Chlamydiaza

Efectuat: Stan Cristina ,

rezident pediatru,gr.202

Chlamydiilesunt microorganisme
intracelulare.
Prezinta urmatoarele caracteristici
structurale:
au peretele celular
prezinta atat ADN cat si ARN
prezinta ribozomi.

 Prezinta

atat caracteristici:
- debacterie(sintetizeazaARNsi ADN,
prezinta perete celular, se multiplica
prindiviziune celulara, este sensibil la
antibiotice de tipul cicline);
- de virus (fiind intracelular, energia
necesara propriului metabolism este
furnizata de celulele gazda).

Genul cuprinde mai multe specii, dintre care

mai cunoscute sunt:
-chlamydia trachomatis, care
determina,limfogranulomatoza veneriana,
trachomul (keratoconjunctivita cronica);
uretrita, prostatita, epdidimita la barbati;
cervicite, salpingite, endometrita, BIP la femei;
conjunctivita cu incluzii la nou-nascut
- Chlamydia pneumoniae, care determina
infectii bronhopulmonare si in sfera ORL
- Chlamydia psittaci, care produce psitacoza.
Bacteriile din genul Chlamydia determina boli
atat la animale cat si la om, afectiuni denumite
miyagawanelloze: ornitoza, psitacoza,
limfogranulomul venerian.

Simptome:
Simptomele

unei infecii pulmonare cu

Chlamydia pneumoniae sunt urmtoarele:
febr, de obicei moderate ntre 38-39 C;
tuse;
sputa;
dureri difuze, cefalee , dureri musculare;
nas nfundat, rinoree.

Pneumonia cu Chlamydia
Epidemiologie :
Nou-nascut,

sugar mic cu infectie

intrauterina, intranatala, neonatala;
Semne de infectie cu Chlamydia la mama (in
timpul sarcinii , dupa nastere)

Tablou clinic:
Conjunctivita

uni- sau bilaterala;

Obstructie nazala
Tuse uscata,deseori in accese,chinuitoare
Tahipnee
Tiraj intercostal,tiraj al cutiei toracice
Auscultativ respiratie normala sau aspra,
uneori cu raluri subcrepitante
Stagnare in greutate
Sindrom toxiinfectios usor

Diagnostic explorativ:
Radiografie

pulmonara:
Infiltratie interstitiala difuza;
Emfizem obstructuv,generalizat, hiperinflatie;
Atelectazii subsegmentare;

 Hemograma:

Leucocitoza, eozinofilie
Teste

imunologice:
Majorarea IgM IgG
Anti-IgM Chlamydia pneumoniae in titru
diagnostic

Evolutie:
Favorabila:

vindecare completa in termeni

clasici;
Evolutie persistenta: 4-8 saptamini , cu
tahipnee, tuse neproductiva;
Forme grave: sindrom de detresa
respiratorie cu sechele functionale
respiratorii

Tratament :
Antibioticoterapie

.
De electie macrolide :
Claritromicina 15-25 mg/kgcorp in 2 prize
Azitromicina 10 mg/kgcorp in o priza per
os- pentru infectiile usoare; 20-30
mg/kgcorp in 2-3 prize i/v- in infectiile
severe,pneumonii nozocomiale.
Eritromicina 20-50 mg/kgcorp in 3-4 prize
per os sau i/v.
Se poate de folosit si cotrimoxazolul.

Ornitoza:
Aceasta

boala este cauzata

deChlamydia psittaciapartinand
virusilor mari. Ornitoza este o maladie
grava.
Infectia are loc prin contactul cu
porumbeii din celelalte adaposturi.
Ea poate fi transmisa si de insecte si de
oameni.
Boala se manifesta prin secretii nazale,
umflarea pleoapelor, lacrimare intensa.

 Ornitozaeste

o boal infecioas din grupul

zooantroponozelor, ce se transmite la om mai
frecvent de la psri i se caracterizeaz
clinic prin simptome de intoxicaie general,
febr, afectarea sistemelor respiratorii,
nervos, digestiv etc.
Agentul patogen al ornitozei este un
microorganism din familia Chlamidiilor,
filtrabil, rezistent la aciunea diferitor factori
ai mediului ambiant.

 Sursa

de infecie n natur o constituie

raele, gtele slbatice, pescruii,
turturicile i alte psri migratoare, de la
care, de regul, se molipsesc cele
sinantrope (vrbiile, graurii etc.) i cele
domestice (hulubii, ginele, gtele,
raele, curcile i cele decoraive - papagalii,
fazanii, canarii, etc).

 Ornitoza

se transmite de la psrile
bolnave ori purttoare de germeni
omului receptiv pe cale aero-picturi
sau aero-praf.
In organismul uman agentul patogen,
de regul, ptrunde prin mucoasa cilor
respiratorii, unde se multiplic vdit n
epiteliul bronilor, broniolilor i
esutului interstiial al pulmonilor. Mai
apoi germenii ornitozei ptrund n snge
i provoac maladia propriu-zis, care
se pronun prin diverse simptome.

 Perioada

de incubaie la omul bolnav de

ornitoza dureaz 6-25 zile, mai frecvent 1214 zile.
Maladia are un debut acut cu frisoane,
cefalee, alte simptome de intoxicaie,
ridicarea brusc a temperaturii pn la 38C
- 39C, mialgii, artralgii, slbiciune general,
uneori dureri la deglutiie.
Se deosebesc mai multe forme clinice, dintre
care mai frecvente sunt: pneumonic
(pulmonar), pseudogripal, tific i
meningian.

 Dintre

ele mai des se ntlnete forma

pulmonar. Ea se manifest prin cefalee,
temperatur ridicat, (39-40C), dureri
nepronunate n cutia toracic, tuse, de la
nceput cu eliminarea unei cantiti
nensemnate de sput, care mai apoi devine
abundent, cu un caracter mucopurulent.

Forma

pseudogripal se caracterizeaz prin

cefalee, febr nalt, dureri la micarea
globilor oculari, inflamaia sclerei, a
conjunctivei; tuse uscat, alte simptome
catarale.

 Forma

tific se pronun prin semne de

intoxicaie general: cefalee cu intensitate
crescnd, slbiciune general chinuitoare,
frisoane, mialgii, erupii cutanate, mrirea
ganglionilor limfatici, a ficatului i a splinei.
Uneori apare pneumonia i boala capt o
evoluie grav.

Pentru

forma meningian care se ntlnete

mai rar, afar de simptomele de intoxicaie i
febr, mai apar semnele meningiene, vom,
iar cefaleea devine chinuitoare.

Msurile medico-sanitareorientate n
combaterea ornitozei i ocrotirea sntii
umane, trebuie n primul rnd realizate ntre
ngrijitorii profesionali de psri. n gospodriile
obteti de psri, ct i cele private, de
asemenea i la ntreprinderile de prelucrare a
lor trebuie s se efectueze un control medical
sistematic al lucrtorilor i cresctorilor de
psri.
Zilnic este necesar deridicarea i dezinfectarea
ncperilor unde triesc psrile, precum i
ventilarea lor. Fiind posibil contaminrea cu
psrile bolnave de ornitoz, cresctorii i
ngrijitorii lor trebuie s poarte mti de tifon ori
respiratoare.

Va multumesc pentru atentie!