Suicidul la adolesceni i copii

Psihologia dezvoltrii

Informaii generale
Prevalenta suicidului la copii si adolescenti este mai mica
decat in alte grupe de varsta dar aceasta se pare ca este doar
un artifact datorita conceptiei gresite despre incapacitatea
copilului de a face un plan de suicid si a-l duce pana la capat
si a distorsiunilor in expresia suicidalitatii la copii
Copii si adolescentii scriu mai rar scrisori de adio au alte
notificari asupra iminentei de suicid, iar letalitatea
metodelor alese este destul de mare
Se considera ca accesul crescut la mediile de informare, la
internet si retelele de socializare au contribuit la aceasta
crestere (Bridge si colab. 2008)

Factori de risc biologici

impulsivitate crescuta la copii ceea ce conduce la
acte suicidare fara prea multa planificare
incidenta suicidului crescand cu varsta ca sa
ajunga la un varf in jurul varstei de 14 ani

Factori de risc psihologici

Sentimente de inferioritate,
Stim de sine scazuta,
Neajutorare
Deziluzie
Frica de rejectie si abandon la copii si adolescenti
Acestia au putine abilitati de a depasi greutatile si in mod
obisnuit internalizeaza factorii stresanti
Depresie
Anxietate
Tulburarea bipolara
Schizophrenia

Factori de risc cognitiv

Viziunea distorsionata sau lipsa de intelegere a
naturii mortii si vietii
O gandire simplista asupra consecintelor actelor
proprii
Incapacitate de gandire rationala

Factori de risc de mediu

Nivel scazut de suport parental

Conflict parental
Structura familiala haotica sau inflexibila,
Prezenta de abuz fizic, emotional si/sau sexual
Comportament suicidar la parinti
Control parental
Tensiunea relaionala dintre parinte si copil ar trebui sa constituie un indiciu pentru
identificarea unei tulburari depresive la adolescent
Neintelegerile si tensiunile familiale
Lipsa afectiunii si a sustinerii din partea familiei,
Lipsa empatiei
Incapacitatea de exprimare a emotiilor
Generarea trairilor negative
Respingerea si neglijenta din partea parintilor,
Anturaj
cestea conduc catre carente afective si educative importante si sunt de asemenea implicate in
cresterea riscului suicidar la tineri

Factori de risc apartinand familiei sau

ambiantei
acces usor la arme si alte mijloace letale
expunere la suicid in familie sau istorie de suicid in
familie
influenta persoanelor semnificative membrii de
familie, prieteni, celebritati care s-au sinucis
epidemie locala de suicid, contagiozitate a ideilor
de suicid
influenta nefasta a mediilor de informatie
bariere in accesul la tratamentul pentru probleme
psihologice/psihiatrice

Formarea adolescentilor in cadrul familiei

Evenimentele pe care le traiete copilul in relatiile
sale cu familia in primii ani de viata determina in
mare masura structura intregii sale dezvoltari
psihice, lasand amprenta asupra personalitatii
sale. Matricea primara de atasament amprenteaza
copilul in modul de a percepe si interpreta lumea.
La varsta adolescentei intervine un process de
individuare si separare, atat de imaginile
parentale interiorizate, cat si de parintii reali,
proces necesar devenirii ca adult.

Funciile familiei
H. Stahl, clasifica functiile familiei in doua mari categorii:
functii interne, care contribuie la crearea unui regim de viaa
intima, menit sa asigure tuturor membrilor un climat de securitate,
protectie si afectiune
functii externe, care asigura in principal dezvoltarea fireasca a
personalitatii fiecarui membru al grupului, socializarea si
integrarea sa corespunzatoare in viata sociala
Importanta fiecarei dintre functii devine evidenta prin lipsa ei sau
prin manifestarea incompleta si ineficienta
Putem aprecia ca modul de satisfacere a unei functii este influentat
de felul in care se realizeaza toate celelalte functii, ca perturbarile
intr-o directie antreneaza alte disfunctii si pot determina disolutia
familiei

Controlul parental
La nivelul controlului parental, un control excesiv
poate descuraja independenta si realizarea de sine
Adolescentul dominat poate sa se simta
neputincios in a schimba ceea ce nu poate tolera
La polul opus, inconsistenta sau lipsa controlului
se traduc in indiferenta parintilor fata de tanar cu
consecinta unui sentiment de neglijare, cu
aparitia carentelor afective si educative, care sunt
deseori specifice tinerilor suicidari

Anturajul
Adolescentul poate suferi si o influenta a celor din anturajul sau
care au avut tentative de suicid sau chiar s-au sinucis, astfel
producandu-se o scadere a nivelului de inhibitie in fata gestului
suicidar
Pierderea unei persoane iubite este unul dintre evenimentele cel
mai dificil de suportat, indiferent de varsta
Majoritatea adolescentilor traiesc la un moment dat un moment
dificil in relatia lor de iubire
Putem observa ca tinerii suicidari se angajeaza foarte intens in
relatia lor de dragoste iar ruptura, despartirea lasa urme foarte
profunde
Durerea este intensa si devine insuportabila iar tanarul are
impresia ca nu-si va mai reveni, ca suferinta sa nu se va mai sfarsi.

Perioada de adolescen:
Din punct de vedere psihologic, adolescenta se
caracterizeaza prin impulsivitate, instabilitate si
emotivitate
Adolescentul se afla mereu in dezechilibru, intr-o
stare de conflict
Este dornic sa experimenteze inainte de a reflecta
Din aceste motive, perioada de varsta a adolescentei
este susceptibila de a angaja comportamente suicidare
Procesul este mai rapid la a doua tentativa, mesajele
sunt mai voalate iar metoda utilizata este mai violenta

Cum sa ne comportam cu copilul, tanarul cu risc suicidar?

Suicidul reprezinta un comportament de risc crescut in
randul copiilor si tinerilor
Deoarece se considera ca moartea nu este un subiect accesibil
copiilor si acestia nu au motive sa isi doreasca moartea,
aceasta problema este mai putin abordata de adultii din
scoala
In contradictie cu aceste convingeri si atitudini stereotipe,
numarul copiilor si adolescentilor care comit acte suicidare
este din ce in ce mai mare
De exemplu, in SUA suicidul reprezinta a treia cauza de
mortalitate la grupul de varsta 15-24 ani si a zecea la grupul
de varsta 10-14 ani.

Dac adolescentul:
ameninta cu sinuciderea;
manifesta semne ce prevestesc o tentativa de suicid, se
automutileaza sau are tendinta de a rani alte persoane;
are tendinta de a vorbi cu cineva imaginar (se cearta, ii
raspunde), aude voci care nu sunt reale (halucinatii
auditive);
a avut deja o tentativa de suicid (in primele trei luni dupa
ameliorarea starii exista riscul recidivei, repetarii tentativei);
pare ca se pregateste" pentru o plecare, lasa scrisori de adio,
daruieste lucrurile personale
Este nevoie de interventie!

In relationarea cu o persoana cu risc

suicidar se recomanda sa evitam:

Moralizarile;
Critica;
Oferirea unor retete personale de fericire;
Indicatia de a nu se mai gandi la moarte;
Tendinta de a face totul in locul ei (agraveaza sentimentul
de inutilitate);
Oferirea de promisiuni imposibil de tinut;
Afisarea unei atitudini de protectie si solicitudine
excesiva (mila este descurajanta).

In relationarea cu o persoana cu risc

suicidar se recomanda sa practicam:

Ascultarea activa, empatica;

Dobandirea unei stari de calm si echilibru;
Acordarea increderii neconditionate, acceptarii;
Inelegerea (in vederea elaborarii, rezolvarii conflictelor);
Abordarea directa a problemei suicidului: "Uneori te simti atat de
rau incact iti vine sa te sinucizi?" (prin discutia directa despre suicid
ii dovedesti persoanei ca iti pasa de ea; o ajuti, de fapt, sa descopere
ambivalenta: dorinta de moarte/de a trai; analizam impreua
argumentele pro/contra);
Redarea sentimentului de autocontrol;
Intalnirea cu profesionisti/cu persoane securizante pentru
adolescent (absolut necesar in cazul recidivelor).
Ameliorarea relatiilor sociale ale adolescentului.