Sunteți pe pagina 1din 29

Incarcari

G=*V= *b*h*L
gp=*Asect (t/ml)
Incarcare uniform distribuita de suprafata

lemn=0.6t/m3; Glemn=0.025*0.6t/m2
sapa=1.8t/m3;Gsapa=0.05*1.8t/m2
ba=2.5t/m3; Gba=0.15*2.5t/m2
Gproprie planse + Uutila = Qplanseu
Transmiterea incarcarilor gravitationale
din plansee in grinzi

a
t 1 pa
( m) p ( ) =
= V A = VB = Tmax
2
m 2
4
pa a pa a pa 2
M max =
*
* =
4 2 4 6
6
2
pa

M max
=
12
pa

V A = VB = Tmax
=
4
R=

VA=VB=TMAX=R1+R2
pa
p(b a)
R1 = ; R2 =
4
2
pa p(b a)
Tmax = +
4
2
pa p(b a) b pa b a a p(b a) b a
M max = ( +
) (
+ )

4
2
2 4 2 6
2
4

Ipoteze:
- Calculul se face la valori ultime
TU=c*Tmax; c=2.2
MU=c*Mmax; c=1.8
- schema ultima a cedarii
Cedarea grinzilor dublu incastrate

M r + Mc = M0;
M pl + M pl = M 0 =
M pl =

pl 2
;
8

M 0 pl 2
=
;
2
16

M c = M r = M pl =

M0
2

BETON
(A) rezistente pe probe (epruvete)
(B) rezistente pe elemente de structura

(A)
Rezistenta la compresiune
Marca betonului -> R28 sau B
B50-B75 beton simplu nearmat
B100-B150 elemente slab solicitate
(fundatii)
B200-B400 elemente curente
B400-B600 elemente precomprimate
B1000-B1200
Clasa betonului ->5% Bc
legatura intre marca si clasa:
0,075B (kg/cm2) = Bc (N/mm2)
Marca
Clasa

R28
Bc

B100
7.5

B150
10

B200
15

B250
20

Epruvete
- cuburi cu latura de 20 cm
- cilindrii 16, L=32 cm
- Rpr = Rcil 0.83 Rc

Rezistenta la intindere (Rt)


- prin despicare

2P
2P
P
=

DL D 2 D D 2
L 2D
- prin incovoiere pura
Rt

B300
22.5

B400
30

U
M const
= P u a;

T =0
Rt

3,6M U
b3

Curba caracteristica a betonului

e 0,5
c 2
u = 3-4
f = 0.1

E: domeniul elastic
PE (+) post elastic (+)
PE (-) post elastic (-)

Curbele caracteristice functie de marca

Rezistenta la forfecare (Rf)


Rf = (0,15-0,20) Rc

Rezistenta in elemente de constructie

- cazul fundatiilor
R=Rc
- stalpi
R=Rpr 0,83 Rc = Rcil
- grinzi - incovoiere
Ri 1,25 Rpr Rc
Concluzie:
- ef. dominante de compresiune ->B.S.
- comp si intinderi -> B.A.
Proprietati:
1. Mulare (plastifianti) lucrabilitate
2. Durabilitate piatra de ciment actiune
inghet dezghet CO2 (carbonatare)
3. Rezistenta la foc
4. Rezistent la medii agresive: cimenturi
speciale; tratare de suprafata
5. Impermeabil la apa si vapori: agregate;
compactare; a/c
OTEL PENTRU BETON ARMAT
- bare netede
Bare netede
Bare profilate

Laminare la cald (OB)


Tragere la rece (STNB)
Prelucrare la cald (PC)
Torsionate la rece (TOR)

Profile metalice
- L,I,C armaturi rigide
- oteluri cu continut scazut de carbon sunt
moi (ductile) deformatii mari inainte de
rupere
- oteluri aliate

Prelucrare la rece

OB37 y = 2850 kg/cm2


PC52 - y = 3800 kg/cm2
PC60 - y = 4200 kg/cm2
STNB - y = 4800 kg/cm2
Materiale mixte
Principiul materialelor mixte in formularea
Cismigiu:
1. asocierea este stabila in timp
2. exista un mecanism de transmitere al
eforturilor de la un material la altul
Componente materiale mixte:
1. materiale naturale rez bune la
compresiune si forfecare
2. materiale artificiale in pondere redusa rez
bune la intindere
Exemple: BA, zidarie cu inima armata
Avantajele utilizarii
materialelor mixte:
1. pastreaza propriile
caracteristici
2. noi proprietati
Betonul armat ca material mixt
Asociere stabila in timp:
- durabila
- protectia sistemelor de armare impotriva
fenomenului de ruginire
a acoperire cu beton
a>=2,5 cm
- coeficienti de conductivitate
termica apropiati

Transmiterea de eforturi de la un element la


celalalt element
Aderenta
- fizico-chimic aderenta redusa
- frecarea

sporesc frecarea marimea suprafetei de


contact prin amprentare (profilare)
OB fata lisa
PC profilate la cald

Fc = Fint

N
Fc
2 y
y
y
=
= Fc = A =

A
A
4
Fi = l a a
Fc =

2
4

y = Fi = l a a

la =

la = K
4 a
!
K

- bara supusa la intindere K = 40-60


- bara supusa la compresiune K = 20-30

Ipoteze de baza pt. calculul BA


1. eforturile interioare sunt in echilibru cu
solicitari exterioare
2. ipoteza sectiunilor plane se pastreaza
3. a=b
4. betonul nu preia intinderi
5. in cadrul asocierii fiecare material se
comporta dupa propria curba caracteristica
Compresiunea centrica la stalpii din BA

Ab = a 2 ; Aa;
Stalp

Aa
% = p%
Ab
Dimensiuni
a<=30cm

Arm
4

30<a<=40cm 8

40<a<=60cm 12

a>60cm

20

OB;PC pt S.A.L. >=12mm


OB pt. S.A.T. <=12mm (6,8,10,12)

Zona de comportare elastica


b < 0,4Rc; b <= 0,5
a = b
Ea

a = E a a a = b = n b
Eb
!
b = E b b
n
Ea = 2,1 10 6 kg / cm 2

Eb = 18000 Rc
n 10
N = Na + Nb = Aa a + Ab b =>
N = b ( Ab + nAa) = b Ai
%"$"#
Ai

N
Ai
SAU :

b =

N = b ( Ab + nAa) = b Ab (1 + np )
N = Nb(1 + np )
Zona postelastica
N = Ab b + Aa a
Zona ultima
N U = N aU + N bU = Aa y + Ab Rcil

N U = Aa y + 0.8 Ab Rcil
Compresiunea centrica la stalpii din beton
armat cu armatura rigida BAR

N U = Aae aey + Aar ary + Ab Rcil


Intinderea centrica la elementele de beton
armat

a = E a ;
af = 2,1 *10 6 kg / cm 2 *

0.1
200kg / cm 2
1000

N U = N aU + N bU ;
N U = af * Aa + Ab t = 200 Aa +

10

Ab Rc

Incovoiere pura la elementele de BA

solicitarea de incovoiere pura (T=0;M=ct)

Diagrama caracteristica a BA

I : domeniu de comportare elastica

Ia : stadiul de fisurare
II : domeniul pseudoelastic (domeniu de
exploatare)
IIa : stadiul de curgere al armaturilor intinse
(y) apar AP (articulatie plastica)
III : domeniul de dezvoltare al AP
IIIa : stadiul ruperii teoretice (ultim)
IV: domeniu postultim
IVa: rupere sau COLAPS

Armaturi :
Ca = Aac y
Ia = Aai y
Beton :
Cb = Abc Rc
$!#!"
1) IaCa Cb=0; A y A y A R =0
ai
ac
bc c
2) M U = I d +C d +C D
a 1 a 2 b 3
Cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu
armate

Beton :
C b = Abc Rcil = bxRcil
Armaturi :
I a = Aa y
1) I a C b = 0; Aa y bxRcil = 0
x=

Aa y
x Aa y
Aa y
; = =
=
b Rcil
h bh Rcil !
Ab Rcil
p

= 0,5 punct _ de _ balansare


> 0,5 armaturile _ nu _ mai _ ajung _ la _ y
< 0,5
Moment _ ultim :
1)inlocuim in relatia Mu pe Cb
h
h x
M U = I a ( a ) + C b ( ); I a = C b
2
2 2
x
M U = I a (h a )
2
a
M U = I a h(1 0,5 ) M U = A a y h
h#%%
$%
%
"

Aa =

1 MU
M U
;
Aa
=

CISMIGIU
h
y h
$#"

1)inlocuim in relatia Mu pe Ia
h
h x
M U = C b ( a ) + C b ( ) = C b h;
2
2 2
U
M = b x h Rcil
M

M = W = W * Rcil
=
W

U
M
m=
M
bx hRcil
x
m=
= 6 = 6
2
h
bh
Rcil
6
Prescriptii constructive la proiectarea
armaturilor

Observatii privind dispunerea armaturilor:


1) in SAL nu se baga OB37, ci PC52
2) barile de jos se dispun pe lungimea
traveii + latimea grinzii si se lasa
ciocuri de 15 cm
3) barile de sus se pun pe 2 sferturi de
travee si se imbina cu bare de montaj
4) etrierii se dispun mai desi la capete pe
primele sferturi (treimi) de travee si
mai rari in camp
Incovoierea cu forta taietoare a grinzilor de
BA

U
U
Q u = QbU + Qac
+ QatU + QUf + Qetr
!
%"""$"""#
2 / 3QU
1 / 3QU
Momentele sunt preluate de SAL
Fortele taietoare sunt preluate de SAT

Relatiile arhitecutului
M U (tm)
Aa (cm 2 ) =
;
h ( m)

Q U (t )
h
;n =
n
a;
a distanta dintre etrieri:
Reazem: a:10-15 cm (20cm)
Camp: a>=20cm
Aaetr (cm 2 ) =

Constrangere:a<hgr;

Aetr =

QU
n
A=Aetr/2

A=Aetr/4

Tipul
Diametre
1
2
3
4
5
6
7
8

Qgr = Qunif

6
0.283
0.28
0.57
0.85
1.13
1.42
1.70
1.98
2.26
_ distr

8
0.5
0.50
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00

10
0.785
0.79
1.57
2.36
3.14
3.93
4.71
5.50
6.28

12
1.13
1.13
2.26
3.39
4.52
5.65
6.78
7.91
9.04

g pl

pl
;
4

+ Qtriunghi =

Q U = 2.2 * Q;
U
Qetr

Qr = 2 / 3Qu
Qc = 1 / 2Qu 1 / 3Qu

14
1.54
1.54
3.08
4.62
6.16
7.70
9.24
10.78
12.32

16
2.01
2.01
4.02
6.03
8.04
10.05
12.06
14.07
16.08

18
2.54
2.54
5.08
7.62
10.16
12.70
15.24
17.78
20.32

20
3.14
3.14
6.28
9.42
12.56
15.70
18.84
21.98
25.12

Compresiunea excentrica la stalpii din


BA

1, 2 =

N M
+
A W

(1)N u + I a
s=

= C a + C b ; N u = bxRcil ;

x
Nu
Nu
=
=
pond _ z _ comp
h bhRcil Ab Rcil

Ab =

Nu
pre dim_ elem _ compr _ exc
sRcil

h
h
(2) M u = N u * e = I a ( a ) + C a ( a ) +
2
2
h x
+ C b ( );
2 2
2a
h
x
M u = Aa y h(1 ) + bxRcil (1 )
h"
2
h
$
!#!

M U = m * M ; M = W * Rcil ;

A y
m=6
+ 3s (1 s )
$
!#!
"
Ab
Rcil
$!#!"
mb
ma
m = m a + mb
ma = 6

Aa y
= 6k
Ab
Rcil
$
!#!
"
K

mb = 3s (1 s )

M u = mM ; M =

bh 2
* Rcil ;
6

mb = 3s(1 s )
Aa y
ma = 6k = 6
;
Ab Rcil
Aa : aria ce intra in lucru sub actiunea
momentului;

Diagrama infasuratoare
Comportare excentrica

s=

Nu
;
Ab Rcil

Aa y
N = Aa * + Ab Rcil ; s = 1 +
;
!
Ab Rcil
total
Aa 1 y
2 ;
s = 1+ 2
A Rcil
%"b$"
#
u

k'

Cazul intinderii
Nu = Aa y ;

Aa y
s=
= 2k '
Ab Rcil

Ductilitatea

Drotat =

U
1
;D =
Y

3 s3

Cazul structurilor pe cadre din BA

Nc>Nsf>Nscolt->la gravitatie N central cel mai


mare

Qconv=1,1-1,5 t/m2
Netaj=Aas*Qconv
INCARCARI ORIZONTALE

- La rasucire:
Nsc>Nsf>Nscolt
- Ductilitati diferite functie de pozitia stalpului
duc la alegerea s diferite
Stalp central: 0.25<s<0.3 D=2,02
Stalp fatada: 0.20<s<0.25 D=2,67
Stalp colt: 0.15<s<0.2 D=3,7
Predimensionarea structurilor pe cadre

in cazul al doilea apar solicitari suplimentare


din proiectare
I. Cadre cu geometrie constanta pe verticala
si rezistenta variabila
II. Cadre cu geometrie si rezistena variabila
pe verticala

Incarcari gravitationale
- elemente liniare: stalp, grinda
- nodurile sunt perfect rigide elementele
liniare sunt perfect incastrate

CEDARE

M2>M1
Msi+Mss=M2-M1
- prin intermediul nodurilor eforturile se
transmit de la grinda catre stalp
CADRE INCARCATE CU FORTE
ORIZONTALE
- actiune vant incarcari statice
- actiune seism incarcari dinamice
INCARCARI DIN VANT
- din normativ de vand se scoate pw in functie
de zona geografica, altitudine
- pw(t/m2;kg/m2)

Pw=pw*Anod
Pw=pw*t*het

Mbaza = [ Pw3 (h p + n{7})he + Tw2 (h p (n 1) +


+ he (1 + ...(n 1)) + Pw1 h p ] = M baza = M rast

RIGIDITATEA

F 2 > F1

R=

ab 3
;
12
ba 3
I2 =
;
12
I 2 > I1
I1 =

R Forta capabila sa produca o deplasare


unitara
- rigiditatea (privita ca forta) este direct
proportionala cu I

F1<F2
h1>h2
- rigiditatea este invers proportionala cu h bara
Rigiditatea liniara
Ks
I
K = cm 3
H
Kg

- trebui sa stiu sa
calculez Ks;Kg

Determinarea rigiditatii de bloc

F h3
3EI
F
R = ; = 1

R = F;
=

F h3
3EI 3E
F = R = 3 = 2 Ks;
3EI
h
h
Ig
I
Ks = s ; Kg =
h
l
$!!s!!!!g!#!!!!!!!"
3E
R = 2 Ks
h
=1=

Fh 3
12 E
; R = 2 Ks
12 EI
h
R = * m * Ks

1 12 E
Rsimplu _ rezemat = 2 Ks;
4 h
12 E
Rdublu _ rezemat = 2 Ks
h

Rbloc = *

12 E
Ks
h2
!
m

m multiplica tor
Rb = * m * K s

depinde
=

Ks
Kg
|

1 + 0.5
1
=
; =
1 + 2
1 + 4

Ri = Rbi
Rnivel = Rbcomponente
Diagrama _ ideala
Rv / Rb = 0.4 0.6

Sensibilitatile diagramelor de rigiditate


- cazul parterelor inalte si cazul parter inalt +
etaj tehnic scund

- cazul parter inalt + etaj intermediar inalt

F
;

Qi
i =
> deplasare relativa de nivel
Ri
R=

Deformare cu rigle rigide

1 =

Qwp
Rp

; i =

Q
Qi
; n = n
Ri
Rn

v = i > deplasare absoluta de nivel


i =1

v admisibila
- Aceasta conditie duce la majorarea
sectiunilor
Deformare cu rigle flexibile

Distributia eforturilor taietoare globale la nivel


de element component etaj
Qi; Ri; Ri = Rbi
- coeficient de distributie
Rbi
Ci =
Rbi

Qstalpi+grinzi

Mstalpi+grinzi

M bloc = Qb * hetaj ;
Qb * he = Mi + Ms = 2M
M =

he
Qb
2

NOD FATADA

NOD CENTRAL

- 2 cazuri
1)Kgst=Kgdr

Mgst = Mgdr =
1)KgstKgdr

Kgst<Kgdr

Mi + Ms
2

Coeficient de distributie
K gst
C gst =
K gst + K gdr

C gst =

K gdr
K gst + K gdr

Mg = Cg(Mi + Ms)

Q g* l g =

M capst + M capdr
lg

Cadre in regim gravitational


- stalpi: Ng, Mg, Qg
- grinda: Mg, Qg
Cadre incarcate lateral (pw)
- stalpul: Nw, Mw, Qw
- grinda Mw, Qw
Calcul cadru in regim de incarcare
gravitationala + forte laterale:
- stalpi:
- Nc=Ng Nw
- Mc=Mg Mw
- Qc=Qg Qw
Incarcarile din vand aduc eforturi
suplimentare
STUDIU GEOTEHNIC
- stratificatie
- nivelul hidrostatic
- pat (kg/cm2;kPa)
- adancime inghet
- zona seismisca
- concluzie

talpa _ stalp = ptalpas _ stalp =

N
As

FUNDATII IZOLATE TIP BLOC +


CUZINET