ZONA EURO, TRECEREA

LA MONEDA UNIC N
CONTEXTUL CRIZEI
DATORIILOR SUVERANE

A elaborat:

Andronachi Ana
Cazac Adriana

Moscalu Luminia

Pntea Laura

FB127

CE REPREZINTA ZONA EURO

Zona euro se refer la cele 19 state din Uniunea European care au
adoptat euro ca moned unic. Zona euro este o zon monetar.
Cele 19 ri membre sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Estonia,
Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,
Lituania,Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia,
Slovacia. Pe lng acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare
ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele ataate la zona euro: Andorra,
Monaco, San Marino i Vatican.
Zona a fost creat n 1999 de unsprezece ri, la care s-a alturat
Grecia n 2001, Slovenia n 2007, Cipru i Malta n 2008, Slovacian
2009, Estonia n 2011, Letonia n 2014 i Lituania n 2015.
Trei ri din Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea
acestei monede, i anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia.
Rata de directare a zonei euro, fixat de Banca Central European
din Frankfurt am Main, Germania, este de 3,25 %.

ADERAREA LA ZONA EURO

Aderarea la zona euro era, cel putin pana la
debutul crizei financiare (in 2007-2008), un
deziderat lipsit de orice controverse in randul
noilor state membre. In prezent insa, oficialii esteuropeni au devenit mult mai sceptici in legatura
cu oportunitatea adoptarii monedei unice
europene. Noul scepticism are in principal
explicatii economice, dar se bazeaza si pe un curent
de opinie defavorabil, din ce in ce mai accentuat, in
randul populatiei.

MANIFESTAREA CRIZEI DATORIILOR

SUVERANE ASUPRA RILOR DIN ZONA EURO

Astfel, criza datoriilor suverane si bailout-urile

Irlandei, Portugaliei si Greciei au creat un mediu
nesigur, in care nimeni nu mai stie care va fi
viitorul zonei euro si cat va costa o eventuala
salvare a monedei unice europene. E un mediu in
care aderarea la zona euro poate deveni un demers
aventuros chiar si pentru statele care indeplinesc
conditiile cuprinse in Mecanismul ratelor de
schimb.

Grecia, Spania, Irlanda i Italia sunt statele care pn n

prezent au resimit cel mai puternic criza, ns din cauze
diferite. Datele arat c Grecia este ara cu datoria public cea
mai mare. Avnd o economie necompetitiv n cadrul euro,
faptul c guvernul grec a continuat s se mprumute, n
contextul stagnrii economice declanat de criza economic n
2008, i-a asigurat calea ctre un cvasi-colaps financiar.
Dei solidaritatea statelor europene n faa crizei a fost
serios pus la ncercare, colapsul Greciei a fost evitat prin bailout-uri succesive din partea UE. Spania, pe de alt parte,
cunoate o alt fa a crizei: i-a redus cheltuielile
guvernamentale pentru a respecta indicatorii macroeconomici
ai PSC, nefcnd ns altceva dect s se adnceasc n
recesiune, manifestat prin omaj, scderea salariilor care duce
implicit la scderea consumului i la contractare economic.
tiut fiind faptul c omajul i inflaia sunt indicatorii
srciei, omajul a ajuns la cel mai nalt nivel din ultimii 15 ani
n Spania (22,9%), iar n Germania la niveluri similare celor de
dup reunificare (5,5%), media UE 27 fiind de 9,8%, iar cea a
SUA 8,6%.

CONSECINELE CRIZEI
Criza financiar i economic a dus la o deteriorare a
poziiilor fiscale ale rilor din zona euro, n termeni de
deficite bugetare mari i datorie guvernamental n
cretere. Recesiunea economic a amplificat dezechilibrele
n politicile fiscale care s-au construit treptat, cu mult
nainte de criz, reflectnd nerespectarea de ctre mai
multe ri a punerii n aplicare a politicilor fiscale solide n
timpul perioadelor anterioare de cretere economic
puternic. Pe partea instituional, cadrul fiscal al Uniunii
Europene, ncorporat n Pactul de Stabilitate i Cretere,
s-a dovedit a fi prea slab pentru a impune disciplina fiscal
i nu a fost pus n aplicare cu suficient rigoare. Cu toate
acestea, nevoia de a urmri obiective mai ambiioase de
consolidare este mai general. Consolidarea fiscal este
esenial pentru asigurarea unui mediu propice pentru
creterea economic i stabilitatea preurilor.

rile europene
trebuie s depun mai
multe eforturi pentru
a continua cu hotrre
i cu caracter de
urgen mult mai
mare dect n trecut
reformele structurale
necesare pe pieele de
produse, pieele forei
de munc, sistemele
de pensii i aa mai
departe.

. n acest sens, o contribuie esenial la

consolidarea perspectivelor economice pe
termen lung ale zonei euro vor veni din
punerea integral n aplicare a strategiei
Europa 2020, cu accent pe domenii-cheie cum
ar fi: educaie, cercetare i inovare; eficiena
resurselor; i nivelul ridicat al coeziunii
sociale i a ocuprii forei de munc.

MASURILE
INTREPRINSE

Ca rspuns la criza datoriei

suverane, zona euro s-a narmat
recent cu un instrument important
pentru a proteja stabilitatea
financiar a ntregii zone. La
reuniunea Consiliului European din
24 i 25 martie 2011, efii de stat i
de guvern ai Uniunii Europene au
convenit s instituie un Mecanism
European de Stabilitate permanent,
bazat pe existentul Fond European
de Stabilitate Financiar (care va
rmne n vigoare pn n iunie
2013).

Mecanismul European de
Stabilitate va acorda asisten
financiar rilor aflate n
dificultate, sub form de credit, cu
asistena oferit sub condiii
stricte i pe baza unei analize
stricte realizate de ctre Comisia
European i Fondul Monetar
Internaional, n colaborare cu
Banca Central European.
Instituirea Mecanismului
European de Stabilitate
reprezint un adaus important la
fabrica instituional a Uniunii
Economice i Monetare. Cu toate
acestea, existena unui mecanism
care s ofere asisten financiar
pentru rile ce se confrunt cu
dificulti temporare nu ar trebui
s fie privit ca o surs de hazard
moral.

Astfel de riscuri sunt prevenite

att de condiiile stricte n care
orice form de asisten ar
putea fi furnizat, ct i de
faptul c mecanismul va fi
activat numai dac se consider
indispensabil n scopul de a
contracara ameninrile la
adresa stabilitii financiare a
zonei euro ca ntreg. n plus,
crearea acestui mecanism
permanent de stabilizare va fi
nsoit de consolidarea cadrului
de guvernan economic n
zona euro, n special n ceea ce
privete cadrul de vigilen
multilateral a politicilor
naionale n domeniul finanelor
publice i al competitivitii.

Avnd n vedere faptul c aceast criza global a

subminat credibilitatea actualului model de cretere,
rile fost socialiste din Europa Central i de Est
aparinnd Uniunii Europene vor trebui s-i
adapteze strategia de dezvoltare pentru a accelera
rata de cretere postcriz i pentru a izola mai bine
ocurile din afara regiunii. Acest lucru este valabil
pentru statele baltice, Bulgaria i Romnia, care au
fost cele mai afectate de criz, dar este, de asemenea,
i cazul Republicii Cehe, Sloveniei i Slovaciei, care n
ciuda faptului c i-au meninut disciplina
macroeconomic nainte de criz, au suferit mai mult
dect rile la nivele comparabile de dezvoltare din
alte pri ale lumii. Chiar i Polonia, care a evitat
recesiunea, este de ateptat s se dezvolte mai lent pe
termen mediu dect multe alte piee emergente, cum
ar fi Coreea, Singapore, Malaiesia, Mexic i Brazilia.

CE SPUN ALTI CANDIDATI LA ADOPTAREA

MONEDEI EURO?

Bulgaria. Dupa trei ani caracterizati de rigoare

fiscala, Bulgaria indeplineste toate criteriile
Mecanismului cursului de schimb european,
necesare aderarii la zona euro. Si cu toate
acestea refuza sa faca pasul, oficialii bulgari
anuntand inghetarea pe o perioada nedefinita a
planului de aderare. Curentul s-a schimbat si in
prezent nu vad niciun beneficiu in urma intrarii
in zona euro, ci numai costuri, a declarat Simeon
Djankov, fost ministru de finante. Este prea
riscant pentru noi si, in plus, nu se stie daca
regulile actuale se vor mai pastra intr-un an sau
doi.

CE SPUN ALTI CANDIDATI LA ADOPTAREA

MONEDEI EURO?

Ungaria. Victor Orban a declarat inca din

februarie 2011 ca nu se asteapta ca Ungaria sa
adere la zona euro mai devreme de 2020. Motivul
oficial invocat este neindeplinirea criteriului
datoriei publice, aflate in prezent la un nivel de
peste 80% din PIB. Potrivit lui Orban, Ungaria
va discuta adoptarea euro abia dupa ce nivelul
datoriei va ajunge la 50% din PIB, cu zece puncte
procentuale sub cel prevazut in ERM II, nivel
care se estimeaza ca va fi atins in 2018.

CE SPUN ALTI CANDIDATI LA

ADOPTAREA MONEDEI EURO?

Cehia. Condusa de euroscepticul presedinte Vaclav

Klaus, Cehia a fost inca din momentul aderarii la UE
oaia neagra a Europei, pentru ca oficialii cehi nu siau ascuns niciun moment pesimismul cu privire la
soarta monedei euro. Pana si guvernatorul Bancii
Centrale a Cehiei, Miroslav Singer, a refuzat orice
angajament in ceea ce priveste aderarea la zona euro,
precizand recent ca tot ce poate spune pe marginea
acestui subiect este ca nu vede nicio posibilitate ca
Cehia sa adopte moneda unica pe durata mandatului
sau, care se incheie in 2016. In opinia sa, Mecanismul
ratelor de schimb reprezinta un obstacol in calea
convergentei economiilor statelor emergente din
Europa Centrala si de Est.

CE SPUN ALTI CANDIDATI LA

ADOPTAREA MONEDEI EURO?

Lituania. Pozitiile Bulgariei, Ungariei sau

Cehiei sunt impartasite si de Lituania. Premierul
Andrius Kubilius a afirmat la inceputul lunii
septembrie ca tara sa va adopta moneda euro
numai cand va fi pregatita Europa, si nu
Lituania. Declaratia aceasta arata o temperare a
entuziasmului guvernului pe care il conduce in
fata ultimelor evenimente de pe batranul
continent.

CE SPUN ALTI CANDIDATI LA

ADOPTAREA MONEDEI EURO?

Polonia. Polonia pare singurul stat est-european

dispus sa adopte moneda euro, insa recunoaste ca
motivele sale sunt mai degraba politice, si nu
economice. Pentru Polonia, aderarea la Uniunea
Europeana n-a fost doar un proiect economic, ci si
unul politic. Avem ambitia de a ne plasa in
nucleul Europei, a declarat guvernatorul Bancii
Centrale a Poloniei, Marek Belka, lasandu-si
totusi loc de intors si mentionand ca aderarea
Poloniei la zona euro depinde de viitoarea forma
pe care o va lua zona euro la finalul actualei crize
a datoriilor suverane.

CONCLUZII

O atitudine generala foarte rezervata, asadar. Cu toate acestea,

exista inca sustinatori ai adoptarii cat mai rapide a monedei euro.
Argumentele lor sunt eliminarea riscului valutar si a costurilor de
tranzactionare, precum si asigurarea refinantarii sistemului bancar
autohton prin accesul la facilitatile oferite de Banca Centrala
Europeana.
Apoi, populatia ar putea beneficia si ea, prin eliminarea efectelor
negative ale volatilitatii cursului asupra ratelor bancare, ca si piata
imobiliara si companiile din sectorul privat care, prin trecerea la
euro, ar avea costuri mai mici de finantare (sau de refinantare a
vechilor imprumuturi).
Si un alt argument pro-euro, mai putin intalnit ce-i drept, vizeaza
renuntarea la politicile arbitrare ale bancilor centrale autohtone.
Doar ca aceste politici vor fi inlocuite de cele ale BCE, care, din
pacate, au tendinta sa devina din ce in ce mai putin ortodoxe si din
ce in ce mai dispuse sa cedeze presiunilor politice de salvare cu orice
pret a proiectului european.