UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

INGINERIA MEDIULUI
PROTECIA MEDIULUI

STUDIU DE IMPACT
ASUPRA MEDIULUI
S.C. FORNI PREST
S.R.L.

Student: Stanciu Claudiu

Grupa: 723
Prof.: Simion Gabriela
ANUL DE STUDIU: II (2012 2013)

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Introducere
Obiective
Definiii
Flux operaional
1. Informaii generale
2.Impactul asupra factorilor de mediu
2.1. Apa
1. Reeaua de alimentare cu ap
2. Managementul apelor uzate
3. Surse de poluare a apei
4. Msuri de diminuare a impactului
2.2. Aerul
1. Surse de poluare a aerului
2. Msuri de diminuare a impactului
2.3. Solul
1. Surse de poluare a solului
2. Msuri de diminuare a impactului
2.4. Nivelul de zgomot
1. Nivelul de zgomot n incint i n afara acesteia
2. Msuri de diminuare a impactului
2.5. Deeuri
1. Generarea deeurilor
2. Managementul deeurilor
3. Eliminarea i reciclarea deeurilor
3. Situaii de risc
1. Riscuri generale
2. Accidente poteniale
3. Planuri pentru situaii de risc
4. Rezumat far caracter tehnic

INTRODUCERE
2

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit s

identifice, s descrie i s stabileasc, n funcie de fiecare caz i n
conformitate cu legislaia n vigoare, efectele directe i indirecte,
sinergice, cumulative, principale i secundare ale activitii asupra
sntii oamenilor i a mediului precum i stabilirea de msuri
privind diminuarea acestora.

OBIECTIVE
Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:
S furnizeze informaii cu privire la impactul activitii intreprinderii
asupra factorilor de mediu.
S furnizeze informaii asupra caracteristicilor amplasamentului i a
vulnerabilitii sale.
S furnizeze informaii asupra impactului asupra biodiversitii
zonei amplasamentului.

DEFINIII

MEDIU

condiiile
inconjurtoare/externe
n
care
funcioneaz o organizaie, i care influeneaza existenta oamenilor,
animalelor i plantelor. Mediul unei activiti comerciale se extinde
de la interiorul locului de munc la ecosistemul global.
IMPACT DE MEDIU reprezint orice modificare a mediului
inconjurator, nefavorabil sau favorabil, rezultat integral sau
parial din activitile, produsele sau serviciile unei organizaii.
ACTIVITI elemente ale proceselor tehnologice sau ale
serviciilor auxiliare.
ASPECT DE MEDIU un element din cadrul activitilor,
produselor sau serviciilor unei organizaii, care poate interaciona
cu mediul.
PROCES ceea ce produce fabrica. Include procesul de
fabricie, precum i uzinele de tratare a apei reziduale, zonei de
depozitare, etc.
INTRRI pot fi considerate urmtoarele:
Materii prime;
Fluxuri de productie, ex: produs realizat partial;
Combustibil, incluznd i energia electric;
Materiale de ntreinere;
Ali factori semnificativi (ex : apa de ploaie; apa de spalare;
transport ).
IEIRI ceea ce iese din proces. Ele includ:
Produse;
Emisii n aer; ap;
Zgomot; vibraii;
3

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Deeuri periculoase i nepericuloase;

Cldura.
SERVICII AUXILIARE activitati auxiliare care pot include:
Servicii administrative;
Furnizare de agent termic i aer comprimat;
De protecia muncii; laboratoare;
Ateliere de ntreinere;
Instalaie de tratatre a apei reziduale.
GRILA DE COTARE A GRAVITATII IMPACTURILOR:
Criteriu
Coef
10p
5p
1p
de
ponder
e
Frecvena
3
Zilnic
Medie
Ocazional
(F)
Gravitatea
4
Risc pentru
Risc
Nu
exist
(G)
om i pentru pentru
risc pentru
mediu
mediu
mediu
Cantitatea
4
Nivel
Nivel
Nivel redus
(C)
semnificativ
mediu
Reglement
5
Neconformita Conformita Conformitat
ri (R)
te
te
e
Exist
Cerine
perspectiv stabile
a inspririi
cerinelor
Opinia
2
Plngeri i
Plngeri i Nu exist
public,
critici
critici
plngeri sau
vecini (V)
sistematice
sporadice
critici

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Aplicnd aceast gril unui anumit tip de impact, se poate

calcula un punctaj, conform relatiei :
P=Fx3+Gx4+Cx4+Rx5+Vx2
Unde F, G, C, R si V pot lua valorile 10; 5; 1 n funcie de importana
lor.
Dac se coteaza toate criteriile la valoarea de 10p se obine o
valoare maxim de 180 i o valoare minim de 18 dac toate
criteriile sunt cotate cu 1p. Se convine s se stabileasc
urmatoarele praguri:
P = 18 impact slab;
18 < P < 36 impact mediu semnificativ;
P > 36 impact semnificativ.

FLUXUL OPERAIONAL
Schema general a fluxului operaional intr-o organizaie
conine trei etape fundamentale: intrri, activitate operaional,
ieiri.

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

1.INFORMAII GENERALE

Denumirea activitii activitatea principal const n

fabricarea pinii; fabricarea prajiturilor i a produselor proaspete de
patiserie (cod CAEN 1071), comer cu amnuntul al pinii,
produselor de patiserie i produselor zaharoase, n magazine (cod
CAEN 4724). Activitatea care face obiectul studiului de impact de
mediu este o activitate primar n cadrul societii i anume
Fabricarea painii (cod CAEN).
Amplasamentul S.C. Forni Prest S.R.L. este amplasat
foarte aproape de centrul oraului Oltenia, pe strada Cuza-Vod nr.
107, la o distan de aproximativ 1km de Dunare, i la o altitudine
de 50 metri de la nivelul mrii. Utilizarea anterioara a
amplasamentului: cas.
Descrierea societatii societatea comercial Forni Prest a
fost nfiinat pe 5 Martie 2007, nregistrat la registrul comerului
cu numrul: J51/146/2007, avnd codul unic de identificare: RO
21272822.
Descrierea activitii societatea comercial are ca
domeniu de activitate fabricarea i vnzarea pinii i cuprinde
urmatoarele operaiuni:

Fabricarea

Distribuia i vnzarea

DOTRI
2

1. Hal metalic nchis cu suprafaa de 800 m

n care sunt
montate:
Birouri i vestiare (barbai/femei)
Camer de odihn prevzut cu televizor, canapele,
calculator cu internet
Duuri cu dublu sens (din zona vestiarelor se trece direct n zona
efectiv de lucru i invers)
Camer de depozitare a materiilor prime
Camera unde se efectueaz procesele tehnologice de fabricare a
pinii
Camer de ambalare i depozitare a produselor finite
Spaiu prevzut pentru desfaurarea proceselor de vnzare
2. Alte hale/incinte:

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Incint special amenajat pentru cogenerarea energiei electrice

necesare n cazul unei pene de curent (adpostirea i buna
funcionare a generatorului de curent)
Incint special amenajat pentru adpostirea instalaiei de
alimentare cu ap format din bazin de 2000l i hidrofor, necesar n
cazul n care se oprete apa
3. Curte, destul de mic, betonat, utilizat pentru dispunerea
containerelor pentru deseuri selective i pentru parcarea mainilor
i a utilajelor necesare manipulrii materiilor prime .

MATERII
PRIME
FABRICAIE

NECESARE

PROCESULUI

DE

Materiile prime reprezint materiile necesare realizrii

procesului de fabricaie. n tabelul urmator sunt prezentate
cantitile de materii prime pe un proces, iar cantitile anuale sunt
calculate dup formula:
Can=Cpr x 30 (nr de procese/zi) x 360 (nr. de zile lucrtoare)
Acest efectiv de 30 de procese/zi se efectueaz n 3 schimburi
a cte 8 ore.
Nr.c
Denumire
Cantitate/proc Cantitate/
Mod de
rt
materie
es
an
depozitare
prim
1.
Ap
30 l
324.000 l
Nu se stocheaz
n rezervoare, ci
este luata direct
din reeaua de
alimentare cu ap
a oraului
2.
Drojdie
1,250 kg
13.500 kg Se depoziteaz n
camera de
depozitare
3.
Fin
60kg
648.000
Se depoziteaz n
kg
camera de
depozitare
4.
Amelioratori
0,1 kg
1.080 kg Se depoziteaz n
camera de
depozitare
5.
Sare
1kg
10.800 kg Se depoziteaz n
camera de
depozitare

FLUXUL TEHNOLOGIC
1. Recepia materiilor prime
7

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

2. Depozitarea materiilor prime n spaiile prevzute depozitrii lor n

condiii optime
3. Procesul de fabricaie:
Frmntarea
Frmntarea reprezint acea operaie tehnologica in urma
creia se obine, din materiile prime si auxiliare utilizate, o masa
omogena de aluat, cu o anumita structura si nsuiri reologice.
Procesele care au loc n aluat, n frmntare. Procesele
eseniale care au luat loc n frmntare i care alctuiesc baza
principala nsuirilor lui fizice pe care trebuie sa le aib in in
procesul tehnologic sunt: legarea apei si modificarea proteinelor.
Legarea apei in aluat reprezint un proces complex, depinznd
de propietatile coloidale ale proteinelor si amidonului - principalii
componeni ai fainii.
Proteinele leag apa in aluat in cea mai mare parte osmotic
(75%) si in parte prin absortie. Apa legata osmotic provoac
umflarea gliadinei si a gluteninei si trecera lor in stare de gluten, pe
cnd apa legata prin absorbie formeaz in jurul lanurilor proteice
asa-zisele pelicule de hidratare.
Amidonul leag principala masa a apei, in general, prin adsortie,
in microcapilare. ntruct, datorita structurii solide a amidonului, nu
se pot lega osmotic cantiti inseminate de apa, granulele se
mresc in mod nensemnat la frmntarea aluatului.
Modificarea proteinelor din aluatse produce ca urmare a
transformrilor fizice si chimice pe care le sufer in cursul
procesului de frmntare.
Prin frmntare se micoreaz cantitatea de gluten ce poate fi
splat, ntruct, ca urmare a aciunilor mecanice, creste cantitatea
de proteine solubile, deci si acelora care formeaz glutenul.
Din punct de vedere chimic, proteinele din aluat isi modifica
structura si compoziia prin denaturare, in principal k urmare a
descompunerii pe cale hidrolitica, sub aciunea unor acizi si enzime.
Regimul tehnologic al procesului de frmntare. Regimul de
frmntare se refera la Ia durata frmntrii si la temperatura pe
care trebuie sa o aib semifabricatul.
Durata frmntrii, utiliznd malaxoare obinuite, cu doua viteze
este in medie de 6-8 min la maia si 8-10 min la aluat.
In cazul utilizrii malaxoarelor cu viteza rapida, durata
frmntrii este de numai 2-3 min, iar la cele ultrarapide chiar de
30 sec, timp in care, sub aciunea intensa a organelor de
frmntare ale mainii, se formeaz structura optima a aluatului.
8

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Temperatura semifabricatelor trebuie sa aib in vedere scopul

urmrit in fiecare stadiu de preparare a aluatului. Astfel la maia
temperatura de 29-31C iar la aluat, urmarindu-se si si
intensificarea fermentaiei, temperatura este de 31-33 C.
Controlul frmntrii aluatului se face prin stbilirea momentului
in care s-au obinut nsuirile optime, ceea ce se verifica dup
aspectul masei de aluat, cum si prin urmrirea duratei frmntrii
si a temperaturii aluatului. Se considera aluat frmntat
corespunztor aluatul care este omogen, bine format, uscat la
pipaire, elastic, deprinzandu-se uor de pe braul malaxorului si
peretele cu vei in care s-a frmntat.
Temperatura se verifica cu ajutorul termometrului, la sfritul
frmntrii.
Fermentaia aluatului
Una din fazele principale ale procesului de fabricaie a pinii
albe la tava este fermentarea aluatului. Fermentaia se face cu
scopul de a se obine aluat bine afanat, din care sa rezulte un
produs bine crescut. Procesele care au loc in timpul fermentaiei
Procese chimice care se refera, in primul rnd la, la modificarea
glucidelor -componente
Asupra proteinelor fermentaia exercita att o aciune de
modificare a reelei, in sensul slbirii scheletului glutenic cat si o
cretere a garadului de solubilitate.
Modificrile proteinelor influeneaz favorabil capacitatea
aluatului de a retine gazele de fermentaie, ntruct glutenul
devin mai extensibil si elastic.
Procesele enzimatice sunt reprezentate in cea mai mare parte
de amiloliza amidonului si de proteoliza glutenului.
Modul in care activeaz aceste enzime este de mare
importanta la prepararea aluatului. Astfel, a-amilaza transforma
amidonul formnd mai multe dextrine si o cantitate mica de
maltoza. Dimpotriv, fi-amilam transforma amidonul in mai puine
dextrine si mai multa maltoza.
Procesele microbiologice care au loc in faza de fermentaie a
aluatului se refera la nmulirea drojdiilor si a bacteriilor acidogene.
Regimul de fermentaie se refera la temperatura, durata si
acidiate finala.
Temperatura la care are loc fermentaia este de 30-32C
pentru aluat. burat fermentaiei este mai mare 120-150 min. la
maia si 20-30 min la aluat.
Prelucrarea aluatului
9

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Operaiile tehnologice care se executa in cazul fazei de

prelucrare sunt: -divizarea aluatului, prin mprirea acestuia in
bucati de masa egala, prestabilita;
-premodelarea aluatului;
-predospirea aluatului;
-modelarea aluatului, prin care se obine forma caracteristica a
produselor;
-dospirea finala, care reprezint ultima etapa a fermentaiei
aluatului, in timpul creia se definete structura porozitatii pe care
o va avea produsul finit.
Divizarea aluatului
Din masa de aluat fermentat trebuie sa se separe bucati din
care sa se obtina, dup coacere si rcire, produse de greutate
prestabilita, tinandu-se seama de scazamintele in greutate care au
loc la coacere si rcire.
Divizarea se realizeaz, in cazul fabricrii pinii, cu maini
avnd funcionare continua. Cele mai utilizate maini de divizat
sunt: maina de divizat cu camera si piston si maina cu camera
de divizare.
Operaia de premodelare
Aluatul se mparte n dou buci, iar fiecare bucat se
modeleaz rotund.
Predospirea aluatului
Aceasta opreatie se realizeaz prin meninerea in stare de
repaus, in condiii corespunztoare de microclimat, a bucilor de
aluat dup divizare sau premodelare.
Durata predospirii este de 5-8 min, intr-o atmosfera
condiionata, avnd temperatura de circa 30 C si umiditate
relativa de 75%.
Se folosete predospitorul cu benzi suprapuse.
Modelarea aluatului
Operaia de modelare permite sa se obtina att forma estetica
ca a produsului, cat si o structura uniforma a miezului, prin
eliminarea golurilor mari formate in timpul fermentaiei.
Prin modelare porii existeni in bucile de aluat se
fragmenteaz, iar bulele mari de gaze se distrug, formandu-se un
numr sporit de pori, astfel ca structura porozitatii pinii se
mbuntete mult. fiecare bucata se modeleaz sub forma de fitil
10

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

dup care cele doua fii le se mpletesc si se aseaza in tava

pregtit.
Dospirea final
Scopul principal al dospirii finale este acumularea de co2, care
condiioneaz volumul si structura porozitatii pinii albe la tava,
nsuiri influenate de intensitatea si dinamica formarii gazelor de
fermentaie si capacitatea aluatului de a le retine.
Dospirea finala trebuie sa se desfoare intr-un mediu cald si
umed, cu temperatura de 35-40C si umiditate relativa de 75-80%.
aciditatea finala a bucii de aluat 3-3.5 grade.
Momentul in care aluatul a ajuns la optimul de fermentaie se
stabilete att prin verficari senzoriale de ctre cocator sau
maistrul de fabricaie, cat si la laborator, prin determinarea
aciditii. Senzorial, se verifica volumul si propietatile fizice ale
aluatului, optimul fiind considerat atunci cnd bucata este
dezvoltata si moale la pipaire,elastica, iar prin apsarea uoara cu
degetele pe suprafaa urmele formate dispar treptat. Pentru
dospire se folosete dospitorul tip dulap.
Coacerea aluatului
Dup ce bucile de aluat au dospit corespunztor, sunt supuse
coacerii in timpul creia, datorita cldurii cuptorului, aluatul se
transforma in produs finit. In procesul tehnologic, coacerea
reprezint cea mai importanta faza, ntruct aceasta produce
schimbarea materiilor prime si auxiliare utilizate la prepararea
aluatului, in produs comestibil.
Regimul de coacere
Dup ce bucile de aluat au dospit corespunztor, sunt supuse
coacerii n timpul careta, datorit cldurii cuptorului, aluatul se
transform n produs finit. In procesul tehnologic, coacerea
reprezint cea mai important faz, ntruct aceasta produce
schimbarea materiilor utilizate la prepararea aluatului, n produs
alimentar comestibil.
Coacerea aluatului reprezint un proces hidrotermic complex,
determinat de macanismul deplasrii cldurii i umiditii aluatului
supus coacerii.
Concomitent cu acest proces de baz, transformarea aluatului
n produs finit comport o serie de modificri fizice, coloidale,
biochimice si microbiologice, care se desfuar n cmpul de
temperatur a camerei de coacere.
Spoirea bucilor de aluat contribuie la formarea luciului cojii
produsului, ct i la ameliorarea elasticitii suprafeei aluatului, mai
ales n cazul cnd dospirea finala s-a efectuat n atmosfer
11

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

insuficient de umed sau n curent de aer, care a produs uscarea

suprafeei bucilor de aluat i formarea crustei.
Un astfel de aluat introdus ca atare n cuptor d natere la
produse cu multe crpturi la coaj i volum redus.
Procesele care au loc in aluatul supus coacerii:
Coacerea aluatului reprezint un proces hidrotermic complex,
determinat de mecanismul deplasrii cldurii si umiditii aluatului
supus coacerii.
- nclzirea aluatului. Datorita temperaturii ridicate din
camera
de
coacere a cuptorului se produce schimbul de cldura intre bucile
de
aluat
si
elementele nclzite ale cuptorului. nclzirea aluatului este
procesul
care
reprezint principala cauza a tuturor celorlalte procese si modificri
care
au
loc
ia coacerea produsului.
- Modificarea amidonului. In procesul de coacere amidonul din
aluat sufer cele mai mari transformri, principalele fiind
degradarea termica si degradarea enzimatica.
- Gelifierea constituie un fenomen endotermic, cosumul de
cldura folosit la distrugerea structurii micelare interioare a
granulelor si divizarea acestora in micele singulare sau grupe
de micele mai mult sau mai puin mari. Prin gelif iere amidonul
absoarbe att apa de hidratare proprie cat si apa de hidratare
pusa in libertate prin coagularea proteinelor.
- Modificarea proteinelor. In timpul coacerii, datorita nclzirii,
proteinele din aluat sufer modificri prin denaturare, care
sunt profunde in momentul cnd incepe formarea miezului
produsului. S-a determinat ca la aceasta temperatura se
reduce brusc solubilitatea proteinelor si anume cu peste 37%,
in comparaie cu solubilitatea la 30C.
- Formarea culorii cojii, ca rezultat al interaciunii de
oxidoreducere a zaharurilor nefermentate din aluat si a
produselor de desconpunere a proteinelor, formandu-se prin
reacia Maillard, produse numite melanoidine. Faina cu putere
redusa de fermentaie conduce la obinerea de produse avnd
culoare deschisa. Pentru corectarea acestui defect se adaug
la prepararea aluatului zahr.
Formarea aromei si a gustului, ca urmare a continurii unor
transformri chimice petrecute inca din faza de fermentaie a
aluatului, in urma crora rezulta, pe langa alcool etilic, o serie foarte
12

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

mare de substane. Formarea unei cantiti suficiente de

substane aromatice este condiionata de stadiul
anterior de
fermentaie a aluatului, coacerea corecta, forma si mrimea
produselor.
- Pentru obinerea cojii rumene si crocante restul procesului
de coacere trebuie sa se desfoare in mediul uscat, o astfel
de coaja reprezentnd garania unei arome complete a
produsului. Modificarea activitii microf lorei fermentative si
a drojdiei din aluat.
Umezirea (spoirea) aluatului
Umezirea bucilor de aluat contribuie la formarea luciului
cojii pinii albe la tava, cat si la ameliorarea elasticitii
suprafeei aluatului, mai ales in cazul cnd dospirea finala s-a
efectuat in atmosfera insuficient de umeda sau in curent de aer,
care a produs uscarea suprafeei bucilor de aluat si formarea
crustei.
Felierea pinii
Aceasta operatie se realizeaza cu utilaje speciale in urma
caruia rezulta felii de paine egale ca si grosime , dupa care
painea feliata este ambalata pentru a fii pastrata si
depozitata in conditii igienice.
Depozitarea pinii
Depozitarea urmrete doua scopuri principale: rcirea
produselor in condiii optime si pstrarea calitii lor pe o
anumita durata, pana ce sunt livrate in reeaua comerciala.
Principalele condiii pentru pstrarea produselor in
depozite sunt urmtoarele;
- temperatura de 18-20C, cat mai uniforma, fara a fi
influenat de sursele de cldura din interiorul unitii
de producie sau sau de cele din exterior
- ventilaie suficienta, lumina si umiditate relativa a aerului 6570%.
- igiena corespunztoare pentru produsele alimentare

2.IMPACTUL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

2.1.

APA
13

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

2.1.1 Reeaua de alimentare cu ap

Alimentarea cu ap se face n scop igienico-sanitar, tehnologic,
igienizat platform i stropit spaii verzi, din reeaua oraului.
Cerina total de ap este:
- Pentru desfurarea a 30 de cicluri de producie pe zi este necesar
o cantitate de 1mc ap/zi.
min necesara procesului de producie/ zi==1 m3
Q

- Tinnd cont c se mai utilizeaz ap pentru: consum, rcirea

platformei, igienizat platforma, stropit spaiile verzi se mai adauga
3
aproximativ 2.5mc/zi. Qadugat pentru ntr einere/ zi=2.5 m

- Toate acestea duc la o cantitate maxima de 3mc/zi i o cantitate

medie de 1.75mc/zi.
Qmed / zi =1.75 m

Qmax/ zi =3.5 m3

2.1.2 Cogenerarea apei

SURSA: subteran alcatuit din 16 puuri forate la adncimea
de 73-82m
VOLUME I DEBITE DE AP AUTORIZATE:
- Q zi max = 3,5 mc = 0,46 l/s;
anual 14,60 mii mc;
- Q zi med = 1,22 mc = 0,17 l/s;
mc;

anual 5,548 mii

- Q zi minim = 1,02 mc = 0,17l/s;

mc;

anual 5,548 mii

- Funcionarea este permanent: 365 zile/an, 24 ore/zi.

INSTALAII DE CAPTARE:
- Forajele nr. 1-16 sunt echipate cu electropompe submersibile tip
HEBE tip 65 X 6
- Forajul 17 este echipat cu o pomp de tip LOWARA
INSTALAII DE TRATARE:
- Staie de desufizare pentru inlaturarea hidrogenului sulfurat,
diminuarea substanelor organice, a amoniacului i a azotiilor pe
care apa i conine;
- Staie de clorinare pentru corectarea parametrilor fizico-chimici i
bacterilogici ai apei,care este amplasat la parterul staiei de
desulfizare;
14

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

INSTALAII DE DISTRIBUIE I NMAGAZINARE:

- Aducerea apei de la foraje la gospodria de ap se face prin
conducta de font cu Dn=400 i lungimea de 7,8Km
- nmagazinarea se face cu ajutorul a 2 rezervoare semingropate din
beton armat monolit, advnd un volum de 1000 mc capacitate
fiecare
- Distribuia apei la consumatorii interni i la teri se realizeaz prin
pompare pe conducte Dn= 200mm i lungimea de 6500m
APA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
- Volum intangibil 1000 mc
- Debitul suplimentar pentru refacere din sursa subterana
proprie = 12 l/s
VOLUME DE APA ASIGURAT N SURSE
- Volume de ap n regim nominal- 6849 mc/zi
- Volume de ap n regim minim- 2740 mc/zi
NECESARUL TOTAL DE APA
- Maxim zilnic = 3,5mc/zi
- Mediu zilnic = 1,75 mc/zi
- Minim zilnic = 1 mc/zi
GRADUL DE RECIRCULARE este de 63,8% n cadrul:
- Seciei de extracie unde exist 4 turnuri de rcire i o staie de
pompare echipat cu 4 pompe
- Seciei de rafinrie unde exist 2 turnuri de rcire i o staie de
pompare echipat cu 3 pompe
- Volumul de mas recirculat la cele dou secii este de 3,5
mc/zi
2.1.2 Managementul apelor uzate
Apele uzate menajere i tehnologice sunt colectate ntr-un
decantor cu site pentru nlaturarea resturilor de aluat, iar apoi sunt
evacuate n reeaua de deversare a apelor uzate aferent oraului.
EVACUAREA APELOR UZATE
Apele menajere i tehnologice care nu necesit epurare sunt
evacuate n rul Ialomia:
15

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

- Q max/zi 3,5 mc
- Qmed/zi 1,75 mc
- Qmin/zi 1 mc
- Qanuala 630 mc
Lungimea total sipml a reelei de canalizare din incinta SC Forni
Prest SRL Punct de lucru Oltenita este de circa 150. Colectorul de
evacuare a apelor uzate de la SP3 la reteaua de calarizare estede
600mm i o lungime de 200m.
2.1.3 Surse de poluare a apei
Surse de poluare a apei sunt, chiar dac nu polueaz n
cantiti exagerate sau foarte mari, trebuie mcar amintite: aluatul,
fina
F=1; G=5 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;
P= 34 acest coeficient reprezint un impact mediu
semnificativ
2.1.4 Msuri de diminuare a impactului
Deoarece fabrica este prevzut cu un decantor cu site pentru
ndeprtarea resturilor de aluat provenit n urma igienizrii
platformei i prin faptul c nu trateaz cu nicio alt substan apele
uzate, se poate spune c a fost adoptate cteva msuri de
diminuare a impactului.
Modul de epurare i evacuare a apelor uzate rezultate pe
amplasament, precum i valorile limit admise la evacuare pn la
data de 31.12.2007, sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Categoria apei

Modul de
epurare,
evacuare n
receptori
autorizai

Menajere i
tehnologice
care necesit
epurare

Preepurare i
evacuare n
rul Arges

Nr.Cr
t.

16

Caracteristi
ci de
calitate
normate

Valori limit
de emisie

pH
CBO5
Azot
amoniacal
Azotai

6.5-8.5
100 mg/l
8 mg/l
35 mg/l

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Azotii
Reziduu
filtrat la
105C
Detergeni
biodegrada
bili
Fosfor total
Cloruri

2 mg/l
2000 mg/l
0.5 mg/l
4 mg/l
500 mg/l

Apa freatic
Societatea nu evacueaz poluani n pnza freatic.Calitatea apei
pentru potanilizare preluat din foraje va urmri ncadrarea
indicatorilor fizico-chimici i microbiologici n limitele prevzute de
Legea Nr. 311/2004, privind calitatea apei potabile.
Nr.
Crt.

Indicatori

Unitate de msur

1
2
3
4
5
6

Amoniu
pH
Clor rezidual
Escherichia coli
Nitrii
Nr. colonii
dezvoltate 22C
Nr. colonii
dezvoltate 37C
Sulfuri i hidrogen
sulfurat
Bacterii coliforme
Oxidabilitate
Turbiditate
Enterococi

mg/l
unit. pH
mg/l
Nr./250
mg/l
Nr./ml

7
8
9
10
11
12

Valoarea admis
conform Lg.
458/2002
modificat i
completat cu
Lg.311/2004
0.50
6.5-9.5
0.50
0
5.0
100

Nr./ml

20

g/l

100

nr/100 ml
mgO2/l
Unit.
Nr./ 100 ml

0
5.0
5
0

17

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

2.2. AERUL
2.2.1. Surse de poluare a aerului
Ca surse de poluare a aerului putem aminti: particulele de
fin, emisiile de dioxid de carbon, urme de metan, generat de
procesul de coacere i aburul, care este nlturat din interiorul
cuptorului cu un autosistem de protecie. Emisiile poluante sunt
evacuate prin niste fumuri.
F=10; G=5 ; C=5 ; R=1 ; V=1 ;
P= 77 acest coeficient reprezint un impact semnificativ

2.2.2. Msuri de diminuare a impactului

Pentru diminuare impactului asupra aerului sunt necesare filtre
pentru depoluarea atmosferic. Filtru de aer compact cu tehnologia
clasic HEPA sunt cele mai indicate pentru purificare aerului cu un
randament de 90%.

2.3. Solul
2.3.1. Surse de poluare a solului
Datorit faptului ca societatea comercial se afl situat pe o
platform betonat, se reduce semnificativ poluarea solului.
F=1; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;
P= 18 acest coeficient reprezint un impact slab

Element/

Valori
normale

Praguri de alert
mg/kg substan
uscat
18

Praguri de intervenie
mg/kg substan
uscat

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

poluant

Produse
petroliere
Sulfai

mg/kg
substan
uscat

Folosin
sensibil
a
terenului

100

200

Folosin
mai
puin
sensibil
a
terenului
1000

2000

5000

Folosin
sensibil
a
terenului

Folosin
mai puin
sensibil a
terenului

500

2000

10000

50000

2.3.2. Msuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

2.4. Nivelul de zgomot

2.4.1. Nivelul de zgomot n incint i n afara incintei
n cadrul procesului tehnologic exist utilaje care sunt surse de
zgomot dar, imisiile msurate pe perimetrul incintei demonstreaz
c nu sunt depite limitele cuprinse n STAS 10009/1988, i anume
pentru zona industriala 65 dB.Drumurile i aleile din incint vor fi
intreinute corespunztor.Instalaiile care produc zgomot i/sau
vibraii vor fi echipate i exploatate astfel ncat funcionarea lor s
nu poat cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii
solide susceptibile s afecteze sntatea sau sigurana
populaiei.Este interzis folosirea oricrui tip de aparat de
comunicare pe cale acustic ( sirene, alarme, difuzoare, etc.) care
s jeneze zonele nvecinate, cu excepia cazurilor excepionale de
folosire a lor pentru prevenirea i/sau semnalarea incidentelor grave
sau accidentelor.
F=1; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;
P= 18 acest coeficient reprezint un impact slab
2.4.2. Msuri de diminuare a impactului
Deoarece nivelul de zgomot att din incint ct i din interiorul
acesteia nu depete valoarea maxim admis prin STAS, se poate
afirma ca nu este cazul adoptrii unei msuri de diminuare a
impactului.

2.5. Deeuri
2.5.1. Generarea deeurilor
19

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Deoarece majoritatea aparaturii fiind de natur electric i pe

gaz, de ultim generaie, din procesul de fabricaie nu reiese niciun
fel de deeu, rebuturile rezultate procesului de fabricaie nu se
ncadreaz n aceast categorie, ele nefiind aruncate, ci donate
unor azile de batrni sau unor oameni nevoiai.
Ca deeuri putem aminti: deeurile menajere rezultate din
procesul de igienizare a incintei, deeuri de ambalare.
Deeurile menajere sunt alctuite din materiale precum hrtie,
carton, textile, organice(resturi alimentare i de grdin) i lemn.
Dup cum se poate vedea, cel mai mare procentaj il are cartonul,
hrtia i textilele 75% din fluxul de deeuri, urmat de materialele
organice biodegradabile cu 24% i materialele anorganice care nu
sunt biodegradabile 1%.
Deeurile de ambalare reprezint procentul de 75% generat
din hrtii, cartoane i textile.
F=5; G=1 ; C=1 ; R=1 ; V=1 ;
P= 18 acest coeficient reprezint un impact slab

2.5.2. Managementul deeurilor

Deeurile sunt depozitate n containere selective de deeuri,
ele avand rolul sortrii deeurilor n vederea reciclarii. Acestea sunt
ridicate de firma de salubritate o data la 2 zile, tot selectiv.
2.5.3. Eliminarea i reciclarea deeurilor
Dat fiind procentajul deeurilor de ambalare de 75%, n prim
instan s-a recurs la arderea acestora, dar s-a observat o cretere
substanial a cantitilor de emisii poluante n atmosfer, aa c sa recurs la sortarea i trimiterea acestora ctre un centru de
reciclare, sau dac sunt n stare acceptabil (uzur sub 15%) se pot
reutiliza pentru ambalare.

3.SITUAII DE RISC
3.1. Riscuri generale
Munca ntr-o astfel de societate implic anumite riscuri cum ar
fi: inhalarea particulelor de fin, posibile arsuri cu abur,
accidentrilor, datorit greutilor ce necesit ridicarea.

3.2. Accidente poteniale

20

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

Incendii, cu un puternic efect asupra mediului, datorit

emisiilor de dioxid de carbon, a particulelor de cenu i a fumului.
Explozii, n cazul unei fisuri a conductei de gaz, avnd aceleai
consecine asupra mediului ca i incendiul.
Inundaii, n cazul unei fisuri a bazinului de 2000l de ap
prevzut n instalaia de rezerva n cazul n care se oprete apa.

3.3. Planuri pentru situaii de risc

Ca planuri pentru situaiile de risc putem aminti: instructajul
primit, expunerea n locurile vizibile a unor afie cu regulile i ieirile
de urgen n caz de incendiu, instinctoare i uneltele necesare n
cazul incendiilor i exploziilor.

4.REZUMAT FR CARACTER TEHNIC

Nr.
crt.
1.

Factor de mediu

PUNCTAJ

Observaii

Ap

34

2.

Aer

77

3.

Sol

18

Dei se ncadreaz n
cadrul impactului mediu
semnificativ, aceast
ponder este aproape de
limit i sunt necesare
niste msuri
antipoluante.
Cea mai mare punctaj;
Adoptarea unor masuri
de diminuare a
impactului prin
amplasarea filtrelor
pentru reducerea
emisiilor poluante
Aceast punctaj de 18
reprezint un impact
foarte slab asupra
mediului, nu sunt

21

Studiu de impact asupra mediului SC FORNI PREST SRL

4.

Nivelul de
zgomot

18

5.

Deeuri

18

necesare msuri de
diminuare a impactului
Nu sunt necesare msuri
de diminuare a
impactului
Nu sunt necesare msuri
de diminuare a
impactului

Calculnd ponderea medie rezult o pondere, Pm=33, ceea ce

reprezint c societatea comercial SC FORNI PREST SRL are un
impact mediu semnificativ asupra mediului.

22