CONSTELATII

ANDROMEDA-legenda
Andromeda a fost o printesa salvata de Perseus din mainile unui monstru.
Andromeda contine M31,Andromeda sau Marea Galaxie Spiralata .
Aflata la 2,9 milioane ani lumina este cel mai indepartat obiect vizibil cu ochiul liber.

nor.gif

TRIANGULUM(triunghiul).
Triunghiul este o schema compacta formata din trei stele.
Este relativ usor de gasit in noptile intunecate .Contin M33 ,Galaxia Spitei.

HYDRUS(micul sarpe de apa)

Cele mai stralucitoare stele din Hydrus alcatuiesc un triunghi
intre petele cetoase ale Norilor Magellanici.

ERIDANUS
Eridanus este o linie lunga serpuita numita dupa raul mitic grecesc .
Epsilon Eridani este la 10,8 ani lumina de Sistemul Solar ,si in magnitudine absoluta
este similara Soarelui .Achernar este a noua stea ca stralucire .Se afla la 85 ani lumina

NORMA
Este un grup de stele foarte slabe.Oricum,regiunea este impinzita de aglomerari stelare,pentru
ca Nnorma se gaseste in directia partii mai dense a Caii Lactee

CONSTELATIILE:iluzie si realitate
Constelatiile nu exista in realitate.Ele sunt rezultatul efectului de perspectiva.Ele
suntconturate de stele situate in pozitii invecinate, dar in distanta lor diferita de Pamant.Cele
care formeaza constelatia Ursa Mare se afla la distante ntre aproximativ 65-200 ani
lumina de planeta noastra.Anul-lumina reprezinta traseul parcurs de lumina in vidin
decurs de un an.
Constelatiile se clasifica pe sfera siderala,dupa pozitia pe care o ocupa fiecare
constelatie in raport cu ecuatorul ceresc. Se disting urmatoarele tipuri de constelatii:
a)CONSTELATII BOREALE(sau NORDICE)
b)CONSTELATII ECUATORIALE
c)CONSTELATII AUSTRALE(sau SUDICE)
Se intelege ca multe dintre constelatiile cuprinse in emisfera nordica cereasca vor fi
constelatii boreale .
Exemple: Ursa Mica , Ursa Mare ,Cassiopea , Perseu, Andromeda ,Pastorul , Taurul
,Gemenii.La fel,multe dintre constelatiile cuprinse in emisfera sudica cereasca se vor numi
constelatii australe
.Exemple:CaineleMare,Scorpionul,Segetatorul,Capricornul,Microscopu,Telescopul,Coroana
Australa,Crucea Sudului,Carena.
Toate constelatiile care prin intinderea lor traverseaza ecuatorul ceresc,fiind asadar asezate
mai mult sau mai putin de o parte si daltaaecuatoruluiceresc numesc Constelatii
ecuatoriale.Exemplu:Fecioara,Orion,Ciinele
Mic,Ophiucus,Vulturul,Leul,Pestii,Sextanul,Hidra.
A doua clasificare a constelatiilor pe sfera siderala se face dupa pozitia pe care o ocupa
fiecare constelatie in raport cu zodiacul de pe sfera-solara.Daca vom presupune ca cele doua
sfere-siderala si solara-au aceeasi raza,desigur ca sferele se vor suprapune;zodiacul se va
suprapune peste anumite constelatii in dreptul carora se afla Soarele si planetele in miscarea
lor anuala pe sfera solara.Aceste constelatii se vor numi constelatii zodiacale.Deoarece
eliptica si zodiacul se desfasoara atat in emisfera boreala cit si in emisfera australa,rezulta ca
fata de prima clasificare a constelatiilor vom exclude numai constelatiile
ecuatoriale,inlocuindu-le cu constelatiile zodiacale.Astfel,vom distinge urmatoarele tipuri de
constelatii:
a)CONSTELATII BOREALE(sauNORDICE)
b)CONSTELATII ZODIACALE(sauELIPTICE)
c)CONSTELATII AUSTRALE(sau SUDICE).

Mai exact constelatiile zodiacale se definesc ca fiind constelatiile care, prin intinderea lor,
acopera ecliptica . Aceste constelatii sunt in numar de 13, cu toate ca, zodiacul a fost impartit
in numai 12 semne zodiacale
(zodii).Nepotrivirea se explica prin mai multe cauze.In primul rind, una dintre constelatiile
zodiacale, a 13-a, a foat relativ recent"desemnata" prin extinderea constelatiei boreale
Ophiucus ("Purtatorul de sarpe") si asupra unei portiuni care contine vreo 15 grade din
eliptica.In al doilea rind, dupa cum am mai spus, semnele zodiacului nu mai corespund azi
constelatiilor respective. Azi se stie ca punctul vernal nu se mai gaseste in constelatia
Berbecele(sau Berbecul), insa semnul zodial din dreptul constelatiei Pesti seamana cu cele
doua coarne ale unui berbec.De aici probabil si litera greceasca "gamma",cu care se noteaza
de obicei punctul vernal.Asadar,acum mai mult de doua milenii,in momentul in care incepea
primavara ,Soarele se afla pe sfera cereasca in dreptul constelatiei Berbecul. In secolul nostru
insa, momentul inceputului primaverii astronomice este marcat prin prezenta Soarelui(pe
sfera solara ) in dreptul constelatiei Pestii(pe sfera siderala).
Prezentam in continuare numele celor 13 constelatii zodiacale, cu denumirea lor in limba
latina la cazul nominativ (a), apoi aceasi denumire oficiala (stiintifica) la cazul genitiv (b)termen folosit, cand se desemneaza o stea oarecare din constelatia respectiva - precum si
notatia prescurtata a constelatiei(c),care se foloseste in astronomie in mod curent.De
asemenea, adaugam si numele constelatiei in limba romana(d). Tabelul il incepem cu
constelatia Pestii, deoarece, in momentul de fata, dupa cum am aratat, la inceputul primaverii
Soarele se afla pe ecliptica in dreptul acestei constelatii.
Nr.
(a)
(b)
(c)
(d)
1
Pisces
Piscum
Psc.
Pestii
_________________________________________________________
2
Aries
Arietis
Ari.
Berbecul
_________________________________________________________
3
Taurus
Tauri
Tau.
Taurul
_________________________________________________________
4
Gemeni
Geminorim
Gem.
Gemrnii
_________________________________________________________
5
Cancer
Cancri
Cnc.
Cancerul sau Racul
_________________________________________________________
6
Leo
Leonis
Leo.
Leul
_________________________________________________________
7
Virgo
Virginis
Vir.
Fecioara
_________________________________________________________
8
Libra
Librae
Lib.
Balanta

9
Scorpius
Scorpii
Sco.
Scorpionul
______________________________________________________
10
Ophiucus
Ophiuchi
Oph.
Ofiucus
_________________________________________________________
11
Sagittarius
Sagittarii
Sgr.
Sagetatorul
_________________________________________________________
12
Capricornus Capricorni
Cap.
Capricornul
_________________________________________________________
13
Aquarius
Aquarii
Aqr.
Varsatorul
____________________________________________________

Dam un exemplu de folosire a tabelului de mai sus. Cea mai

stralucitoare stea din constelatia Fecioara este o frumoasa stea de
magnitudinea+1,21,cu numele de Spica (Spicul).Este prima stea,alfa, din
constelatia Fecioara. In limbaj stiintific i vom spune "steaua alfa din
constelatia Virgo"sau"alfa Virginis"(la genitiv) si o vom nota "alfa Vir.",
conform tabelului de mai sus . Vom retine ca in vreme ce punctul echinoxial
de primavara (punctul vernal) se afla in constelatia Pestii, solstitiul de vara
corespunde constelatiei Gemenii, echinoxul de toamna constelatiri Fecioara si
solstitiul de iarna conatelatiei Sagetatorul .Diferite constelatii citate insa se
vor observa , pe cerul nocturn, in anotimpurile opuse , cand Soarele se va afla
in dreptul constelatiilor opuse: Fecioara este o constelatie care se observa
primavara , Sagetatorul, o constelatie de vara,Pestii,o constelatie detoamna si
Gemanii o constelatie care se observa pe cerul nocturn de iarna.
Trecem la o noua impartire, clasificare sezoniera a constelatiilor in
raport cu succesiunea anotimpurilor. Aceasta este, de fapt, clasificarea de care
se tine seama in mod curent in practica astronomica.Distingem urmatoarele
tipiri de constelatii:
a) CONSTELATII CIRCUMPOLARE (nordice si sudice)
b) CONSTELATII DE PRIMAVARA
c) CONSTELATII DE VARA
d) CONSTELATII DE TOAMNA
e) CONSTELATII DE IARNA.
Constelatiile circumpolare sunt vizibile in tot cursul anului de la latitudini
aproximativ egale sau mai mari de 45 de grade, cum este cazul Romaniei.
Ele sunt constelatii grupate in jurul polilor ceresti. Desigur ca de la noi sunt
vizibile constelatiile circumpolare nordice:nuvom putea observa insa
niciodata din Romania constelatiile circumpolare sudice, care

se vad numai de la latitudini geografice sudice, care depasesc aproximativ

paralela -45 de grade.Desigur ca, in vreme ce constelatiile circumpolare pot fi
vazute, pe cer senin, in orice noapte din an, constelatiile de sezon - de
primavara, devara, de toamna, de iarna- se vor vedea cel mai bine in
anotimpurile respective. Dupa cum an spus constelatiile circumpolare nordice
sunt toate constelatiile din jurul polului (de la orice ascensiune) care depasesc
declinatia de aproximativ +45de grade. Constelatiile ale caror stele au
declinatiiin general mai mici de+45de grade (pentru tara noastra , practic pana
la declinatia de aproximativ -30de grade) sunt constelatii sezoniere.
Primavara vom observa mai ales constelatiile cuprinse intre ascensiunile
drepte 9h si 15h(adica cate trei ore in ascensie,inainte si dupa meridianul
ceresc care indica ascensia 12h);de aceea, aceste constelatii se numesc
constelatii de primavara. In mod corespunzator, constelatiile de vara sunt
cuprinse intre ascensiunile drepte 15h si 21h,constelatiile de toamna intre21hsi
3h(adica una dintre ele -Pestii-contine punctul vernal, de ascensie 0h)si
constelatiile de iarna intre ascensia dreapta 3hsi ascensia dreapta 9h.
Pe hartile ceresti generale, stelele principale dintr-o constelatie sunt
unite prin drepte. acest lucru este necesar pentru a memora cat mai
bine forma constelatiei respective, pentru a putea fi usor recunoscuta pe
bolta cereasca.De exemplu, constelatia circumpolara Cassiopeia are stele
principale asezate intr-o configuratie simpla si usor de retinut: un Wcand
ae vede spre orizont si un M cand se vede spre zenit. Desigur ca, datorita
miscarii diurne a boltii ceresti (cu o perioada de 24ore), aceeasi constelatie
isi schimba pozitia fata de orizont de la o ora la alta; intreaga bolta
cereasca are o miscare aparenta de la rasarit la apus (rezultat al rotatiei
Terrei de la vest spre est) si, astfel, toate constelatiile sunt antrenate in
aceasta miscare dand impresia ca polii ceresti (la noi, polul nord ceresc)
sunt ficsi iar acestea se misca in jurul lor. Steaua polara fiind la
aproximativ 1grad de polul nord ceresc, pare fixa, indicand totodata
directia nordului geografic.
Fiecare astronom sau astronom amator poate sa-si aiba propriul sau sistem
de recunoastere a constelatiilor.Exista totusi unele indicatii generale, pe care
trebuie sa le cunoasca -pentru ca sa se "descurce" printre stele - mai ales
astronomul amator incepator. Ursa Mare sau Carul Mare este cea mai
cunoscuta constelatie. De aceea, cunoasterea practica a constelatiilor incepe
de obicei plecand de la constelatia circumpolara Ursa Mare.
Multi impart aceasta constelatie in doua configuratii principale:"Carul"
propriu-zis, un romb ale carui laturi unesc patru stele aproximativ la fel de
luminoase ("rotile"carului) si "oistea".In total, Ursa Mare contine deci sapte
stele principale. Printre altele, steaua Ursae Majoris este formata dintr-un
cuplu vestit de doua stele - Alcor si Mizar - care, inca din Antichitate, era

folosit pentru a incerca daca cineva are vederea buna, Alcor si Mizar
constituie o stea dubla, bine vizibila cu ochiul liber - pe un cer corespunzator
- daca persoana respectiva are o vedere buna. Se pare ca tot la acest cuplu
stelar s-a referit scriitorul Mihail Sebastian cand a fixat pe bolta steaua Mona
din cunoscuta-i piesa Steaua fara nume.
Privind pe bolta Ursa Mare si, fixandu-ne in memorie distanta unghiulara
dintre cele doua "roti" ultime ale "carului" - alfa si beta - apoi, prelugind in
directia "beta - alfa", se intalneste steaua alfa din constelatia Ursa Mica , care
nu este alta decat Steaua Polara.In mod analog, cu harta cereasca in fata luminata de o lanterna cu becul corespunzator, pentru a nu deranja - si privind
pe bolta instelata, prin prelungiri asemanatoare, in minte, a unor configuratii
stelare, se pot identifica toate constelatiile. Intr-o prima faza, cateva nopti
senine in sir, incepatorul se va familiariza bine cu constelatiile circumpolare:
1. Ursa Mare (Carul Mare)
2. Ursa Mica (Carul Mic)
3. Cassiopeia (Casiopeia)
4. Draco (Dragonul)
5. Cepheus (Cefeu)
6. Perseus (Perseu)
7. Camelopardalis(Girafa)
8. Lynx (Linxul)
9. Lacerta (Soparla),
Am dat aici constelatiile circumpolare nordice, in ordinea usurintei cu care
pot fi identificate si cunoscute pe bolta.Sa retinem ca, fata de Steaua Polara,
Ursa Mare si Cassiopia sunt in directii opuse si aproximativ la aceeasi
distanta unghiulara pe cer. De asemenea, cele doua"Urse" au aceeasi forma,
dar pe cer sunt intoarse una fata de alta:"carul" uneia este in sensul "oistei"
celeilalte si invers.Dragonul este o constelatie lunga si are un "cap"(micul
triunghi format din stelele beta, gamma si xi) si o "coada" (restul stelelor
principale din constelatie) intortocheata, care se intinde intre cele doua
"Urse".
Dupa ce astronomul- amator va fi obisnuit cu identificarea constelatiilor
circumpolare, va putea sa treaca la recunoasterea constelatiilor propriu-zise
"de sezon".Trebuie sa subliniem faptul ca intr-o seara, pe bolta, nu se vor
vedea numai constelatiile sezonului care a trecut si ale aceluia care va veni.
De exemplu, la miezul unei nopti de primavara, in zona nordica se vor vedea
constlatiile circumpolare, inspre sud constelatiile primaverii, spre est
constelatiile verii, iar spre vest o parte din constelatiile iernii. Trei dintre
constelatiile primaverii sunt bine vizibile prin configuratia lor lesne de

retinut:Bootes (Boarul sau Vacarul), cu stralucitoarea stea Arcturus,Leo(Leul

Mare)cu steaua Regulus,de prima marime si constelatia Virgo(Fecioara),cu
albastra stea Spica.Vara, pe bolta, se recunoaste repede un triunghi mare,
aproximativ isoscel, format din trei stele stralucitoare, toate trei albe: Vega,
Deneb si Altair. Ele fac parte din trei constelatii caracteristice verii, usor de
recunoscut cu ajutorul hartii: Lira,Lebada(fiind in forma decruce se mai
numeste"Crucea Nordului") si Vulturul. Frumoase constelatii de vara mai
sunt: Coroana Boreala, Hercule, Ophiucus, Scorpionul si Sagetatorul. Toamna
e caracterizata prin prezenta pe cer in spre zenit a constelatiilor - Andromeda
si Pegas. De pilda, pe linia care uneste Polara cu edar(alfa din Cassiopeia),
la o jumatate din distanta dintre cele doua stele, dincolo de
edar, se poate identifica - de la munte, sau dintr-un loc foarte bine ferit de
lumina, chiar si cu ochiul liber - o mica pata ovala: galaxia din Andromeda.
Dintre constelatiile de toamna mai citam Pestii, Berbecul, Balena si
Varsatorul. Cerul cu cele mai frumoase constelatii este, fara indoiala, cerul de
iarna.Cea mai splendida constelatie de pe cer - este constelatia "Orion".
Stralucitoarele stele Betelgeuse, Rigel, Bellatrix si Kappa Orionis formeaza
un patrulater caracteristic. La mijlocul acestuia se afla celebrul "brau al lui
Orion", format din trei stele stralucitoare, aliniate("cei trei regi"), si, foarte
aproape de ele, pe un cer senin, neluminos, cu ochiul liber sau, mai ales, cu
un binoclu, se recunoaste imediat "marea nebuloasa din Orion". Dar stelele
stralucitoare ale cerului de iarna se tin lant. La picioarele Orionului, in
imediata sa apropiere, strajuieste constelatia "Cainele Mare ", cu cea mai
stralucitoare stea de pe cer - Sirius.
Apoi "Cainele Mic" cu steaua Prokyon, "Gemenii" cu stelele Castor si Pollux,
"Vizitiul" cu galbena stea Capella,"Taurul" cu cele doua ingramadiri deschise
- Pleiadele ("Closca cu pui", "Gainusa") si Hyadele. Astronomii si astronomii
- amatori, cei cu adevarat pasionati, contempla deseori minunata priveliste a
constelatiilor iernii, chiar si in ciuda gerului din noptiile de febroarie!
Sabau Elena Madalina
Novac Tamara.
Profesor ndrumtor: Maga Cristian