Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar ,, Ion Ionescu de la Brad, Iai

Facultatea de Agricultur
Specializarea : Administrarea afacerilor agricole

POLUAREA APEI

Prof.coordonator :
ef lucr. dr. Morar Radu-Adrian
Studeni realizatori:
Chiescu Mirela
Damian Carmen
Voina Olivia

Cuprins

1. Generalitati privind poluarea si tipurile de poluare

2. Conceptul de poluant
3. Surse de poluare a apei si modul in care actioneaza
4. Efectele poluantilor asupra mediului
5. Prezentarea unui caz real de poluare a apei. Deversare de petrol in Golful
Mexicului

1. Generalitati privind poluarea si tipurile de poluare

Poluarea apei reprezint orice modificare a compoziiei sau a calitii apei,

ca rezultat a activitilor umane sau n urma unor procese naturale, astfel nct
aceasta s devin mai puin adecvat utilizrilor sale.
Poluarea apei poate fi categorisit dup natura substanelor poluante ca
fizic (datorat apelor termice), chimic (ca rezultat al deversrii reziduurilor
petroliere, fenolilor, detergenilor, pesticidelor, substanelor cancerigene sau a
altor substane chimice specifice diverselor industrii), biologic (rezultat de
contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene,
viermii parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii,
algele, crustaceii etc) i radioactiv.
Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant, poluarea poate fi
permanent, sistematic, periodic sau accidental.
Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante
determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera modificari
fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase
pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial,
pentru industrie si turism.
Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii
organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei,
care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau

hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele

uzate urbane si cele rezultate de la cresterea animalelor in marile complexe
agroindustriale, pot participa in mare masura industriile alimentare, industria
hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de dimensiuni mijlocii
echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu
mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite caracterizate de o foarte mare
concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restranse.
Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca :
nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduri si deseuri
provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom,
nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a
devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura
dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte
surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati
mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la 'boala
albastra' a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o
constituie hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele
civilizatiei moderne.
Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal,
detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 %
proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de
mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se
utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita
intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai
participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele
continentale.
Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a
materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in
cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In

aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata
de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale
termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor
deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a
speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate
fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca
temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea
determina asa-numita 'poluare termica'.
O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate
sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai
ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide
de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare.

2. Conceptul de poluant

Orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori sau forma
de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii)
care introdusa n mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al
organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.

3. Surse de poluare a apei si modul in care actioneaza

Sursele de poluare a apelor se clasific n dou grupe:
1. n funcie de aciunea poluanilor n timp, sursele de poluare se clasific
astfel:
- surse de poluare permanente (continue) cu caracter permanent
(ex. canalizri orae, industrie);
- surse de poluare discontinue, temporare,cu caracter nepermanent
(ex. locuine izolate, colonii);
- surse de poluare accidentale
2. n funcie de proveniena poluanilor, sursele de poluare se clasific n:
- surse de poluare organizate,care sunt reprezentate de ape uzate provenite de
la activiti diferite:
ape uzate menajere ce rezult din utilizarea apei n locuine, instituii
publice, bi, spltorii, coli, uniti comerciale, alimentaie public.
Aceste ape sunt poluate cu substane organice (detergeni,produse petrolie
re, pesticide), substane minerale (cloruri, amoniac), germeni patogeni, parazii.
ape uzate industriale, ce rezult din diferite procese de fabricaie i consti
tuie cea mai nociv categorie de poluare. Caracteristica esenial a acestor ape o
constituie varietatea mare de poluanti si nocivitatea lor crescuta.

Principalele surse industriale sunt:

Industria minier (
extracia i

prepararea minereurilor metalifere i nemetalifere,

prepararea crbunelui,a minereurilor radioactive). Aceste ape

au

un coninut mare de metale grele, particule n suspensie, produi organici

utilizai la flotare, substane radioactive;
Industria metalurgic, de unde rezult ape poluate cu suspensii
insolubile, metalegrele, fenoli, cianuri, sulfai (45 m3 pentru 1 ton de font);
Industria chimic, de unde rezult n ap cu suspensii, acizi,
hidroxizi, sruri, fenoli, colorani, detergeni, pesticide;
Industria de celuloz i hrtie, apele uzate conin substane organice,
compui cu sulf, colorani cu lignin;
Industria alimentar, deverseaz n ap substane organice, compui cu
azot,grsimi, germeni patogeni (150m3 pentru 1 ton de zahr sau 10m3 pentru
prepararea unei tone de carne).
- ape uzate agrozootehnie provenite din:
agricultur, ce conin ngrminte, suspensii,pesticide, erbicide,
fungicide, antiduntori;
zootehnie, ce conin substane organice, ageni patogeni, hormoni sau
inhibitori de cretere, de parazitani;
-surse de poluare neorganizate care produc o poluare difuz, greu de

stabilit i de

stpnit i sunt reprezentate prin ape meteorice (ploi, zpad),

care prin splarea atmosferei i a solului contaminat pot conine substane

organice sau minerale, germeni patogeni, parazii, substane toxice , radioactive.
Deasemenea, produsele farmaceutice utilizate n agricultur,cum ar fi
antibioticele,hormonii,inhibitorii, dezinfectanii pot polua i ele apele subterane
prin canalizri urbane sau rurale.
Industria i transporturile produc ali factori poluani printre care cei mai
importani sunt:metalele grele cum ar fi cadmiul, plumbul i zincul, gazele de
la arderea combustibililor fosili sau de la motoarele mijloacelor de transport,
praf i pulberi. Metalele grele odat ajunse n ap, ptrund n carnea petilorcare
la rndul lor sunt consumai de oameni mbolnvindu-i grav.
La fel i psrile acvatice care consum vegetaie, peti i ap contaminat,
prezint i nivele ridicate de intoxicri cu metale grele, lucru ce cauzeaz
moartea lor sau intoxicarea oamenilor ce consum din carnea lor.

4.Efectele poluantilor asupra mediului

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor,
numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport

de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea

fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se
ingusteaza si dispare.
Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod
diferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru sunt toxice
pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai
ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea
fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru
flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare,
dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in
apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.
Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai
ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul
consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un
semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al
civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.
De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra
omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv
efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante
chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a
mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din
substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica
pe o scara larga, potrivit cerintelor.
Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat.
In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir
de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de
consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari
tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora.

Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia
care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala
culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca
sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate in
mare contin produse cancerigene.
Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa
substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce
inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu
va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine.
Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori,
prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe
mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate
sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana
scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj
indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra
apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de
frig, fara a se putea smulge din mediul lichid.
Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se
constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la
disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata
deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se
intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta
nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece
uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu
microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii.
Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se
intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al
pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si crustaceele sa devina
necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si

activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte

costisitoare.

5.Prezentarea unui caz real de poluare a apei. Deversare de petrol in

Golful Mexicului

Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon si ulterioara deversare de petrol in

Golful Mexicului este de-acum unanim considerata drept cel mai grav dezastru ambiental
provocat de om din istorie. Mareea Neagra ameninta sa inghita intregul Golf, intreaga
coasta meridionala si sud-orientala a Statelor Unite si a Mississippi, si este pe punctul de a se
propaga in toate oceanele lumii. Potrivit celor mai negre previziuni, aceasta catastrofa va
continua sa ucida timp de multe generatii, transformand cel mai probabil intregul Golf Mexic
intr-o zona moarta. Animalele, viata omului, pana si industriile, toate risca potential daune
permanente si distrugerea.

Cronologia unui dezastru

20 aprilie 2010: La o adancime de 1.500 m in Golful Mexic, la circa 80 km de
Venice (Louisiana), explodeaza putul de petrol care perfora platforma Deepwater
Horizon,

aflata

in

proprietatea

companiei

Transocean

si

inchiriata

colosului

petrolier British Petroleum (BP). Mor 11 muncitori si alti 17 sunt raniti. O estimare
vorbeste despre circa o mie de barili de petrol care se revarsa din put in fiecare zi,
raspandindu-se in mare.

22 aprilie: Platforma in flacari se scufunda.

25 aprilie: BP utilizeaza roboti subacvatici controlati de la distanta pentru a incerca sa

repare stricaciunea, dar tentativa esueaza.

28 aprilie: Functionari de la Casa Alba afirma ca cel putin 5.000 de barili de titei sunt
eliberati in fiacre zi din put, o cantitate egala cu 800.000 litri. Paza de coasta a SUA
declanseaza o procedura de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafata marii. La
inceputul lunii iunie, incendiile elimina 67.000 de barili de titei.

29 aprilie: Guvernatorul statului Louisiana declara stare de urgenta.

2 mai: Presedintele Obama face prima vizita in zona de coasta a Louisianei amenintata
de mareea neagra. Intr-o zona din golf se interzice pescuitul, initial pentru 10 zile. BP incepe
sa perforeze primul din cele doua puturi care vor servi la interceptarea si oprirea fluxului de
petrol iesit din putul scapat de sub control. Se estimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in luna
august.

6 mai: Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandeleur, in rezerva naturala
Breton.

10 mai: BP lanseaza un site web pentru a strange sfaturi cu privire la modalitati de a

bloca putul.

14 mai: BP incepe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea de o mila in

conducta deteriorata, astfel incat o nava-cisterna sa poata aspira petrolul. Functioneaza, dar
reuseste sa stranga mai mult de 2.000 barili/zi.

24 mai: BF ofera 500 mil dolari pentru studiul efectelor mareei negre.

26 mai: Se declanseaza operatiunea "Top Kill", care prevede acoperirea putului prin
pomparea de namoluri grele pentru reducerea presiunii petrolului.

27 mai: Dispersia de petrol a depasit-o pe cea provocata in 1989 de Exxon Valdez (de
262.000 barili de titei); este acum estimata la 19.000 barili/zi, calificandu-se drept "cel mai
grav dezatru ambiental din istoria Statelor Unite".

31 mai: "Top Kill" a esuat . Debuteaza operatiunea "Cut and Cap": taierea valvei de
siguranta care nu a functionat la gura putului si acoperirea ei cu o valva de blocare numita
Lower Marine Riser Package (Lmrp).

1 iunie: Ministrul Justitiei, Eric Holder, anunta ca guvernul american va declansa o

ancheta civila si penala cu privire la incident. Peste 300.000 de persoane adera la o campanie
lansata pe Facebook de boicotare a BP. EPA (agentia americana pentru protectia mediului) il
invita si pe regizorul James Cameron alaturi de cercetatori, ingineri si oceanografi la o masa
rotunda organizata la Washington pe tema dezastrului.

3 iunie: Casa Alba defineste drept "nebuneasca" ideea de a inchide putul cu o explozie
nucleara, vehiculata in presa internationala.

4 iunie: In cadrul operatiunii "cut and cap", sunt aspirate circa o mie din cele 19.000 de
barili care ies din put in fiecare zi. Dezastrul a costat pana acum compania petroliera 1 miliard
de dolari, dar potrivit analistilor cifra va ajunge la 20 mld.

6 iunie: BP estimeaza ca aspirarea petrolului a crescut la cel putin 10.000 barili pe zi.

8 iunie: CNN anunta ca BP angajeaza 4.500 someri in Alabama, Mississippi si Florida

pentru a curata coasetele. Acestia vor fi platiti cu 18 dolari/ora.

10 iunie: BP se prabuseste la Bursa, iar costurile incidentului sunt estimate acum la 1.43
mld dolari.

11 iunie: Deepwater Horizon "scuipa" titei intr-un ritm de 40.000 barili/zi, potrivit unei
noi estimari a guvernului american; cifra este acum de 8 ori mai mare decat cea de 5.000
barili/zi valabila pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi). Ceea ce inseamna ca in pofida
ultimului "capac" amplasat valvei de siguranta a putului, cel putin 20.000 barili de titei se
scurg in ocean in fiecare zi.

16 iunie: Presedintele Obama tine primul discurs televizat dedicat dezastrului, transmis
in direct din Biroul Oval: acuza BP ca nu a actionat in Golf "cu toate precautiile necesare", ca
a dat dovada de un comportament "nechibzuit", si ca dezastrul este "o lectie" din care trebuie
trase invataminte, intrucat "stiam de zeci de ani ca zilele petrolului ieftin sunt numarate". Cu
cateva ore inainte de discursul lui Obama, un "panel" guvernamental anunta ultimele estimari:
scugerea de petrol s-ar ridica la 60.000 de barili pe zi. In discursul sau, presedintele american
spune raspicat "Vom face BP sa plateasca " si anunta ca il va intalni pe Carl-Henric Svanberg,
presedintele BP si "il va informa" ca trebuie sa asigure "toate resursele necesare pentru a
compensa pagubele provocate". Decizia e luata, iar presedintele este sigur ca are "autoritatea
legala" de a constrange BP sa infiinteze un fond independent.

Nota de plata
20 mld dolari. Aceasta este cifra despagubirilor pe care BP a acceptat s-o plateasca, in
urma intalnirii oficialilor companiei cu presedintele american la Casa Alba.

Supa toxica
Pe masura ce putul platformei Deepwater Horizon continua sa "scuipe" sute de mii de
galoane de titei pe fundul marii, cercetatorii incep sa stranga si ei date cu privire la felul in
care acesta afecteaza viata in Golful Mexico. Potrivit unor articole aparute in presa stiintifica,
o mare incertitudine planeaza nu atat asupra deversarii de titei, cat asupra interventiei menite
sa limiteze daunele, mai precis a utilizarii fara precedent a dispersantilor chimici. Mai toxici
decat titeiul in sine si cu consecinte asupra ecosistemului greu de prevazut.

Ce ar putea fi mai rau decat petrolul, amestecat perfect in "fiecare strat al coloanei de
apa", otravind majoritatea speciilor in fiecare ecosistem marin? Pai ce spuneti de niste
milioane de galoane de Corexit 9500 adaugate "supei" toxice? In testele de laborator,
dispersantii Corexit 9500 si Corexit 9527 au demonstrat o toxicitate scazuta pana la
moderata fata de majoritatea speciilor acvatice. Estimarile de toxicitate sunt insa semnificativ
afectate de variabile precum, specia, durata expunerii, temperatura.

Potrivit unui raport al expertilor de la Ministerul Resurselor Naturale din Rusia, dat
publicitatii in luna mai, acest Corexit 9500 este un solvent de patru ori mai toxic decat titeiul.
Agentul chimic, au precizat rusii, are un nivel de toxicitate de 2.61ppm, dar moleculele lui,
amestecate cu apele calde ale Golfului, devin capabile sa genereze o asa-numita "tranzitie de
faza"; aceasta implica trecerea din starea lichida la una gazoasa, care poate fi absorbita de
nori. Prin urmare, gazul va fi eliberat ulterior sub forma unei "ploi toxice", in masura sa
distruga toate formele de viata.
Despre expunerea repetata sau prelungita prin inhalare sau ingestie la controversatul
Corexit 9500 (interzis in Marea Britanie, dar folosit de BP copios in Statele Unite) se mai
spune si ca poate cauza de la deprimarea functiilor sistemului nervos central la afectiuni ale
rinichilor si ficatului si hemoliza (distrugerea globulelor rosii). Ingredientele exacte ale
dispersantilor chimici nu sunt insa cunoscute, fiind protejate ca secrete comerciale.

British Petroleum a nceput s cimenteze puul de petrol spart din Golful Mexic, n
ncercarea

de

pune capt

celei

mai

mari

deversari

de

petrol

din

istorie.

Procedura va dura mai multe zile i va fi finalizat prin punerea unui "capac" de nmol
i ciment n gaura din care puul extragea petrol, prin intermediul unui alt pu fcut in acest
sens.

Bibliografie

1. Bogdan Barabas, 2009, Poluarea apelor. Sursele si efectele poluarii, editura

Vladimed - Rovimed
2. Pricope Laura, Pricope Ferdinand, 2008 , Poluarea mediului si conservarea naturii,
editura Vladimed - Rovimed
3. Daniela Cirtina, 2005, Poluarea apelor, editura Sitech
4. Dan chiopu i Vasile Vntu, 2002 , Ecotoxicologie i protecia mediului, Editura
Ion Ionescu de la Brad, Iai
5. http://www.ziare.com/social/poluare/dezastru-ecologic-in-noua-zeelandapata-de-petrol-de-cinci-kilometri-galerie-foto-1126256
6. http://www.mediafax.ro/externe/bilantul-poluarii-cu-petrol-din-golful-mexicgalerie-foto-6196431