagina!i-va ca v-ati casatorit
din nou. Imaginati-va ca i-ati nascut ~i acestuia copii. Dupa
aceea ati nceput sa-i cre~teti. Imaginati-va ca ati murit deja.
Ca v-ati luat ramas bun de la copii ~i soti. Simtiti pentru ce au
fost !l-ate acestea necesare? Ca sa traiti nu cu so!ul, nu cu
copiii, ci cu iubirea. Pentru a acumula ceea ce dumneavoastra
nu yeti mai pierde niciodata ~i cu fiecare viata va cre~te.

Cum recunoa~teti barbatnl dat de Dumnezeu?

Cu ct mai pu!in depinde dragostea dumneavoastra de tot
ce este uman, cu att tabloul lumii nconjuratoare devine mai
392

coree!. Daea prin aeeasta notiune subn!elege!i omut fata de

care puteti sa manifestati cea mai mare dragoste din viatii,
atunci pentru un asemenea sentiment trebuie sa fiti bine
pregatita. Daca iubirea dumneavoastra nu se clatina, indiferent
ct sunt de jignite sentimentele dumneavoastra, atunci nseamna ca n dragoste existii mult divin ~i nu este periculos sa
iubiti. Daca nu, atunci pute!i sa nu primiti un asemenea om n
viata. ~i atractia care ncepe sa se nfiripe fata de un ait om va
fi imediat stinsa de 0 noua situatie. Un barbat se va schimba cu
altul ~itot a~a.

~
,-

De ce copilul meu minte n mod patologic?

Dumneavoastra, n decursul vietii, ati fost geloasa, adica ati
fost foarte dependenta de relatii. La baza stratului spiritual
legat de relatii, de aptitudini ~i de intelect se alla un strat mult
mai subtil de spiritualitate, bunatate ~i de idealuri, adicii un
contact cu viitorul. Fiul dumneavoastra simte ca ata~amentul
lui fata de sotie cre~te brusc. Aceasta nseamna ca pentru a
salva familia ~i viata sa, el, ntr-un fel, trebuie sa destabilizeze
relatiile ~i idealurile. A minti nseamna a destabiliza divinul,
principiile $i idealurile. n cazul de fata, minciuna este 0 ncercare intuitiva de a se pune cumva n ordine pe sine. La
dumneavoastra stratul profund de agresivitate fatii de sot nu a
fost nlaturat atunci cnd a avut loc purificarea prin n$eliiri,
certuri $i njosirea idealurilor. n afara de aceasta, nu a fost
nlaturata nici nemultumirea interioara fata de sine $i fatii de
393

.. ~

..

U9ll

propria soarta. Dumneavoastra ati refuzat cu brutalitate situatia

traumatizanta, motiv pentru care ati ata~at la valorile umane nu
numai sufletul propriu dar ~i sufletele copiilor, ale nepotilor ~i
ale stranepotilor. Mai precis, chiar pana la a patra generatie. n
acest caz trebuie lucrat mai mult de 0 luna pentru ca prin
schimbarile proprii profunde sa va ajutati nu numai fiul, dar ~i
viitorii lui copii ~i stranepotii. Trebuie ndeosebi sa parcurgeti
din nou perioada sarcinii ~i sa va rugati pentru ca sa dispara
orice agresivitate fata de iubire.
Am nteles fraza lui Christos despre adulter, adica daca eu
ma uit cu pofta la 0 alta femeie, atunci in suflet comit un
adulter. Dar se pune ntrebarea cum sa ntelegem fraza lui
Christos n legatura cu faptul ca a te casatori cu 0 femeie
divor(ata nseamna adulter?
Pentru nceput despre prima fraza. Natura se dezvolta

felul urmator. Ceea ce este neviu se transforma n viu, cel viu

se organizeaza,

adica plantele devin animale,

iar animalele

devi" oameni. Omul, dezvoltandu-se din ce n ce mai mul..,

este purtatorul divinitatii. Cand privim 0 femeie, la nceput ca
pe ceva divin, atunci sentimentele noastre animalice, sexuale,
precum ~i sentimentele umane, prietene~ti, se dezvolt n mod
echilibrat.

Daca ne concentram

nsa numai asupra sentimen-

tului animalic, de atraC\ie sexuala, atunci noi ngreunam trecerea acestui sentiment la cel cal d, uman, ~i cu atat mai mult la
cel divin. n acest plan, literatura ~i filmele pornografice pot
dauna structurilor spirituale subtile ale oricarui om, daca fa!ii
de aceasta literatura ~i filme nu stabilim 0 relatie corecta.

394

. n

ceea ce prive~te cea de-a doua propozitie: pana nu

demult nu am putut s-o nteleg deloc. Am fost convins ca este

vorba despre redarea inexacta a ceea ce a spus Christos. Reiese
oare ca femeia care ramane singura cu copiii nu are dreptul la
fericire? Unde este logica divina? nseamna ca daca I urmam
pe Christos, atunci milioane de familii destramate trebuie sa
ramana nefericite?

Aceasta este 0 logica stranie. Acum mai

putin de 0 luna eu am n\eles despre ce este vorba. Christos a

vorbit despre suflet ~i nu despre corp. Daca te-a lovit peste un
obraz, ntoarce-I ~i pe celalalt, nseamna sa nu te razbuni pe cel
care te-a jignit, sa nu-I nvinuie~ti. ntelege ca aceasta
nseamna tamaduirea ta. ~i accepta acest lucru nlauntrul tau.
Astfel, n fraza legata de adulter nu este cuprinsa 0 chemare de
a interzice casatoria cu femeile divor\ate. Aceasta fraza descrie
ceea ce se petrece n sufletele noastre. Daca 0 femeie
divorteaza, nseamna ca n sufletul ei exista mult agresivitate.
Daca ea ~i parase~te sotul, nseamna ca ea cauta ceva mai bun
~i nu dore~te sa accepte njosirea umana. Daca cel de-al doilea
sot va fi mai bun, atunci concentrarea ei asupra laturii umane
cre~t'. Dac sotul parase~te femeia, nseamna c agresivitat,a
ei subcon~tienta a depa~it cu mult nivelul periculos.
La baza agresivittii st divinizarea umanului. Dac ns
femeia ramane singura, atunci dorin(a ei de a se ruga pentru
omul iubit scade, iar agresivitatea subcon~tienta scade ~i ea
treptat. Daca femeia se recsatore~te, atunci concentrarea ei
asupra laturii animale ~i umane cre~te din nou brusc. Starea ei
interioara i se transmite barbatului. El nsa, aflandu-se n pat
cu femeia, ~i concentreaza subcon~tientul pe latura umana ~i
placerea sexuala este 0 parghie putemic. Aceasta poate duce

395

J-

r-

..
J

H91Z

~_.
_.-i:~

omul spre divin dar poate duce ~i spre animalic. n acest caz
multe depind de starea interioara a femeii. n consecinta
hotarrea problemei de adulter nu consta n interzicer~~
casatoriilor ulterioare, ci ln diminuarea posibilita!ilor de destramare a familiei prin schimbarea profunda a concep!iei
despre lume ~I a caracterului femeii. Daca femeia ~i barbatul
se despart, atunci ei trebuie sa viseze nu att la 0 casMorie
noua, mult mai reu~ita, ct la a-~i pune n ordine caracterul
concep!ia despre lume ~i de a se schimba ln a~a fel nc;
casatoria sa fie 0 treapta spre divin ~i nu spre animalic. '

ntors n pntece.

Am uascut copi/ul cu picioarele

dar n timpul na~terii era sa se sufoce. Care este ca uza?

Framantarile
condamnare

dumneavoastra

a tatalui dumneavoastra.

Nu a!i putut sa va pas-

ma nu numai n ceea ce prive~te gelozia, ci ~i n legatura cu

mandria. naintea na~terii copilului vi s-a oferit posibilitatea de
a pastra sanatatea ~i destinul acestuia. Dumneavoastra trebuia
sa pastra!i pentru aceasta iubirea n condi!iile n care rela!iile ~i
mandria dumneavoastra,
idealurile ~i eu-I dumneavoastra

uman erau njosite. ntruct nu a!i reu~it sa pastra!i iubirea,

nivelul mandriei a crescut brusc ~i s-au cuplat metode mult
mai dure de purificare. Na~terea cu picioarele nainte ~i prin
cezariana reprezinta 0 trufie ridicata a mamei copilului. Am
avut mai multe situa!ii cand mi s-au adresat femei care au
descoperit dupa 0 examinare cu ultrasunet ca pruncul lor este
ntors cu picioarele n jos. Eu le-am explicat cauza. Ei i-au

Cu ct folosim mai pu!ine cuvinte, cu att rugaciunea este

mai buna. Cuvintele reprezinta con~tiin!a. Cnd ne rugam ~i
concomitent gndim, acest lucru ne mpiedica sa ne apropiem
de Dumnezeu. Am ncercat n cea de a doua carte a mea sa
prezint textul care poate fi folosit drept rugaciune. Dar mi se
pare ca nu.este destul de reu~it. Adica, n rugaclune, la nceput
dlspar cuvllltele ~I ideile, apol imaginile ~i apoi ~i eu-I nostru
uman. ~i ce ramne? Ramne numai iublrea.

ierta' retroactiv pe ta!i ~i pe so!i. Au trecut prin toate situa!iile

de stres pastrand iubirea cat de mult a fost posibil. Dupa aceea
copilul s-a Intors ~i s-a nascut normal.

au devenit un fel de dispre! ~i

tra!i bunatatea ~i aceasta a avut 0 influen!a negativa asupra

copi lu lui. La dumneavoastra pe linie feminina exista 0 proble-

Ce cuvinte sa folosim n rugaciune?

nainte,

~
Eu nu suut gelos pe sotie, nu mi-e frica s-o las sa
mearga singuri, dar eu nsumi nu ma pot controla atunci
cnd este vorba de trecutul ei. Am un sentiment de gelozie
n raport cu trecutul ei. De ce se ntmpla acest lucru?

~m fost gravida n ultima luna. Cu doua saptamni

-mamtea na~terii copi/ului, tatal meu a venit acasa beat ~i a

Jacut scaudal. M-am framntat foarte mult iar copi/ul s-a
396

397
1

..

l ~9Ll

-'-""--

~.
ci,

Este vorba de mandrie. Simti\i ca n prezent controlati

situatia. Pute\i dirija ~i schimba situatia, pe cand trecutul nu-I
pute\i schimba. nseamna ca nu este vorba de gelozie, ci de
mandrie.

I~

II

De ce mi transpira mainile?
1

~
t

Exista 0 expresie: "I-au trecut toate sudorile". Acest lucru

se ntmpla n cazulunui pericol de moarte sau a unei situa\ii
complet nea~teptate, adica atunci cnd omul scapa pe deplin

controlul asupra situa\iei. Daca palmele transpira, nseamna ca

Dupa ce am citit cartile dumneavoastra am nceput sa

slabesc, am dat jos kilogramele de prisos, de~i am mancat
la fel. Care este cauza?

exista 0 te~din\a marita n subcon~tient de a control a situa\ia.

Adica exista un ata~ament crescut fa\a de aptitudini ~i un
destin favorabi\. Cu ct ne transpira minile mai mult cu att

yom avea mai multe neplceri ~i insuccese. Cum sa lucrm

Surplusul de greutate toce~te simtul, adica posibilitatea

de a

va supara pe sine ~i pe altii scade estompnd agresivitatea

subcon~tienta, Cand dumneavoastra v-ati eliberat de toate pretentiile ~i ati diminuat dependen\a de fericirea
plusul de greutate nu ~i-a mai avut rostu\.

umana, sur-

Eu ~i cu solU\ meu vrem sa emigram n America dar n

familie avem prob\eme. Nu se va nrautti situatia?
Probabil acolo va va fi mai bine. Sunteti prea ata~a\i de
relatii ~ide idealuri, iar n America oamenii se roaga pentru cu
totu\ altceva. Gelosul care nu se poate controla pe sine e mai
bine sa traiasca n America. Pragmatismul american accentuat
race~te destul de repede ata~amentul fata de idealuri.
398

pentru a depa~i trufia interioara eu deja am scris.

Care este pozilia dumneavoastra

fata de dianetica?

Eu am nceput la fe\. Am vazut n sulletul omului, n

subcon~tientul acestuia, 0 puternica emo\ie agresiva care se
alla acolo de mult timp ~i care a provocat 0 oarecare m.
bolnavire. La nceput am ndepartat-o tara sa ma adresez pacientului. Am ac\ionat ca un chirurg, manipulnd straturile adanci ale con~tiin\ei omului respectiv ~i efectul a fost destul de
puternic. Apoi am observat nu numai ca pot sa smulg orice
emo\ie tara vointa omului, dar pot sa ~i introduc orice emo\ie
chiar de la distan\a. ~i cu cat am lucrat mai mult n aceasta
direc\ie, cu atM au crescut posibilita\ile mele, adica, la distan\a, eu puteam sa schimb caracterul, sanatatea ~i destinul
399

\
\

...
-

'1

~..

--

,~

.,~

omului. Printre altele, posibilitatea de a dirija spre moarte

orice am a devenit incredibil de simpla. Pentru aceasta nu este
nevoie sa i se imprime gndul de sinucidere. Se poate gasi 0
emo\ie agresiva profunda, se examineaza care este ata~amentul
care genereaz aceasta emo\ie pentru a-i da un impuls in
direc\ia pe care plecase. Cel mai mare pericol consta in faptul
ca omului nu ii este straina aceasta emo\ie. Nimeni nu poate
urmari 0 asemenea invazie. Totul are loc absolut natural. Dupa
gray sau chiar sa
0 perioada, omul poate sa se imbolnaveasca
moara. Cu ct mai mult au evoluat posibilita\ile mele legate de
manipularea subcon~tientului uman, cu att mai puternic am
sim\it efectul daunator al acestei metode de tamaduire, unde eu
raceam totul de unul singur. Am observat ca uneori, nu-I pot
proteja pe pacient de 0 oarecare influen\a negativa din partea
mea. Treptat, am inceput sa-mi inchid (restrng) posibilita\ile
~i m-am orientat asupra lucrului individual al pacientului.
Pentru a nu fi eu cel care il schimba pe pacient, ci el sa se
schimbe singur, trebuia sa desra~or 0 activitate indelungata,
chinuitoare, pentru a-I ajuta in acest sens. ~i iata ca in loc ca
pm ~i simplu sa smulgem emo\ia negativa, eu trebuia sa
dovedesc ca nu este benefic sa fii agresiv. Pentru ca sa te
schimbi pe tine, trebuie sa te ridici deasupra ta ~i sa ie~i din
limitele eu-lui uman, ceea ce se poate nUmai ~i numai prin
nazuin\a spre iubire ~i Dumnezeu. Aceasta inseamna ca trebuie
sa urcam incet, pe treptele umanului, trecnd de la straturile
superioare ale acestuia spre cele mai profunde ~i mai intinse
straturi.
a asemenea cale a parut a fi de 0 suta de ori mai grea, dar
se putea parcurge de catre oricine ~i rara participarea mea. n

,
"
1

lJ.91.l

r-

prezent, una din sarcinile mele importante din timpul audien\ei

este de a nu mai ajuta pacientul mai mult dect merita. lar

posibilita\ile mele crescnde eu le folosesc nu pentru amplificarea influen\ei, ci pentru dezvoltarea sistemului care sa ajute
omul sa se schimbe din ce in ce mai radical. La inceputu!
activita\ii mele de vindecare, eu ma concentram asupra
umanului, iar mai trziu am in\eles ca acest drum este inchis,
incepnd prin asta 0 cale lenta ~i chinuitoare, de la uman la
divin. Dianetica se ocupa de extragerea engramelor negative
din subcon~tientul omului. Ea a inghe\at la aceasta etapa. Ca 0
treapta a cunoa~terii in legatura cu ce este sufletul omului ~i
care este legatura bolii cu emo\iile negative, dianetica, din
punctul meu de vedere este interesanta. n rest, mi se pare ca
este cu desavr~ire lipsita de perspectiva.
'{Je

Curn sa ue ferirn de un atac nedorit n subcon~tient?

Cu ct exista in subcon~tientul dumneavoastra mai multa
iubire, cu att sunteti mai uniti cu Dumnezeu. n acest caz,
orice incercare de a va conduce ~i de a va influen\a inseamna
deja 0 agresiune la adresa lui Dumnezeu ~i cu ct va fi mai
putemic agresorul, cu att va fi mai periculos pentru el. mi
aduc aminte ca 0 pacienta mi-a povestit urmatorul caz. Ea se
afla la 0 petrecere cnd de ea s-a apropiat un barba\:
- Tu nu ai aura n regula - a spus el. Eu sunt doctor
bioenergetician ~i hipnotizor. lmediat te voi ajuta.
401

400

.'

H911

....

-r

A nceput sa se uite fix n ochii mei. Apoi, brusc, a plecat

de lnga mine ~i s-a dus n camera de alaturi. Noi am continuat
sa petrecem. lar eu am uitat complet de el. Apoi dupa 0 ora
l-am zarit din nou, era foarte palid.
- Tu ~tii, - a spus el - eu era sa mor. Abia rn-au salvat de
la moarte.
Din experien!a mea pot sa spun ca daca dumneavoastra
renunla!i la divin ~i va concentra!i din ce n ce mai nmlt asupra
umanului, atunci nu pute!i sa scapa!i de influen(a negativa
concentrata asupra dumneavoastra. Dar daca depune!i n permanen!a eforturi pentru depa~irea umanului, aparnd ~i pastrnd dragostea n fiecare fractiune de secunda, atunci nu
trebuie sa va gndi!i la aparare. Aceasta constituie cea mai
buna aparare.
'i)<>

Stimate Serghei Nikolaevici, va rugam sa ne raspundeli

la ntrebarea: ce se ntmpla cu Rusa? De ce pe noi ne
trateaza prin ace~ti idioti din guvern ~i cand ~i cum se va
ncheia toata treaba asta?
Dumneavoastra

aprecia!i situa!ia n mod u~uratic. n guvern

se afla ni~te oameni care sunt departe de a fi pro~ti. Comportamentul acestora, din punctul nostru de vedere, este lipsit de
orice ra!iune ~i aceasta este cu totul altceva. Conducerea (rii
trebuie sa lucreze n folosul poporului ~i al statului; n aceasta
ar consta pentru noi, ratiunea. Daca noi vedem nsa actiuni
care duc poporul spre saracie, iar statul spre destramare, pentru
402

noi acest lucru pare 0 idio!enie. Noi uitam nsa faptul ca

fiecare funclionar dore~te sa lucreze n primul rnd pentru el ~i
apoi pentru tara ~i popor. Acest lucru este absolut natural.
Daca exista legi care sa i mpiedice pe func!ionari sa lucreze
pentru ei n detrimentul poporului ~i al statului, atunci activitatea lor va fi logica din punctul nostru de vedere. Daca
referitor la responsabilitatea func!ionarului nu exista nici 0
lege, atunci activitatea lui poate sa ni se para absurda, ntruct
aduce a paguba de necorectat tuturor. Dar apoi devine clar ca
activitatoo lui intelectuala, febrila, este pur ~i simplu
direclionata pe deplin spre interesele lui.
Mai exista un lucru. Unele legi adoptate de Duma provoaca
0

impresieciudata. De exemplu Dumaadopta legea cu privire

la amenzile pentru ncalcarea regulilor de circulalie. Se creeaza un sentiment ca ~i cum au adoptat aceastii lege ni~te
oameni gray bolnavi. Trece timpul ~i se conving cu to!ii ca
aceasta lege este proasta ~i n primul rnd se convinge poporul
pe propria lui piele. De~i, de la bun nceput 1 fost clar ca
amenzile exagerate constituie un lucru absurd, cu toate acestea
au fost adoptate.
Sa presupunem ca n urma acestei legi membrii Dumei ar fi
c~tigat din punct de vedere material, dar n cazul de fa!a au
c~tigat numai funclionarii de la Polilia rutiera. Acum se scrie
n ziare ct costa cumpararea unui vot al unui deputat din
Duma de star. Citind presa, se poate calcula ct poate costa
adoptarea unui proiect de lege de catre Duma de stat. Cu ct
legea este mai tmpita, cu att mai mare profit oblin funclionarii. Desigur, se poate accepta faptul ca ~i conducerea poli!iei rutiere a mituit deputa!ii, iar profitul ce a rezultat a fost 0
403

1,

"i

QU
P"'"""

!i~ "-

I:Q!-~.

j ..

!~
u

-=
-

L~911
-~P'

suma mai mare dect mita. 0 asemenea presupunere este nsa

lipsita de orice judecata rationala. nseamna ca motivul este
altul. Daca judecam un pic, ne putem da seama care este
cauza. Sistemul nu are legatura inversa. Pe deputat aceasta
hotiirre nu-I atinge pentru ca politistul de la circulatie oricum
nu-I va amenda. Un deputat nu poarta nici responsabilitate
morala pentru cele mai salbatice proiecte de legi, adica noi ne
aflam ntr-o societate lipsita de legatura inversa. Din cte ~tiu
eu, Rusia este unicul stat din ntreaga istorie a omenirii, unde
legile se aplica retroactiv. $i fraza de genul ca: "Acum trei luni
ntretinerea a crescut, de aceea este nevoie sa plati!i n plus
retroactiv", n Rusia nu mira pe nimeni, iar cauza este aceea~i,
adica lipsa unei legaturi inverse. Daca omului i se permite sa
faca orice dore~te ~i prin aceasta se garanteaza ca el nu va fi
pedepsit pentru nici 0 aqiune, dupa un timp, omul ncepe sa se
poarte absurdo De~i el poate avea un intelect superior. Adica,
noi numim ra!ional acele aqiuni, cnd omul, nfiiptuind ceva,
~tie ce se va ntmpla ca rezultat al aqiunii lu; ~i ca atare el
face corecturile necesare. Cu ct mai ndepartate vor fi consin!ele ac!iunilor mele, cu att mai mult trebuie sa le pr~vad.
$i alunci ac!iunile mele vor fi ra!ionale. Adica ra!iunea
superioara .~i intelectul nu exista fiira un sistem dezvoltat de
legiituri inverse. Cel mai n!elept om, care nu vede rezultatele
aqiunilor sale, comite treptat fapte din ce n ce mai absurde iar
intelectullui ncepe sa se degradeze.
Savan!ii au fiicut experien!e pe ~obolani. Daca ~obolanul
apasa pe 0 prghie, primea 0 bucata de carne. Animalul s-a
orientat ntr-o clipa ~i s-a ntors imediat ~i a apasat nca 0 data
pe prghie ~i a primit nca 0 bucata de carne. n acela~i timp,

404

ntr-o cu~ca alaturata, se gasea un ait ~obolan care, n

momentul apasarii pe prghie, primea un ~oc electric. n momentul n care primul ~obolan a realizat ca apasarea pe prghie
nu d numai mancare,

dar provoac

durere vecinului,

acest

~obolan a renun!at la bunata!i. Aceasta nseamna conexiune

inversa (feed-back) biologica. Cu ct aceasta legatura inversa
este mai dezvoltata la animale, cu att mai mult va supravietui
grupul respectiv n situa!ii complicate. La om, compasiunea ~i
dorinta de a-I ajuta pe cel apropiat sunt dezvoltate mult mai
puternic dect la animale. Acesta este motivul pentru care neamul omenesc a supravietuit ~i a ocupat 0 pozitie dominanta pe
ntreaga planeta. De ce oamenii din vremurile noastre, aflndu-se la putere, continua febril sa apese pe prghie ~i, obtinnd
mncare gustoasa, nu observa suferin!a ntregului popor ~i
apropierea destramarii statului? Se poate trage 0 singura concluzie: ntreaga tara traie~te pna n prezent cu concep!ia din
care, lipse~te n mod practic notiunea de conexiune inversa. Eu
cred ca se n!elege ce roi a jucat

n acest sens ideologia

comunismului, ~i nu numai a comunismului. nca naintea erei
IDastre, au existat proiecte de societate umana ideala,unde
oamenii traiau n armonie ~i fericire. Principalullucru este nsa
pe ce baza este creata societatea ideala, societatea n care
nimeni nu trebuie silit, totul se face n mod voluntar ~i
con~tient. Tocmai a~a arata societatea fiira legiitura inversa.
Fiin!a vie se dezvolta transfernd izvoarele dezvoltarii de la
mediul nconjurator asupra sa.
Eu am fost biciuit de zece ori ~i de zece ori m-am sculat ~i
am plecat. Dar a unsprezecea oara ma scol ~i plec singur, fiira
sa mai a~tept aceste lovituri, ca ~i cum n minte rn-am biciuit

405

,-

~u

H9U

.-

"";;'"J.;~

singur ~i am plecal. Eu ma conectez la 0 realitate mai larga. ~i

primesc iar un traumatism care ma obliga sa ma mi~c. ~i cu ct
sunt mai pregatit sa ma chinui spiritual ~i nu fizic, cu atat mai
repede devine voluntara dezvoltarea impusa.
Con~tiin!a omului este limitata. De aceea, 0 con~tiin!a
deplina este teoretic imposibila. Impunerea constituie de fapt
legatura inversa. Omul se deosebe~te de animal prin faptul ca
reac!ioneaza la impunere mult mai devreme ~i de aceea are 0
posibilitate mai larga de alegere. Cnd con~tiin!a omului cuprinde ntregul Univers ~i are loc concomitent cunoa~terea
Universului n toate punctele din timp, atunci impunerea ~i
legatura inversa var deveni inutile. Dar atunci ntregul Univers
se. transforma ntr-un punct ~i omul se ntoarce la Dumnezeu.
Pana cand acest lucru nu se va ntampla, impunerea va exista
ntotdeauna. lata de ce visul des pre 0 societate ideala ~i despre
un om absolut con~tient constituie divinizarea umanului.
Astfel, dorin!a de a lichida statul ca instrument de reprimare ~i
de impunere, duce la 0 ~i mai mare reprimare ~; impunere.
Daca noi credem ntr-o societate ideaHi, n care totul este
ahsolut ra!ional ~i con~tient, unde omului nu-i tr~buie
impunere :?icontrol, aceasta nseamna di noi credem ~i ntr-un
guvern caruia nu-i trebuie control ~i legatura inversa. ~i
guvernul care nu este deloc controlat ~i pedepsit, mai devreme
sau mai trziu, ncepe sa adopte legi absurde ~i sa comita fapte
care var duce la dispari!ia unei asemenea societa!i.
Daca socialismul ar mai fi rezistat n Rusia timp de zeci de
ani, ar fi fost stramutate nu numai raurile din Siberia, dar
schimbarile

ireversibile de pe ntregul Pamnt ar fi putut avea

loc mai repede.

Dinozaurii au trecut la cre~terea greuta!ii, folosind acest

lucru drept mijloc principal de aparare. Conexiunea inversa s-a
nfranal. Mamiferele delicate ~i u~or de ranit, au fost mult mai
vulnerabile, dar tocmai de aceea au supravie!uil. Socialismul a
vrut sa uneasca toata lumea ntr-un singur stal. Un astfel de
dinozaur nu ar fi fost viabil. Destramarea Uniunii Sovietice a
fost 0 legitate. ntr-un stat mic este mai u~or sa ornduie~ti
conexiunea inversa. n Rusia, puterea, ca ~i inainte, nu este
controlata. Nimeni nu ~tie cum se cheltuiesc banii. Sistemul de
privilegii este tabu. Deputa!ii ~i conducatorii !arii sunt apara!i
foarte muII. Conexiunea inversa func(ioneaza deocamdata sub
forma de greve ~i demonstra!ii. Daca acestea se manifesta prin
revendicariconcrete privind restabilirea conexiunea inverse n
legi care prevad responsabilitatea func!ionarului pentru faptele
sale ~i lipsa de aparare n fa!a legilor a oricarei persoane din
stal. atunci Rusia va ramane aceea~i Rusie. Daca acest lucru
nu se va ntmpla ntr-un timp apropiat, atunci este natural sa
a~teptam destramarea Rusiei n tari mici, separate, n care
politica nejusta se va vedea ~i va fi nlaturata mult mai repede.
Acum haide!i sa ne nchipuim 0 ie~ire mai buna.' To!i
functionarii sunt priva!i de privilegii n fa!a legii. Fiecare
raspunde pentru faptele sale. Ho!ie ~i legi stupide vor fi mai
pu!ine. Dar cum trebuie sa arate legile pentru ca statul nu
numai sa triasc, ci sa ~i avanseze?
Statu 1 nu este nici pre~edinte, nici guvern ~i nici Duma.
Statulnu este armata ~i nici poli!ia. Statul este n primul rand
un cod de legi ~i de ideologii. Daca acesta nu exista, atunci
legatura inversa normala nu poate sa func!ioneze. Noi putem
sa fim to\i egali n fata legii. Dar daca aceasta lege este stupida
407

406

~t.)

r
1

F -."

""'0::::::

~!hg.
i:C;!-E-.r::

..

"

~i injusta, atunci ce este de Tacut? Atunci trebuie sa respectam

aparen(a legii. Unde va duce acest lucru, noi ~tim deja. n ziua
de azi, vedem n Rusia destramarea totala att a legilor
economice cat ~i a legilor morale. Statul se comporta ca un
~arlatan fa!a de alte state ~i fa!a de propriul popor. S-ar putea
spune ca astfel se comporta nu statu l, ci guvernul. Dar daca
asemenea aqiuni ale guvernului nu vin n contradic!ie cu
legile statului ~i raman nepedepsite, atunci nseamna ca
asemenea ac(iuni sunt comise deja de catre sta!. Nu demult a
avut loc prabu~irea rublei ca valuta de sta!. n prezent, zeci de
mii de oameni de afaceri straini parasesc Rusia. n ace~ti ani,
strainii au observat 0 particularitate interesanta. Oamenii din
conducere se schimba n permanenta, iar politica ramane la fel
de neprincipiala. Indiferent cat de de~tept este omul atlat la
putere, acesta nu schimb nimic. Rusia, ca ~i nainte,rmne0
tara a absurdita!ilor. La tribunal, un ho! a fost ntrebat:

- De ce dumneavoastra, a~a de de~tept, frumos ~i neobi~nuit, a!i devenit ho! ~i nu directorul unei mari ntreprinderi?
El a raspuns:
- Eu, ca ho!, ma stimez mai mu!!. Cu bol~evicii nu te po!i
juca cinsti!. Ei schimba mereu regulile jocului. Daca astazi
ob!ii un punct, ei anun!a ca jocul continua pana la 22. Ei au
deja 22 de puncte ~inseamna ca au ca~tiga!. A doua zi tu ai 20
de puncte ~i ei au 17. Ei anun!a ca jocul continua pana la 18
puncte ~i iar au ca~tiga!.
Deci iata, ca legea trebuie sa se bazeze ntotdeauna pe un
fel de postulat: fie spiritua!, fie material. ntr-una din car(ile
sale, Friedrich Engels a scris: "Cand este vorba de interese!e

~-

de clasa ale proletariatului,

" !II"

nu poate fi vorba despre nICI 0

a existat despre morala ~i etica 0 anumita

concep!ie precum ~i anumite legi economice. Dar ~i unele ~i

alte!e au fost artificiale. De aceea s-au schimbat n perma-

f.

nen!a.
Unul din ziarele occidentale a scris
urmatoarele:"n
decurs
de zeci de ani, politica sovietica a schimbat periodic direc(ia
la 180 de grade. Dar ~i n acest caz, ntotdeauna mergea pu-

ternic dupa princpiile leninste."

Nu demult, statul rus a nTaptut urmatorul ac!. Oamenilor
nu Ii s-au napoiat depunerile valutare. Mai bine zis, Ii s-au
napoat, dar n ruble ~i dupa cmsul valutar vechi. Astfel au
fost ncalcate n mod flagrant drepturile omului. ncii nainte

.-

au aparut banci care au fost controlate ~i conduse de stat, de~i

ele au fost private. Aceste banci au jefuit tot poporul. Acest
lucru ar fi putut fi prevenit,

dar din nou nu s-a Tacut acest

lucru. De ce oare? Pentru ca n tara nu au func!ionat legle

morale ~i economice. Daca ne aducem aminte, putem constata
::a statu 1 sovietic a stors de la poporul nostru ultimi! bani,
oblgandu-i pe oameni sa cumpere obliga!ii de mprumut de
sta!. nseamna ca pana cand n Rusa legile economice ~
morale nu vor deveni stabile, nu se va putea aspira la nflorirea
statului.
Sa vedem cum au func!ionat statele n lumea ntreaga. Daca
legile ~i morala se clatina, devne imposibila dezvoltarea normala a societa!i.

Este nevoie

de postulate

de la care sa

porneascii legea. Postulatul material nseamna inviolabilitatea

proprieta!ii private. Adca, aceasta nseamna apararea ~i n

408
409

--

i~9a

-~

morala ~i nici 0 etica".

n socialism,

t:

u~

\
\

..

H91l
~

i..

l
consecin!a posibilitatea de a dezvolta atat averea, cat ~i pe ea
ca obiect.
Postulate spiritmile constituie apararea n dezvoltarea
moralei ~i eticii, adica baza spirituala a omului. Tarile
occidentale, n legile lor, au dezvoltat ~i au aparat n primul
rand bazele materiale. Tarile din rasarit s-au orientat mai mult
pe aspecte spirituale care sa ac!ioneze spre unificarea oamenilor. Acest lucru s-a realizat ca 0 concentrare asupra
ideilor na!ionale, care i uneau pe to!i, sau asupra unei religii
sau asupra unui curent de socialism filozofic. n timp ce
Occidentul s-a dezvoltat, se dezvoltau ~i postulatele spirituale,
iar cele materiale s-au ntarit treptat. Atunci cand spiritul
depinde pe deplin de corp, ncepe decderea. Acestei tendin!e
generale, n cadrul careia legile apara din ce n ce mai mult
materialul, trebuia sa i se contrapuna tendin\<! cu accentul
crescand asupra spiritului. Unitatea spirituala, bazata pe na!ionalitate sau rasa unica poate conduce la fascism. Unitatea
spirituala, bazata pc 0 religie, devine mai d~vreme sau mai
trziu agresiva.
Socialismul a nsemnat 0 ncercare de a echilibra ~i de a
dirija aceste tendin!e contradictorii pe un singur raga~. Ca baza
a postulatulu; material, a fost luata proprietatea unita. Ca
postulat spiritual, a fost declarat codul moral de construire a
comunismului. ~i iata ca ~i alte postulate nu au fost viabile din
fa~a. Din aceasta cauz, toate legile din statul sovietic au fost
false ~i instabile, de~i nsa~i ideea proprieta!ii colective, daca
nu este absolutizata,

este necesara pentru dezvoltarea

normal

a societa!ii. Ideea dezvoltarii spiritualita!ii ~i n primul rand

apararea celor slabi, a copiilor, a pensionarilor, nlesnirile ~i
410

sprijinirea studen!ilor, a" oamenilor de arta, a permis sa se

acumuleze imense valori spirituale. ~i n ciuda moralei ~i eticii
proletare, acestea au jucat un roi imens n dezvo1tarea
societa!ii ~i a ntregii omeniri. Cand sistemul socialist s-a
destramat, tendin\<!de a apara postulatele spirituale a trecut la
curente religioase, mai cu seama la mahomedanism. lata de ce
observam n lume 0 asemenea activizare a islamismului.
Ce reprezinta Rusia n ziua de azi? Rusia este un stat n
care nu exista postulate materiale ~i spirituale. Cele vechi au
fost distruse ~i altele noi nu s-au creat. Constitu!ia care este
astazi n vigoare con!ine pur ~i simplu 0 enumerare mecanica a
unor principii abstracte. Deci, este pur ~i simplu ireal sa ne
bazm pe stabilitatea legilor.
Daca se vor aduna din nou func!ionarii care conduc tara ~i
elaboreaza 0 noua Constitu!ie, aceasta va constitui 0 noua
plastografie. Gandirea omului care traie~te mult timp rara
legaturi inverse, devine paguboasa. n elaborarea Constitu!iei
~i dezvoltarea acesteia trebuie sa participe masele largi de
oameni, spirituale ~i religioase ~i conducatorii !arii. Unificarea
Rusiei numai pe baza na!ionala sau religioasa este impvsibila.
Sunt prea multe na!ionalita!i ~i religii. nseamna ca aceasta
trebuie sa fie 0 concep!ie filozofica ~i religioasa ndreptata pe
sprijinul ~i dezvoltarea bazei spirituale ~i etice a omului. n
acest proces trebuie sa fie atrase ~i presa ~i televiziunea.
Cu cat mai repede percepem acest lucru, cu atat mai mult
indignarea, furia ~i nemultumirea noastra se vor transforma n
actiuni
. concrete care sa schimbe n mod real acea situatie
.
catastrofala n care se afla azi Rusia ~i n care poate cdea
ntreaga omenire.

.'

411

+:::::

/~I

CI E..:..; i:i.
a::::::I~:::

c::u

...

permita

stat mai mult dect slab. Ea a pierdut

trebuie

n primul

respectul

pe plan

mondial. ncrederea n stat a pierdut-o ~i poporul. n prezent,

de fapt, are loc na~terea unui nou stat. Pe de 0 parte aceasta
este n stare de deplina jefuire ~i destramare, iar pe de alta
parte drumul pe care nainte statele le~au parcurs n mai multe

secole, Rusia I parcurge azi n c(iva ani. Cu ct mai pu(ina

spontaneitate

va fi n acest proces, cu att mai repede ~i Tara

traumatisme va avea loc acesta. Cnd a nceput perestroica,

frna principala, a~a cum s-a adeverit, a co"stituit-o factorul
uman. Din punct de vedere psihologic,
oamenii nu au fost
"pregati(i pentru schimbari. nsa problemele Rusiei actu;de su nt
legate n primul rnd nu de economic
~i politic, ci de
mo~tenirea concep(iilor comuniste, cnd oamenii se rugau
pentru viitorul luminos, pentru idealuri, morala ~i etica.

Statul este

Actualul stat se comporta de asemenea Tara principii

Tara
morala, dar ncearca sa puna ordine n sufletele ceta(enilor~i sai.

economica~i politica de ctre un aIt stat. Exista legi normale ~i

0 constitu(ie gndita. ntr-un stat puternic, legile care pedepsesc lucreaza Tara gre~. Dar principalul accent nu se pune pe
legislativ

~i a organismului. Daca statul nu are 0 concep(ie despre lume,

morala ~i ideologie, atunci orice masura economica ~i politica
0 sa duca la 0 mbunata(ire temporara. Astazi, Rusia este un

indiferent de func(ia pe care 0 de(ine. Un astfel de stat nu mai

tinde deja spre destramare, spre despotism sau spre subjugarea

Sistemul

adica trebuie sa

valorilor. Deci, ajungem din nou la baza energetica a statului

jecmanit la toate nivelele ~i mai cu seama la nivel superior.

Statul mijlociu poate pedepsi pe oricine care ncalca legile,

acestea.

sa apara infrac(iunea,

prevenirii, este necesara dezvoltarea culturii, iar copiii trebuie

sa fie educa(i, pentru ca sa perceapa sistemul adevarat al

educarea caracterului sau. Sistemul corect al valorilor duce la

dezvoltare ~i la posibilitatea de supravie(uire.
La baza
oricarui stat contemporan se afla Dreptul Roman.
Dar legilor
Roma
antica s-a destramat avnd 0 baza legislativii
imensa, tocmai
pentru faptul ca ideologia ei a permis
cum
exista trei tipuri de conducatori de stat sclavagismul.
exista ~i trei A~a
ti;:>uri
de
state. ntr~un stat slab, legile nu sunt respectate.

posibilitatea

ac(ioneze pentru prevenirea acestora. Pentru a elimina terenul

de infrac(iuni, n afara de legi, care ac(ioneaza n vederea

Se poate trece de la ideea tratarii la ideea profilaxiei,

n(elegnd faptul ca modul sanatos de via(a poate economisi
multa forta pentru vindecare sau, n general, evitarea bolii. La
urma urmei, omul trebuie sa ajunga la concluzia ca principalul
izvor de sanatate I constituie 0 concep(ie justa despre lume ~i

La baza economiei ~i politicii se situeaza stratul informa(ional-energetic, psihologia poporului. Adica totalitatea tradi(iilor religioase ~i culturale.

rnd sa nu

412
413
j

---=~
==-==-

r-

nave~te ~i moare.
Se poate trata organismul cu pastile atunci cnd boala a
avansat, nsa boala nu se mai vindeca de tot. Se poate ncerca
sa depistam primele simptome ale bolii ~i atunci vindecarea
are loc mai u~or ~i mai repede.

.Hllil

~~t..',~

Eu sunt un diletant n ceea ce prive~te

nsemnatatea
politicului ~i economicului
~i nu pot sa judec
detaliile.
Dar
Universul este construit dupa un principiu unic ~i
orice societate este de asemenea un organism care se dezvolta, se mbol-

<
f-

)
1

H9LZ
~

-ol...&

La nivelul energetic, Rusia arata minunat. Poporul rus a

trecut periodic prin prabu~irea materiala ~i spirituala. Astfel,
poporul este gata n prezent sa perceapa altfel lumea,
eliminnd stereotipurile din trecut. De fapt, toate insuccesele
actuate din economie ~i politica contribuie la formarea
conceptiei noi despre lume. Cnd un medicament nu ajuta,
atunci boala se agraveaza, iar omul ntelege n mod intuitiv ca
fiira schimbari proprii profunde el nu va supravietui. Omul
devine mai blnd ~i mai bun, ~i schimba conceptia n mai
bine, nu cauta vinovati ~i nu se razbuna. ~i da seama ca bolile
~i problemele sunt ascunse n el, n caracterul ~i conceptia sa
incorecte. ~i apare minunea. Omul se nsanato~e~te. Cu putin
timp n urma, Rusia se ruga pentru 0 idee. Acest lucru a
condus-o ctre falimentul spiritual ~i material. n ultimii zece
ani Rusia a ncercat sa se roage pentru bunatatea materiala ~i
acest lucru a condus-o tot ctre un faliment, n special
spiritual.
ntr-un timp scurt, Rusia a parcurs drumul parcurs ~i de
Orient ~i de Occident. Acum se formeazii acea concept;e care
va permite unificarea tendintelor contradictorii, ref1ectarea
acestora n constitutie ~i legi ~i crearea unei economii ~i politici noi. Atunci vom putea vorbi nu numai despre supravietuirea Rusiei, ci ~i despre nllorirea acesteia.
Unul din mijloacele puternice ale schimbarii caracterului
propriu nseamna sa-ti respecti cuvntl. Cu ct mai blnd ~i
mai cu sullet i apreciem pe ceilalti oameni ~i pe sine, cu att
mai mult ne lecuim n felul acesta. Expresiile tari, dure,
categorice ~i dispretuitoare contin n sinea lor samnta mbolnavirilor ulterioare.
414

,..

--

..........

')e

'1

Nu ~tiu daca am nteles bine: supararea trebuie sa 0

prive~ti ca pe 0 ncercare ~i atunci este mai u~or sa 0
depa~e~ti?

,
Este corect, dar acesta este numai primul pas. La nceput
apare supararea pe care nu 0 putem depa~i. Apoi ncercarea pe
care putem ~i trebuie s-o depa~im. Pe urma exista un mijloc:
adica posibilitatea de a lucra asupra propriei persoane ~i de a
ne putea schimba. Dupa aceea intervine ajutorul acordat de
Dumnezeu pentru a amplifica dragostea n sullet.

.'
')e

Cum explicati moartea unui numar att de mare de

oameni n timpul razboiului?
.

Daca imunitatea omului sliibe~te, atunci condi!iile n care

organismul s-a sim!it confortabil pot deveni un izvor de
mbolnavire. Daca imunitatea scade la nivelul ntregii omeniri,
atunci oamenii care nante au trit normal, ~i pierd capacitatea de a mai trai. A~a se explica cataclismele,
epidemiile.

razboaiele,

n anii '30 din secolul trecut, adica la zece an; de la

nceperea celui de-al doilea razboi mondial, nivelul sistemului
de imunitate al omenirii a nceput sa scada brusc. n ultimii
ctiva ani are loc 0 asemeneascdere, cam cu 2-3 ori mai mare
dect naintea celui de-al doilea razboi mondial. Judecnd

il

415

cu
H911

'<n

dupa toate acestea, nu este exclusa apari\ia unor anumite

probleme n anii urmatori. Dar exista 0 speran\ii pentru
optimi~ti.
Eu am cornpus ntr-un fel ni~te grafice ~i a reie~it ca dupa
1970 a nceput nrauta\irea brusca a energeticii ntregii omenirii, iar n anii 1996-97 trebuiau sa aiba loc nceputurile destramarii. Dar ncepnd cu anii '90, graficul a nceput sa se
schimbe. Cu toate ca energia este n scadere, energetica omenirii a inceput sa se mbuntteascceea ce va permite
supravie\uirea ~i depa~irea multor probleme. Am impresia ca
cineva, acolo sus, se amesteca. Astfel, multe previziuni n
legatura cu primul grafic legat de anii '90, nu se adeveresc.
Apropo, iata un fapt interesant. La sfr~itul anului 1997 am
fost la Miami ~i rn-am ntlnit cu un grup de oameni care se
ocupa de ocultism ~i de extrasenzoria\. Cu 0 luna nainte ei
s-au aflat n Brazilia.
- $ti\i ceva, a spus una dintre femei, se considera ca cei
mai puternici magi din lume traiesc tocmp.i n Brazilia. Am
luat legatura cu magul ~ef ~i el ne-a spus ca ncepnd cu anii
'90 n planul subtil au nceput schimbari puternice n ntreaga
omenire. ~i acum omenirea nu va pieri.

...

--."...

.......

ci ~i asupra celor spirituale. Ultimele experien\e rn-au condus

la urmatoarele concluzii. Sufletul se hrane~te mereu cu iubire.
Fara aceasta nu pot supravie\ui nici structurile spirituale ~i nici
cele fizice. Asta nseamna ca periodic, primim nauntrul nostru
, f

portii de iubire de la Dumnezeu.

n acea clipa trebuie sa ne

debarasam de uman. Cu cat noi ne concentram ~i traim numai

cu umanul, cu att mai greu ne este sa primim divinu\. Acum,
deci, fraza lui Christos 0 percep toc mai astfe\.

Cum putem constata daca

adevarat sau doar se preface?

~
femeia

ne iube~te cu
"

Nu trebuie sa consta\i, ntruct tot nu yeti putea sa face\i

acest lucru. Apoi, nu este vorba de femeie, ci de dumneavoastra.

!
~

Daca va ruga\i pentru ea, ncepe sa se joace cu dumneavoastra.

Daca va uita\i la ea de sus, cu ngamfare, ea va ncepe sa va dea

'"

.,

cu picioru\. Astfel, sa ave\i mai pu\ine ganduri ~i preten\ii de la

femei ~i lucra\i mai mult asupra dumneavoastra.

~
Karma

Cum se poate explica fraza lui 'Christos: "Nu numai cu

paine se hriine~te omul, ci ~i cu cuvautul Domnului"?
nainte, eu am n\eles aceastii fraza n felul urmator: omul
trebuie sa se gndeasca nu numai asupra lucrurilor materiale,

1",:;
,~

cui 0 mo~tene~te copilul: a mamei, sau a tatalui?

n medie karma mamei n raport de 60% ~i a tatiilui - de

40%. Daca nsa unul dintre parin\i ncepe sa se schimbe n
sens pozitiv, atunci copilul, n mod subcon~tient, ~i mare~te
orientarea spre acest parinte, cu sufletul deschis.
417

416

r--

-1

.=
et
QU

-+:::::

~!:h;jj.

i:Qf-of-o.E

~
Q:;

...:
u

=-B!!!!!
==:I11II::::I:

U9Ll

u.-"...
\'

~.

'ob

'fi'e

De ce ne ndragostirn totu~i de fernei sirnpatice ~i nu de

cele nspairnntatoare?
nchipuiti-va ca pentru a avea, sa spunem un milion de
dotari ~i pentru a supravietui, trebuie sa ai n suflet rezerve de
iubire. Pentru a avea 100 de milioane de dolari ~i a supravietui,
trebuie sa avem rezerve mult mai mari. Deci atunci cnd na
primim sume mari, n sufletut nostru se nfiripa ~i se mare~te
iubirea, ceea ce ne permite sa supravietuim. Cnd vedem un
om bogat, capabil, spiritual, frumos, noi, n launtrut nostru,
dorim sa ne comparam cu el ~i astfet are loc n interiorul
nostru izbucnirea dragostei. Noi consideram ca ne-am ndragostit de cineva. Adica a avut loc n mod obligatoriu cre~terea
iubirii. Dar mai departe, aceast cre~tere trebuie sa se transforme n divin atunci cnd banii, aptitudinite ~i frumusetea nu au
nici 0 importan(. Daca acest tucru nu se ntmpla, ncep sa
apara problemele. Poate cineva nu a nteles ceea ce am spus
eu. De aceea mai exptic odata. Iubirea de Dumnezeu na~te
iubirea de oameni. lubirea de oameni na~te morala ~i etica.
Morala ~i etica dau na~tere la spiritualitate ~i bunatate.
Spiritualitatea na~te frumusetea corpului fizic, a intelectului, a
capacitatilor, etc. Cu ct este mai frumoasa fata unei femei, cu
att mai mult a simtit ~i a mentinut n suflet un sentiment
putemic de iubire. Este natural c'a barbatului i vine sa se
ndragosteasca de 0 asemenea femeie.
Dar fata femeii poate fi frumoasa datorita energiei, iar
rezerva de spirituatitate ~i de iubire poate fi deja epuizata. n
418

1~.
I~.'
,.;
.

asemenea cazuri, iubirea trece repede ~i de 0 asemenea femeie

ne plictisim repede. Se ntmpla ~i invers, barbatul care s-a
ndragostit de 0 femeie urta cu 0 mare rezerva de dragoste ~i
bunatate

n suflet 0 sa 0 iubeasca

amintim

ce se petrece

~i mai departe.

la noi la estrada.

nainte

Sa ne

cntare(ut

trebuia sa aiba un glas minunat, ceea ce constituia 0 conditie

esentiala. n prezent a aparut moda cntaretilor Tara vo~e
deoarece ei se deosebesc de tot ce a fost.
0 femeie care nu este frumoasa este orientata mai mult spre
dragoste ~i bunatate n suflet n comparatie cu cele frumoase
care depind deosebit de mult de nTati~area exterioara,

care le

deformeaza caracterul ~i le face nefericite. ~i iata de unde a

aparut proverbul: "Sa nu te na~ti frumos, ci sa te na~ti fericit".

'fi'e

Sa te raportezi la lurne rara pretentii nsearnna sa te

raportezi la ea echilibrat, lini~tit sau cu bucurie?
Cu bucurie, binenteles. Cu ct noi vedem mai muit divinul
n toate cele ce ne nconjoara, cu att mai u~or este sa privim
lumea cu iubire ~i bucurie.

'fi'e

Cum sa ocrotirn copilul de bolile ~i nefericirile viitoare?

Orice eveniment care are loc la nivelul real se repeta de
nenumarate ori n plan subtil.
419

,.

--:j:::::::-

Ou

CI E,..:...; i:i.

~r-::~.
~-:;;,...,..,...;o

_J

a9a:
".

lata de ce situa(ia ac!'!lala neplacuta a dumneavoastra, sau

ofensa nemeritata sau, pur ~i simplu proasta dispozi(ie, toate
acestea pot sa vina u~or din viitor. Cu cat ne descurcam mai
mult in prezent cu evenimente!e negative, cu atat mai mult le
facem inofensive in viitor. Lasand sa treaca prin noi ~i
purificand valurile evenimentelor viitoare neplacute, noi
ajutam ~i salvam copiii no~tri de neplaceri ~i boli viitoare.
Daca la dUlllneavoastra a aparut brusc sentimentul fricii sau
puternice pareri de rau sau 0 decep(ie neplacuta toate acestea
pot sa nu fie legate de dumneavoastra ci de copii dumneavoastra Cu cat dumneavoastra nu va lasa(i cople~i(i de
aselllenea sentilllente ~i ncepe(i sa va ruga(i ~i sa le depa~i(i,
cu atM mai mult dumneavoastra va ve(i salva nu numai pe sine
ci ~i pe urma~i.
'::\>0

!.

--"..Al doi/ea exemplu:

Acum patru luni a venit la mine n audien(a 0 femeie
tanara. Copilului ei i s-a pus un diagnostic: autism. Eu am vrut
sa-i spun cinstit ca aceasta boala nu este vindecabila; ~i ca
exista prea purine ~anse sa 0 pot ajuta. Se poate spera numai sa
aiba loc 0 anumita ameliorare. Apoi rn-am gandit: de ce sa-i
spun a~a ceva? Acest lucru 0 s-o mpiedice ~i pe ea ~i pe mine.
Cand apelezi la Dumnezeu, orice obstacol poate fi depa~it.
Nu demult ea a venit din nou la mine.
- 0 sa va po veste sc tot ceea ce s-a intamplat cu mine, a
spus ea. - De obicei, dupa audien(a dumneavoastra omului i
apare n suflet sentimentul

fericirii, ~i cel de a zbura. Eu am

plecat "verde la fa(a", ntr-o stare ngrozitoare ~i transformarile

au durat destul de mult. Am ncercat sa ma rog, dar aceasta n-a

"

avut nici un ecou n sufletu! meu ~i timp de 0 luna eu rn-am

rugat monoton ~i cu resemnare, a~a CUIn mi-a!i spus.

A~ fi dorit sa va prezint doua exemple in legatura cu

felul in care lucreaza oamenii asupra propriilor persoane.

"Principalul este sa pastram iubirea fa(a de Dumnezeu indiferent ce s-a ntamplat ~i sa nu nvinuim pe nimeni niciodata.
nva(am ca n toate sa vedem voin(a divina, nvaiam sa nu

Primul exemplu:

0 femeie a venit la mine n audien(a, avand probleme cu

fiica ei.
Dupa 0 luna a povestit cu indignare prietenei el
urmatoarele:

................~

c""=
5:
<r::
u

omoram iubirea cand umanul se prabu~e~te, nva(am sa pastram iubirea cand am pierdut tot ce aveam. Sa nva(am sa
traim prin iubire." ~i astfel eu rn-am rugat, dar nu a survenit
nici 0 schimbare. ~ti(i cand au nceput sa apara schimbarile?
Tocmai atunci cand eu m-am resemnat n totalitate ca copi!ul
~~:
{

- n luna aceasta atata rn-am rugat, ncat fiica mea trebuia

sa devina 0 s!anta. ~i totu~i, nu vad ca ~i nainte nici un
rezultat.

meu este autist ~i rn-am rugat ara sa mai sper ~i ara sa mai
contez pe ceva. Dupa aceasta copilul a nceput sa se schimbe.
Apoi, dupa doua luni, rn-am dus la doctorul care a retras
diagnosticul

de "autism". Au trecut nca doua luni. Doctorul a

420
421
1,

~,

._~
'"\.,

examinat din nou copilul ~i a spus ca nu exista nici un semn

complet
privind ncetinirea dezvoltarii, adicii. copi lui este
sanatos.
rugam nu
- lat ca ma adresez din nou cititorilor. Noi ne
pentru ca sa primim mai mul!i bani, mai multa saniitate ~i
fericire. Noi ne rugam ca sa ne debarasam ~i sa ncetiim sa
depindem de fericirea umana, adica noi ne rugiim sii devenim

NCHEIERE

1.

ferici!i cu adevarat.

La multe ntrebari care mi s-au pus nu am putut sa raspund

n ace~sta carte. Eu am raspuns n primul rand la acele
ntrebari care ne intereseaza pe fiecare dintre noi. n cazul n
care se va acumula 0 cantitate mare de ntrebari interesante, eu
voi raspunde la ele n cartea urmatoare. n prezent posed destule informa!ii pentru a scrie 0 a ~asea carte. Nu am vrut sa
amestec cartea a V-a cu cea de-a VI-a. Apoi am n!eles ca
tradez principiile mele. Cand scriu 0 carte, eu trebuie sa prezint n ea acele informa!ii pe care le posed pana la acea zi.
Partea teoretica nu a fost nsa cuprinsa, ntrucat volJmul cartii
nu a permis acest lucru.
Eu am n!eles de curand ca volumele mele anterioare
reflect numai doua straturi ale valorilor umane, adica nive lui
corpului ~i nivelul spiritului. Toate acestea pe care noi le numim valori umane trec chiar prin omoDar, omul nu este numai
corp ci ~i spirit ~i suflet ~i alte componente. Pentru a nu
depinde de orice valori, trebuie sa trecem prin acel ata~ament
fa! de corp, spirit ~i suflet, care compun nsu~i omul, ndepartandu-ne tot mai mult de uman ~iapropiindu-ne de divin.
423
'[

"

-H9LZ

c-."

__'.'t..~.

Ca cezultat a zeci ~i sute de nceccaci se elimina tceptat

dicec(iile gce~ite ~i astfel se na~te nlelegecea referitoare la ce
este chiar omul ~i cum anume se na~t.,.divinul din uman,
Eu sper ca aceasta informalie a voi putea prezenta n
cartea urmtoare.

CU RESPECT FAT DE CITITORI

~~

Auront!

,"GH. ASACHI"

~-

,,'C'

-'

10 octomhrie

1998

l
DIN

PARTEA

AUTORULUI

n mod oficial declar ca de mine S,N,Lazarev sunt

scrise numai cinci carti ~i anume:
Diagnosticarea Karmei, carte a L (Sistemul autoreglarii
cmpurilor), cartea a II-a (Kanna Pum), Diagnosticarea
Karmei, cartea a III-a, "Iubirea" cartea a IV-a - "Privire
n viitor" ~i edi!ia actuala,
Pentru Romnia ~i RepubIka Moldova toate drepturile su nt rezervate s.e. Rovimed Trading S.R.L.
prin Editura Dharana iar optiunea de a cumpara
cartile editate pirat de aite edituri, care ncalca prin
aceasta principiiie expuse n lucrarile mele, va
apartine.

NOTA

.'

EDITORULUI

Ca11ea aparuta sub denumirea "Karma" de S,N,

Lazarev este 0 edi\ie pirat, incompletii, a volumului
"Sistemul autoreglarii cmpurilor"
editat de Editura
Dharana,