Baza stiintei nursingului

Nursingul este o tanara disciplina stiintifica. Scopul acestei stiinte este individualizarea,
umanizarea ingrijirilor acordate de asistenta medicala, persoanelor bolnave sau sanatoase.
Ca disciplina stiintifica are 3 trasaturi caracteristice:
1 Obiect de studiu reprezentat de omul bolnav sau sanatos ca parte integrata a unei
familii, comunitati, intreprindere, etc
2 teorie stiintifica a nevoilordeingrijire ale omului sanatos sau bolnav
3 metodologie proprie finalizata prin procesul de ingrijire
Prin obiectul sau de studiu, omul sanatos sau bolnav, nursingul utilizeaza cunostintele de
biologie, psihologie, etc.
Prima teorie stiintifica a nevoilor de ingrijire ale omului a fost facuta in 1950-1952 de virginia
henderson.
Procesul de ingrijire ca metodologie proprie a nursingului a fost conceputa in 1953( a fost
definit termenul de nursing).
Factorii asistentei:
1 DE NATURA INDEPENDENTA
2 DE NATURA DEPENDENTA
3 DE NATURA INTERDEPENDENTA
4 DE NATURA EDUCATIVA
1 Asistenta medicala asista pacientul temporar sau definitiv in:
-ingrijiri de confort atunci cand el nu-si poate satisface independent anumite fctii
-stabileste relatia de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii
-le transmite informatii, invataminte,sustine pacientul si il asculta
2 La indicatiile medicului plica metode de observare, de tratament si de readaptare; observa la
pacient modificari provocate de boala, sau tratament si le transmite doctorului;
3 Asistenta medicala colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul medical si participa la
actiuni interdisciplinare
4 Asistenta medicala face educatie pentru sanatate, aceasta functie presupune pe langa calitati
psihologice si abilitati pedagogice (sa asculte , sa fie convingatoare).Acest rol reiese atat din
relatia asistenta- pacient , cat si cu personalul din subordine, cu elevii participanti

CADRUL CONCEPTUAL AL TEORIEI VIRGINIEI HENDERSON

VIRGINIA HENDERSON s-a referit in lucrarile sale tocmai la ingrijirile de baza , oferind un
cadru conceptual
Fiinta umana, conceptia despre om
Individul este o entitate biopsihosociala formand un top indivizibil. El are necesitati
fundamentale, comune tuturor, cu manifestari specifice pe care si le satisface singur dc are
PUTEREA, VOINTA SI CUNOSTINTELE NECESARE.

Sanatatea este o stare de bine fizic, mental si social si nu consta numai in absenta bolii si a
infirmitatii; Sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satisfacute in mod autonom si nu se
limiteaza in absenta bolii.
Nursingul inseamna sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre
vindecare. Individul bolnav sau sanatos este considerat un tot complet, prezentand 14 nevoi
fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca. Nevoia fundamentala reprezinta necesitatea
vitala, esentiala fiintei umane pentru a-si asigura o stare de bine.
COMPONENTELE ESENTIALE
ale unui model conceptual sunt:
1 POSTULATELE
2 VALORILE
3 ELEMENTELE
1 POSTULATELE
-orice fiinta umana tinde spre independenta si si-o doreste;
-individul formeaza un tot caracterizat prin nevoi fundamentale;
-cand una din nevoi nu este satisfacuta individul nu este complet intreg, independent.
2. VALORILE
-asistenta poseda functii proprii
-asistenta preiadin rolul medicului si cedeaza din functii personalului necalificat
-societatea asteapta un serviciu din patea asistentei- serviciu executat numai de ea

3.ELEMENTELE -cele 6 elemente caredau sens vietii profesionale sunt:

1.SCOPUL PROFESIEI
-consta in a ajuta pacientul sa-si conserve, sau sa-si restabileasca independenta sa spre a-si
satisface nevoile prin el insusi, de a favoriza vindecarea si de a asista muribundul spre un
sfarsit demn;
2. OBIECTIVUL ACTULUI PROFESIONAL (BENEFICIARUL)
-persoana, sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea
3.ROLUL PROFESIEI
-in a ajuta persoana bolnava sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea indeplinind functiile
pe care le-ar fi indeplinit persoana respectiva daca ar fi avut forta, voita si cunoasterea delta
spirit-wreck
- asistenta medicala trebuie sa indeplineasc aceste functii, astfel incat bolnavul sa-si recastige
independenta cat mai curand posibil
4. SURSA DE DIFICULTATE

- dificultatile intalnite la pacient pentru care acesta nu-si poate satisface singur nevoile si ele
sunt cauzate de o lipsa de forta , vointa si de cunostinte.
5. INTERVENTIA APLICATA PERSOANEI
-initiativa proprie a asistentei medicale ce va fi orientata asupra sursei de dificultate in scopul
de a ccreste independenta persoanei
6. CONSECINTELE
-sunt rezultatele obtinute constand in :

Ameliorarea dependentei
Dobandirea independentei, care constituie si scopulplanului de ingrijire
PROCESUL DE NURSING

Prin procesul de nursing, asistenta medicala:

evalueaza starea de sanatate a pacientului

indentifica diagnostice de nursing
planificainterventia de nursing corespunzatoare
colaboreaza cu alti specialisti din domeniul de sanatate
implementeaza planul de ingrijire
evalueaza rezultatele

Etapele procesului de nursing

Sunt 5 etape ale procesuluide nursing:
I.
II.
III.
IV.
V.

APRECIEREA INITIALA
ANALIZA SITUATIEI SI STABILIREA DIAGNOSTICULUI
PLANIFICAREA
IMPLEMENTAREA
EVALUAREA

I.

APRECIEREA:

prima etapa a procesului de nursing si cuprinde:

Colectarea datelor (informatiilor)
Organizarea lor intr-o baza de data
Validarea datelor
Informatiile de catre nursa pot fi:
a) subiective
b) obiective
a. Sunt acele informatii pe care numai pacientul le poate oferi sicare nu pot fi descrise
sau verificate de altcineva. Acestea se mai nnumesc si SIMTOME.

Exp: durerea grata, ameteala, sentimentele, etc;

Cand colectam date sunbiective este important sa evaluam abilitatea pacientului de a
da informatii clare, varsta pacientului, conditia fizica si mentala, nivelul cultural si
spiritual, limbajul si deprinderile de comunicare;
intr-u cat simtomele sunt resimtite numai de catre pacient, nursa trebuie sa
consemneze cu exactitate aceste informatii, asa cum sunt oferite de catre acesta;
parerile, impresiile si interpretarile nursei nu trebuie incluse in consemnarea acestor
simtome;
consemnarea exacta a ceea ce spune pacientul are importanta pentru validarea datelor
si indentificarea problemelor.
b. Sunt acele date:
Observabile
Masurabile
Palpabile
Acestea se mai numesc si SEMNE
Aceste informatii pot fi verificate de catre o alta persoana si pot fi interpretabile dupa
anumite standarde;

Exp:

Aspectul si culoarea tegumentelor si mucoaselor accesibile vederii

Pozitia corpului si mersul
Tremuraturile mainilor
Semnele vitale (valorile functiilor vitale si vegetative).

SURSE DE INFORMATII
1.PACIENTUL este sursa primara de obtinere a informatiilor cu conditia ca acestasa fie
constient si cooperant.
Se presupune ca informatiile oferite de buna voie de pacient, nursei si celorlalti membrii ai
echipei de ingrijire sunt exacte si de incredere. Exista insa si situatii cand pacientii
distorsioneaza realitatea, ofera date gresite, sau o intelegere limitata a problemei lor de
sanatate (pacientii cu tulburari psihologice, copii). In acest caz asistenta medicala trebuie sa
caute surse alternative de informatii pentru completarea bazei de date.
2.FAMILIA SI PRIETENII pot oferi date suplimentare despre starea de sanatate a
acestuia in cazul in care pacientul este inconstient si necooperant.
3.FOAIA DE OBSERVATIE a pacientului este o sursa de informatii actuale si din
trecut.Aici gasim date personale (varsta, ocupatia, asigurarea de sanatate, istoricul medical,
rezultatele examenului de laborator) si alte teste diagnostice, precum si consultatii
interdisciplinare, protocoale, operatorii, etc.
4.ALTI MEMBRII AI ECHIPEI DE INGRIJIRE.Interactiunea cu membrii echipei de
ingrijire (medici, asistenti, fizioterapeuti, dieticieni, etc)poate avea loc in mod oficial in
timpul rapoartelor de garda, sau neoficial ori de cate ori este nevoie.
METODE DE OBTINERE A DATELOR
1. Observatia
2. Interviul

3. Examinarea fizica
Prin simtul auzului
1.Observatia

presupune cunostinte teoretice legate de aspecte :

Anatomofiziologice
Psihocomportamentale
Socioculturale ale pacientului.
Presupune o capacitate intelectuala deosebita de a sesiza prin intermediul simturilor diferite
detalii
Este un proces mintal activ
Se bazeaza pe subiectivitatea celui care observa, ceea ce determina marea sa fragilitate, de
aceea in atentia asistentei medicale trebuie sa fie diminuarea subiectivitatii (prin etapele
inteligentei)
Poate fi nemijlocita , cand asistenta se loveste de organele de simt :
1. Auzul
2. Vederea
3. Atingerea
4. Mirosul
1.Auzul: prin simtul auzului ne parvin cuvintele, gemetele, zgomotele, vaicarelile emise de
pacient.
2.Vederea ne aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice unei persoane:
fizionomia, privirea, comportamentul. Ea ne influenteaza de asemenea asupra anumitor
semne si simtome care traduc o nevoie nesatisfacuta, o problema de sanatate (fata trista,
icter, eruptii, etc)
3.Atingerea: joaca rol important la examenul fizic, sau la palparea anumitor parti ale corpului,
permitand cunoasterea ..(induratie, caldura membrelor, etc)
4.Mirosul: Permite remarcarea uni miros revelant pentru gradul de curatenia a l pacientului,
sau un proces patologic, in cazul infectarii unei plagi care degaja un miros urat, sau prezenta
unei halene la un pacient diabetic in acidoza.
2.Interviul:
Cea mai uzuala metoda de obtinere a datelor, atunci cand pacientul este constient si
cooperant;
Prin interviu se obtin date despre:

istoricul bolii
despre factorii de risc
problemele pacientului
stilul de viata
schimbarile aparute in starea sa de sanatate
Reprezinta: intrevederea; dialogul; discutia cu pacientul.
Forma speciala de interactiune verbala, care se desfasoara in intimitate intre asistenta si
pacient.

In derularea interviului asistenta trebuie sa tina cont de anumiti factori importanti:

alegerea momentului oportun pentru pacient;

respectarea orei de masa, a momentului de oboseala si de repaus si a perioadelor cand
pacientul se simte foarte suferind;
asistenta trebuie sa-si organizeze astfel munca incat sa prevada un timp suficient de lung
pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau;
asistenta trebuie deasemenea sa creeze conditii tinand cont de intimitatea la care pacientul
are drept si de confortul pacientului.
Interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficienta,clara.

Interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care sa reflecte:

atitudinea de accept
capacitatea de ascultare
atitudinea de respect
capacitatea de empatie
Asistenta demonstreaza acest comportament prin:

mentinerea unui contact vizual;

expresia senina a fetei; surazatoare (dupa caz);
printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedeste pacientului dorinta de a-l asculta si a-i
usura urmarirea interviului;
intrebarile sa fie scurte, o singura intrebare odata. Mai multe intrebari deodata pot crea
confuzie pacientului;
sa se lase timp suficient pentru a raspunde;
sa se explice pacientului ca informatiile sunt necesarepentru planificareaunor ingrijiri
potrivit dorintelor sale,astfel incat spitalizarea sa fie mai suportabila.

3.Examinarea fizica consta in:

cantarire
masurarea semnelor vitale
observarea tegumentelor si mucoaselor

TEHNICI DE EXAMINARE
1.
2.
3.

INSPECTIA
PALPAREA
ASCULTAREA

1.INSPECTIA este cea mai importanata metoda de examinare a asistentei medicale.

Prin metoda observarii, pacientul este controlat atent in toate regiunile corpului.
2.PALPAREA poate aduce informatii valoroase;
Se palpeaza acele regiuni care sunt suspectate de o prezenta modificare;
Pot fi indentificate zone indurate, tumefiate (umflate), dureroase, etc

3.ASCULTAREA. Percutia si ascultatia sunt tehnici folosite de catre medici, dar uneori pot
oferi informatiisi in procesul de nursing.
Exemple:

II.

Percutia pe abdomen poate indica o crestere a unui organ, sau poate genera anumite zone
care indica balonari, meteorism;
Ascultatia poate oferi date cu privire la ralurile bronsice, sau la zgomotele cardiace.

ANALIZA SITUATIEI SI STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING

Pornind de la un numar cert de informatii, asistenta medicala analizeaza datele, referitoare la

starea de sanatate:

Elaboreaza ipoteze
Verifica ipotezele puse
Retine acele date carese dovedesc pertinente pentru relizarea unei judecati clinice care sa
defineasca starea de sanatate a persoanei.
ETAPELE ANALIZEI SITUATIEI sunt:

Regruparea datelor
Analizarea datelor
Emitere unei ipoteze de diagnostic
Datele ce vor fi regrupate sunt selectate din 3 surse:

1) Documente existente
a) Foaia de observatie
b) Biletul de trimitere
c) Biletul de transfer
d) Scrisoarea de recomandare
2) Ansamblul informatiilor colectate de asistenta medicala in timpul interviului
3) Ansamblul informatiilor colectate de asistenta medicala prin examenul clinic
Pentru a crea un ansamblu pertinent de date despre situatia in care se afla pacientul, asistenta
medicala va selecta un model conceptual care va avea rol de ghid metodologic;
Modelul conceptual selectat indeplineste urmatoarele roluri:

Permit regruparea datelor

Ofera o structura care ghideaza si faciliteaza organizarea initiala a datelor.

Modelele conceptuale cele mai utilizate sunt:

Modelul conceptual al virginiei henderson bazat pe cele 14 nevoi fundamentale

Modelul conceptual a lui Marjory Gordon, bazat pe explorarea celor 11 sisteme
functionale ale starii de sanatate

Diagnosticul de nursing reprezinta enuntul unei judecati clinice referitor la reactiile sau
raspunsurile pacientului la problemele de sanatate actuale, sau potentiale.
Diagnosticile de nursing pot fi:

Diagnostic actual, cand manifestarile de dependenta de sanatate sunt prezente ,

observabile; semnele si simtomele sunt validate, iar cauza este indentificate (EXP:
alimentatie neadecvata prin deficit datorita starii depresive)
Diagnostic potential,cand o problema poate surveni daca nu se previne, iar factorii de risc
sunt prezenti (EXP: alterarea integritatii pielii datorita imobilitatii)
Diagnosticul de nursing se pune pe formula: PES
P=problema
E=etimologia, cauza
S=semne si simtome

Diagnosticul de nursing nu trebuie confundat cu diagnosticul medical (descrie o

conditie fizico- patologica, care necesita adesea medicatie, operatie sau alte terapii
interventionale).
Diagnosticul medical nu variaza de la un pacient la altul( se exprima prin coduri).
Diagnosticul de nursing descrie efectele simtomelor si patologieie asupra vietii si activitatii
pacientului.
Diagnosticul de nursing este mult mai descriptiv decat diagnosticul medical si poate fi
aplicat in mai multe tipuri de patologie(EXP:Alterarea imaginii de sine se intalneste si la
pacientul cu amputatie, dar si la pacientul cu hemiplegie).
O eroare frecventa a asintentelor medicale este enumerarea tuturor problemelor
pacientului ca diagnostic de nursing.
Exista 2 tipuri de erori:
1) EROARE DE COMITERE
2) EROARE DE OMITERE
1. apare atunci cand se punprea multe diagnostice unui pacient, sau cand se diagnosticheaza
probleme inexistente (EXP: un pacient care are are scaun odata la 2 zile I se pune
diagnostic de constipatie, cand defapt acest lucru poate fi normal pentru acel pacient. Dc
s-ar fi cules date despre obiceiurile pacientului s-ar fi descoperit acest aspect si
diagnosticul nu ar mai fi fost pus).
2.apare atucicand nu se indentifica probleme de sanatate, fie datorita unei aprecieri gresite,
fie lipsei de informatii.

III.

PLANIFICAREA

Dupa formularea diagnnosticului de nursing, asistenta medicala elaboreaza un plan de

actiune care sa influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei, si sa reduca problema
de dependenta.
Planificarea ingrijirilor inseamna :

Stabilirea unui plan de interventie

Prevederea etapelor; a mijloacelor de desfasurare; a precautilor care trebuie luate

Planificarea implica:

Stabilirea momentului planificarii

Stabilirea prioritatilor de ingrijire
Indentificarea obiectivelor si a rezultatelor ce vor fi obtinute
Selectarea interventiilor de nursing.
Planificarea are loc de mai multe ori pe parcursul ingrijirilor.

Planificarea initiala are loc cand pacientul intra pentru prima oara in unitatea de
ingrijire.
Planificarea continua reflecta interactiunile continue, sau la diferite intervale de timp
intre pacient si asistenta medicala, in timpul internariisau la domiciliu.
Intr-o unitate spitaliceasca, asistenta schimba sau adauga interventii intr-un plan de ingrijire,in
timpul fiecarei ture si in fiecare zi de spitalizare a pacientului.
Planificarea finala le externare se face la iesirea din spital, sau la centru de inngrijire si la
finalizarea ingrijirii la domiciliu.
Planul de externare include indrumari si sfaturi necesare pacientului pentru ingrijirea la
domiciliu si pentru recuperare.
In ce priveste stabilirea prioritatilor, asistenta medicala trebuie sa selecteze acele
diagnostice de nursing care sunt prioritare si care necesita interventie imediata.
O teorie utilizata in stabilirea prioritatilor este piramida lui Abraham Maslow, cu nivelele
fiziologice , de siguranta, de dragostesi apartenenta, stima de sine.
Nevoile de la baza piramidei (nevoile de subzistenta), trebuie satisfacute inainte de a trece la
alte nevoi din ierarhie.
Planul de interventie tine cont si de prescriptiile medicului. El cuprinde 2 componente:
1) Obiectivul de ingrijire
2) Interventiile

Planul de interventie permite asistentei sa judece urgentele si importanta problemelor de

dependenta,putand astfel sa decida prioritatile pe care trebuie sa le respecte in cursul unei zile
de munca.
Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: descrierea unui component pe care il
asteptam de la pacient, un rezultat pe care il obtinem in urma interventiei.
IV.

IMPLEMENTAREA

Scopul acestei etape este sa asiste pacientii in obtinerea obiectivelor propuse,legate de

restabilirea sanatatii, prevenirea bolilor, promovarea starii de bine si facilitarea adaptarii la o
stare de sanatate precara.
Implementarea este realizata de catre asistenta medicala impreuna cu pacientul si cu alti
profesionisti din domeniul sanatatii.
Implementarea planului de nursing sunt folosite 3 tipuri de actiuni:
1) Actiuni de nursing independente
Sunt actiuni pe care asistenta medicala le efectueaza ,bazate pe cunoastere si
abilitati de nursing, si acre pot fi initiate fara supravegherea directa a altor
specialisti;
Actiunile sunt determinate de diagnosticul de nursing, iar asistenta medicala
raspunde din punct de vedere legal de implementarea corecta a acestora.
2) Actiuni de nursing dependente
Sunt actiuni delgate asistentei medicale de catre medic, sau alti specialisti (exp:
fizico-chineto terapeuti)
Ele sunt in concordanta cu rutinele serv. Si cu recomandarile primite;;
Sunt legate de administrarea medicamentelor, pregatirea bolnavului pentru
investigatii sau pentru investigatii.
3) Actiunile de nursing interdependente sau colaborative
Sunt actiuni efectuate cu alti membrii ai echipei de ingrijire
Etapele implementarii sunt:
1. Pregatirea implementarii prin:
Familiarizarea planului de nursing, citind fisa pacientului si comunicand cu alti
membrii ai echipei;

Indentificarea cunostintelor si aptitudinilor necesare pentru implementarea

planului
Pregatirea pacientului prin oferirea de informatii despre plan si prin asigurarea
intimitatii si securitatii fizice;
Pregatirea spatiului (conditiile de microclimat,materiale, echipamente, etc)
2. Implementarea propriu zisa consta in:
Aplicarea practica a interventiilor scrise
Implementarea se face individualizat, tinandu-se seama de aspectele fizopsihologice si spirituale ale fiecarui pacient si de obiectivul planului de ingrijire

Implementare eficienta a ingrijirii presupune:

Abilitati intelectuale
Gandire critica
Capacitate de a lua decizii
Creativitate
Abilitati interpersonale
Comunicare
Ascultare activa
Educarea pacientului
Oferirea de sprijin
Abilitati tehnice
Efectuarea procedurilor de nursing,a tehnicilor de investigare si
supraveghere a bolnavului
Colectarea datelor in timpul implementarii, pentru a indentifica schimbarile
din starea fizica, psihica si spirituala a pacientului, ca urmare a actiunii de
nursing
3. Inregistrarea progreselor realizate de pacient in timpul implementarii actiunilor de
nursing
Datele se inregistreaza de fiecare asistenta de tura, sub semnatura.

V.

EVALUAREA

Etapa finala a procesului de nursing si se desfasoara continuu pe parcursul inigrijirii

pacientului.
Evaluarea are loc de fiecare data cand asistenta interactioneaza cu pacientul.
Evaluarea poate fi facuta in timpul fiecarei etapa a procesului de nursing si la sf
acestuia, pentru a verifica daca obiectivele indentificarii din planul de ingrijire au fost
indeplinite.
Obiectivele pot fi indeplinite:

Complete (pacientul areactionat asa cum ne asteptam)

Partiale (au fost indeplinite numai obiectivele pe termen scurt, nu si cele pe termen
lung)
Neindeplinite (dc obiectivele sunt indeplinite partial, sau deloc, asistenta trebuie sa
colecteze date pentru a stabili ce s-a intamplat)

Cauzele pot fi:

Insuficienta culegere de date

Plan de ingrijire incomplet
Atitudini necooperante asistenata- pacient
Lipsa resurselor din sistemul sanitar
Greseli in implementarea planului

Planul de ingrijire este modificat atunci cand obiectivele nu au fost indeplinite si starea
pacientului nu s-a modificat. In acest caztoate fazele procesului de ingrijirevor fi revizuite,
incepand cu colectarea de noi date si terminand cu impllementarea actiunilor care trebuie sa
reflecte criteriilor corespunzatoare noilor obiective.
NEVOIA DE A RESPIRA
Respiratia reprezinta necesitatea fiintei umane de a capta oxigen din mediul
inconjurator necesar proceselor de oxidare din organism si de a elimina bioxidul de carbon
din arderile celulare.
Respiratia este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschiulor
respiratori si de functiile lor eficiente.
A.VENTILATIA
=patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamani si eliminarea aerului incarcat cu CO2.
-are 2 timpi:

Inspiratia
Expiratia

-este influentata de:

Permeabilitatea cailor expiratorii

Concentratia oxigenului in aerul expirat
Maturitatea centrului expirator bulbar
Expansiunea cutiei toracice

B. EXPANSIUNEA GAZELOR
=procesul prin care oxigenul trece din alveolele pulmonare in capilarele perialveolare si CO2
trece din capilare in alveole
-este influentata de:

Diferenta de presiune a oxigenului in aerul alveolar

Diferenta de concentratie de O2 din sange
Starea pereteluin alveolar

C. ETAPA CIRCULATORIE
=consta in conducerea O2 din vasele arteriale la tesuturi si a CO2 adus de la tesuturi prin
vasele venoase la plamani pentru a se elimina;
-este influentata de:

Cantitatea de hemoglobina din sange

Debitul cardiac

D. ETAPA TISULARA
= schimbul de gaze dintre sange si tesuturi, cu ajutorul unui sistem enzimatic complex
-sangele cedeaza O2 si primeste CO2 de la celula
FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII DE A
RESPIRA
A.Factori biologici
1) Varsta- la copii nr de respiratii pe minut este mai mare decat la adulti
2) Sexul- la femei se inregistraza valori respiratorii la limita maxima a normalului
-la barbati se inregistreaza valori respiratorii la limita minima a normalului
3) Statura- la persoanele scunde, nr derespiratii pe min este mai mare decat la persoanele
inalte
4) Somnul- in timpul somnului frecventa respiratorie este mai scazuta decat in timpul
starii de veghe
5) Postura- pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul
respiratiei
-o persoana sanatoasa poate respira in Ortostatism, sezand sau culcat
-pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezanda si cea ortostatistica prin
contractia corespunzatoare a diafragmei
6) Alimentatia- influenteaza mentinerea umiditatii caii respiratorii si prin aportul de
glucoza favorizeaza o buna functionare a diafragmeisi a celorlalti muschi respiratorii
B.Factori psihologici
Emotiile , plansul, rasul influenteaza atat frecventa respiratiei cat si amplitudinea
respiratiei
C.Factori sociologici
1) Mediul ambiant
Procentajul adecvat de O2 din aerul atmosferic favorizeaza respiratia
Mediul poluat incarcat cu particule microbiene, influenteaza negativ respiratia
Umiditatea aerului inspirat de 50 pana la 60 %creaza un mediu confortabil
2) Climatul

Influenteaza frecvent respiratia

Caldura determina cresterea frecventei
Frigul scade frecventa
Vantul perturba respiratia
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

1. Frecventa respiratiei
La adult 16-18 resp/minut
Nou nascut 50 resp / min
La copii de 12 ani 15-25 resp /min
2. Ampitudinea
Este data de vol de aer care patrunde si se elimina din plamani la fiecare respiratie
3. Ritmul
=reprezinta pauzele egale dintre respiratie.respiratia devine ritmica
4. Zgomotele respiratiei
Normal- respirata este linistita
In somn devine mai zgomotoasa (sforait)
5. Tipurile de respiratie sunt de 3 tipuri:
Costal superior (femei)- se manifesta prin marirea diametruluianteroposterior al
cutiei toracice in timpul respiratiei
Costal inferior (barbati)- se manifesta prin marirea diametrului lateral al cutiei
toracice si
Abdominal (copii si batrani)- se manifesta prin marirea diametrului vertical al
cutiei toracice
6. Mucozitati
Mucoasa respiratorie este umeda si secretiile sunt reduse
7. Tusea
Reprezinta o expiratie fortata, prin carese elimina secretiile di caile respiratorii
Este un fenomen de protectie a organismului
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA
In satisfacerea nevoii de a respira se manifesta urmatoarele probleme de dependenta:
1. Alterarea vocii
2. Dispneea
3. Obstructia cailor respiratorii
Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii de a repira:
A. Surse de ordin fizic:
Alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronsice, traheale sau pulmonare
Obstructia cailor respiratorii: Obezitatea, bandaje toracicie, durerea
B. Surse de ordin psihologic:

 Anxietatea
Stressul
Situatiile de criza
C. Surse de ordin sociologic:
Aerul poluat
Altitudinea inalta
I.

ALTERAREA VOCII
Poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare
(nas, faringe, laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator)
Manifestari de dependenta:
DISFONIE= tulburari aleemisiunii vocale, interesand intensitatea,
inaltimea, timbru vocii
AFONIE= imposibilitatea de a vorbi
SENZATIA DE SUFOCARE= lipsa de aer

II.

DISPNEEA (setea de aer)

= respiratie anevoioasa provocata mai frecvent de bolile inimii si ale plamanilor, dar si
ale cailor respiratorii superioare
Manifestari de dependenta:
ORTOPNEE (dispneea de decubit)= pozitie verticala (fortata), cu bratele
atarnate pe langa corp, bolnavul stand sezand cu capul si trunchiul aplecate
inainte; pozitie ce favorizeaza respiratia
BRADIPNEE= scaderea frecventei respiratiei
TAHIPNEE, POLIPNEE= cresterea frecventei respiratiei
HIPERVENTILATIE= patrunderea unei cantitati mari in plamani
HIPOVENTILATIE= patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani
TUSE= este o expiratie fortata ce permite degajarea cailor respiratoare
superioare de secretii acumulate,sau de orice substanta care irita sau
impiedica respiratia
HEMOPTIZIE= hemoragie (sange rosu, aerat) exteriorizata in cavitatea
bucala provenita de la nivelul cailor respiratorii- plamani
ZGOMOTELE RESPIRATORII- sunt de diferite tipuri
o CREPITANTE
o ROMPLANTE
o SIBILANTE
o SUBCREPITANTE
CIANOZA=tegumente vinete la nivelul extremitatilor (nas, buze, lobul
urechii, unghii)
CORNAJ= inspiratie zgomotoasa cauzata de obstacole in caile respiratoare
-este determinata de trecerea aerului prin portiunile stramtorate
(laringe, trahee, bronhii)
TIRAJ= retractia tesuturilor moi in regiunea subclaviculara si intercostala
in timpul inspiratiei

CORNAJUL+ TIRAJUL+ BATAIA ARIPIOARELOR

BRONHIOPNEUMONII la copii

NAZALE

se

intalneste

in

CASCATUL= inspiratie fortata, profunda, cu gura larg deschisa si care

arata o anemie cerebrala trecatoare
STRANUTUL SI SUGHITUL= acte respiratorii modificate

Dupa frecventa , amplitudine si ritmicitatea respiratorie deosebim urmatoarele tipuri de

dispnee:

DISPNEEA CHEYNE-STOKES= reprezinta o respiratie din ce in ce mai frecventa,

dupa ce ajunge la un grad maxim,frecventa scade treptat si este urmata de o perioada
de APNEE, dupa care ciclul se reia
DISPNEEA KUSMAUL= inspiratie lunga, urmata de o expiratie fortata, apnee si ciclu
se reia
DISPNEE CU ACCELERAREA RITMULUI RESPIRATOR (tahipnee si polipnee)
Frecventa respiratiilor este crescuta
Amplitudidea micsorata
Respiratia este superficiala, dar ritmica
Se intalneste in boli cardiace si anemii
DISPNEE CU RARIREA RITMULUI RESPIRATOR (bradipnee)
Frecventa respiratilor poate sa scada de la 12-10-8 respiratii/min
Paralel creste amplitudinea, iar inspiratia devine profunda
Aceasta forma de dispnee se intalneste in caz de obstacole, in caile respiratorii
DISPNEE DE EFFORT
Indica saturatia insuficienta cu O2 in timpul efortului, datorita tulburarii, sau
incetinirii circulatiei
Este intalnita in imbolnaviri ale aparatului renal si respirator
DISPNEE DE DECUBIT
Apare in pozitia culcat si impune bolnavului pozitia sezand
Tradeaza o circulatie insuficienta in plamani datorita reducerii suprafetei
respiratorii prin procese inflamatorii
DISPNEE DE REPAUS
Poate fi permanenta si poate sa apara si in pozitie ortopnee
Se datoreaza unui obstacol in caile respiratorii, sau unei insuficiente
respiratorii