Educatie psihomotrica

Obiectivele cursului si disciplinei

1.
2.
3.
4.
5.

Formarea unor cunostinte de ordin teoretic, metodologic si practicometodic,

necesare predarii educatiei fizice scolare;
Formarea capacitatii de a proiecta activitatea didactica desfasurata
prin intermediul lectiilor de educatie fizica;
Formarea unor priceperi si deprinderi de ordin pedagogico-metodic
si organizatoric necesare predarii educatiei fizice;
Contributii la formarea practicii pedagogice si a metodicii pe ramuri
sportive;

Competentele dobndite:
-Dobandirea unei gndiri creative prin utilizarea, evaluarea si adaptarea
permanenta a unor strategii proprii pentru dezvoltarea de probleme
specifice educatiei psihomotrice;
-ntelegerea si utilizarea noilor metodologii didactice prin folosirea de idei,
modele si teorii diverse pentru a investiga si descrie procesele
specifice nvatamntului de toate gradele;
-Dobndirea unei culturi a efortului fizic si intelectual, ca expresie a
dorintei de realizare personala si sociala;
-Formarea capacitatii de adaptare la situatii diferite prin

demonstrarea capacitatii de lucru sistematic si n

echipa,respectnd totodata opinile fiecaruia.

DEZVOLTAREA FIZICA CORECTA SI ARMONIOASA

-reprezint ansamblul somatic i funcional al fiinei umane, ca
rezultat cumulativ al factorilor ereditari i de mediu natural i social,
n care practicarea exerciiilor fizice au un rol important;
-favorizeaza procesele naturale de crestere si dezvoltare a
organismului copiilor, ce conduc la evolutia normala a indicilor
morfologici si functionali;
-dezvolta armonios si duce la tonicitatea si troficitatea tuturor
grupelor si lanturilor musculare;
-duce la cresterea stabilitatii si mobilitatii articulatiilor n scopul
asigurarii functiei lor complete;
-favorizeaza educarea reflexului de atitudine corecta a corpului
(globala si segmentara), n pozitii statice ct si n miscare;
- duce la prevenirea instalarii unor atitudini deficiente sau a unor
deficiente fizice;
-favorizeaza corectarea atitudinilor deficiente si a deficientelor fizice
de grad usor.

Precizari terminologice
Cresterea corpului reflecta acumularile cantitative naturale n
naltime si greutate ale corpului n ntregime si ale sistemelor si
organelor acestuia.
Dezvoltarea organismului este notiunea cu sfera cea mai larga,
incluznd evolutii de ordin morfologic, fiziologic, psihologic, fizic si
social.
Dezvoltarea este sinteza calitativa a unitatii tuturor aparatelor,
sistemelor si functiilor organismului uman, n raport cu vrsta,
sexul si cerintele vietii sociale.
Atitudinea corpului este o functie a aparatului locomotor (oase,
articulatii, muschi) si a sistemului nervos, caracterizata de raporturi
constante de echilibru si stabilitate ntre segmente si corp si ntre
corp si mediu. Ea este specifica vrstei si sexului.
Atitudine deficienta abatere segmentara sau globala de la
atitudinea corporala normala. Ea se corecteaza si hipercorecteaza
la probele specifice.
Deficienta fizica abaterea de la atitudinea corecta (globala sau
segmentara) care a generat modificari ale grupelor musculare, ale
oaselor si articulatiilor si nu se corecteaza la probe specifice.

Precizari terminologice
Statura (naltimea) se masoara cu staturometrul, care este un aparat simplu,
alcatuit dintr-o tija gradata n centimetri, nalta de 2 m, dispus perpendicular pe
sol, un cursor care culiseaza pe aceasta tija dispus perpendicular pe ea si un
suport nalt de 40 cm asezat la baza tijei, pe care subiectul se poate aseza,
atunci cnd dorim sa masuram naltimea bustului. Copilul urca pe suport,
adopta pozitia stnd cu calciele lipite, spatele fiind n contact cu tija gradata.
Cursorul se manevreaza, fiind asezat pe crestetul copilului. Se citeste cifra de
sub cursor care reprezinta statura copilului. Se exprima n centimetri.
Lungimea bustului se masoara cu aparatul descris anterior, copilul lund
pozitia asezat pe suport, cu sezuta si spatele lipite de tija staturometrului.
Greutatea se masoara cu ajutorul cntarului de persoane, avnd grija ca, n
prealabil, sa se faca reglarea acestuia. Ea se exprima n kilograme si grame.
Lungimea membrelor superioare se masoara cu banda metrica (de
croitorie) dispusa ntre punctul acromial (marginea externa a acromionului) si
punctul digital (marginea distala a degetului mijlociu). Membrul superior este n
extensie, face cu trunchiul un unghi de 30 si are palma orientata nainte. Se
masoara n centimetri.

Precizari terminologice
Lungimea membrelor inferioare se masoara cu banda metrica, ntinsa ntre
spina iliaca antero-superioara si marginea inferioara a maleolei interne. Se
masoara n centimetri.la nivelul articulatiei coastei a IV-a cu sternul (n fata), la
fete. Dupa asezarea corecta a benzii metrice si fara a o deplasa, se pot masura
trei dimensiuni,respectiv:
- perimetrul toracic n repaus respirator (momentul dintre inspiratie siexpiratie);
- perimetrul toracic n inspiratie maxima;
perimetrul toracic n expiratie fortata.
Anvergura se masoara cu o linie gradata n centimetri, trasata orizontal pe un
perete neted sau cu o tija rigida gradata n centimetri. Subiectul adopta pozitia
stnd, calciele lipite, spatele n contact cu peretele si cu ambele brate ntinse
lateral. Se masoara distanta dintre punctele digital(vrfurile degetelor mijlocii).
Perimetrul toracic exprima grosimea toracelui. Se masoara cu banda metrica
dispusa circular, trecnd pe sub vrful omoplatilor (n spate) si la baza
apendicelui xifoid (n fata), la baieti si tot pe sub vrful omoplatilor (n spate)
Si la nivelul articulatiei coastei a IV-a cu sternul (n fata), la fete.
Dupa asezarea corecta a benzii metrice si fara a o deplasa, se pot masura trei
dimensiuni,respectiv:
- perimetrul toracic n repaus respirator (momentul dintre inspiratie siexpiratie);
- perimetrul toracic n inspiratie maxima;
- perimetrul toracic n expiratie fortata.

Precizari terminologice
Elasticitatea toracica este un parametru care nu se masoara, ci se
obtine prin calcularea diferentei dintre valoarea perimetrului
toracic n inspiratie maxima si cea a perimetrului toracic n
expiratie fortata.
Perimetrul abdominal se masoara cu banda metrica asezata
circular la jumatatea distantei dintre crestele iliace si rebordurile
costale.La copiii subnutriti, banda metrica se va trece prin zona
cea mai excavata, iar la cei obezi, peste zona cea mai
proeminenta a abdomenului.
Perimetrele bratului, antebratului, coapsei si gambei se
masoara cu banda metrica, att n faza de contractie ct si de
relaxare. Se masoara n centimetri.

Mijloace specifice de actionare

Mijlocul fundamental si preponderent folosit n toate activitatile de
educatie fizica este exercitiul fizic. El este un act sau actiune
motrica, efectuata constient, conform unor norme metodice prin
care se urmareste realizarea unui obiectiv specific educatiei
fizice.
Pentru a putea actiona eficient n directia asigurarii evolutiei armonioase a
dezvoltarii fizice a copiilor pe care i instruiti si educati, trebuie sa va
familiarizati cu pozitiile fundamentale ale corpului din care se pot realiza
exercitiile de dezvoltare fizica, cu pozitiile si miscarile caracteristice
fiecarui
segment al acestuia ct si cu denumirea lor corecta (terminologica).
Pozitii fundamentale:

- stnd (pe toata talpa, pe vrfuri, ghemuit);

- pe genunchi (pe ambii genunchi, pe un genunchi);

- asezat (cu picioarele ntinse/ndoite, apropiate/departate);

- culcat (facial cu fata, pieptul, si bazinul n jos; dorsal cu fata si pieptul

n

sus; costal, pe una din partile laterale ale corpului);

- sprijinit (pe ambele mini sau pe o mna, din pozitiile culcat);

- atrnat (la aparate).

Etape si cerinte n selectarea

exercitiilor de dezvoltare fizica
- precizarea regiunii, zonei, lantului muscular sau segmentul asupra caruia se
intentioneaza a se actiona (extensorii trunchiului, flexorii abdominali,
flexorii si extensorii membrelor inferioare, centura scapulo-humerala,
ceafa-gt etc.);
- precizarea exercitiului fizic care poate realiza angrenarea musculaturii
propuse, n planurile stabilite;
determinarea pozitiei initiale a corpului si a celorlalte regiuni si segmente
neangajate n exercitiu n scopul realizarii unei localizari precise a influentei
exercitiului pe zona musculara sau articulara vizata (o ndoire laterala a
trunchiului este mai putin eficienta cnd este efectuata din pozitia stnd,
comparativ cu pozitia stnd departat; acelasi exercitiu este mai putin eficient
daca se efectueaza cu palmele pe sold, comparativ cu asezarea palmei din
partea ndoirii, pe sold, celalalt brat fiind ntins deasupra capului);
- stabilirea numarului de executii a miscarii ct si a tempoului de executie
(4x8 timpi, tempou lent/moderat/alert);
- precizarea daca exercitiul va fi liber sau se va efectua cu un obiect (baston,
cerc, coarda, minge) care sa-i sporeasca gradul de localizare si eficienta;
precizarea locului exercitiului respectiv n sistemul celor 6-8 exercitii de
dezvoltare fizica armonioasa, care se vor utiliza n lectie, n secventa de
prelucrare selectiva a aparatului locomotor;

Etape si cerinte n selectarea exercitiilor de

dezvoltare fizica
stabilirea masurilor organizatorice ce vor fi luate, pentru asigurarea
conditiilor de realizare a exercitiului (modificarea dispunerii colectivului
n formatia de lucru, ntoarceri jumatate la stnga/dreapta, pe perechi
fata n fata sau spate n spate, mariri de intervale sau de distante).
-Dezvoltarii fizice corecte si armonioase i s-a stabilit un loc permanent
n structura lectiei/activitatii de educatie fizica, astfel nct, indiferent
de subiectul (tema) lectiei, copilul sa beneficieze constant de
influentele deosebit de valoroase ale exercitiilor de dezvoltare fizica.
-

Situatia de instruire din structura lectiei, care vizeaza problematica

dezvoltarii fizice este denumitaprelucrarea selectiva a aparatului
locomotor si se realizeaza dupa organizarea colectivului de
elevi si pregatirea organismului pentru efort.
Aceasta secventa a structurii lectiei poate fi realizata n orice conditii de
lucru si dotare materiala, inclusiv n sala de activitati, n clasa cu banci,pe
coridor sau n aer liber.

Ordinea exersarii

1. exercitiul pentru segmentul cap-gt;

2. exercitiile pentru centura scapulohumerala;
3. exercitiile pentru trunchi, n ordinea:
- musculatura laterala a trunchiului;
- musculatura anterioara a trunchiului;
- musculatura posterioara a trunchiului;
4. exercitiile de abdomen;
5. exercitiile pentru membrele inferioare.

1. Badiu, T. Teoria si metodica educatiei fizice si sportului

(culegere de teste), Editura Evrika, 1998.
2. Buruc, Maria, - Teoria si metodica educatiei fizice si sportului
Editura Servo-Sat, Arad, 2000.
3. Crstea, G. Educatia fizica teoria si bazele metodicii,
A.N.E.F.S., Bucuresti, 1998.
4. Cobrzan, H., Prodea, C. Metodica educatiei fizice si sportive
scolare, U.B.B., Curs, Cluj-Napoca, 1999.
5. Cobrzan, H., Prodea, C. Educatia fizica Bazele metodicii,
UBB, Cluj-Napoca, 2004.
6. Dragnea, A., Bota, A. Teoria activitatilor motrice, E.D.P.,
Bucuresti, 1999.
7. Dragnea, A. Teoria educatiei fizice si sportului, E.D.P.,
Bucuresti, 1999.
8. Firea, Elena Metodica educatie fizice scolare Bucuresti, 1983
9. Scarlat, E., Scarlat, M. B., - Educatia fizica si sport, E.D.P. ,
Bucuresti, 2002.
(toate titlurile se gasesc n biblioteca facultatii tiparite sau n forma
electronica)