Sunteți pe pagina 1din 2

Democraia romneasc este tnr i nc fragil.

Principala problem cu care se confrunt ara


noastr rmne corupia generalizat. Consecinele acestui fenomen sunt greu de estimat, dar
uor de intuit: de la deficiene majore n cheltuirea fondurilor publice la consolidarea unui mental
colectiv n care sunt valorizate mecheria i iresponsabilitatea. Dac am lua principalele domenii de
dezvoltare ale rii noastre justiia, infrastructura, educaia, sistemul de sntate, agricultura i
industria, energia, securitatea naional i le-am raporta la corup ie, am observa fr ndoial c
aceasta este este numitorul comun al marilor piedici n calea progresului Romniei.
Corupia rmne ns un fenomen greu de combtut n condiiile unei democra ii cu deficien e
structurale.Cadre teoretice consacrate vorbesc de o serie de componente esen iale ale unui sistem
democratic de bun calitate, precum: (1) procesele electorale; (2) societatea civil; (3) pres
independent; (4) sistem judiciar; (5) lupt anti-corupie. Grupul DEJ va lua n discu ie principalele
probleme ale Romniei pe aceste aspecte, conturnd posibile solu ii pe termen lung i foarte lung
pentru consolidarea democraiei romneti spre un sistem care garanteaz drepturile i libertile
tuturor cetenilor Romniei, indiferent de etnie, apartenen religioas, orientare sexual etc.

Sunt un sustinator al votului electronic, singurul care mai poate ameliora scaderea
dramatica a interesului romanilor pentru procesul de votare; sigur, acesta implica
cresterea accesului la internet, insa nu strica sa il introducem pentru ca de undeva
trebuie sa incepem. Sigur, nu stiu cat de pregatita este clasa politica sa marseze pe un
asemenea proiect, pentru ca mare parte din mecanisnele fraudei in alegeri, se bazeaza
pe votul pe suport material, cand spaga se da la intrarea sau iesirea de la urne, insa
pisica trebuie rupta de undeva. Astept sa primesc mai multe sisteme legislative vizand
votul electronic si voi imbina aceste texte de lege sa venim cu o propunere care sa se
plieze pe realitatile romanesti si care sa aduca votul electronic si in Romania.
Un alt avantaj major al votului electronic ar consta in reducerea dramatica a costurilor
presupuse de organizarea alegerilor de orice tip, si daca ne gandim la costurile actuale
care urca la zeci de milioane de euro, acesta ar fi de asemenea un argument decisiv si
de luat in seama.

Regimul Semiprezidential: Avantaje si Dezavantaje


Sub regimul actualei Constitutii Romania este un regim semiprezidential in care puterea executiva
este impartita intre Presedinte si Guvern. Principalul avantaj al acestui sistem este flexibilitatea si
plierea usoara la configuratia politica. In functie de relatia dintre Presedinte si majoritatea
parlamentara, regimurile semiprezidentiale oscileaza intre sisteme prezidentiale (vezi regimul Iliescu
1992-1996), si sisteme parlamentare in care Presedintele are puteri sporite (cel mai apropiat exemplu
este acela al primului regim Basescu dupa modificarea configuratiei politice a Guvernului Tariceanu in
2007). Dezavantajele regimurilor semiprezidentiale sunt intr-o mare masura reversul monedei: din
cauza complexitatilor institutionale, exista riscul blocajului institutional. In perioade de coabitare
(Presedinte si majoritate parlamentare din tabere opuse), de guvern minoritar sau de conflict personal

intre Presedinte si Prim-ministru, regimurile semiprezidentiale risca blocaje institutionale pentru ca


actorii politici vor incerca sa exploateze puterile institutiilor pe care le
controleaza. Semiprezidentialismul este extrem de vunerabil in asemenea situatii, mai ales in
lipsa unor lideri politici, oameni de stat cu viziune pe termen lung. Vulnerabilitatea este sporita
in sistemele tinere unde nu s-au format inca cutume institutionale care sa permita rezolvarea
pe cale informala a conflictelor dintre institutii.
Asemenea conflicte depind de calitatea si claritatea textului constitutional. Chiar daca o constitutie
nu poate prevedea solutii de detaliu la toate conflictele institutionale la care da nastere viata politica a
unei democratii vibrante, constitutia trebuie sa fie suficient de clara ca aceste conflicte
institutionale sa nu se transforme in blocaje pe termen lung. Constitutia noastra, care s-a inspirat
in ce priveste regimul politic din constitutia Frantei, fara a prelua insa intregul arsenal institutional al
sursei de inspiratie, este interesanta din acest punct de vedere. Desi textul constitutional este destul
de clara in multe privinte concrete, neclaritatea intervine in ce priveste principiile constitutionale ale
relatiilor dintre puteri. Spre exemplu, s-a discutat foarte mult, in contextul actualelor propuneri de
revizuire a Constitutiei, despre cum Constitutia Romaniei nu a preluat din textul francez posibilitatea
ca Presedintele sa dizolve Parlamentul, chiar cand cazul existentei unui Guvern stabil. Rolul unei
asemenea prevederi nu ar fi doar sporirea puterilor Presedintelui, ci clarificarea relatiilor la nivel de
principiu dintre Presedinte si Parlament. Ca atare, sub regimul actualei Constitutii, chiar daca
conflictele constitutionale dintre puteri nu vor fi foarte numeroase, rezolvarea constitutionala a acelor
conflicte politice este dificila. Problemele constitutionale ale angajarii raspunderii pe Legea educatiei,
sau dileme din trecut daca Presedintele poate refuza numirea unui ministru, sunt cateva exemple
edificatoare