coala Postliceal FEG Iai

An colar 2012 2013

Diureza reprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.

Urina =solutie apoasa prin care sunt eliminate din organism substante rezultate din
metabolismul intermediar proteic,inutile si toxice pentru organism.
Mictiune=act fiziologic constient de eliminare a urinei.
Scop:
-obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra altor
mbolnviri
-cunoaterea volumului diurezei
-efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total de
urin emisa
-urmrirea bilanului lichidian(ingesta excreta).
Materiale necesare
-se pregtesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu
ap distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza
orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi

de leucoplast

-se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra

procedeului
-colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la
aceeai or
Pentru o determinare corect
1. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la prima
emisie, se arunc
2. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi, la
aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie.
-golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare
-pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat,
cristale de timol
-recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat,
se ine la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei
-se trimit la laborator un esantion de 100 ml,notand pe bilet volumul total de urina
pe 24 ore,data,analizele cerute.
-dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor
Notarea diurezei
-se noteaza graphic cu albastru sub forma unei coloane care se hasureaza in partea
superioara
-pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100ml urina
-la un grad de temperatura coresund 500 ml
-cifric se noteaza in rubrica corespunzatoare diurezei

Caracteristici normale ale urinei :

 frecventa:
-nou nascut-mictiuni frecvente
-copil-4-5/zi
-adult-5-6/zi
-varstnic-6-8/zi
cantitatea
-nou nascut=30-300ml/24h
-copil:500-1200ml
-femei:1000-1400 ml/ 24 ore;
- barbati: 1200-1800 ml/24 ore;
culoare
normal :galben deschis -urina diluata;
brun inchisa urina concentrate
miros
-de bulion urina proaspata
-amoniacal in fermentatia alcalina
aspectul
- clar transparent;
densitate:1015-1025
Ph-ul:4,5-7,5 usor acid
Interpretarea aspectelor si valorilor patologice:
Tulburari de cantitate:
-poliurie = peste 2500ml/24 ore
-oligurie = se definete ca moderat (cu valori de 700-800 ml/zi) sau sever (cu
valori n jur de 500 ml/zi
-anurie = absenta urinei in vezica;<50ml
Tulburari de mictiune:
-polakiurie = mictiuni frecvente, cu cantitati mici;
-ischiurie sau retentie de urina = imposibilitatea de a urina;
-disurie = eliminarea urinei cu dificultate si durere;
-enurezis = pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copii
cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 3 ani);
-nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si
cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa in cursul noptii.
-incontinenta de urina=pierderea de urina inconstient si involuntar

 Tulburari calitative :
- hematurie-prezenta sangelui in urina

-albuminurie-prezenta albuminei in urina

-glicozurie prezenta glucozei in urina
-piurie-puroi in urina
-hiperstenurie-densitate crescuta a urinei(urina concentrate)
-hipostenurie-densitate mica(urina diluata)
-izostenurie-urina cu densitate mica se mentine in permanenta la aceeasi valoare
indifferent de regim

Observarea

si

notarea

scaunelor

Scaunul =resturile alimentare supuse procesului de digestive eliminate din

organism prin anus,prin actul defecatiei.
Scop:

-obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea

evolutiei bolilor tubului digestive si glandelor anexe
Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: - observarea caracterelor scaunelor
si notarea scaunelor in foaia de temperatura.
Elemente de observatie:
1. Frecventa :
Valori normale

1-2 scaune/zi = normal

Valori patologice :

3-6 scaune/zi = diaree in enterite si enterocolite

20-30 scaune/zi = sindrom dizenteric

scaun la 2-4 zile = constipatie

suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ILEUS

2. Orarul
Normal-ritmic :la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare
Pathologic -pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree
3. Cantitatea
Normal - zilnic:150=200 g de materii fecale
Pathologic :

marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului, in diareele gastrogene de

natura aclorhidrica); poate ajunge la cateva kilograme (in anomalii de

dezvoltare a colonului);

redusa (in constipatie)

foarte redusa, de numai 10-15 g (in dizenterie)

4. Consistenta:
Normal -pastoasa, omogena
Pathologic :

Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti - in constipatie);

consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special dupa

purgative saline;

consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de o cantitate de scaun

semilichid sau lichid)

5. Forma :
Normal -cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila
Pathologic :

de panglica sau creion (in cancer rectal);

filiforma (in spasme ale regiunii rectale);

bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie),

bile conglomerate, multiglobale(in cazul cand materiile fecale au stagnat

mult timp in rect)

6. Culoarea(este data de stercobilina):

Normal-bruna
Pathologic :

Galben-aurie (in diaree);

verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros;

mai inchisa (in constipatie);

albicioasa ca argila (icter mecanic),

brun-inchis (icter hemolitic);

neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unor hemoragii in portiunea

superioara a tubului digestiv - MELENA);

rosie (in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv).

7. Mirosul :
Normal-fecaloid
Pathologic :

acid (in caz de fermentatie intestinala);

fetid (in caz de putrefactie);

miros ranced foarte patrunzator (in cazul cand in scaun se gasesc grasimi
nedigerate);

foarte fetid (in cancerul colonului si rectului).

8. Aspectul :

Pastos-omogen (normal)

Pathologic :

de zeama de pepene sau supa de linte (in febra tifoida);

de zeama de orez (in intoxicatii, sau holera)

9. Elemente patologice :

-mucus, puroi, sange (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal

sau intestinal, dizenterie);

resturide alimente nedigerate (in pancreatite cronice);

grasimi nedigerate-steatoree

paraziti intestinali,cazurile vor fi imediat raportate medicului

Notarea scaunelor in foaia de temperature se face prin semne conventionale

-Normal=I (linie verticala)
-Moale=/ (linie oblica)
-Diaree (apos)= - (linie orizontala)
-Mucus=X
-Puroi=P
-Sanguinolent=S
Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare,se noteaza numarul
total urmat de semnul conventional respective.Ex 12-

a.

normal

c. in constipatie spastica

b.diareic

d.in constipatie atona

Observarea si notarea varsaturilor

Voma (varsatura)=act reflex prin care se elimina brusc,prin gura continutul stomacal
Scop = obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului
si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism.
Pregtire materiale

tavita renala (doua),

pahar cu apa,

foaie de temperatura,

pix albastru,

musama,

aleza,

prosop.

Pregatire pacient
- psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii
- fizic: - se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii (sezanda,
semisezanda, in decubit lateral cu capul usor ridicat).
- se aeaz un prosop sau n jurul gtului
- se protejeaz lenjeria de pat i de corp cu muama si aleza
Executie
se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul)

i se ofer tvia renal sau o susine asistenta

sprijin fruntea bolnavului

 dac vars dup intervenii chirurgicale intraabdominale va fi sftuit s-i comprime

uor cu palma plaga operatorie
dup vrstur se ndeprteaz tvia
i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (arunc n alt tvi).
ngrijirea ulterioar a pacientului
se terge gura pacientului
se ndeprteaz materialele folosite
se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper
se aerisete salonul
se supravegheaz pacientul n continuare
Pregtirea produsului pentru examen de laborator
se completeaz buletinul de recoltare
se trimite produsul la laborator
Observarea varsaturilor
Frecventa:
-ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute);
-frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese);
-incoercibile (graviditate si unele boli psihice)
Orarul
-matinale -dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide)
-postprandiale -precoce dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavul consuma

alimentele(la nevropati) -tardive -la 2-6 ore de la alimentatie (in ulcer si cancer gastric
complicatcu stenoza pilorica)
Cantitatea:
- In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate
reduce la cativa zeci de ml.
Continutul:

alimentare- (alimente mai mult sau mai putin digerate)

fecaloide - (in ocluziile intestinale)

mucoase, apoase (la etilici si gravide)

biliare (in colecistopatii)

purulente (in gastrita flegmonoasa)

sanguinolente (Hematemeza)

galbena sau verzuie (in varsaturile bilioase)

rosie, cu sangele nedigerat (in ulcer gastro-duodenal)

galbuie, murdara (in ocluzie intestinala)

bruna, ca zatul de cafea (in cancer gastric)

fad, acru (in hiperclorhidrie)

Culoarea:

Mirosul:

fecaloid (reflux al continutului intestinal in stomac = Ileus)

unt ranced (in fermentatie gastrica)

Forta de proiectie:

brusc,

in jet,

fara efort,

fara legatura cu alimentarea,

fara greata;

Simptome care insotesc varsatura :

durere abdominala,

greata,

salivatie

cefalee

transpiratii reci,tahicardie

deshidratare

Notarea varsaturilor in foaia de observatie:

Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs, in rubrica
speciala a foii de temperatura:
- varsatura alimentara: culoare albastra

- varsatura bilioasa: culoare verde

- varsatura sanguinolenta: culoare rosie
daca sunt foarte frecvente se va nota numarul lor in ziua respectiva

Observarea si notarea expectoratiei

Definitie
Sputa (expectoratia)reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile
respiratorii prin tuse.
Scop
obtinerea de informatii privind caracterele sputei,avand valoare in stabilira

diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare

Materiale necesare :
-recipient gradat de unica folosinta cu capac,cutie Petri ,porttampon,tavita
renala,pix rosu.

Pregatirea bolnavului
se anun i i se explic necesitatea examinrii
se instruiete s nu nghit sputa
s nu o mprtie
s expectoreze numai n recipientul dat
s nu introduc n vas i saliva
se aseaza bolnavul in pozitia care sa-I permita sa expectoreze cu usurinta
se va sprijini capul bolnavului daca este necesar
se observa cantitate,aspect,culoare
Notarea grafica
Se noteaza cantitatea de sputa /24h in foaia de temperature cu culoare rosie ,identic
cu diureza.
Curatirea mucoasei bucale:
se pregatesc tampoane de tifon de porttampon
se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon
se aruca tampoanele in tavita renala.
Observarea calitatilor sputei:

Culoarea
o

Rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa (in Hemoptizia din

tuberculoza, cancer pulmonar)

o
o

Hemoptoica sau sputa striata cu sange

Ruginie (in debutul din pneumonie)

Rosie-Bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat

Rosie-Gelatinoasa in cancerul pulmonar

Roz in edemul pulmonar

Galbena-Verzuie in supuratiile pulmonare

Alba/alba-cenusie in inflamatia bronhiilor si in astm bronsic

Neagra in infarct pulmonar

fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase

fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara

mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare

Mirosul

Consistenta
o

spumoasa,

aerata,

gelatinoasa,

viscoasa,

lichida

perlata - in astm bronsic

numulara- in caverne pulmonare (mase grunjoase, izolate in saliva)

mulaje bronsice

Forma

Compozitia (aspectul sputei)

o

mucos - in astm bronsic, inflamatia bronhiilor)

purulent (in supuratii pulmonare)

muco-purulent-seros (in staza,edem pulmonar)

pseudomembranos (in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita

pseudomembranoasa)

sangvinolent (in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar).

Cantitatea sputei
o

50-100 ml/24 h (in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza,

incipienta)

pana la 1000 ml/24 ore (in gangrene pulmonare, edem pulmonar)

vomica = eliminarea unor colectii masive de puroi (in abces

pulmonar, chist hidatic)