Analiza economico-financiara

Profesor: Valentina Gortolomei

Tema1: Bazele teoretico-metodologice ale analizei economice

1.
2.
3.
4.
5.

Obiectul si metoda analizei economice

Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica
Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economica
Esenta metodei substitutiilor in lant(MSL)
Metoda diferentelor absolute(MDA) si aplicarea ei in analiza economica

1.

Obiectul si metoda analizei economice

Prin analiza econimica se subintelege modul de studiere a proceselor si fenomenelor economice in
intregime apoi le descompunem in parti component in timp si spatiu si evidentiem cauzele care au dus la
schimbarile obtinute
Obiectul analizei economice il constituie studierea multilaterala si complete a activitatii economic
financiara a unitatii economice si subdiviziunilor ei reflectata printrun sistem de indicatori ai planului de
afaceri, darilor de seama si a altor surse informationale.
Prin metoda analizei economice se subintelege modul dialectic de studii a proceselor si fenomenelor
economice in mersul formarii si dezvoltarii lor

2.

Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica

Elementele component e ale obiectului analizei economice sunt:
Indicatorii (cantitativi si calitativi);(simpli si compusi)
Factorii (pozitivi si negativi);(cantitati si calitativi);(intensivi si extensivi);(simpli si compusi)
Rezervele (interne si externe);(curente si de perspectiva);(deschise si inchise)
Resursele
Ca termen economic indicatorii prezinta o caracteristica cantitativa generalizata fenomenelor si
proceselor social economice in unitate cu determinarea calitativa. Indicatorii caracterizeaza existenta
resurselor, gradul de utiizare si schimbare a lor.
Factorii in analiza economica sunt priviti in 2 aspecte:
Conditie necesara pu infaptuirea proceselor
Ca pricina, cauza care actioneaza asupra acestor procese
Factorii sunt fortele motrice care actioneaza pozitiv sau negativ asupra proceselor si rezultatelor
activitatii economice in intreprindere.
Rezervele sunt posibilitatile nefolosite a intreprinderii sau posibilitatile de crestere a productiei
imbunatatirii calitatii ei sau reducerea costului din nou aparute pe baza aplicarii ajunsurilor progresului
tehnico-stiintific,tehnologiilor noi s.a

3.

Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economica

Metoda balantiera (MB) se bazeaza pe egalitatea a 2 parti si se aplica in cazul unei sume si diferente de
elemente componente, exemplu poate servi urmatoarea relatie matematica:
A=a+b-c MB
1

A=a+b-c
A=a*b*c MSL,MDA
A=

MSL

Partile trebuie sa fie egale

Esenta metodei balantiere consta in aceea ca abaterea indicatorului analizat este egala cu suma
abaterilor factorilor de influenta.
In analiza economica MB este aplicata:
Pentru a verifica daca corect a fost exprimata egalitatea a 2 grupe de indicatori economici
interdependent, exemplu poate servi formula balantei circulatiei marfurilor Si+I =VV+AE+Sf de
unde VV=Si+I-AE-Sf
VV=Si+I-E-Sf
Problema
Exemplu de calcul a influentei factorului prin MB
Indicatori
Perioada
Perioada raportata Abaterea absoluta Marimea influentei
precedenta
(3-2)
factorilor
Stoc initial
1824
1903
+79
+79
Intrari
32720
36986
+4266
+4266
Stoc final
1903
1401
-502
+502
Volum vinzari
32641
37488
+4847
x
Balanta de verificare a factorilor
BVF: +4847=+79+4266+502
+4847=+4847
In analiza economica MB este aplicata:
Pentru a verifica daca a fost corect calculata actiunea factorilor asupra indicatorului analizat cu
ajutorul altor metode.
Mereu suma marimilor influentei factorilor trebuie sa fie egala cu abatere indicatorului analizat, lipsa
acestei efalitati insemna ca factorii nu au fost evidentiati complet sau a fost comisa o greseala in
calcule, pentru acesta este necesar sa se alcatuiasca balanta de verificare a influentei factorilor
Exemlu:
VV=Ns-Ws
VV=+502 m.l
Influenta Ns=3364m.l
Influenta Ws=+3866m.l
BVF
+502=-3364+3866
+502=+502
Pentru a determina marimea influentei factorilor necunoscuti in cazul cind se cunoaste abaterea
indicatorului analizatsi influenta unui factor (sau 2,3 factori)din dependenta factoriala. Marimea
influentei factorului necunoscut este egala cu diferenta dintre abaterea indicatorului analizat si
marimea influentei factorilor cunoscuti.
2

A=a*b*c*d
A=+38
A(a)=+13
A(b)=-4
A(c)=+24
A(d)=?
A(d)= A-( A(a)+ A(b)+ A(c))=(+38)-(+13+4+24)=+5
Concluzie:
1.In perioada analizata sa inregistrat o crestere a vol de vinzari in marime de 4847 lei
2.Cresterea mentionata a fost conditionata de majorarea intrarilor cu 4266 lei si prezenta la inceputul
perioadei a unui stoc mai mare cu 79 lei fata de cel al perioadei precedente, cresterea volumului de
vinzari a fost determinata si de reducerea marimii stocului final fata de marimea din perioada precedenta
cu 502 lei. Aceste rezultate vorbesc depre faptul ca pentru perioada analizata a fost efectuat un studio
incomplete al cererii populatiei la marfurile comercializate de intreprinderea data in urma carui fapt nu
sa obtinut o concordanta suficieta intre volumul de livrari si volumul de vinzari.
3.Rezultatul inregistrat permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind
satisfacatoare insa ea dispune de careva rezerve de majorare a vinzarilor fapt asupra caruia trebuie sa fie
accentuate atentia managmentului intreprinderii in viitor.
Planul concluziei:
Mentionarea marimi schimbarii indicatorului analizat
Constatea influentei factorilor
Relevarea rezervelor de crestere a indicatorilor analizati
Mentionarea cauzelor schimbarilor evidentiate si a cailor de ameliorare a situatiei
Aprecierea rezultatelor obtinute
Problema (Metoda Balantiera)
Sa se calculeze marimea influentei factorilor asupra volumului de vinzari reesind din urmatoarea
informatie initiala:
Indicatori
Perioada
Perioada raportata Abaterea absoluta Marimea influentei
precedenta
3-2
factorilor
Stoc initial
2240
1600
-640
-640
Intrari
13200
14140
+940
+940
Alte iesiri
80
40
-40
+40
Stoc final
1600
960
-640
+640
Volumul vinzari
13760
14740
+980
x
VV=Si+I-AE-Sf
VV=Si+I-AE-Sf
(+980)=(-640)+(+940)-(-40)-(-640)
+980=-640+940+40+640
+980=+980

Concluzie:
Volumul de vinzari a crescut cu 980m.l ca rezultat al cresterii intrarilor, reducerii stocului final si a altor
esiri. Intreprinderea dispune de reserve de majorare a volumului vinzarior pe viitor din contul cresterii
stocului initial cu 640 mii lei. La intreprindere a fost repetata aceeasi greseala ca si in perioada
precedenta(nu sa asigurat o concordanta suficienta intre vol de intrari si vol de vinzari) ceea ce constrituie
directia principala asupra careia trebuie sa fie acordata atentia mnagerilor intreprinderii. La general
situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.
Problema (Metoda Balantiera)
Sa se calculeze influenta factorilor asupra cheltuielilor perioadei reesind din urmatoarea informative:
Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Abaterea absoluta

Cheltuieli
comerciale
Cheltuieli generale
si administrative
Alte cheltuieli
operationale
Total cheltuielile
parioadei

2860

3010

+150

Marimea
influentei
factorilor
+150

3040

3940

+900

+900

180

280

+100

+100

6080

7230

+1150

Chper=Chcom+Chgen+Chop
Chper+ Chgen+ Chop
+1150=+150+900+100
+1150=+1150
Concluzie:
Cheltuielile perioadei au crescut cu 1150 mii lei.Aceasta este o situatie nesatisfacatoare deoarece au
crescut si cheltuielile comerciale ,cheltuielile generale si administrative deasemenia si alte cheltuieli
operationale.
Problema (Metoda Balantiera)
Sa se scrie formula dependentei factoriale a profitului operational fata de profitul brut, alte venituri
operationale si ch. perioadei.
Calculati influenta factorilor mentionati aplicind formula corespunzatoare.
Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Abaterea absoluta
(3-2)

Profitul brut
Alte venituri
operationale
Cheltuielile
perioadei
Profitul

10806
602

12064
764

+1285
+162

Marimea
influentei
factoriale
+1258
+162

10680

10883

+203

-203

728

1945

+1217

x
4

operational
Pop=Pbr+AVO-Chper
BVF:
+1217=+1285+162-203
+1217=+1217
Concluzie:
In perioada analizata se observa o crestere a profitului operational cu 1217 lei fapt ce se datoreaza
cresterii profitului brut cu 1258 lei , deasemenia majorarii altor venituri operationale cu 162 lei. Situatia
intreprinderii in domeniul analizat este satisfacatoare intrucit a crescut profitul operational, exceptie face
doar cresterea cheltuielilor cu 203 lei.
Problema (MB)
Sa se aprecieze exactitatea calcularii influentei factorilor la modificarea indicatorilor analizati A si B
daca:
1) Modificare indicatorului A a aconstituit +50 m.lei, din care datorita influentei factorilor
a=+320 m.lei
b=+105 m.lei
c=-407 m.lei
d=+32 m.lei
2) Modificarea indicatorului B a constituit +208 m.lei, din care datoita influentei factorilor
c=+250 m.lei
f=+103 m.lei
g=-196 m.lei
z=-57 m.lei
A= a+b+c+d
BVF:
(+50)=(+320)+(+105)+(-407)+(+32)
+50=+320+105-407+32
+50=+50
CORECT
B= a+b+c+d
+208=+520+103-196-57
+208100
INCORECT
Concluzie:
In urma aprecierii exactitatii calcularii influentei factorilor se observa ca in primul
caz sa efectuat corect calculul iar in cazul doi a fost comisa o gresela, in astfel de
neclaritati este necesara balanta de verificare a factorilor.
Problema (Metoda Balantiera)
Sa se calculeze marimea influentei factorului necunoscut e daca indicatorul analizat a crescut cu 20 m.
lei si este cunoscut
a=+130 m.lei
5

b=+140 m.lei
c=-110 m.lei
d=-90 m.lei
e=?
A(e)=A(e)-(A(a)- A(b)- A(c))
20 m.lei=20 m.lei-(+130)-(+140)-(-110)-(-90))=-50

4. Esenta metodei substitutiilor in lant (MSL)

Esenta metodei substitutiilor in lant se reduce la inlocuirea succesiva a marimii de plan(perioadei de
baza) a unui factor cu marimea lui efectiva intr-o anumita relatie presupunindu-se ca toti ceilalti factori in
momentul respectiv sunt factori cu actiune permanenta o astfel de inlocuire poarta denumirea de
substitutie, aplicarea corecta a MSL necesita respectarea urmatoarelor cerinte:
Sa se alcatuiasca formula dependentei factoriale
In fomula factorii sa se aranjeze in functie de criteriu conditionarilor economice (cantitativ,
structural si calitativ)
Substitutiile se efectueaza in ordinea in care sunt aranjati factorii in formula
Factorul substituit ramine neschimbat pina la sfirsitul calculelor
Marimea si sensul influentei factorilor asupra indicatorului rezultativ se obtin pe baza comparatiei
calculului 2 cu primul 3 cu 2 s.a. Pentru calculi se aplica urmatorul tabel analitic:
Nr. calcul
1
2
3
4

Nr.
substitutiei
0
1
2
3

a
a0
a1
a1
a1

Factori de influenta
b
c
b0
c0
b0
c0
b1
c0
b1
c1

Problema
Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor prin MSL
Indicator
Per. precedent
1.VVmii lei
2299
2.Nr mediu salariati
64
3.Nr mediu zile lucratoare
286
1salar/an
4.Productivitatea zilnica lei
125,6
VV=Ns*Nz*Wz
Nr. calc
Nr.subst
1
2

0
1

Factor de influenta
Ns
Nz
Wz
64
286
125,6
67
286
125,6

67

288

125,6

Indicator
analizat
A0
Ac1
Ac2
A1

Met. calc
x
Ac1- A0
Ac2- Ac1
A1- Ac2

Influenta
factoriala
x
A(a)
A(b)
A(c)

Per. raportata
2384,8
67
288
123,59

Indicator
analizat
2299
2406,7

Met. calcul

Infl. factoriala

x
2406,7-2299

2423,6

2423,6-2406,7

x
+107,7infl
Ns
+16,9infl Nz
6

67

288

123,59

2384,8

2384,8-2423,6

-38,8infl Wz

BVF:
2384,8-2299=107,7+16,9-38,8
+85,8=+85,8
Problema (Metoda substitutiilor in lant)
Sa se calculeze marimea influentei schimbarii numarului mediu de salariati si a productivitatii lor asupra
volumului productiei fabricate reesind din urmatoarea informatie.
Indicatori
Perioada precedenta
Perioada raportata
Volumul productiei fabricate(mii 1118,2
1155,8
lei) NS
Nr mediu de salariati
66
68
Productivitatea medie a unui
16942
16997
salariat (lei) WS
VPF=NS*WS
Nr.
calc.
1
2
3

Nr. subst. Factorii de influenta

NS
WS
0
66
16942
1
68
16942
2
68
16997

Ind. analizat

Met. calcul

1118,2
1152,0
1155,8

x
1152-1118,2
1155,8-1152

Influenta
factoriala
x
+33,8
+3,8

BVF:
1155,8-1118,2=+33,8+3,8
37,6=37,6
Concluzie:
In urma analizei efectuate se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu 37,6 mii lei, aceasta
schimbare se datoreaza cresterii nr de salariati +33,8, deasemenia majorarii productivitatii medii a unui
salariat +3,8. Situatia intreprinderii la compartimentul dat este satisfacatoare intrucit volumul productiei
fabricate sa marit.

5.

Metoda diferentelor absolute (MDA) si aplicarea ei in anliza economica

Metoda diferentelor absolute conform esentei acestei metode marimea si sensul de actiune a oricarui
factor se calc prin inmultirea abaterii factorului influenta caruia o calculam la marimea efectiva a
factorilor ce sunt situari in formula de calcul pina la el si marimea perioadei de baza (planificata) a
factorilor situati in formula dupa el.
Matematic aceasta se scrie in felul urmator:
A(a)= a*b0*c0
A(b)=a1* b*c
A(c)=a1*b1* c
La aplicarea acestei formule se respecta acelesi cerinte ca si la metoda substitutiilor in lant(MSL).

Problema
Exemplu: Metoda Diferentelor Absolute
Indicator
Per. precedenta
1.VV,mii lei
2300
2.Nr mediu salariati
175
3.Nr mediu zile lucratoare, 358
1salar/an
4.Productivitatea zilnica,
36,712
lei

Per. raportata
2350,4
178
355

Abaterea absoluta
+50,4
+3
-3

37,196

+0,484

VV=Ns*Nz*Wz
1) Influenta modificarii NS
NS*NZO*WZO=(+3)*358*36,712=+39,4 m.lei
2) Influenta nr. mediu de zile lucratoare /1sal
NS1* NZ*WZO=178*(-3)*36,712=-19,6 m.lei
3) Influenta modificarii WZ
NS1*NZ1* WZ=178*355*(+0,484)=+30,6 m.lei
BVF:
+50,4=39,4-19,6+30,6
+50,4=+50,4
Problema (MSL si MDA)
Sa se scrie formula dependentei factoriale a volumului productiei fabricate din nr mediu de salariati, nr
mediu de zile lucrate de un salariat pe an si productvitatea medie pe zi a unui salariat.
Sa se calculeze marimea influentei factorilor mentionati prin MSL si MDA.
Calculare prin MSL
Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Volumul productiei
fabricate,mii lei
Nr mediu de salariati
(NS)
Nr mediu de zile lucrate
de un salariat pe an (NZ)
Productivitatea medie pe
zi a unui salariat (WZ)

59276,71

60874,86

Abaterea absoluta
(pentru MDA)
(3-2)
+1598,15

155

150

-5

264

268

+4

1448,6

1514,3

+65,7

Nr.
calcul
1

Nr.
substitutiei
0

Fatori de influenta
NS
NZ
WZ
155
264
1448,6

Indicator
analizat
59276,71

Met. calcul

Influenta factoriala

X
8

2
1
150
264
1448,6
3
2
150
268
1448,6
4
3
150
268
1514,3
VPF=NS* NZ* WZ
BVF:
60874,86-59276,71=-1912,15+869,16+2641,14
+1598,15=+1598,15

57364,56
58233,72
60874,86

57364,56-59276,71
58233,72-57364,56
60874,86-58233,72

-1912,15
+869,16
+2641,14

Calculare prin MDA

1) Influenta NS
NS*NZ0*WZ0=
=(-5)*264*1448,6=-1912,15
2) Influenta NZ
NSi* NZ*WZ0=
=150*(+4)*1448,6=+869,16
3) Influenta WZ
NSi*NZi*WZ=
=150*268*(+65,7)=+2641,14
Concluzie:
In urma analizarii se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu +1598,15 mii lei. Aceasta se
datoreaza cresterii numarului mediu de zile lucrate de un salariat pe an cu +869,16 si cresterii
productivitatii medii pe zi a unui salariat +2641,14, insa din motiv ca numarul mediu de salariati a scazut
cu -5 influenta factoriala la acest capitol este -1912,15. Totusi situatia intreprinderii este satisfacatoare.
Problema (MSL si MDA)
Sa se scrie formula dependentei factoriale a salariului mediu anual a unui muncitor fata de nr mediu de
zile lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si salariul mediu pe ora.
Aplicind metoda diferentelor absolute(MDA) si metoda substitutiilor in lant(MSL) sa se calculeze
marimea influentei factorilor.
Calculare prin MSL
Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Salariul mediu anual a unui

salariat, lei
Numarul mediu de zile lecrate
de un anumit salariat pe an
(NZ)
Durata medie a zilei de lucru
(D)

46444,8

77376,0

Abaterea absoluta
(pentru MDA)
(3-2)
+30931,2

246

248

+2

8,0

7,8

-0,2
9

Salariul mediu pe ora a unui

salariat, mii lei (Sh)

Nr.
calcul
1
2
3
4

Nr.
substitutiei
0
1
2
3

23,6

40,0

Fatori de influenta
NZ
D
Sh
246
8,0
23,6
248
8,0
23,6
248
7,8
23,6
248
7,8
40,0

Indicator
analizat
46444,8
46822,4
45651,8
77376

+16,4

Met. calcul
x
46822,4-46444,8
45651,8-46822,4
77376-45651,8

Influenta
factoriala
x
+377,6
-1170,6
+31724,2

Sn=NZ*D*Sh
BVF:
77376-46444,8=+377,6+(-1170,6) +31724,2
+30931,2=+30931,2
Calculare prin MDA
1) Influenta NZ
NZ*D0*Sh0=
=(+2)*8,0*23,6=377,6
2) Influenta D
NZi* D*Sh0=
=248*(-0,2)*23,6=1170,6
3) Influenta Sh
NZi*Di* Sh=
=248*7,8*(+16,4)=31724,2
Concluzie:
In urma analizei salariul mediu annual a unui salariat a crescut atingind cifra +30931,2 aceasta se
datoreaza nr mediu de zile de un anumit salariat pe an care a influentat ajungind la +377,6 si salariului
mediu pe ora a unui salariat cu +31724,2. Durata medie a zilei de lucru a scazut cu -0,2 ceea ce a facut ca
la acest capitol influenta factoriala sa fie de -1170,6. La general situatia intreprinderii este satisfacatoare.
Problema (MSL si MDA)
Sa se scrie formula dependentei factoriale a productivitatii medii anuale a unui salariat fata de numarul
mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si productivitatea medie pe ora a
unui muncitor.
Sa se calculeze influenta factorilor mentionati prin MSL si MDA.
Calculare prin MSL
Indicatori

Per.precedenta

Per.raportata

Abaterea absoluta
10

Productivitatea medie pe
an a unui muncitor, mii
lei (WS)
Numarul mediu de zile
lucrate de un salariat pe
an (NZ)
Durata medie a zilei de
lucru (ore) (D)
Productivitatea medie pe
ora a unui muncitor (Wh)
Nr.
calcul
1
2
3
4

Nr.
substitutiei
0
1
2
3

219996

216662

(pentru MDA)
(3-2)
-3334

280

281

+1

8,1

7,9

-0,2

97,0

97,6

+0,6

Factori de influenta
NZ
D
Wh
280
8,1
97,0
281
8,1
97,0
281
7,9
97,0
281
7,9
97,6

Indicator
analizat
219996
220781,7
215330,3
216662,2

Metoda de calcul
x
220781,7-219996
215330,3-220781,7
216662,2-215330,3

Influenta
factoriala
x
+785,7
-5451,4
+1331,9

BVF:
216662,2-219996=+785,7+(-5451,4) +1331,9
-3333,8=-3333,8
Calculare prin MDA
1) Influenta NZ
NZ*D0*Wh0=
=(+1)*8,1*97,0=785,7
2) Influenta D
Nzi*D*Wh0=
281*(-0,2)*97,0=-5451,4
3) Influenta Wh
NZi*Di*Wh
=281*7,9*(+0,6)=1331,9
Concluzie:
In perioada analizata productivitatea medie pe an a unui muncitor a scazut atingind cifra -3333,8. La
aceasta a influentat durata medie a zilei de lucru -5451,4. Nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an
este +785,7 iar productivitatea medie pe ora a unui muncitor este +1331,9. Situatia intreprinderii la
compartimentul analizat este nesatisfacatoare WS=-3333,8

11

Tema 2: Analiza volumului de vinzari

1.
2.
3.
4.

Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzari

Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structura
Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuri
Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari
5. Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico
materiala a comertului si volumul de vinzari
1. Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzari
Pentru a aprecia schimbarea in dinamica volumului de vinzari pe totalult intreprinderii se calculeaza
abaterea absoluta si ritmul de crestere in baza urmatorului tabel
Tabelul 1: Analiza volumului de vinzari in dinamica
Indicatori
Per.precedenta
Per.raportata
VV,mii lei

3895

4750

Abaterea absoluta
(3-2)
+855

Ritmul de crestere
(3/2*100)
121,95

Concluzie:
Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca la nivel de intreprindere volumul de vinzari a crescut cu
21,95% fata de anul precendent sau cu 855 m.lei aceasta permite a aprecia activitatea intreprinderii la
compartimentul dat ca fiind satisfacatoare.
Analiza dinamicii volumului de vinzari se complecteaza prin studierea lui mai detaliata pe trimestre sau
pe luni aceasta permite efectuarea unui studiu mai profund al vinzarilor evidentierea sezonierii vinzarilor
cit si a nivelului de regularitate a satisfacerii cererii populatiei in diverse perioade ale anului, in acest ca
se aplica tabelul
Tabelul 2: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe trimestrele anului
Indicatori
Per.precedenta
Per.raporata
Abaterea absoluta
Mii lei
(3-2)
1
880,3
1044,7
+164,4
2
948,7
1159,3
+210,6
Total prima
1829
2204
+375
jumatate de an
3
1046
1276
+230
4
1020
1264
+244
Total a 2 jumatate 2066
2540
+474
de an
Total pe an
3895
4750
+855

Ritmul de crestere
(3/2*100)
118,7
122,3
120,5
121,9
123,9
122,9
121,95

Concluzie:
Cresterea mentionata a volumului de vinzari este rezultatul ritmurilor inalte de vinzari in fiecare
trimestru ceea c confirma faptul ca cerintele populatiei au fost satisfacute.
12

La urmatoarea etapa se urmareste dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate, forme de

vinzari s.a.
Volumul de vinzari a intreprinderii comerciale este rezultatul activitatii unui numar de activitati operative
deaceea metodologia analizei volumului de vinzari prevede recautarea schimbarii lui pe sectoare de
activitate, acesta directive de analiza se efecteaza cu scopul de a stabili aportul fiecarei subdiviziuni in
rezultatul final si posibilitatea evidentei calitatii activitatii fiecarei subdiviziuni. In acest caz se aplica
tabelul
Tabelul 3: Analiza evolutiei sau dinamicii desfacerii intrprinderii pe sectoare de activitate
Sectoare de
Per.precedenta
Per.raportata
Abaterea absoluta Ritmul de crestere
activitate
(3-2)
%
(3/2*100)
Total vinzarii, mii 3895
4750
+855
121,95
lei inclusiv:
Sectorul A
2615
3160
+545
120,84
Sectorul B
1280
1590
+310
124,22
Concluzie:
In perioada analizata se constata un ritm mai accentuat de crestere a volumului de vinzari pe sectorul B
fata de cele inregistrate pe sectorul A si pe totalul intreprinderii. Ritmurile diferentiate pe sectoare de
activitate pot fi explicate pe de o parte prin orientarea cererii populatiei spre anumite grupuri sau
sortimente care sunt diferentiate pe sectoarele analizate sau prin locul plasarii sectorului B in localitatea
data.

2.

Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structura

Analiza pe grupuri de marfuri se efectueaza pentru a evidentia situatia in directia aprovizionarii
populatiei
cu unele sortimente de marfuri alimentare sau nealimentare, pentru aceasta se calculeaza abaterea
volumului de vinzari fata de perioada de baza pe grupe de marfuri iar in cadrul fiecarei grupe pe
sortimente, aceasta etapa a analizei este necesara in primul rind pentru a cunoaste tendintele cererii pentru
unul sau alt tip de marfuri.
In acest scop se intocmeste tabelul de tipul
Tabelul 4: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe grupe de marfuri
Indicatori
Per.precedenta
Per.raportata
Abaterea absoluta
mii lei
Ponderea%
1994
51,2

1.produse
alimentare
2.produse
1901
nealimentare
3.total
3895
vinzari
3895100%

Ritmul de
crestere

mii lei
Ponderea %
2513
52,9

mii lei
Ponderea%
+519
+1,7

48,8

2237

47,1

+336

-1,7

102,8

100

4750

100

+855

121,95

110,0

13

1994x
X=1994*100 /3895
Concluzie:
Cresterea volumului de vinzari la nivelul intreprinderii a fost conditionata de majorarea vinzarilor atit la
produsele alimentare cit si nealimentare, insa putem mentiona faptul ca la prousele alimentare sa
inregistrat un ritm mai inalt (110%) decit la cele nealimentare(102,8%), prin urmare putem face concluzie
ca aceste ritmuri sunt rezultatul cererii pe piata la grupele corespunzatoare de marfuri. La general situatia
la copartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.
Concluzie finala:
Pentru un studiu mai profund al cererii in continuare se analizeaza schimbarea volumului de vinzari pe
sortimente de marfuri, rezultatele acestei directii de analiza servesc ca informatie initiala pentru
elaborarea unui sortiment nou de marfuri pentru perioada viitoare.

3.

Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuri
Factorii ce influenteza asupra modificarii volumului de vinzari din interiorul intreprinderii sunt impartiti
in 3 grupe
Fatori legati de fondurile de marfuri
Factori legati de forta de munca si eficienta utilizarii ei
Factori legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii batezi tehnico materiale a comertului
In prima grupa de factori se precauta sensul si marimea influentei urmatorilor factori
Modificarea stocului initial si final
Modificarea altori esiri din marfuri
Modificarea intrarilor de marfuri
Dependent dintre acesti facori si volumul de vinzari se exprima prin formula
VV=Si+I-AE-Sf
VV=Si+I-AE-Sf
Problema
Exemplu: Calculul influentei factorilor fondurilor de marfuri supra VV
Indicatori
Per.precedenta
Per.raportata
Abaterea absoluta
Si
11870
12200
+330
I
62920
63580
+660
AE
310
250
-60
Sf
12200
12300
+100
VV
62280
63230
+950

Influenta factoriala
+330
+660
+60
-100
x

VV=Si+I-AE-Sf
BVF:
+950=+330+660+60-100
+950=+950
Concluzie:
In perioada analizata sa obtinut o majorare a volumului de vinzari(VV) cu 950 lei. Aceasta sa datorat
majorrii stocului initial si a intrarilor (I) cit si a reducerilor altor esiri (AE). Totodata sa inregistrat o
majorare a stocului final ce a dus la diminuarea vinzarilor cu 100 lei. Putem mentiona ca aceasta marime
14

constituie o rezerva interna de majorare a vinzarilor in viitor, in cazul daca va fi asigurata o concordanta
mai precisa intre I si VV. La general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca satisfacatoare.

In cazurile cind:
Concluzii:
VVef > VVplan
Si1 = Si0
I1 > I 0
Sf1 < Sf0
la acoperirea volumului de vinzari au contribuit intrarile de marfuri, insa acestea nau fost suficiente
pentru satisfacerea cererii in crestere ceea ce a facut ca intreprinderea sa consume o parte din fondul
de marfe prevazut a ramine in stoc la finele perioadei, evolutia scopului final semnifica tendinta de
crestere a vinzarilor pentru perioada viitoare deaceea este necesara o aprovizionare suplimentara in si
concordanta cu volumul si structura cererii.
VV1 > VV0
Si1 > Si0
I1 > I 0
Sf1 < Sf0
in cazul dat la acoperirea planului vinzarilor au contribuit toate cele 3 elemente si in acest caz se
manifesta tendinta de crestere a cererii care ridica aceleasi problem prinvind asigurarea fondului de
marfa pentru perioada urmatoare.
VV1 < VV0
Si1 < Si0
I1 < I 0
Sf1 > Sf0
cauza diminuarii vinzarilor (neindeplinirii planului) o constituie neindeplinirea intrarilor de
marfuri,situatia negativa la vinzari se explica ca intreprinderea sa inceput activitatea cu un scop initial
mai mic decit cel planificat(perioada de baza) avind in vedere insuficienta fondului de marfa sar fi
impus participarea stocului final la acoperirea vinzarilor ceea ce nu urmarim in cazul dat. Majorarea
stocului final fata de planul de baza poate fi rezultatul neritmicitatii intrarilor sau al aprovzionarii cu
marfuri care nu corespund cererii din punct de vedere calitativ si sortimental, in acest caz activitatea
intreprinderii este nesatisfacatoare si trebuie de luat masuri pe linia fundamentarii planului circulatiei
marfurilor si al regularitatii intrarii.

4.

Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari

Principalii factori ai fortei de munca de care depinde cresterea volumului de vinzari fata de perioada de
baza sau indeplinirea planului la volumul de vinzari sunt:
Asigurarea cu forta de munca necesara
15

 Stabilirea unui orar de lucru efectiv

Folosirea efectiva a timpului de munca pe parcursul zilei
Sporirea efcintei utilizarii fortei de munca
VV=NS*WS
Problema
Exemplu de calcul a influentei factorilor generali ai fortei de munca asupra volumului de vinzari:
Indicatori
Per.precedenta
Per.raportata
Abaterea absoluta
VV,mii lei
62280
63360
+1080
Nr salariati
640
634
-6
WS, lei
97313
99937
+2624
1) Influenta NS
(-6)*97313=-584 mii lei
2) Influenta WS
634*(+2624)=+1664 mii lei
BVF:
+1080=-584+1664
+1080=+1080
Concluzie:
In perioada analizata a avut loc o crestere a vinzarilor cu 1080 mii lei in fond din contul cresterii
productivitatii muncii influenta careia a constituit o crestere a vinzarilor cu 1664 mii lei, totodata
necomplectarea personalului cu 6 persoane a dus la diminuarea vinzarilor cu 584 mii lei, pozitiv e faptul
ca aceasta dimunuare a fost compensata de sporirea vinzarilor pe baza productivitatii muncii. situatia data
poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.
In continuare analiza actiunii factorilor fortei de munca poate fi adincita prin precautarea influentei
factorilor detaliati ai fortei de munca cum ar fi: nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an, durata medie
a zilei de munca, productivitatea medie pe ora a unui salariat.
Formulele dependentei factoriale sunt urmatoarele:
VV=NS*NZ*WZ
VV=NS*NZ*D*Wh
Problema
Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor detaliati asupra volumului de vinzari
Indicatori
Per.precedenta
Per.raportata
Abaterea absoluta
Nr mediu de salariati NZ 640
734
+94
Nr mediu de zile lucrate 279
271
-8
de un salariat pe an
Productivitatea medie pe 348,79
368,8
+20,01
zi a unui salariat WZ, lei
Volumul de vinzari, mii 62280
63360
+1080
16

lei
VV=NS*NZ*WZ
1) Influenta nr de salariati NS
(-6)*279*348,79=-583,8
2) Influenta NZ
634*(-8)*348,79=-1769,06
3) Influenta WZ
634*271*20,01=+3437,9
BVF:
+1080=-583,8-1769,1+3437,9 ?????????????
Concluzie:
Cresterea mentionata a volumului de vinzari in fond a fost conditionata de sporirea productivitatii medii
pe zi ceea ce constituie un moment pozitiv in organizarea procesului de utilizare a resurselor umane la
intreprindere, in acelasi timp trebuie mentionat ca a avut loc nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an
ceea ce a dus la diminuarea volumului de vinzari cu 1769,06 mii lei, aceasta constituie o rezerva inerna
de majorare a vinzarilor in viitor, la general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind
satisfacatoare
Problema
Sa se aprecieze schimbarile in dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate.
Sectoare de
activitate
A
B
C
Total

Volumul de vinzari
Perioada
precedenta
36820
21904
26882
85606

Perioada raportata

Abaterea absoluta
(3-2)

Ritmul de crestere
%
(3/2*100)

37064
20197
27983
85244

+244
-1707
+1101
-362

100,66
92,20
104,09
99,57

Concluzie:
Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca sectorul de activitate A fata de perioada precedent a crescut
100,66% , aceeasi situatie este si la sectorul C 104,09%. La nivelul sectorului B observam o neindeplinire
a planului 92,20% ceea ce a influentat asupra totalului tuturor sectoarelor 99,57%. Situatia intreprinderii
este nesatisfacatoare.
Problema
Sa se aprecieze cit de regulat au fost satisfacute cerintele populatiei la marfurile vindute pe parcursul
trimestrelor din perioada analizata.
Trimestre

Anul precedent

Anul raportat

18860

17294

Abaterea absoluta
(3-2)
-1566

Ritmul de crestere
(3/2*100)
91,69
17

2
3
4
Total

17684
17680
18007
72231

17660
17324
18625
70903

-24
-356
+618
-1328

99,86
97,98
103,43
98,16

Concluzie:
Analizind rezultatele obtinute utem observa ca in trimestrul 1 nu au fost satisfacute cerintele populatiei
decit doar 91,69%, trimestrul 2 99,86%, trimestrul 3 97,98%, ceea ce nu putem spune de semestrul 4 in
care au fost satisfacute cerintele populatiei la marfuri 103,43%.
In general situatia intrepinderii este nesatisfacatoare 98,16% asupra acestui rezultat a influentat sectoarele
1, 2 si 3 ceea ce nu putem spune de sectorul 4.

5.

Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico
materiala a comertului si volumul de vinzari
In cadrul acestei grupe de factori se precauta in ce masura intreprinderea comerciala este asigurata cu
mijloace fixe si cit de efectiv sunt ele utilizate. Tinind cont de faptul ca in unitatile comerciale exista o
particularitate a componentei mijloacelor fixe si anume aici predomina parte pasiva a lor care se exprima
prin suprafetele comerciale, in aceasta grupa de factori se aplica urmatoarele formule:
VV=S*VV/1m2
VV=S*NZ* VV/1m2*zi
VV=S*NZ*D* VV/1m2*h
Insa aceste dependente se aplica pentru unitatile care aplica metoda de autoservire
Pentru unitatile care aplica metoda clasica de vinzare folisim formulele:
VV=Ne*VV/1l
VV=Ne*NZ*VV/1l
VV=Ne*NZ*DVV/1l-h
In ambele cazuri pentru calculele marimii influentei factorilor poate fi aplicata MSL sau MDA.

18

Tema 3: Analiza stocurilor de marfuri in unitatile comerciale

1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica
2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii
3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

1.

Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica

Necesitatea satisfacerii neintrerupte a cerintelor cumparatorilor cere mentinerea in reteaua comerciala a
unor stocuri a caror marime si structura sa asigure continuitatea vinzarilor de marfuri.
Marimea stocurilor de marfuri din motivul ca trebuie constant sa corespunda marimii vinzarilor se
normeaza,normativele stocurilor de marfuri se elaboreaza pe trimestru cit pe intregime in intreprindere
atit si pe grupe de marfuri, principalul indicator care caracterizeaza starea stocurilor de marfuri este
gradul de corespundere marimii normate exprimata in zile si in valoare:
SMzile=

SMvaloare=
Deoarece normativul se stabileste pe trimestru si analiza in primul rind se efctueaza pe trimestru.
Scopul acestei directii de analiza il constituie stabilirea cauzelor cresterii respective scaderii fata de
normativ a stocurilor in scopul fundamentarii planului de vinzare a marfurilor in concordanta cu cerinta
cererii.
Prin stabilirea normativelor stocurilor de marfuri se urmarste determinarea unei astfel de marimi iar in
cadrul acesteia o astfel de structura incit vinzarile sa fie asigurate in mod continuu si cu cheltuieli
rationale.
Pentru analiza respectarii normativelor se aplica urmatorul tabel:
Tabel 1: Analiza respectarii normativileor la stocurile de marfuri
Trimestre
Normat SM
SM Efective
Incep perioadei
Sf perioadei
Initiala

zile

zile

zile

1
5620
56,8
6325
60,3
6200
59,1
+705
2
5835
60,2
6200
62,2
5900
59,2
+365
3
5865
57,1
5900
55,1
5860
54,7
+35
4
5940
53,2
5860
50,1
5965
51,0
-80

Abaterea
Finala
zile

+3,5
+580
+2,0
+65
-2
-5
-3,1
+25

zile
+2,3
-1
-2,4
-2,2

Concluzie:
19

Rezultatele obtinute arata ca in trimestrul 1 la intreprindere era un surplus de stocuri corespunzator de

705 mii lei si 580 mii lei, aceasta vorbeste despre faptul ca la intreprindere la acest trimestru au fost
imobilizate in mod national mijloacele material si banesti, posibil in urma a careva masuri intreprinse de
managementul intreprinderii stocurile sau redus intrimestrul 2 insa la inceputul trimestrului 3daca situatia
era cit de cit normala a finele trimestrului a fost admisa o lipsa de stocuri fata de marimea normata ceea
ce a dus la modificari negative in trimestrul 4, prin urmare putem spune ca starea stocurilor de marfuri la
intreprindere este nesatisfacatoare.
Analiza continue cu precautarea starii stocurilor de marfuri pe grupe sau tipuri de marfuri in parte,
aceasta permite o studiere mai profunda a starii stocurilor de marfuri.
Tebel 2: Aprecierea starii stocurilor de marfuri pe structura
Grupe
La inceputul perioadei
La finele perioadei
de
norativ
efectiv
abaterea
normativ
efectiv
abaterea
marfuri

zile
zile
zile
zile
zile
zile
A
634
63,0
648
64,9
+14
+1,9
721
71,7
725
72,6
+4
+0,9
B
2150 93,8
2265 97,5
+115 +3,8
2880 99,5
2
99,4
+25
-0,1
C
650
47,8
723
52,6
+73
+4,7
630
46,4
610
44,3
+20
-2,1
D
660
42,4
850
54,7
+190 +12,3 710
45,6
700
45,0
-10
-0,6
E
380
127,3 360
118,2 -20
-8,1
380
127,3 370
121,5 -10
-5,8
Total
4993 50,5
+427 +1,6
5243 47,2
5224 45,0
-19
-2,2
Concluzie:
Rezultatele obtinute arata ca pe total unitatea economica la inceputul perioadei s-a inregistrat un surplus
de stocuri, la finele perioadei situatia a trecut intr-o lipsa atit in expresie valorica cit si in zile. La
formarea unui surplus la inceputul perioadei a dus surplusul inregitrat la produsele B si D. La aceste
produse s-au redus essential stocurile la finele perioadei corespunzator de la 115 mii lei la 25 mii lei si de
la 190 la -10 mii lei. Astfel putem spune ca aproape nu sa redresat situatia si la stocurile de marfuri la
produsele E. Rezultatele mentionate in ansamblu servesc ca baza pentru elaborarea deciziilor de gestiune
a stocurilor pe viitor.

Smedii=
Deoarece marimile stocurilor la date anumite ne dau o caracteristica incompleta pe perioada analizata in
mersul analizei este necesar de studiat stocurile medii de marfuri care se calculeaza ca o medie
cronologica:
SM=

pentru cazul cind avem informatie pentru starea si marimea stocurilor la date

anumite.
In mod general Smedii se determina dupa formula: SM=
20

2.

Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii

Factorii principali ce influenteaza modificarea modificarea stocurilor de marfuri medii sunt:
1) Modificarea V din vinzari
2) Modificarea structurii vinzarilor
3) Modificarea vitezei de circulatie a marfurilor
4) Modificarea calitatii marfurilor
5) Modificarea dintre cerere si oferta
6) Modificarea distantei de la furnizor
Modificarae VV:
Cu cit se realizeaza mai multe marfuri cu atit ma mare trebuie sa fie stocuriloe de marfuri, insa aceasta
dependenta nu este direct proportionala deoarece R de sporire a stocurilor de marfuri este mai mic decit
R(ritmul) de sporire a VV, aceasta dependenta poate fi prezentata astfel:
Rsporire(stocurilor de marfuri)=
Astfel la o majorare a VV in dinamica cu 14% stocurile de marfuri trebuie sa creasca doar cu 3,75%
3,75%=
Pentru a determina marimea si sensul influentei modificarii VV se aplica dependenta factoriala:
SM=
Influenta acestor factori se calculeaza doar prin metoda MSL
Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra stocurilor medii:
Tabel 3:
Indicatori
Perioada precedenta
VV,mii lei
4321
SM, mii lei
1284
Viteza, zile
107
Calculul influentei factorilor asupra stocurilor medii
Nr.calcul Nr.substitutiei Factori de influenta Indicatorul
analizat
VV
V
1
0
4321
107
1284
2
1
4501
107
1338
3
2
4501
104
1300

SM=

Perioada raportata
4501
1300
104

Metoda de calcul
X
1338-1284
1300-1338

Influenta
factoriala
X
+54
-38

=1338 mii lei

BVF:
1300-1284=54-38
21

+16=+16
Concluzie:
Deci cresterea marimii stocurilor medii cu 16 mii lei a fost conditionata de sporirea vinzarilor, influenta
acestui factor a dus la majorarea stocurilor medii cu 54 mii lei, in acelasi timp s-a inregistrat o accelerare
a vitezei de rotatie a marfurilor cu 3 zile ceea ce a redus stocurile de marfuri cu 38 mii lei. La general
situatia poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.
Analiza factoriala a SM poate fi efectuta pe urmatoarele trepte:
1) Pe sectoare de activitate
2) La nivelul grupelor de marfuri
3) La nivelul sortimentelor de marfuri comercializate
Se efectueaza in toate aceste cazuri analiza factoriala SM pe baza aceeasi dependente factoriale, numai ca
in aceste cazuri se aplica metoda indicatorilor recalculati.
Tabel 4: Calculul influentei factorului asupra stocurilor marfurilor medii pe sortimente de marfuri
Grupe de
SM, mii lei
Abaterea
Inclusiv in urma
marfuri
absoluta
Normativ
Recalculat
Efectiv
VV
V
A
1
2
3
4=3-1
5=2-1
6=3-2
A
290
295
310
+20
+5
+15
B
400
471
420
+20
+71
-51
.
.
.
Total
1284
1338
1300
+16
+54
-38

SM=

SM0=290
SM1=310
VV0=840
VV1=856
V0=124
V1=130

Mrec=

SM1=

grupa A

SMrec=

Grupe de

Structura VV%

Stoc de

Numere

Influenta
22

marfuri

Normativ

A
1
1. alimentare
60
2.nealimentare 40
Total
100

Efectiv

Abaterea

3=2-1

63
37
100

+3
-3
-

marfuri
normativ
4
514
770
1284

procentuale structura VV
5=3*4
+1542
-2310
-768

6=total 5/100
X
X
-768/100=7,68
mii lei

Concluzie:
In cazul examinat stocurile medii pe unitatea comerciala sau redus aproximativ cu 7,7 mii lei, ca urmare a
faptului ca in structura vinzarilor sa majorat ponderea produselor alimentare pentru care termenul de
pastrare este mult mai redus si prin urmare si marimea lor in stoc este mai mica.
Acest rezultat poate fi apreciat negativ daca modificarea structurii vinzarilor a fost generata de existenta
unor neajunsuri pe linia aprovizionarii si comercializarii marfurilor, iar daca modificarile au avut loc ca
urmare la cerintele pietei situatia poate fi apreciata la un nivel suficient.
Pentru a determina marimea si sensul influentei schimbarii vitezei de circulatie a marfurilor asupra
se aplica aceeasi dependent factoriala SM=

. La majorarea duratei de rotatie a

marfurilor(viteza de circulatie) are loc o incetinire a rotatiei iar la reducerea duratei o accelerare.
Viteza de rotatie influenteaza in sensul micsorarii stocului atunci cind are loc o accelerare a ei, adica cu
cit viteza va fi mai accelerata cu atit stocul va fi mai mic deci inseamna ca marimea stocului este in raport
invers proportional cu viteza de circulatie a marfurilor.
Pentru a calcula marimea influentei acestor factori se foloseste MSL(pentru cazul-total pe intreprindere) I
metoda indicatorilor recalculati(pentru cazul calcularii pe grupuri si sortimente de marfuri).
Vezi exemplul tabelul 3 si 4 la MSL.

3.

Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

Nr.rotatii=

Dur.1 rotatii=

(zile)

1) Constatam marimea indicatorului

2) Calculam (abaterea)
3) Calculam influenta factoriala
In mersul analizei se calculeaza marimea acestui indicator dupa formulele sus prezentate apoi se
apreciaza schimbarile in dinamica calculind abaterea absoluta pe total unitatea comeciala cit si pe grupe
de marfuri, este bine sa se urmareasca schimbarea vitezei de circulatie a marfurilor parallel cu schimbarea
23

volumului de vinzari si a stocurilor medii, aceasta permite a urmari cum se pastreaza tendinta modificarii
acestor indicatori, tabelul aplicat:
Tabel 5: Analiza dinamicii vitezei de circulatie a marfurilor, stocurilor si vinzarilor
Grupe
VV, mii lei
SM, mii lei
de
plan
efectiv %indeplinirea normativ efectiv
acoperirea
plan
marfuri
planului
normativului
A
840
856
101,9
290
310
106,9
124
B
900
1060
117,8
400
420
105
160
Total
4020
3980
99,0
1284
13338
104,2
115

V, zile
efectiv

130
143
121

+6
-17
+6

O reducere a volumului de vinzari si cresterea stocului au conditionat incetinirea vitezei de circulatie a

marfurilor. In urma incetinirii vitezei de circulatie a marfurilor intreprinderea a fost nevoita sa efectueze
investitii de mijloace banesti suplimentare in suma de (+6)*

=+66 mii lei.

Viteza de circulatie se modifica sub influenta directa a volumului de vinzari, structurii vinzarilor si a
stocului mediu.
Influenta modificarii volumului de vinzari si a stocului mediu se determina prin MSL la nivel de
intreprindere, iar pe grupe si sortimente de marfuri si subdiviziuni-metoda indicatorilor recalculati.
Tabel 6: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra vitezei de circulatie a marfurilor prin
medoda indicatorilor recalculati:
Grupe de
V, zile
Abaterea
Inclusiv in urma
marfuri
absoluta
plan
recalculat
efectiv
SM
VV
A
124
132,8
130
+6
+8,8
-2,8
B
160
168
143
-17
+8
-25
Total
1115
1119,8
1121
+6
+4,8
+1,2
Concluzie:
Incetinirea vitzei de rotatie cu 6 zile a fost conditionata atit de modificarea stocurilor medii cit si a
volumului de vinzari corespunzator cu 4,8 si 1,2 zile. Rezultatul obtinut vorbeste despre necesitatea
efectuarii unei analiza mai profunde pentru a argumenta si motiva rezultatul.
Deoarece unitatile economice comercializeaza de regula o gama variata de marfuri fiecare avind o durata
a unei rotatii specifice aceasta se extinde asupra vitezei medii pe total intreprindere, marimea influentei
modificarii structurii vinzarilor se determina prin:
Tabel 7: Metoda numerelor procentuale tabel calculul influentei modificarii structurii procentuale
Grupe de
VV,%
V, zile plan
Nr
Infl. str.
marfuri
procentual

plan
efectiv
Alimentare
60
63
+3
20,4
+61,2
X
Nealimentare 40
37
-3
38,2
-114,6
X
Total
100
100
-53,4
53,4/100=0,5
zile
24

Concluzie:
In perioada analizata viteza medie pe unitate comerciala s-a accelerat cu 0,5 zile ca urmare a modificarii
structurii vinzarilorin directia cresterii ponderii produselor alimentare pentru care este caracteristica o
viteza de circulatie mai accelerata. Daca admitem ca modificarea structurii a fost un raspuns la
schimbarea cererii pe piata atunci acest fapt putem aprecia poziv, iar daca modificarilementionate au avut
lloc din motivul unor neajunsuri pe linii a aprovizionarii si vinzarii marfurilor acest rezultat este
nesatisfacator. Deci in acest caz modificarile inregistrate in structura vinzarile trebuie sa constituie
obiectul de studio pentru managementul intreprinderii in viitor.

Tema 4: Analiza cheltuielilor peripadei in unitatile comerciale

1. Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei
2. Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale

1.

Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei

Sursa principala de informatie este forma 2. Raportul de profit si pierderi si anexele la el.
Consumurile de resurse in sfera circulatiei marfurilor este reflectat prin suma cheltuielilor care si
constituie obiectul analizei. In practica analitica ca indicatori de baza se folosesc:
1) Cheltuieli exprimate in valoare(sau suma cheltuielilor)
2) Rata cheltuielilor

Rch=
25

Analiza incepe cu aprecirea generala lasuma si rata chetuielilor perioadei in dinamica

Tabelul 1: Analiza cheltuielilor perioadei in dinamica
Indicatori
Perioada precedenta
Perioada raportata
Abaterea
VV, mii lei
3665
3724
+59
Cheltuielile perioadei
2218
2137,5
-80,5
totale, mii lei
Rata cheltuielilor *(%)
60,5
57,4
-3,1
(p2/p1**100)
La intreprindere in perioada analizata a avut loc o reducere a cheltuielilor perioadei in marime de 80,5
mii lei care a avut loc in conditiile cresterii VV. Moment pozitiv il constituie si faptul ca sa inregistrat o
reducere a ratei cheltuielilor cu 3,1%. Rezultatele obtinute constata un moment pozitiv in directia data la
intreprindere.
Analiza continue cu aprecierea schimbarilor ce au avut loc in structura cheltuielilor perioadei.
Tabelul 2: Analiza structurii cheltuielilor perioadei in dinamica
Tipuri de chetuieli
Perioada precedenta
Perioada raportata
, mii lei Ponderea% , mii lei Ponderea%
Cheltuieli comerciale
1642
74,0
1581,7
73,9
Cheltuieli generale si
386
17,4
354,5
16,6
ad.
Alte chetuieli
190
8,6
201,3
9,5
operationale
Cheltuielile perioadei
2218
100%
2137,5
100%
totale

Abaterea
, mii lei
Ponderea%
-60,3
-0,1
-31,5
-0,8
+11,3

+0,9

-80,5

Concluzie:
Reducerea cheltuielilor perioadei in dinamica a avut loc in cea mai mare parte din contul reducerii
cheltuielilor comerciale cu 60,3 mii lei. Aceasta tendinta se apreciaza pozitiv deoarece anume in
cheltuielilor comerciale in mare parte se exprima efortul colectivului intreprinderii. Daca la cheltuielile
generale si administrative se urmareste deasemenia o tendinta pozitiva apoi la alte cheltuieli operationale
sau inregistrat supra cheltuieli care pe viitor constituie o rezerva interna de reducere a cheltuielilor
perioadei.
Cheltuielile comerciale variabile care cresc proportional cu VV cheltuieli constant
Impartirea cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite a calcula pe linga abaterea absoluta
si abaterea relativa.
absoluta=ch1-ch0
relativa=ch1-chrecalculate

Chrecalculate=
Tabelul 3: Exemplu de calcul a abaterii relative
26

Indicatori
Cheltuieli comerciale
totale
Din care: Cheltuieli
variabile
Chletuieli constante

Per.precedenta
1642

Per.raportata
1581,7

Abaterea
-60,3

987,8

943,9

-43,9

654,2

637,8

-16,4

Ritmul de crestere VV este:

3724/3665*100=101,6%
Calculam suma cheltuielilor comerciale variabile pentru nivelul efectiv al vinzarilor.
Ch.comerciale recal.=
Cheltuieli comerciale totale recalculate=1003,6+654,2=1657,8 mii lei
Abaterea relative ch.comerciale=1581,7-1657,8=-76,1 mii lei
Luarea in considerare a impartirii cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite aprecierea
mai obiectiva a modificarilor ce au avut loc in marimea acestui indicator.
Ch.com.variabile=

2.

Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale

In continuare se precauta marimea influentei factorilor asupra ch.com.var., deci formula dependentei
factoriale este:
ch.com.var.=

ch.com.var.=

Exemplu:
Indicatori
VV, mii lei
Ch.com.var.,mii lei
Rata ch.com
(p2/p1*100)

Per.precedenta
3665
987,8
26,952

Per.raportata
3724
943,9
25,346

Abaterea
-43,9
-1,608

1) Influenta VV

ch.com.var(VV)=
2) Influenta Rch.com.v

27

ch.com.v(Rch)=
BVF:
-43,9=+16-59,8
43,9=43,9
Concluzie:
Reducerea ch.com.var cu 43.9 mii lei este rezultatul reducerii ch.com.var influenta carora a constituit
59.80 mii lei. Totodata a avut loc o crestere VV sub influenta caruia cheltuielilor sa majorat cu 15,9
mii lei (16). Influenta acestui factor este adevarata deaceea rezultatele obtinute la acest compartiment
pot fi apreciate ca fiind satisfacatoare.
Exemple d calcul a Ratei medii de ch.com.variabile pe unitatea comerciala reesind din urmatoarea
informatie:
Grupe de marfuri
VV, mii lei
Rch.com.variabile
plan
efectiv
plan
efectiv
A
1200
1306
12,4
12,8
B
860
924
30,0
32,2
Total
2060
2230
19,75%
20,84%
1) Calculam suma ch.com planificat:

2) Calculam ch.com.efectiv

3) Calculam ch.com.v.planificat
*100=19,75%

4) Calculam Rch.com.efectiv

Cazul 2:
Cind dispunem de urmatoarea informatie:
Grupe de marfuri
Structura VV, %
plan
A
60
B
40
Total
100

efectiv
66
34
100

R ch.%
plan
12,2
30,0
19,32

efectiv
11,4
33,4
18,9%

Media ponderata(Rch0)=
28

Rch1=

Rata medie a ch.com.var se modifica sub influenta modificarii structurii vinzarilor si in acest caz se
aplica metoda numerelor procentuale.
Exemplu:
Informatie initiala
Grupe de marfuri
A
B
B
Total

VV, mii lei

plan
1860
2400
1900
6160

Metoda numerelor procentuale

Grupe de
Structura VV, %
marfuri
plan
efectiv
A
30,2
24,1
B
39,0
42,4
C
30,8
33,5
Total

100

100

efectiv
1400
2460
1940
5800

-6,1
+3,4
+2,7
-

Rch %
plan
30,4
22,4
34,4
-

Rch, %
plan
30,4
22,4
34,4
?

Nr %
-1,85
+77,17
+92,88
-16,4

Influenta
struct.
X
X
+ X
-16,4/100=0,164%

* Rata
Concluzie:
Rata medie a ch.com.var. sa redus in perioada analizata cu 0,16%, in urma schimbarii structurii vinzarilor
in directia reducerii preponderenta a grupei A de marfuri care are o rata individuala mai inalta.

29

Tema 5. Analiza rezultatelor financiare a intreprinderii

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.

Analiza factoriala a profitului operational.
Analiza marjei comerciale.
Analiza profitului brut.
Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor.
Analiza capitalului propriu.

1.

Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.

In dinamica calculul profitului se efectuiaza cu ajutorul :
Abaterea absoluta
Ritmul de crestere
Pentru a caracteriza structura
Ponderea
-CV
=Pbr
-Ch com
-Ch gen
-Alte Ch operationale
- Rezultatele activiatii operationale
- Rezultatele activitatii investitiilor
- Rezulatatele activitatii financiare
-Rezultatele exceptionale
Profit pina la impozit
- Imp
- Profit net

Indicatorul generalizator care caracterizeaza rezultatul financiar al unei unitati economice

este reflectat in forma Nr2 , Raportul de profit si pierderi . Acest indicator mai poate fi intilnit si sub
denumirea de profit contabil si se determina prin suma rezultatelor activitatilor desfasurate .
Aceasta poate fi exprimata prin formula:
Pimp= RopRinvRfinRex
Cea mai obisnuita definitie a profitului se exprima prin:
Venitul total Costul total

30

Analiza incepe cu precautarea marimii dinamicii si structurii profitului perioadei de gestiune pina la
impozitare. Pentru aceasta se aplica tabelul.

Tabelul 1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.

Indicatori
Perioada precedenta
Perioada raportata
, lei
Ponderea
, lei
Ponderea
%
Rezult. activ. op.
182695
98,26%
261627
98,62
Rezult. activ.
2300
1,24%
2682
Individuale
Rezult.
920
0,50%
986
activ.financiare
Rezult. Exceptie
P. imp.
185915
100
265295
100
(p.1p.2p.3p.4)

,
lei

Abaterea
Ponderea
%

Concluzie:
Intreprinderea si-a finisat activitatea in perioada analizata cu o crestere a profitului pina la impozitare cu
29380 lei. Cresterea mentionata a fost caracteristica pentru toate tipurile de activitati desfasurate de
intreprinderea analizata. O crestere preponderata s-a insemnat la rezultatul de activitatea operational cu
78932 lei.
Aceasta si constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii, deoarece oricare intreprindere
profitul essential trebuie sa-l obtina din activitatea de baza.
Din punct de vedere structural trebuie mentionat faptul ca ponderea esentiala atit in perioada precedenta
cit si in cea raportata a revenit rezultatului activitatii operationale, care a crescut in dinamica cu 0,3%.
In concluzie mentionam ca majorarea profitului pina la impozitare merita o preciere pozitiva deoarece
prin aceasta se asigura un inventor de siguranta sufficient pentru a suporta unele influente nefavorabile
externe, cum ar fi spre exemplu:
- Sporirea pretului la material prima si materialele confectionate, la combustibil si surse
energetice, la tarifele de transport etc.

2.

Analiza factoriala a profitului operational.

Analiza profitului operational prevede urmatoarele sarcini:
Aprecierea schimbarilor in dinamica a indicatorului dat.
Determinarea marimii influentei factorilor asupra acestui indicator .
Reesind din continutul Raportului de profit si pierderi, profitul operational se determina dupa formula:
Pop= Pbr +AVO-Chper (MB)
In cazul dat, formula de calcul a profitului operational corespunde cu formula dependentei factoriale, prin
urmare Pop se modifica sub influenta urmatorilor factori:
1. Modificarea Pbrut
2. Modificarea AVO
3. Modificarea Chper
31

Pentru calul se aplica Metoda Balatiera.

Tabelul 2. Calcul influentei factorilor asupra profitului operational (Pop)

Indicatori
Perioada
Perioada
Abaterea
precedenta
raportata
absoluta
Pbr
378743
479076
+100333
AVO
Chper
19648
217449
+21401
Poperational
182695
261627
+78932

Influenta factor.
+100333
-21401
X

P oper =Pbr+AVO- Ch per

BVF=+78932=+100333-21401
+78932=+78932
Concluzie :
In rezultatul activitatii operationale intreprinderea a obtinut o crestere a Pop in suma de 78932 lei, ceea ce
constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii date si vorbeste despre faptul ca la intreprindere
a fost efectuat un studiu calitativ al pietei de desfacere si ca urmare intreprinderea a efectuat vinzari
efective. Despre aceasta vorbesc marimile Pbrut care au inregistrat o crestere in dinamica de 100333 lei.
Concomitent au fost admise cresteri la cheltuielile perioadei, ceea ce a redus nivelul mentionat cu 21401
lei. Aceasta vorbeste despre prezenta unor moment negative in activitatea intreprinderii si serveste ca o
rezerva interna de crestere a Poper. in viitor .
Pbrut = VV-Cv

3.

Analiza marjei comerciale

Rmc=

MC=

Profitul brut pentru unitatile comerciale reesind din esenta acestui indicator in ramura data poate fi numit
mai corect Marja Comerciala care se calculeaza:
MC=VV la pretul cu amanuntul- VV la pretul achiz.
Deoarece unitatile comerciale in raportul de profit si pierderi pe rindul 010 numit venitul din vinzari
reflecta VV la pretul cu amanuntul iar pe rindul 020 costul vinzarilor acelasi VV la pretul de achizitie
atunci marja comerciala se calculeaza dupa formula:
MC=VV-Cv

32

Marja comerciala este un element al pretului de vinzare a marfurilor cu amanuntul care revine
comertului si conditioneaza activitate unitatilor comerciale din punct de vedere financiar. Marja
comerciala este destinata acoperirii cheltuielilor operationale si constituirii profitului din vinzarea
marfurilor in intrep.comerciale. Acest indicator poate fi calculate si analizat in marimi absolute si
relative.
MC=
Analiza incepe cu precautare schimbarii acestor indicatori in dinamica sau fata de plan.
Tabelul 3 : Analiza dinamicii marjei comerciale
Indicatori
Per.precedenta
Venitul din vinzari ,lei
180420
Costul vinzarilor, lei
132863
Suma marjei comerciale 47557
2-1
Rata marjei comercilale 26,359
3/1*100 (%)

Per.raportata
190380
138770
51610

Abaterea
+9960
+5907
+4053

27,109

+0,75

Concluzie:
In perioada analizata MC atit in marimea absoluta cit si relative a inregistrat crestere, fata de
per.precedenta MC sa majorat pe fundalul cresterii VV ceea ce evidentiaza o orientare corecta a
intreprinderii.
Analiza continue cu determinare marimii influntei factorilor asupra MC aplicind formula dependentei
factoriale
MC=
Aplicind metoda diferentelor absolute obtinem:
MC(vv)=

MC(R)=

=+1428 lei

BVF:
+4053=2625+1428
+4053=+4053
Cresterea mentionata a MC a avut loc atit in rezultatul majorarii vinzarilor cit I a ratei medii a MC, insa
totusi putem mentiona faptul ca cresterea esentiala a fost obtinuta din contul majorarii VV ceea ce
contituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii deoarece corespunde cerintei de baza in procesul
dezvoltarii unitatilor comerciale.
33

Rata medie a MC se modifica sub influenta structurii vinzarilor, influenta acestui factor se determina
prim metoda numerelor procentuale.
Tabelul 4:Calculul influentei structurii vinzarilor asupra ratei medii a marjei comrciale
Grupe de
Structura VV,%
Rmc, %
Nr %
Influenta

marfuri

plan
efectiv
plan
struct.vinzarilor
Alimentare
38%
39,6
+1,6
18,6
+29,76
X
Nealimentare 62%
60,4
-1,6
36,0
-57,6
X
Total
100
100
29,4
-27,84
-27,84/100=0,28%
Concluzie:
In perioada analizata Rmedie a MC sa redus cu 0,28% fata de marimea planificata ca urmare a
modificarii structure vinzarilor si anume a avut loc o reducere a ponderii produselor nealimentare cu
1,6% pentru care este caracteristica o rata individuala mai ridicata. Acest rzultat poate fi apreciat pozitiv
numai daca admitem ca modificarile in structura nau afectat obligatiunile contractuale.

4.

Analiza profitului brut

Pentru unitatile de productie si unele unitati de prestare a serviciilor se calcula si se analizeaza Pbrut
obtinut in urma vinzarii productiei finite. In mersul analizei se apreciaza schimbarea acestui indicator in
dinamica apoi se determina influenta urmatorilor factori:
Modificarea VV
Modificarea structurii si sortimentului vinzarilor
Modificarea costului vinzarilor
Modificarea pretului la productia vinduta
Pentru a calcula marimea influentei acestor factori este necesar prealabil sa se recalculeze costul
vinzarilor si venitul din vinzari la conditiile per.precedente
Tabel 5: Date initiale pentru analiza profitului brut
Indicatori
Per.precendenta
Recalculat
Venitul din vinzari
814500
826310
cotul
435757
442076
Profitul brut
378743
384234

Per.raportata
508184
479076

Pentru cazul dat calculam ritmul de crestere a VV inbaza costului vinzarilor dupa formula:
Rcr(VV)=

*100=101,45%

Tabel 6: Metoda de calcul a influentei factorilor

Factori
Formula de calcul
VV

Calculul

Influenta factoriala
+5492

struct, sort
cost.vinzarilor

384234-378743-3492
-(508184-442076)

-1
-66108

Pbrrecalc-Pbr0-Infl.fact
-(Cv-Cvrecalc)

34

pret

VV1-VVrecalc

987260-826310

+160950

BVF:
479076-378743=5492-1-66108+160950
+100333=+100333
In scrierea concluziilor este necesar de memorizat ca:
1) Orice abatere sub influenta primului factor este justificata deoarece nemijlocit este legata de
modificarea VV.
2) Influenta factorului al doilea cu semnul - se apreciaza negativ iar cu semnul + pozitiv , insa
numai in conditiile indeplinirii contractuale.
3) Factorul a treilea este un factor indirect.
4) Orice abatere sub influenta factorului patru poate fi neglijata daca privim acest factor ca un factor
obiectiv care nu exprima eforturile colectivului intreprinderii
Concluzie:
In perioada analizata intreprindrea o ainregistrat o crestere a profitului brut in marime de 100333 lei.
Rezultatul obtinut arata ca majorarea profitului brut a fost conditionata de sporirea volumului de vinzari
cu 1,45%, si a pretului de vinzare. In ansamblu, actiunea pozitiva a acestor 2 factori a contribuit la la
cresterea profitului brut cu 166442 lei. In acelasi timp la intreprindere sa inregistrat o crestere a costului
vinzarii care a redus Pbr cu 66108 lei, aceasta constituie o rezerva interna de crestere a indicatorului
analizat in viitor. Cu toate acestea rezultatul financiar obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea
intreprinderii la compartimentul dat ca fiind satisfacatoare.

5.

Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor.

Rentabilitatea vinzarilor se calculeaza dupa urmatoare formula:
Rv=

Rv=

*100 (pentru unitatile comerciale)

Rv=

Unul din indicatorii ce reflecta capacitatea intreprinderii de a obtine profit in urma vinzarii produselor
finite, marfurilor, serviciilor este Rentabilitatea vinzarilor (Rv). Rv caracterizeaza eficienta politicii
comerciale, indeosebi a politicii de preturi practicate de intreprinderi.
La intreprinderile de productie in cele mai dese cazuri se calculeaza si se analizeaza Rv in baza Pbr
deoarece el reflecta cit de efectiv intreprinderea gestioneaza vinzarile, costurile, si preturile de vinzare.
Analiza rentabilitatii vinzarilor (Rv) are rolul de a aprecia eficienta folosirii resurselor ocupate si
consumate ale intreprinderii si de a stabili principalele reserve de crestere ale acestora.
35

Deci cresterea Rv in dinamica vorbeste despre o activitate efectiva, iar scaderea despre o crestre a
concurentei in sfera unde intreprinderea isi desfasoara activitatea si dspre o reducere a cererii la productia
vinduta.
Rv serveste totodata ca orientare in aprecierea competitivitatii marfii deoarece acest indicator
caracterizeaza si eficienta politicii de preturi practicata de intreprindere.
In mersul analizei se calculeaza marimile acestui indicator dupa fomulele prezentate mai sus, se apreciaza
schimbarea lui in dinamica si fata de marimile
pe ramura. Dinamica Rv vobeste despre
necesitata de a revedea preturile sau de a inaspri controlul asupra costului.
Nivelul mai mic a Rv fata de marimile medii pe ramura vorbeste despre cheltuieli mari la intreprinderea
data.
In unitatile de productie Rv se modifica sub influenta urmatorilor factori:
a. Modificarea structurii vinzarilor
b. Modificarea costului mediu pe unitatile de produs
c. pretului mediu de vinzari pe unitatile de produs
Se calculeaza influenta acestor factori prin MIR (metoda indicatorilor recalculati)
In cazul unitatilor comerciale unde sursele de venit o constituie MC, analiza se efectueaza dupa formula:
Rv=
Rentabilitatea activelor caracterizeaza eficienta utilizarii activelor intreprinderii indifferent din ce surse
ele au fost procurate. In mersul analizei calculam marimea acestui indicator dupa urmatoarea formula:
Ractiv=

Activ=

apoi se apreciaza schimbarea in dinamica si marimea de influenta a factorilor. Se modifica Ractiv sub
influenta a 2 factori:
a. Schimbarea Rvinz
b. Schimbarea nr rotatiilor a activelor
Formula dependentei factoriale:
Ractiv=Rv * Nr rotatii active.
sau

Formula scrisa sub forma de fractie nu arata ce informatie trebuie sa culegem din raportul financiar.
Tabel 7: Exemplu de calculul a influentei factorilor asupra Rentabilitatii activelor
Indicatori, mii lei
Perioada precedenta
Perioada raportata
Abaterea absoluta
36

VV
Pimp
Valoarea medie a
activelor
Ractiv (2/3*100)
Rvinz (2/1*100)
Nr rotat active (1/3)

104,6
1860

9319
89,4
1790

+15,2
+70

5,6
1,2
4,67

5,0
0,96
5,21

-0,6
-0,24
+0,54

(dupa MDA sau MSL)

1) Influenta Rv
(-0,24)*4,67=-1,12%
2) Influenta nr rotat active
0,96*(+0,54)=+0,52%
BVF:
-0,6=-1,12+0,52
-0,6=-0,6
Concluzie:
In perioada analizata sa redus nivelul nivelul Rentabilitatii activ cu 0,6%. In fond aceasta reducere a fost
conditionata de micsorarea Rv cu 0,24% ce a contribuit la reducerea Ractiv cu 1,12%. Necatind la faptul ca
sa accelerat viteza de rotatie a activelor cu 0,54 rotatii aceasta nu a redresat situatia. Rezultatele obtinute
nu sunt favorabile si arata ca pe viitor trebuie de acordat atentie acestui compartiment.

6.

Analiza capitalului propriu.

Rcp=

Formula dependentei factoriale:

Rcp=RPF(rata pirghiei financiare) * Ractiv

RCP=corap. Profiturilor * RPF * Ractiv

capit propriu
Tabel 8: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra rentabilitatii pentru cazul determinarii ei
pe baza profitului net
37

Indicatori
1. Profitul pina la
impozitare, mii lei
2. Profitul net
3.Valoarea medie a
activelor
4.Valoarea medie a
capitalului propriu

5.Rcp,% ( p2/p1)*100
6. Rcor.pr (p2/p1)
7.RPF (p3/p4)
8.Ract,% (p1/p3)*100

Per.precedenta
2139

Per.raportata
5885

1115
96776

4105
102048

700035

75531

Abaterea

1,59
5,43
+3,84
0,512 0,6975
+0,1763
1,382 1,351
-0,031
2,21 5,77 +3,56

1) Influenta Ratacor.prof
(+0,1763)*1,382*2,21=+0,54%
2) Influenta RPF
0,6975*(-0,031)*2,21=-0,05%
3) Influenta Ractive
0,6975*1,351*(+3,56)=+3,35%

BVF:
+3,84=0,54-0,05+3,35
+3,84=+3,84
Concluzie:
In perioada analizata sa obtinut o sporire a rentabilitatii capitalului propriu u 3,84% aceasta crestere a fost
rezultatul influentei pozitive a modificarii Rcor.prof si Rentabilitatii activelor care in ansamblu au sporit
rentabilitatea capitalului propriu cu 3,89% adica am sumat factorii cu influenta pozitiva. In acelsi timp sa
inregistrat o reducere neinsemnata a acestui nivel in urma modificarii ratei Pirghiei Financiare cu 0,05%,
necatind la aceasta rezultatul obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea intreprinderii la
compartimentul dat ca fiind satisfacatoare

38

Tema 6: Analiza starii financiare a intreprinderii

1.
2.
3.
4.

Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderii

Analiza eficientei utilizarii activelor intreprinderii
Analiza surselor de formare a activelor
Analiza lichiditatii bilantului contabil si aprecierea caacitatii de plata a intreprinderii

1.

Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderii

Pentru aprecierea starii financiare a intreprinderii se foloseste un sistem de indicatori ce caracterizeaza
schimbarea structurii activelor si a surselor de finantare a lor, eficienta folosirii activelor, capacitatea de
plata a intreprinderii s.a. Sursa principala de informatie pentru analiza starii financiare a intreprinderii
serveste bilantul contabil. In mersul analizei activelor intreprinderii se precauta dinamica si structural or,
anliza structurii activelor permite in primul rind a determina nivelul mobilitatii patrimoniului
intreprinderii, cit si din contul caror elemente aceasta mobilitate este asigurata, structura pasivului arata
cu raportul dintre sursele de finantare proprii si imprumutate, de structura activelor si pasivelor in mod
direct depind asa indicatori ca: capacitatea de plata si stabilitatea financiara a intreprinderii. Pentru a
aprecia situatia patrimoniala se examineaza dinamica activelor in comparatie cu dinamica venitului din
vinzari, aceasta ne permite sa apreciem eficienta folosirii patrimoniului existent.
39

In dependenta de structura depinde starea financiara a intreprinderii

Pentru cazul cind: Rcr(vv)>Rcr(act)
vorbeste despre faptul ca managementul intreprinderii gestioneaza reusit patrimonial SI INVERS denota
un grad mai redus al eficientei utilizarii patrimoniului intreprinderii.
In practica analitica patrimonial poate fi studiat atit la valoarea reala cit si valoarea net. Valoarea reala
a patrimoniului include bunurile economice create din mijloace proprii si imprumutate, valoarea reala
exprima patrimoniul intreprinderii dupa datele bilantului contabil exprimate pe rindul 470 total activ.
Valoarea neta exprima numai bunurile economice care provin din surse proprii, formula generala de
calcul este: Patr.net=valoar reala a activelor(r.470)- valoar obligat totale(r.470+r.970)
Analiza patrimoniului include studiul dinamicii activelor si a raporturilor dintre diferite elemente
patrimoniale, pentru aceasta se calcula abaterile si ponderile. Analiza dinamicii si structurii
activelor(patrimoniului) se efectueaza atit prin metoda orizontala si verticala cit si prin metoda
coeficientilor. In cazul metodei orizontale si vertical se aplica urmatorul tabel:
Tabel 1: Analiza dinamicii si structurii a activelor intreprinderii
Indicatori
La inceputul perioadei La finele perioadei
, lei
Ponderea,% , lei
Ponderea,%
I. ATL-total
37426
77,7
29764
69,5
1.1
1.2 active material pe term
37321
99,7
29618
99,5
lung

Abaterea
, lei
Ponderea,%
-7762
-8,2
-7703

-0,2

1.3
1.4
II. AC-total

10751

22,3

13068

30,5

+2317

+8,2

2.1 SMM
2.2 creante
2.3
2.4 mijloace banesti

9434
1020
283

87,7
9,5

45,7
45,7

-3461
+4952

-42
+36,2

2,6

5973
5972
1114

8,5

+831

+5,9

48177

100

42832

100

-5345

2.5
Total activ

Concluzie:
In perioada analizata se constata o reducere a activelor intreprinderii in marime de 5345 lei care a avut
loc in rezultatul reducerii activelor pe termen lung cu 7662 lei, situatia data a fost conditionata posibil de
lipsa mijloacelor banesti la intreprindere pentru procurarea utiljelor noi in timp ce cel existent sa uzat, a
esit din functiune si a fost lichidat.
Reducerea ponderii activelor pe termen lung poate fi si rezultatul unor masuri intreprinse de
managementul intreprinderii pentru a redresa structura activelor deoarece la inceputul perioadei ponderea
activelor pe termen lung era mult mai mare ca nivelul theoretic recomandat (66-67%), in acelasi timp sa
40

urmarit o crestere a activelor curente atit in marimea absoluta cit si dupa pondere (22,3-30,5%) aceasta
vorbeste despre o tendinta de accelerare a rotatiei patrimoniului intreprinderii care contribuie la eliberarea
mijloacelor banesti.
In continuare se supune unei analize mai concrete aparte activele pe termen lung si aparte activele
curente.

2. Analiza eficientei utiizarii activelor intreprinderii

1. Calculam marimea idicatorilor de eficienta dupa formule de calcul

Numarul de rotatie a activelor

(rot ) +

Durata 1 rotatiei a activelor

(zile)-

2. Analizam dinamica acestor indicatori .

Tabel 2: Analiza ratelor de rotatie a activelor in dinamica.
Indicatori
Perioada prec
Perioada rap
Venitul din vinzari ,
69361.6
86437,2
lei
Valoarea medie
82221
88548
active, lei
Nr rot, roatie (p1/p2)
0,844
0,980
Durata 1 rot , zile
426,7
368,8
(360*p2/p1)

Abaterea

+0,136
-57,9

41

In urma rezultatului accelerarii (incetinirii ) rotatii activelor la intreprindere are loc o elebirare (sau
introducere suplimentara ) de mijloace banesti din circuit. Suma mijloacelor banesti elebirate sau incluse in
suplimentar circuit poate fi calculata dupa formula: (dura 1 rot. active)* VV efectiv zilnic = (-57,9)*
= -13902 lei
Concluzie:
In perioada analizata a avut loc o utilizare mai efectiva a activelor care sa exprimat printr-o crestere ne
esentiala a nr. de rot activelor (0,14) si concomitant prin reducerea duratei de rotatie a activelor cu 57,9 zile .
In rezultatul accelerarii activelor a avut loc o elebirare relative din circuit a mijloacelor in marime de 13 902
lei , ceea ce constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii .
Analiza continuie cu precautarea factorilor de influenta pentru aceasta se aplica urmatoarele dependente
factoriale:
Nr rot. Active totale= ponderea ACurente b in active totale* Nr rot AC (MDA,MSL)
Durat 1 rot. Active totale =

(Metoda substitutiilor in lant )

Durata 1 rot activelor se modifica sub influenta:

Schimbarii ponderii activelor curente in totatl active (factor cu influenta inversa)
Schimbarea duratei unei rotatiei a active curente (factor cu infl directa)
Ex: De acalcul a influentei factorilr asupra duratei unei rotatii a activelor totale
Tabel 3:Iinformatii initiala
Indicatori
Perioada prec
Perioada raport
Venitul din vinzari, lei
69361.6
86437,2
Valoarea medie activelor
82221
88548
totale
Valoarea medie a activelor
37139,4
36978,9
curente
Durata 1 rot , zile
426,7
368,8
(360*p2/p1)
Ponderea AC in tot
0,4517
0,4176
active(p3/p2)
Durata 1 rot a active curenet 192,8
154,0
(360* p3 /p1)
Calculam influenta factorilor prin metoda substitutiilor in lant .
Durat 1 rot. Active totale =
Nr calc

Nr sub

1
2

0
1

Factor de infl
Ponderea
Durata 1
AC
rot
0,4517
192,8
0,4176
192,8

Indici anal

Metoda
calc

Influenta
fact

426,7
461,7

x
461,7426,7

X
+35
42

0,4176

154,0

368,8

368,8461,7

-92,9

BVF:
-57,9=35-92,9
-57,9=-57,9 (zile)
Concluzie:
Pe parcursul perioadei analizate a avut loc o accelerare a rotatiei activelor totale = -57,9 zile care in fond sa
datorat accelerarii rotatiei activelor curente. In acelasi timp a fost admisa o reducere a ponderei activelor
curente in total active in urma carui fact indicatorul analizat a crescut cu 35 zile (sau a avut loc incetinire a
rotatiei totale cu 35 zile) aceasta poate servi ca o rezerva interna de accelerare a rotatie a activelor totale in
viitor. Ne catind la cele mentionate rezultatul obtinut este satisfacator .

3. Analiza surselor de formare a activelor

Starea financiara a intreprinderii depinde de ce tipuri de mijloace dispune ea, prezenta Capitalului propriu
prezinta baza independentei intreprinderii insa finantarea intreprinderii numai din contul capitalului propriu
nu intotdeauna este efectiva pentru ea, daca % pentru sursele imprumutate nu sunt mari si intreprinderea este
in stare sa-si asigure o rentabilitate a activelor mare atunci folosind sursele imprumutate ea poate sa-si
mareasca rentabilitatea capitalului propriu, pe de alta parte daca mijloacele intreprinderii constau in cea mai
mare parte din imprumuturi starea financiara a intreprinderii va fi nestabila, prin urmare in dependenta de
corelatie optima dintre capitalul propriu si el imprumutat se determina starea financiara a intreprinderii.
Modificarile din structura si dinamica surselor de finantare a activelor pot fi analizate cu ajutorul urmatorului
tabel:
Indicatori
Perioada precedenta
Perioada raport
Abaterea

Ponderea

Ponderea

Ponderea
CP
1620
61.7
1960
63.8
+340
+2.1
CImprumutat 1004
38.3
1110
36.2
+106
-2.1
Inclusiv
3.1 pe
termen lung
3.2 pe
1004
1110
+106
termen scurt
Total
2624
100
3070
100
+446
Concluzie:
La perioada analizata la intreprindere a avut loc o crestere a surselor de finantare a activelor cu 446 lei. Care
a avut loc preponderant in urma majorarii CP cu 340 lei. Aceasta constituie un moment pozitiv in activitatea
intreprinderii, insa pentru a aprecia starea ei financiara este necesar a da apreciere ponderii CP. In acest
aspect putem mentiona ca ponderea CP a fost la un nivel supra celui theoretic recomandat (50%) si prin
urmare putem aprecia starea financiara a intreprinderii ca fiind satisfacatoare. Mai mult ca atit pentru CP este
caracteristica o crestere a ponderii lui cu 21% ceea ce confirma stabilirea unei stari financiare mai bune.

4. Analiza lichiditatii

bilantului contabil si aprecierea capacitatii de plata a intreprinderii.

Lichidarea B..-capacitatea de a acoperi DTS din contul AC.
ACN=AC-DTS0 - putem spune ca intreprinderea are o capacitate de plata satisfacatoare.

43

1. K lechiditatii absolute=
t=0,20,25
SMM
AC
Creante
Invest
M.B.
AAC
2. Kintermediar lichid=
t=0.7=0.8
Rcp=RactEL

-In baza acestui coeficient banca face preveziuni in ce masura

EL= (Ract-%ct)*

intreprinderea va putea rambursa creditul.

3. K gener(acoper)=
t=22.5
12.5

-Se calculeaza pentru inc si fint perioadei, compara cu

schimbarile in dinamica si marimea teoretica recomandata.

Lichiditatea activelor caracterizeaza capacitatea lor de a se transforma din orice forma in mijloace banesti,
fara pierderi in valoare. La nivel general intreprinderea dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, daca
AC sunt mai mari decit DTS daca ea poate achita DC din contul AC. Insa diferenta dintre AC si DTS o
constituie capacitate de plata ACN si at o intreprindere dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, cind
ACN=AC-DTS0
Insa in conditiile unei economii de piata pot aparea diverse situatii in cadrul carora intreprinderea trebuie sa
faca fata datoriilor, pentru a caracteriza capacitatea de plata a intreprinderii in diverse situatii se aplica in
practica analitica un sir de coeficienti ai lichiditatii cum sunt.
Coeficientul lichiditatii absolute
K lichiditatea abs.=
t=0.20.25 (intervalul teoretic recomandat)
Acest coeficient se calculeaza pentru inc. si sfirsitul perioadei de gestiune, se aprecieza pozitiv cresterea lui
in dinamica. El prezinta interes pentru furnizori in momentul incheierii contractelor de livrare/ cumparare.
Daca la MB se adauga creantele si investitiile pe TS in baza lor se calculeaza Coeficientul Intermediar de
lichiditate
K intermediar lichid=
t=0.70.8
El de asemenea se analizeaza in dinamica si se compra cu nivelul teoretic recomondat prezinta interes pentru
creditori, in cazul primirii deciziei de eliberare a unui credit.
44

La general capacitatea de plata a intreprinderii se caracterizeaza cu ajutorul Kgeneral de lichiditate sau de

acoperire
Kgener(acoper)=
t= 22.5
12.5 informatii despre viteza de circuit a activelor
Intreprinderea dispune de o capacitate de plata in perioada analizata?
In baza la ce am facut aceasta concluzie?
Daca e sub nivelul recomandat atunci spunem ca posibil ca la o intreprindere ar fi lua un credit
Coeficient
La inc per
La finele per
Abaterea
Nivelul teoretic
Kechil abs.
0.139
0.147
+0.008
0.20.25
K interm lichid
0.604
0.714
+0.11
0.70.8
K gener. lichid
1.904
2.007
+0.103
22.5
Concluzie
La sfirsitul perioadei analizate intreprinderea dispunea de o capacitate de plata satisfacatoare despre care
confirma K gener lichid (2.007) care corespunde nivelului teoretic recomandat. Insa trebuie mentionat faptul
ca pe parcursul perioadei analizate intreprinderea a avut careva dificultati in relatiile cu furnizorii, deoarece
ea nu dispune de o capacitate sufrienta de achitare a livrarilor. Despre aceasta vorbesc marimile K lichid abs.
care cu toate ca au o dinamica pozitiva, nu se incadreaza in nivelul teoretic recomandat. In ceea ce priveste
relatiile cu creitorii, posibil in cazul solicitarii unui credit intreprinderea l-ar fi obtinut deoarece K interm
lichiditate se incadreaza in intervalul teoretic recomondat.

45