Sunteți pe pagina 1din 7

MONTESSORI

Metoda
Ce este metoda Montessori?
La nceputul anilor 1900, dr. Maria Montessori a elaborat aceast metod educaional, pe baza observaiilor sale tiinifice asupra
comportamentului copiilor. Avnd cunotine solide n materie de pedagogie,
antropologie si psihiatrie, ea a dezvoltat ideea c fiecare copil se nate cu un
potenial unic ce trebuie valorificat, copilul nefiind doar un vas gol care
ateapt s fie umplut. Astfel a luat fiin o metod de auto-educaie i
dezvoltare care se bucur de recunoatere in toat lumea.

Modelul pedagogic Montessori pune copilul n centru. Copiii Montessori nva ntr-un mediu non-competitiv i care-i susine n
permanen, concentrndu-se pe individualitatea copilului i pe nevoile lui specifice. Copiii sunt ncurajai s munceasc independent,
n ritmul lor, educatorul putnd s lucreze cu fiecare n parte sau n grupuri mai mici. Grupa Montessori e format din copii cu vrste
cuprinse ntre 0 3 ani, 3 - 6 ani (Casa dei Bambini), 6 9 ani i 9 12 ani. Copiii nva astfel att de la educatori, dar i independent,
sau unii de la alii.
Acest sistem atribuie copiilor anumite responsabiliti i i ajut s i dezvolte stilul personal de acumulare a cunotinelor, timp n
care educatorul acioneaz ca un ghid care le ncurajeaz i le faciliteaz aciunile. Un principiu esenial al educaiei Montessori, este
c educatorul trebuie s fie n permanen atent la ce face copilul i nu invers. Educatorul este, desigur, o parte foarte important a
acestui proces. El trebuie s creeze mediul deosebit i ordonat, n care copilul s poat s nvee. Educatorul i copiii mpart tot spaiul
dintre ei. Nu exist o arie destinat educatorului sau o catedr i tot spaiul este folosit pentru activiti.
Educatorii Montessori sunt pregatiti professional pentru aceasta metoda si utilizeaza materiale Montessori special create.
Aceste materiale nu numai ca stimuleaza simturile si imaginatia dar sunt si
auto-corectoare, permitand copilului sa evolueze in ritmul lui si sa invete din
propriile lui greseli.
Materialele speciale si modul in care acestea ii sunt prezentate invita si lasa
copilului sa aleaga numai acele activitati care ii incita interesul personal. Sub
indrumarea educatorului, copiii dintr-o clasa Montessori acumuleaza
cunostinte facand propriile lor descoperiri. Sunt astfel incurajate
concentrarea, motivatia, autodisciplina si dragostea pentru invatatura.
Mediul unei gradinite Montessori unifica functiile sociale, psihologice, fizice si
academice care ii sunt necesare unui copil pentru a dezvolta o atitudine
pozitiva fata de scoala: incredere in sine, simtul ordinii, curiozitate si
concentrare, initiativa si perseverenta, abilitatea de a lua decizii, si simtul
responsabilitatii fata de alti membrii ai clasei, scolii si comunitatii. Aceasta
fundatie solida ii va permite copilului educat intr-un mediu Montessori sa
beneficieze de ea pe tot parcursul educatiei scolare dar si mai departe in
viata.

Rolul profesorului

"S nu faci niciodat pentru un copil ceea ce poate face singur." (Maria Montessori)
n cadrul metodei sale, Dr. Montessori a conceput un rol cu totul nou pentru educator. De cele mai multe ori, ne referim la acesta sub
numele de ghid sau director, ntruct educatorul Montessori nu pred n mod tradiional. Copiii nva singuri, folosind materialele
specifice, timp n care rolul educatorului este s direcioneze, s stimuleze i s ghideze activitatea acestora. n prim instan, copiilor
li se face o prezentare a materialelor. ncet i cu micri precise, educatorul utilizeaz materialul potrivit cu destinaia sa, timp n care
un grup de copii sau un singur copil l urmrete. n timpul acestei demonstraii, cuvintele i micrile excesive sunt evitate, iar
aciunile sunt segmentate astfel nct s se asigure o mai bun nelegere a conceptului prezentat.

Decizia de a preda o anumit lecie rezult, de cele mai multe ori, din observarea atent a copiilor, precum i din evaluarea muncii lor
anterioare. Unele lecii pot fi explicate din nou, dac se constat c un copil are nevoie de mai mult informaie sau de informaie nou.
Educatorul nu se amestec niciodat atunci cnd un copil e concentrat, i nu intervine dect dac a constatat c acesta are nevoie de
ajutor, nu tie ce s fac, sau i deranjeaz pe ceilali colegi. Ajutorul pe care un educator Montessori l ofer copilului, este ntotdeauna
extrem de limitat - att ct s se asigure c acesta a ie it din impas. Copilul nu este corectat atunci cnd greete. Se consider c nc
nu a ajuns s stpnesc suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strns i reluat cu alt prilej, dup o lecie individual, ori dup
o anumit perioad de timp. Educatorul Montessori nu pedepsete copiii niciodat dar nici nu le ofer recompense. Se consider c
singura recompens de care are nevoie un copil este cea provenit din mul umirea de sine, din faptul c a realizat un lucru bun i
corect, bazndu-se pe propriile lui puteri.
n cazul n care, un copil i deranjeaz pe colegii lui sau se comport ntr-un mod care afecteaz armonia si ordinea din clas, acesta va
fi luat de catre educator i dus ntr-un loc retras de ceilali copii. I se va asigura jocul favorit, dar va fi lipsit de libertatea de a se
deplasa prin clas dup voina proprie. Educatorul va veni din cnd in cnd i i va adresa cuvinte blnde, de simpatie sau ajutor, n
cazul n care are nevoie. Se consider c lipsa libertaii de miscare i tratarea copilului ca pe un bolnav este suficient pentru a-l face s
neleag c a greit.
n loc s ncercm s-l cucerim din interior i s-l direcionm ca pe un suflet uman, ntotdeauna ne-am dorit s dominm copilul
prin for, prin impunerea unor legi externe. n acest mod, copiii au trit pe lng noi fr s ajungem s fim capabili de a-i nelege
vreodat. Dar dac dm la o parte toat artificialitatea cu care i-am nvluit i toat violena cu care, prostete, am ncercat s-i
disciplinm, ei ni se vor arta nou n toat frumuseea firii lor copilreti, cu o gentilee i drglenie absolut. (Maria
Montessorii Metoda Montessori - 1969)
Dr. Montessori a observat cum copiii prosper atunci cnd li se ofer libertatea ntr-un mediu propice nevoilor lor. Dup o perioad de
intens concentrare i lucru cu materiale care le strnesc interesul, copiii dau dovad de vitalitate i mulumire de sine. Concentrnduse la o activitate liber aleas, nentrerupt, copiii ajung la auto-disciplin i pace interioar. Dr. Montessori a denumit acest proces
normalizare i este citat ca fiind cel mai important rezultat al muncii noastre. (Maria Montessori, Mintea absorbant 1949).

MEDIUL
si
MATERIALELE
DINTR-O
CLASA
MONTESSORI

Dr. Montessori a considerat


ca, pentru ca un copil sa faca
cele mai productive alegeri si
sa isi exercite controlul asupra
alegerilor
facute,
mediul
inconjurator trebuie sa fie
special proiectat astfel incat
sa stimuleze o activitate
constructiva
din
partea
acestuia.
Fiind una dintre modalitatile
prin care acest mediu este pregatit, ordinea, faciliteaza dorinta copilului de a alege si concentrarea. Bunul
simt sugereaza ca este mult mai usor sa alegi obiectul dorit atunci cand alternativele sunt aranjate intr-o
maniera ordonata.
Materialele Montessori ii ajuta pe copii sa faca alegerea dorita prin faptul ca acestea sunt expuse pe rafturi
aflate la o inaltime potrivita varstei, pe mese sau pe covorase (cand le utilizeaza alti copii). Astfel este
foarte usor pentru copil sa ia materialele de pe rafturi, sa le utilizeze pentru un timp si apoi sa le puna la
loc. Din contra, in clasele traditionale, materialele sunt de cele mai multe ori inchise in dulapuri si
profesorul este cel care controleaza cand si cum urmeaza sa fie utilizate.
O alta modalitate prin care mediul ajuta copilul si ii faciliteaza alegerea si controlul asupra activitatii
dorite, este dimensiunea mobilei. Aceasta consta in scaune si masute din lemn create special pentru
copii, care se pot deplasa acolo unde doreste fiecare copil sa isi desfasoare activitatea, locurile nefiind

prestabilite (acum un lucru obisnuit in gradinite, se pare ca este rodul inovatiei Mariei Montessori - Elkind,
1976).
Clasa Montessori este aranjata pe zone, de obicei delimitate de dulapioare cu rafturi joase. Fiecare
zona contine materiale specifice subiectelor respective (arta, muzica, matematica, limba, stiinta etc.)
Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului si acumularea cunostintelor prin
utilizarea repetata. Cele mai multe sunt facute din lemn, pictate in culori primare sau culori care atrag
interesul copilului (ex. turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat si este de dorit ca sa fie
utilizat exclusiv in acel scop. Utilizarea corecta a acestor materiale este de natura sa promoveze o mai
buna intelegere a unui anumit concept. Cand se constata ca materialele nu sunt utilizate conform cu
destinatia lor, educatorii repeta lectiile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine
structurat. Materialele care formeaza curriculumul sunt prezentate in secventa ierarhica existand si o
legatura complexa cu materialele din diferite alte zone ale aceluiasi curriculum.
Fiecare material dintr-o clasa Montessori izoleaza un singur concept. De exemplu, materialul
cunoscut sub numele de turnul roz este facut din 10 cuburi din lemn cu marimi variabile,
vopsite in roz. Copilul construieste un turn cu cel mai mare cub jos si cel mai mic sus. Astfel este
izolat conceptul de dimensiune. Alte materiale utilizeaza concepte diferite: tabletele colorate
pentru culori, materialele geometrice pentru forme, etc.
Mai mult decat atat, materialele sunt autocorectoare. Cand o piesa nu se potriveste sau este
lasata pe dinafara, copilul poate percepe cu multa usurinta eroarea. Astfel nu este necesarea
corectarea copilului de catre adult. Copilul este capabil sa rezolve problemele independent,
dezvoltandu-si astfel increderea in sine, gandirea analitica, si satisfactia ce decurge din ducerea
la bun sfarsit a unei activitati prin propriile-i puteri.

Munca de o via

Nscut n 1870 n Chiravalle, n provincia Ancona, Maria Montessori a fost prima femeie care a
practicat medicina n Italia dup absolvirea Facultii de Medicin a Universitii din Roma n
1896.
Medic fiind, Dr. Montessori a fost n permanent legatur cu copiii i a devenit profund interesat
de dezvoltarea lor. n urma unei cercetri atente i minuioase, ea a realizat c micuii i construiesc
propriile lor personaliti pe masura ce interacioneaz cu mediul nconjurtor.

Metoda ei de abordare a educaiei, a rezultat dintr-o solid cunoatere a biologiei, psihiatriei i antropologiei. Astfel, ea a studiat copii
de toate rasele i culturile din numeroase ri, ajungnd s realizeze n cele din urm c legile dezvoltrii umanitii sunt valabile
oriunde. Dr. Montessori i-a continuat aceste observaii, aprofundndu-le i lrgindu-i aria de cunoastere pn la moartea sa in 1952.
Maria Montessori i-a deschis prima Casa dei Bambini ( Casa Copiilor) ntr-unul dintre cele mai srace cartiere din Roma, pe atunci
notoriul Quartiere di San Lorenzo. Era n 6 ianuarie (1907), cnd a fost deschis prima coal pentru copiii cu vrste cuprinse ntre
3 i 6 ani. Nu pot s spun c era bazat pe metodele mele, pentru c acestea nu exitau la acel moment. Dar n aceast coal, metoda
mea avea s ia fiin n cel mai scurt timp. n acea zi ns nu era nimic de vzut dect copii sraci, murdari i nefericii cu maniere
grosolane i timide totodat, muli dintre ei plngnd, majoritatea provenind din familii iliterate i care mi-au fost lasai n grij...
Copiii erau att de nlcrimai i nspimntai, att de ruinoi nct mi era imposibil s-i fac s vorbeasc; feele lor erau lipsite de
orice urm de expresie iar ochii priveau nedumerii ca i cnd nu vzuser nimic n viaa lor..Ar fi interesant de tiut circumstanele
iniiale care le-a oferit posibilitatea acelor copii s treac printr-o asemenea transformare, sau mai degrab, ce a condus la
apariia acelor copii noi, ale cror suflete s-au dezvluit cu atta strlucire nct au reuit s rspndeasc aceast lumin n lumea
ntreag.
i ntr-adevr, a fost ca si cnd aceast strlucire a trezit contiinele, pentru ca dup doar 6 luni de la deschiderea Casei Copiilor,
oameni de toate felurile de pe toate continentele au venit s vad copiii miraculoi ai Mariei Montessori.

Dr. Montessori a fost convins c educaia ncepe la natere i c primii ani din viaa unui copil, fiind cei care-l lefuiesc pe acesta cel
mai mult, sunt i cei mai importani, att fizic ct i mental. Ea a simit c n aceti primi ani, copilul are aa numitele perioade
senzitive n timpul crora este n mod particular receptiv la anumii stimuli. Aceast receptivitate ctre anumite lucruri dureaz doar
att ct necesitatea respectiv este mplinit.
n 1909, Dr. Montessori a inut primul ei curs, ateptndu-se s aib studeni doar dintre educatorii italieni. Spre surprinderea ei, au
participat i persoane din ri strine. Munca Mariei Montessori a continuat i treptat a fost acceptat n multe ri europene i n alte
pri ale lumii. n 1915, Dr. Montessori a fost primit cu mult entuziasm i n Statele Unite, unde au fost dechise apoi foarte multe coli
bazate pe cursurile inute de aceasta. ntoars n Europa, a continuat seria conferinelor n mai multe ri i i-a petrecut mult timp cu
aprofundarea cercetrilor personale.
Pentru munca ei, Dr. Montessori a primit nenumrate distincii i onoruri. n timpul rzboiului, filosofia ei fiind interzis de regimul
nazist, Dr. Montesori a creat micarea Montessori din India, unde i astzi se bucur de mult preuire.
Maria Montessori a murit n 1952 n Olanda la vrsta de 81 de ani. Dup moartea ei, Mario, fiul ei, a devenit succesor la conducerea
Asociaiei Internationale Montessori (AMI), organizaie creat de Maria Montessori, cu sediul n Amsterdam.

Comparaie ntre educaia Montessori si educaia tradiional


Montessori
Tradiional
- educatorul are un rol non-intervenionist n clas
- educatorul/profesorul este centrul ateniei, al clasei i al
activitii
- mediul i metoda ncurajeaz autodisciplina
- educatorul/profesorul este cel care impune disciplina
- predarea este, n principal, individual
- predarea se face la toat clasa
- grupele sunt alctuite din copii de vrste diferite (de la 3 - grupele se formeaz cu copii de aceeai vrst
la 6 ani, de la 6 la 9 ani, de la 9 la 12 ani, etc.)
- lucrul n grup i ncurajeaz pe copii s nvee singuri i - toate cunotinele sunt date de ctre educator/profesor
s se ajute reciproc
- copilul i alege singur activitatea
- copilul are un orar fix al activitilor, stabilit de
educator/profesor sau de coal
- copilul descoper singur conceptele, cu ajutorul - n procesul de conceptualizare, copilul este dirijat de
materialelor auto-corective
educator/profesor
- copilul lucreaz atta timp ct dorete la proiectul pe - copilul are un timp de lucru stabilit de educator/profesor
care l alege singur
- copilul nva n ritmul propriu
- ritmul instruirii este fixat de grup i de orar
- materialul l ajut pe copil s-i descopere greelile
- educatorul/profesorul corecteaz greelile prin repetri,
pedepse i recompense
- copilul i consolideaz nvarea prin repetiie i prin - consolidarea nvrii se face din exterior
sentimentul reuitei
- n clas exist materiale care se adreseaz tuturor - exist foarte puine materiale pentru dezvoltarea senzorial
simurilor i ajut la o nvare total
- copilul poate lucra acolo unde dorete, se deplaseaz - copilul are scaunul/locul su propriu: i se cere s stea
prin clas i vorbete cu cine dorete, fr a perturba linitit, s asculte i s participe n timpul leciilor cu toat
activitatea altora; poate alege s lucreze i n grup
clasa
- se organizeaz un program Montessori de participare a - implicarea parinilor este redus i voluntar, si de multe ori
parinilor la procesul de educaie
doar material

Tipul experientei de invatare si metodele invatamantului Tipul experientei de invatare si metodele invatamantului
traditional
Montessori
- Educatoarea este centrul atentiei, al clasei si al activitatii. - Educatoarea are un rol noninterventionist in clasa.
- Educatoarea este cea care impune disciplina.

- Mediul si metoda incurajeaza autodisciplina.

- Predarea se face cu intreaga clasa.

- Predarea este, in principal, individuala.

- Grupele se formeaza cu copii de aceeasi varsta.

- Grupele sunt alcatuite din copii de varste diferite (de la 3 la


6 ani).

- Toate cunostintele sunt date de catre educatoare.


- Copilul are un orar fix al activitatilor.

- Lucrul in grup ii incurajeaza pe copii sa invete singuri si sa


se ajute reciproc.

- In procesul de conceptualizare, copilul este dirijat de - Copilul isi alege singur activitatea.
educatoare.
- Copilul descopera singur conceptele
- Copilul are un timp de lucru stabilit de educatoare.
materialelor auto-corective.
- Ritmul instruirii este fixat de grupa si de orar.

cu

ajutorul

- Copilul lucreaza atata timp cat doreste la proiectul pe care


il alege singur.

- Educatoarea corecteaza greselile prin repetari, pedepse


si recompense.
- Copilul invata in ritmul sau propriu.
- Consolidarea invatarii se face din exterior.

- Materialul il ajuta pe copil sa-si descopere greselile.

- Exista foarte putine materiale pentru dezvoltarea - Copilul isi consolideaza invatarea prin repetitie si prin
senzoriala.
starile pozitive.
- Copilul are scaunul/locul sau propriu: I se cere sa stea - In clasa exista materiale care se adreseaza tuturor
linistit, sa asculte si sa participe in timpul lectiilor cu toata simturilor si ajuta la o invatare totala.
grupa.
- Copilul poate lucra acolo unde doreste, se deplaseaza prin
- Implicarea parintilor este redusa si voluntara.
clasa si vorbeste cu cine doreste, fara a perturba activitatea
altora; poate alege sa lucreze si in grup.
- Se organizeaza un program Montessori de participare a
parintilor la procesul de educatie.

1. Miscarea libera stimuleaza


cunoasterea: Dr. Montessori a
observat ca gandurile par a fi
exprimate de catre maini inainte
de a fi puse in cuvinte. Prin
urmare in clasa Montessori una
din principale activitati este
manipularea diverselor obiecte din
lemn create special si asta pentru
ca, la copiii mici, gandirea si
miscarea par sa se ingemaneze.
2. Copiii iau decizii in mod liber:
Copiii par sa prospere si sa
infloreasca
atunci
cand
au
posibilitatea de a-si controla
propriul mediu. Desi programul
Montessori impune limite bine
definite ale acestei libertati, copiii
Montessori au posibilitatea de a
lua mult mai multe decizii decat
copiii din clasele traditionale: cu
ce si cat timp sa lucreze, cu cine
sa lucreze etc.
3. Interesul sta la baza educatiei: Al treilea principiu este acela ca cele mai profunde cunostinte se acumuleaza si apar
incontextul in care exista un interes profund pentru un anumit subiect. Interesul poate fi de natura personala, cand un
individ are un interes deosebit pentru buburuze sau caini, sau poate fi situational, un interes care se iveste in mai multi
copii expusi la o anumita activitate sau eveniment. Educatorii Montessori ofera lectiile intr-o maniera care sa-i inspire pe
copii, de exemplu prezentand informatie suficienta cat sa starneasca curiozitatea sau utilizand arta dramatica in
prezentarile lor.

4. Recompensele extrinseci sunt evitate: Dr. Motessori a privit recompensele extrinseci cum ar fi stelutele aurite sau
notele ca fiind de natura sa deranjeze si sa intrerupa concentrarea unui copil. Perioadele sustinute de intensa
concentrare sunt esentiale in educatia Montessori. Recompensele in acest sistem ar trebui sa fie doar cele interne si sa
provina din multumirea copilului care a reusit sa duca la bun sfarsit o activitate.
5. Se acumuleaza cunostinte cu si de la ceilalti copii: In scolile traditionale, profesorul livreaza copilului informatia si
copiii rareori invata unul de la altul sau direct din materiale (exceptand textile - care de cele mai multe ori ii spun
copilului in loc sa-l lase pe el sa descopere.) In educatia Montessori copiii pot lucra singuri daca asta este alegerea lor dar
se incurajeaza colaborarea, experientele intens sociale si ajutorul reciproc.
6. Se acumuleaza cunostinte in context: In scolile traditionale, copiii invata cel mai adesea fara a intelege cum se pot
aplica cunostintele lor la orice altceva exceptand testele scolare. In loc sa invete in mare masura de la profesori sau din
curriculum, copiii Montessori invata facand. Si pentru ca, in loc sa stea doar sa asculte si sa scrie, acesti copii fac
lucruri, procesul lor de invatare este mult mai profund si situat in contextul acestor actiuni de manipulare a obiectelor din
jurul lor. Experientia docet.
7. Copilul isi exercita vointa liber intr-un cadru limitat: Cand adultii stabilesc limite clare si lasa copiii sa se desfasoare
liberi intre granitele acestor limite, raspunzand cu multa sensibilitate la nevoile copilului, dar totodata mentinand si
astepari ridicate, acesti copii arata un nivel ridicat de maturitate, realizari, empatie si alte calitati. Prin aceasta abordare,
Dr. Montessori instituie un stil, asa numit autoritativ, de educatie diferit de metodele autoritare clasice.
8. Ordinea din clasa determina ordine in minte: Clasele Montessori sunt extrem de bine organizate, atat fizic (in
termeni de aranjament) cat si conceptual (cum sa utilizezi materialele in mod progresiv pentru a obtine un maxim de
informatie si cunostinte). Aceasta organizare riguroasa ii face pe unii oameni sa devina sceptici: pare obsesiva. Cu toate
acestea, studiile in psihologie sugereaza ca ordinea este esentiala pentru un copil, in procesul de invatare si dezvoltare.

Maria Montessori
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Maria Montessori
Maria Montessori (n. 31 august 1870, Ancona, Italia d. 6 mai 1952, Noordwijk,
Olanda) a fost medic i pedagog italian, care a creat o metod special de educare a
copiilor foarte tineri, Metoda Montessori, nfiinnd peste tot n lume coli care aplicau
metoda sa (coli Montessori).
Maria Montessori s-a nscut la 31 august 1870 n Ancona, Italia i a studiat medicina la
Universitatea din Roma. A fost una din primele femei care au absolvit facultatea de
medicin n Italia i una din primele femei medic care au practicat medicina cu succes. A
nceput s aplice multe din ideile sale personale despre educarea copiilor foarte tineri, cu
vrste cuprinse ntre un an i cinci ani, pe cnd s-a ocupat de copii cu deficien e mentale.
i-a perfecionat ideile i aplicarea acestora n practic ncepnd cu 1907, de cnd a fost
numit la conducerea unui grup de cree i grdinie dintr-o zon foarte srac a oraului
Roma. Acolo a nceput s aplice consecvent ideile sale educaionale, care se
concretizaser ntre timp ntr-o adevrat metod educaional, metoda Montessori. Mult
mai trziu, cnd metoda sa educaional a devenit larg cunoscut n Italia, Europa i n
ntreaga lume, genernd zeci i zeci de coli Montessori, Maria Montessori a cltorit
foarte mult, superviznd sistemul colilor Montessori, scriind i innd conferine.
Metoda Montessori
Maria Montessori i-a concentrat atenia i metodele educaionale asupra copiilor retardai intelectual, avnd deficiene mintale din
natere, numii comun i/sau popular idioi.

Principiul de baz este auto-educarea i aplicarea celor nvate direct, nemediat.


Crearea de grupe educaionale care acoper 3 ani, spre exemplu: grupa 3-5 ani, sau 6-9, sau 7-10, etc..

ncurajarea copiilor s ia mereu decizii proprii pe care s le respecte.

Curenia i aranjarea locului unde i desfoar activitatea copiii sunt fcute de ei n i i, n func ie de modul specific cum
se autoconduc.

Ce este specific unui program de pregtire ce folosete "Metoda Montessori" l reprezint modul n care se desf oar activit ile n
clas. Fiecare sal de clas este echipat cu materiale ce permit, mai nti, nv area prin intermediul sim urilor i mai trziu prin
citire, scriere, matematic avansat. n activitile de predare sunt folosite artele vizuale, muzica i mi carea. Materialele didactice
sunt atent selectate i plasate astfel nct , totul s fie la locul lui i la vedere pentru a facilita selectarea acestora de ctre copii. Copiii
le pot vedea si pot nva din greselile proprii, fr ca un profesor s le sublinieze eroarea. Acesta este unul dintre numeroasele aspecte
ale unei clase Montessori care favorizeaz independena.
La sugari "Metoda Montessori" ncurajeaz dezvoltarea natural a personalit ii copilului prin nv are prin atingere i mi care liber
ntr-un mediu favorabil.
Pe principiul unei liberti controlate, colile Montessori inspir copiii s lucreze n ritmul lor propriu, singuri sau mpreun cu alte
persoane. Cadrele didactice ncurajeaz dezvoltarea copiilor auto-motivai, independen i, echilibra i, activi, colaborativi prin predare
de la egal la egal. Copiii mai mici se bucur de stimularea zilnic conform modelelor mai vechi, n timp ce copiii mai mari nva s
se respecte reciproc ntr-o atmosfer cald de acceptare i bucurie.
Pentru elevii mai mari slile de clas promoveaz n continuare libertatea de a alege, cur enia i aranjarea locului unde i desf oar
activitatea, sunt folosite discuii de grup, excursiile, stabilirea programului zilnic i sptmnal cu scopul finalizrii lucrrilor din
programa colar. Proiectele de colaborare, experimentele tiinifice, prezentrile vizuale necesit o planificare atent i o cantitate
mai mare de timp. Respectul, responsabilitatea i dezvoltarea caracterului sunt prevzute, de asemenea, n unit ile curriculare.