Sunteți pe pagina 1din 58
FERICITUL ARHIMANDRIT EPIFANIE FAMILIE] ORTODOXE ~CU SMERITA DRAGOSTE ~ Fericitul Arhimandrit EPIFANIE TEODOROPULOS, CUPRINS, FAMIbIG] ORTFODOXE ~ OW SMGRITA DRAGOSTE ~ ‘ort morats omucsre " Necasatoria si fecioria difera Relat inainte de caisatorie et Mea Avorturile Avortule.. Avortrite ‘Nu omor pe unul din acestia ce ta? Avorturite si stat oy Din now despre avon “Nm pute cide coy [Embrionul uma se insuflejeste de la zamisie, sau eval trai? Jin toc de postiana Traducere din limba elena de leroschim. Stefan Lacosctitiotul Schitul Lace Sfantul Munte Athos 2001 Prolog PAM cups canicea geese au pub ‘mal intai in ziarul reigios al Atenel “Presa onodoxa’. Ecoul lor a intrecut orice asteptare. Alcatuite in urma unor indemnuri-rugimint, $1 adresate mal ales lericlior, le redau Independente unul de alt, ca sa fie ‘mai la indemana celor ce le vor folosi in infruntarea “teorllor poltivnice. Unll dintre cel care ml leu cerut. Intre care sunt chiar si ierarhi, mau declarat ca ist iat rspunderea publicatlllor.. Cele de mal sus se refera la cele trei articole despre ‘relatile inainte de casatorie’ Ins am considerat opor- ‘tun sa nu ma opresc doar la republicarea acestor atl: cole, ci sa adaug si alte articole ale mele, publicate mai ‘demult sau mai recent, ce se refera atat la subiectul casatorie civile, cit si la cel al avorturllor. Astfel ciclul chestiunilor cercetate se va larg) sl cltoril vor avea mai ‘mult folos. Cele mai multe din aceste articole sunt cuprinse in a doua editle a caril mele “Articole ~ Studi ~ Epistole’ ‘tomul |, dar cartea aceasta s.a ofertt in dar si, din motive economice, nu © cu putinta sa se afle usor. De aici a aparut necesitatea practica a editarilcelel prezente. 9 Carticica aceasta este inchinata, ca © recunostinta ‘matusii mele (suroriitatalui meu) Alexandra E. Teodo- ropulos, la Implinirea a trel ant de la adormirea et Intru Domnul. Spun ca 0 recunostinta, deoarece nu a fost in ‘mod simplu 0 femele cuvioasa contemporana, petrecan dui viata sa in feclorle s! intreaga intelepclune, in rug lune, postiri, privegheri. rele patimiri de bunavoie st in diferite faceri de bine nezgomotoase, ci a si stujit intot ‘deauna cu 0 ravna de nedescris, cu 0 lubite deasebita st ‘cu rara abnegatie atat pe nevrednicia mea, cit spe tot prietentl si ucentcli me! in tristos, pentru care cu cea mai ‘mare dragoste a cheltuit si sa cheltuit pan la ultima et suflare. Locuind tmpreuna cu parintii mei ea s@ darult in mod special nevredniciei mele si, de la varsta mea ‘copllareasca si pana la savarsirea el, a fost ingerul pazitor al viet mele’ * Compatrotl si pritenul meu Meletie, miropottul Micopolel ‘care a cumoscuto indeaproape pe aceasta Temese vious, vorbind in inmormantarea ea reds acon. dar cu 0 precise fotografie Chip e Cuvsntares sa publlstn Revista "sue onodons ed tatd in Leveosta Cpr (ne dn sepl-dee- 1965, pp. 1°32, ‘Republicam din ea cateva extrase dntre cele mal graltoare: ‘Asal, naintea adormitelroabel ul Dumnezeu~ Alexandra, cel inetd road are de consemnat dreplul Dato de plat dar Sh desdvrsial sritr al taturoefaptelor bune sf al val Necare Tapte bune in parte ~ Domnul sus HAstos. la adoemrea roabed sale ‘fen canoncat~ din spovedanile ct Seute din tats inna, tat Doma aragestel ce 0 avea fata de Dumnezeu din fageda prancle: tata evava stoata darirea el Am cunoscut glam esti expe enta despre osteneala ce o depunea pentru drum et personal. ‘Dent crumul membrtor famllel cl (rsemnare: aii se sntelege {amia mal arg cea uhovniceascs ach, deoaece ea na sta ite relat oYamite personals cla ales cales necanatoel tm Hristo), 10 {In anul 1949 cénd, tana find de 18 ani, am parasit casa parinteasca din Kalamata, unde loculam, ca sa merg la Atena sa studiez Teologia, a fost pusa in fata dilemet ‘s4 ramana in Kalamata si sa ingrijeasca de mama ei bol. ‘al ales al Priel Epfanie~ 6 penta drum tuturr flor duhov- Fieegt ai Pirie Epitanie Th ace timp stu nu "xed, cin clipa aceasta sts) 8 bogatla rodhiciel Farnell Epifanie este rodul mar smereni ragostl, Jere Felsi evavel adormitelroabel ul Dumnezeu -Alexandra. Dac Pain tele Epilanie este ceric se datoreste mal inti chem st iumini Dorm. Darla chemarea st luminarea Domnulu, pe care tea prim au contbul st agai sl mula durere a roabel ul Dun rezeu ~ Alexandra. Na gs incl (au spun “ered el spun “st ea ‘ormitaroaba iol Dumezeu ~ Alexanda a fost pentru Prinele {Eplfanle ceva mult ma mult deat o "mam rupeasca. As spune cd ‘ceva mult mal mulls doc un plinte dunovnlcese. Daca as spune ‘accea ce a fst SfantaMacina prtra Maree Sfant Vase, actea a ‘ost roaba Ii Dumnezeu ~ Alexandra peru Farncle Epfanie’ nu ‘ol great deloc. De aceea am spus i ineepur ca daca Dummezeu ar rea st sere fapele une, rodnicla ostenellor a ugaclunlor roabel Sale = Alexandra. va serie In activul el toate cele acute de Parntele plane stn acelal mp va sce In actvul els pe Insist Parntele kplan. ‘ol adhuga si urmatoarle: din cite stu sta petrecu intreaga et at in rugatune sn gra penn tot are Infra pena tot ‘amen. Se fertfeafotdeauna entra to! tera in elncetata mi ‘are, neoborit cas ofere cova taturor Tofu cunaseut bunatatea St dregosten el nema. Sind cum awa 35 spune ca tat cu Suflett nua dire misionar cei ma infact In osteneile i ‘cu smerenia unula dire cei mai mari pustnicl decarece viata el 2 {ost cao 2 intreagh de osteneala sca 02 intreaga de tare In umbr’. ‘Aincereat, pe cat fort cu puna, sa nu lasa‘n bucatae $1 ain ‘Camaruia ct cea mica st de pe paul la care ea insasl alma ent toate acestea ma gindesc In clipa aceasta} spun “cu adevirt fore este ealea pe care caatoreste astaz™ dearece cu Reindoie la ost preg loc de odinna suet el. As spune cA. mu 1 Simpl ioe de oainna, ca preg cunuina slave. Cred cro: ‘cle este rodniciaacosa, ce face 0 Sut.” u hava si batrana, sau sa ma urmeze pe mine la Atena? A preferat a doua alegere fari comentarli, “Mama mea, a ‘spus, afard de mine are alaturi de ea pe fiul si pe nora ei {addica pe parintii mel). Visa-vis de casa noastra este casa Celellate fice a el. Asadar ig are asigurata ingrjrea cut varf si indesat. Eu trebuie sa plec la Atena, Acolo este mmenirea mea speciala..." De prisos este sa se spuna ca pentru asta a avut consimfamantul absolut al mamei sale: “Eu, flica mea, nu am nevole. Am atatla care sa Caute de mine. Tu, dute! Indata sa te ducl. Menirea ta acum este la Atena..” De atunc a stat mereu langa mine, niciodata departandu-se de mine, pana la 29 martie 1983, ata care a insemnat pentru ea chemarea la cer. Femele de cultura scolara redusa, dar de extraor- dinare insusiri sufletesti si intelectuale (un lerarh batran si distins spunea ca femele mai inteligenta si mal eloc- Venta na cunoscut in toata viata Iul.), a tat in neara- tare, sub “umbra’ smerita a slujril mele preotesti, simtind ‘cea mal mare placere si cea mai inaltasatisfactie din Fap- tul casa invrednicit sa ma stujeasca atat pe mine cat si pe cei de langa mine. Credea ca aceasta constituie pen- tru ea © bunavointa speciala si o binecuvantare deose- bita din partea lui Dumnezeu, O multime de stuidenti tines, de la diferite facultatl au studiat sub -aripa’ ci Acestia locuiaw In blocul din strada Macedoniei nr. 24, ce apartinea Sfintei Manastiri Longobardas din insula Paros, si fe aveau pe toate asigurate in dar, afara de o mica Chile pe care © depuneau (cel mai multi nu de la el Insis.) la Sfanta Manastire. Timp de aproape 20 de ani cea a pregitit mancare de doua or pe z1 pentru circa doua plutoane de student! (spun timp de 20 de anl, deoarece cei ce isi terminau studille era inlocuiti de alt st astel rhumarul rananea mereu cam acelasi) $i suporta singura toate ostenelile ing lor. Nu voia sa primeasca nicl ce! ‘mai mic autor al vreunei alte persoane, nefacand exceptie Inacest sens nicl cealata sora ae ce loculain Atena. Numal la cheltuiel primea sa fie ajutata de alte doua persoane din ccercul ei restrans, vazand ca singura, cu bani din pensia s) din averea pavinteasca nu le putea acoper pe toate. In ciuda acestor ostenell aspre si Istovitoare, nu numal ca ma aratat nerabdare, cl fala el stralucea de veseli. A slyjit ‘mieluseti lui sus’. $i ce este mal presus decat asta? ‘Nu Sa multumit sa ofere numai hrana materiala aces. tor mieluse, ci lea oferit, ba chiar mai din belsug, hana dubovniceasca. Studentil tinerl, stind ca era plina de ‘experiente si ostenell duhovnicestl, o provocau cu mes- tesug la discutie. far ea nu ca un dascal, ci ca o mama a lor cu varsta, nu considera ca era o mandrie sai sta tuiasca. Atunci tof au observat ca inaintea lor au una cin "ammele™* de demult. Uni dintre ei, precum si unii din Viaitatoril casei mele, au depistat si harisme speciale. "us ingadula nfcl cea mal mica comoditate sau odhna, Manca precum o vrabiula si dormea mumai 5 sau 4 ore. Savarsea toatd pravila sfanta si tinea cu asprime pustniceasca posturite Bisercl Ostenindu-se mult in viata ei, sl consumanduse adevaratu! sens al cuvantulu! in slujirea ‘railor mai mic ‘al lubitull el Mire, acum se odilneste vesnic in corturile ceresti ale slavel Domnulul si Dumnezeului si Mantuito rulul nostra Iisus Hristos, Cel binecuvantat in vecl. ‘Sa scris In Atena in lunle al anulul mantuiril 1988. Arhim. Epifanie 7. Teodoropulos “aval ‘amma’ Inscarnna alca dbovniceasca"~ sh cu et ‘rau nue chipuie spores eminente ale monahismutl eran {Pentru barbatl Se folosestecivantul corespunzator. "awa? Is Relatiile inainte de cdsatorie fnainte de casatorie si dupa casatorie, ‘sau despre ‘Lucrurile neserioase, Domnule Director, Up siete ong Mont, profesor Pate 1ea de Teologie, calatorind in aceste zile in Cipra a fost auzit spunand urmatoarele intro discutie publica: “Casatoria nu este Taina in sensul ca daca facem ‘dragoste cu cinei minute inainte de nunta este pacat, In timp ce daca facem dragoste cu cinci minute mai tarziu ssuntem in regula. Lucruri neserioase!” 1 expresia ‘lucrurl neserioase” a repetato cu emfaza de trel oni. ‘Casatora este Taina nu in sensul ca vine sa legalizeze relatille a doi oameni, ci in sensul ca do! oameni sunt primiti ca pereche in comunitatea Biseric. Deoarece aceste vederi au smintit pe mul rog cu ccaldura publicatia "Presa ortodoxa’ sa is! la raspunderea sa ne lumineze cu privre la subiectul acesta Cu dragoste in Dom Un teolog cipriot. Is PUBLICATIA "PRESA ORTODOXA: Scrisoarea de fata am incredin{ato Athimandritulul Epifanie Teedoropulos si fam rugat sa la asupra-si osteneala sa raspunda la serisoarea noastra, Cuviosia Sa nea trimis raspuansul pus bilicat mai jos, prin care lucrurile sunt lamurite in sensul ccuvenit $i pentru care ii multumim, Domnule Director, Primind rugamintea Dvs., raspund urmatoarele, dupa ‘ce mat intl declar c& nu imi asum nici o raspundere per {ru exactitatea continutulul scrisorltelogulul cipriot adre- sata Dus, Scriu cele ce le scriu, luand de bun faptul ca ea (scrisoarea) reda exact cele spuise. Asadar: 1, Daca, precum sa propovaduit public: “Casatoria, ‘este Taina nu in sensul ca ea vine sa legalizeze relatile a doi cameni, ci in acela c& dol oameni sunt primiti ca ppereche in comunitatea Biserici (Il), atunci, nici mal ‘mult, nlct mal putin, nu avem Taina! aver o simpla cere- mmonie bisericeasca, cum de pilda este hirotesla preotulul In preot conom, sau poate, mal potrvit, asa cum este Intronizarea noulul episcop in episcopia sa, adica introni- area sa in Catedrala episcopala, La ce ar mai trebui atunctintreaga Taina, adica transmiterea unui har special al Duhului Sfant, pentru o problema atat de simpla pre- cum este admiterea in comunitatea bisericeasca a “dol foameni ca pereche?" $i un simplu procedeu birocratic {de pilda, inscrierea In condica enorle) ar fl destul. Fie $1 rhumai o ceremonie. $i nar mai trebui sa avem pretentii de pogorare a Sfantului Duh prin invocari speciale. Daca, precum s-a spus, nou! episcop. parintele si capul comu: nitait isericesti se face primit in ea nu prin Taina, ci 16 printro simpla ceremonie, cum ar fl cu putinta sa se cceara savarsire de Taina pentru ca doi credinciosi simpli s fle primili in ea ‘ca peteche?” Acesta nu ar fl intrade- var un ‘lucru neserios? (Consemnam de asemenea ca episcopul poate sa nu fle hirotonit pentru episcopia in care se instaleaza, ci pentru alta, precum se intampla in cazurile mutaritor, sau alegeri de vacanti sau titular), 2, Daca “casatoria este Taina nui in sensil ca vine sa legalizeze relatille a do} oament, cl in sensul ca doi oa: ‘meni sunt primifi ca pereche in comunitatea Biserici’, atunci ea mu este absolut necesara pentru soli. Daca ei Sunt deja membri ai comunitatil bisericesti ca indivi, ca persoane, in mod izolat si separat, ce nevole mai este sa devina primi de comunitate si "ca pereche’? Mu spun ca nu ¢ bine sa se faca gi asta. Este bine, dar Ins nu este absolut necesar. Auunci? Foarte simplu, Kamane la Jude cata ‘sotilor sa hotarasca daca el vor fi cunoscuti oficial de comunitatea Bisericl ca persoane separate, sau ca 0 ‘pereche™ unita... Astfel savargirea Tainel casatorie! ra ‘mane la buna alegere chiar si pentru cel ‘casatorit? 3, Daca deci casatoria este Taina nu in sensul ca vine ‘a legalizeze relatile a doi oamenl, cl in sensul ca doi oa ‘meni se primesc ca pereche in comunitatea Biseric atunci nu exista nici un motiv sa se lege una ca aceasta ‘de impreunaiocuirea si convie{uirea in timp a perectil st ‘sa nu se faca ea dupa 3, 5 sau 10 ani. Functul acesta din turma va avea chiar si doua avantaje. Intak: in cazul des parr nu se vor pretinde timp, cheltuili si nici neajun ‘surile legate de procedura eliberarit actului de divort. in al doilea rand: in loc sa devina oficial primiti in comunt tatea Bisericli ca insotire’. vor fl primiti ca "familie lucra si mai impresionant si mai sarbatoresc... inchipuitiva 0 casatorie in care perechea de sot! va fl insotita la “dansul ui Isaia’ de treimea. patrimea sau optimea flor lor im: bracati in haine albe ca zapada si purtand lumanasi aprin sel Friveliste minunatal Asadar, de ce sa ne grabini? E {imput sa lasam lucrurile cele intradevar neserioase” si 8 gandim mai serios, sau mal degraba mal bisericeste, mai teologic. Adica: 4, Exact aceasta este firea, puterea si vrednicia Tat nelor: sa schimbe lucruri sa prefaca, sa preschimbe fap- te, sal faca drept pe pacatos, binecuvantat pe necinstit, ‘a inalfe la cer pe ce! de pe pamant. Intradevar cu ‘cinci ‘minute inainte” de casatorie este pacat contactul trupese al perechit, far cu “cinci minute mai tarziu’ nu este pacat Ca “cinci minute inainte’ de binecuvantarea preotului avem pe Sfanta Masa paine si vin, lar cu ‘cincl minute lintelege © Secunda) mai tarziu’ avem Trupul si Sangcle Domnulul nostru cele indummezeite. Cu “cinch minute inainte’ de Botezul catehumenulu impartasirea acestuia cu Sfanta impartasanie este un pacat qreu, iar cu ‘cinci ‘minute mai tariu’ impartagirea este 0 fapta ce se impune sisfanta, Cu cinci minute inainte® de hirotonia sa in epis- Cop ‘candidatul este preot si nu poate savarsi hirotonie de cleric, iar cu “cinci minute mal tarziu’ dupa savarsirea Dumnezeiestl Liturghil in care a fost hirotonit, el hiro- toneste preoti si diaconi. Dar de ce oare sa ramanem nu: mai la cele dumnezeiesti si mal presus de fire, adica la Tainele Bisericll noastre? Oare in cele “ale noastre’, adica In cele omenesti, nu devin ele oare valabile decat atunci ‘and sunt savarsite in chip asemanator? Cu ‘elncl minute Inaintea’ semnatii contractului de catre notar si cei in cauza si a stampilart ll, el este o simpla hartie, lar “cu incl minute mai tarziu’ este un act public ce pricinuieste e consecinte legale de netagaduit (drepturi si datorid, une- fori de nemasurata intindere. Cu ‘cinci minute inainte’ de ‘semnarea lui, testamentul nu dlfera de o hartie de amba: Ia), dar ‘cu cinei minute mal tarzlu’ are puterea sa deter- mine soarta unel averi de sute de milloane, Cu ‘cinci ‘minute inainte’ de juramantul Presedintelui Republic, e! este un slmplu cetajean, lipsit de orice stapanire spe: ciala, iar ‘cu cinci minute mal tarziu’ are puterea sa ai- zolve guvernul si Sena '5, Daca perechea nu este cu putinfa sa nu aiba te jgatura trupeasca inainte de casatorie dar ~ din pricina neintelegerilor nu ajunge in cele din urma la nunta (de ‘sau despar{it logoditl, cand deja timisesera si de nuntal...) ce se va intampla? Evident ca sel sla vor cauta un nou 'sot”. Daca st in noua “insotire’ se repeta cele de mai inainte (Celatit trupestl, neintelegeri, ‘despattir inainte de casatorie), vor alege oare ‘vaduvia’ pe viata? Cu siguranta ca nu, Amando! vor cauta iarasi un hou tovaras. Daca raul... 's¢ intreleste’, lucru ce nu este, improbabil, vor Unde larasi catre cdutarea unui alt ‘in sotitor... Dar aceasta situate, cu ce difera in esenja de ‘asa numita “dragoste libera’? Mal este cu pulinta sa vor- bim de insotire ‘i Hristos’, sau avem aici doar 0 curata adorare a trupulul, sau, daca vreli cu 0 expresie mal inte- patoare, 0 ‘desfatare gratuita’? 6. Biserica in mod oficial si documentat sia exprimat pozitia in privinta asta. $i a spus clar si categoric ca legatura trupeasca a perechil cu ‘cine! minute Inainte” de ccasatorle constitule nu un simplu pacat, ci un pacat mare. Atat de mare incat el este considerat impediment Ja preotie. (Este cunsocut faptul ca pacatele numite miei ‘nu constitule impediment la preotie, caci altel nimeni nu 19 ‘.ar fi facut preot..). Sinodul VI ecumenic spune, conte: mand canonul 69 ai Marelui Vasile: ‘Anagnostul daca s.ar Impreuna cu logodnica sa mal mainte de nunta, tind oprit un an, se va prim! spre a cit, raminand neinaintat, adica sa ramana in treapta sa. Citejul care sa unit trupeste cu logodnica sa inainte de nunta (dupa ce se val pedepsi cu un an de cadere din treaptal, sa fie neinain tat, adica sa nu se faca nici dacon, nici preot. Acestea le invata si le legifereaza Biserica povatuita de Duhul Sfant. S31 nol indraznim sa caracterizam ca “lucruri neserioase” ‘mandatele el cele insuflate de Dumnezeu? Nam priceput cca in felul acesta ne primejduim nu numai sa devenim rol insine ‘neserlosi punan in ordine de bataie propri- le noastre teoril‘insuflate de pintece’ impotriva expe- rientelor ei (Biserict)sfinte (in cele din urma asta, adica ‘de a deveni nol ‘neseriost, nar fl cel mai mare rau...) ne primejduim sane aflam luptatori impotriva tui Dumnezeu? cu muita 4 si dragoste in Domnut isus. PRESA ORTODOXA, 8-2-1985 Autori morall la omucidere Replica la “Lucruri neserioase’ Domule Director, umarul din 8 februarte a.c. al zlarulul Dvs. sa publicat scrisoarea mea critica la parerea susti- nnuta de un profesor de Teologle ca perechea poate st Inainte de casatorie sa alba relat trupest fara ca asta sa Constltuie un pacat. Acea scrisoare a mea trebuia sa alba 7 paragrafe-observatil in loc de 6. Deoarece unul dintre ele ar fi fost mai tung si, din aceasta pricina, disproportionat fata de celelalte, am Jur ddecat sa il prezint tratat aparte g sail public ca text inde- pendent. Cea ce si fac prin prezenta, Este de prisos sa ‘se mai spuna ca parerea despre permisiunea relaiilor Inainte de casatorie na fost formulata numai de catre teologul din Cipru, citat in scrisoarea Dumneavoastra (daca scrisoarea lui reda cu exacttate lucruile, ci si de alt teotogi si neteoiog. i roa pe tot acestia sa dea putina atentic randurilor urmatoare. Dificila este tineretea, caci se agita, se insala, alu nec si foarte qreu primeste fraul; este un rug... ce arde usor si repede’, spune Sfintitul Gura de Aur (Migne, P.0, 49, 21), Acestea sunt valabile nu numai pentru tineretul din afara Biserici, ci si pentru cel dinauntrul ei. $i el, adica tineretul credincios sf incins in Hristos are carac- teristicle de mal sus si mai ales alunecarea. Insa frica (sau, daca preferati, dragostea) ul Dumnezeu constituie tun puternic factor de infranare si, uneori mai putin, alte- fori mal mult, Il retine ~ desl nu intotdeauna ~ de la 0 cadere grea. Mai ales referitor la pacatele trupesti, cre- inciosii ner! stlind ca relalle inainte de casatorie sunt pacat, se nevoiesc si in sectorul acesta si cu harul lul Dumnezeu izbutese, desigur nu tof, 8 ajunga curt la rhunta lor sl sa Ja “cununile lor cu vrednicie.. in revista “Tre! lerarhi* sa publicat mai demu {in mai 1973) scri soarea unel tinere credincioase. Sami fie ingaduit sa 0 public din nou, Ea exprima foarte reprezentativ poztia tuturor credinclosilortiner in fata acestei mari probleme. Insotire In Hristos (Seritoral Noutatlor, Domnul D.Psatas. inteun rnumar anterior publicase 0 cronica ce se referea Ja o tanara ce dorea sa ramana curata pana la casatoria el, dar se intreba cum sa reuseasca aceasta, deoarece tofitineril cu care vorbise in diferite perioade, de la a doua intalnire it cereau “relat depline”. 0 Doamna, 0 alta cititoare a slarulul nastru, nes trimis copia scrisoni ei catre Domnul Psatas In privinfa acestul subject flerbinte. 0 publicam mai jos) 2 ‘timate Domnule Psatas, ‘Am citt publicatla Dumneavoastra din 31 martie cu tidal “Neprihanire’. Cu multa bucurie am vazut bunele intengi ale tinerei Dumneavoastra corespondente, care a hotarat sa rimana curata pana la casatorle. ins greseala «i este de a cauta ‘prieteniile’ tinerilor gi, mai ales, pre- cum este vadit, ale tinerlor cu idef ‘moderne’... Va seviu despre cazul meu personal, desi poate sa prezinte mai putin interes pentru aceasta tanara. ‘Am 26 de ani si am terminat o facultate, Am ramas. orfana de tata si am studiat cu destule tipsuri. Cu aju {orul Iul Dumnezeu m-am tinut insa langa El, langa Bise rica Sa sam infruntat primejdile morale ale Unereti reusind sa biruiese. N-am facut prietenii cu tineri. Antu: rajul meu a fost alcatuit din céteva prietene de aceeast rmentaltate, Subiectul reusite! mele Lam incredintat cu absoluta incredere parintestit purtari de grija a lui Dum: hnezeu, $i raspunsul a venit foarte repede. Un tans, prie ten al fratelui meu ~fratele meu are principiile pe care le am si eu -absolvent al Politehnicii, cu trel ani mai mare ‘decat mine, m-a cerut in casatorie. Ne-am logodit. Din pricina piedicilor obiective logodna noastra a tinut mai ‘mult de un an, laras, cu ajutorul lui Dumnezeu si al TTainelor Bisericl, ne-am mentinut amando! cura. $1 asa ‘am ajuns la casatoria noastra. Desiqur ca a trebuit sa ne fostenim mult amandol, dar tocmal aceasta nevoinga ne-a facut vrednici unul in ochit celuilalt, pe fiecare fata de Cconstinta sa, si pe amandot impreuna inaintea tul Dum nnezeu. De doi ani suntem sofi. Avem si un copilas dra ‘galas, mergem inspre al doilea si, mares Dumnezeu... Nu rem 0 familie ‘programata’.(Astaz perechea aceasta are € copii -insemnarea noastra). Cu barbatul meu traies¢ in 2 desavarsita armonie, Desigur me leagd si 0 profunda dragoste omeneasca si o foarte puternica daruire, dar ‘mai presus de toate ne leaga Hristos si Biserica Sa, careia| ne stradluim sa fim membtl constienti. Astiet legatura nnoastra a devenit foarte trainica. Nu avem neinteleger. Cat despre ‘distract noastra, nu stim daca alte pe- rechi se intore atat de vesele, atat de linistite, atat de pline dupa un bat de toata noaptea, asa cum ne intoar cem nol dupa © vecerie intro bisericuta, uncle mergem impreuna cu alte perechi tinere si prietene, care si el lralesc precum traim si nol. Viata noastra se scurge pasnic si lnistit inlauntrul harului si dragostei lul Dum nezeu, Barbatul meu si cu ne nevoim sa devenim mai uni si credem cu desavarsire ca vom tral uniti nu numa In viata prezenta, dar si in cea vittoare, in impart lui Dumnezeu cea nesfarsita. Utopil si uz Pentru alli poate. Dar pentru noi asta este 0 realitate vie. Toti cei care traiese linga Hristos si langa Biserica Sa, pregusta deja din aceasta viata fericirea Imparaticl Lui ‘Va rog sa nui publicati numele. lar daca va va tele- fona tanara ce va seri. dati telefonul meu, Cu aleasa preluire si cu mult respect, deoarece dupa varsta as putea fl flica Domine! Voastre. KP, Asadar, astfel Se nevoiesc credincosi inert sl in pri vinja aceasta, Daca insa il convingem ca relatille dinain- tea casatoriel mu constituie pacat, atuncl este firese sa Inceteze nevointa aceasta, care, de altel, este mal aspra sidureroasa, Atunci ce se va Intampla? Ceea ce se intam- pla si astazi cu totitinerl ce au rela trupesti mal inainte de casatorie, Este cunoscut ca acestia, mai putin excep- tile, jau aminte ca in aceste relaii ale lor sai evite pe nedoriti!actiunil relegate. Este de asemenea cunoscut ca in cluda tuturor metodelor de pazire, un anumit pro- centaj al acestor relat sfarsesc in zamisire, datorta fap- tulul ca © metoda de ‘anticonceptie™ absoluta sf sigura 100% nu exista. Ce se intampla agadar in aceste cazuri? Cum se poate face fata problemel? Experienta zilnica spune ca mnaintea tanarulu sia tinerei se pun tret sol Prima: biruind sau indepartand orice piedica si orice ‘greutate, se grabesc la casatoria lor, asa incat pruncul sa se nasca ‘prematur, adica dupa 7 sat 5 sau 3 lunt, nu Insa in afara de casatorie, ci inlauntrul ‘cuibulu’ familial pregatit. A doua: cand piedica in grabirea casatorie este de netrecut (de pilda, neconsimtirea tanarului, fie deoarece nu a acceptat inca in mod serios pe acea lanara ca pe vitoarea sa sotie. fie deoarece ii este cu rneputinta sa fle nepasator la reactlle parintilor lui, fie deoarece este “necreator. fie. fie... fie.) $i tanara in- sarcinata nu primeste sa ucida zamislirea sa, atunei se haste un copil in afara de casatorie. Cazul acesta are ‘multe varlante, Uneor tanarul 6 la la fuga, parasind-0 pe tanara si lasind-o In vola soartel, in acest caz flind post bil sa inceapa sl actiuni judecatorestl; alteori ramane alaturi de ea si 0 ia in casatorie mai tarziu, cand rect nnoaste si pe cel (sau cel) de dinafara casatoriel. In cazul parasiri ei, uneori tana ‘se tainuleste pe sine’ intr-un fel ‘Sau altul (de pilda, prin mutarea inteun loc unde este nnecunoseuta) si atunci cand pruncul se va naste, sau i compromite, sau il va da spre infiere unei a trela per: soane; alteori nu primeste in intregime responsabiltaile faptei ei si mane mama necasatorta, etc. ete. A treia as solutie pare, din pacate “mal usoara’ si pentru aceasta este. mai obisnulta: avortul, adiea uctderea une! fapturi nevinovatel .. Experienta duhovnicilor este foarte jalnica Jn cazul acesta. Procentajul tinerelor care au relat tru esti inainte de casatorie, chiar si numai cu vitoril lor Sofi, si nu recurg la avorturl este foarte mic. Marea mult ‘me atinerelor acestora sau dedat avorturilor, si de obt- ‘cei nu doar o data. (Sa nu ltam ca pe la dubovnic trec nu doar credincios! constient sin cunostinta de cauza..) ‘Asadar, acestea ce se intimpla.astazi cu cel indife- renfi din punct de vedere religios (necredinciosi const tent sunt foarte putin) sau cu ace tineri alee in cele ale credingei, maine se va intampla la fel si cu credin: losil constienti, cunoscutflind cat de bolnava si cat de Sschimbatoate este firea omeneasca s} mal ales in anti tinerefi.. Adica 0 parte din el se vor grabi Ia casatorie atunel cand va apsirea sarcina, © alta parte va dobandi fi in afara de casatorie (unul sau mal mul.) si a trela parte (mica? mare? -Durmnezeu ste) intata in panica gan: ‘ind ta probiemele pe care le erecaza prematura s! ne: asteptata venlre a copilulu! inainte de casatorie (pe care ‘lavolul le prezinta colosale si de netrecut), va respinge ‘mn cele din urma sovairlle gf oscilarile si va recurge la solutla avortull Dar cine vor 1 autoril moral ai acestet crime? Para Indolala ca aceia care au subestimat valoarea si au per vertit sensul Taine! Casatorieir aceia care aw invatat pe acest tinert ca relaile dinainte de casatorie nu constituie pacat si astiel au deschis adancurite iadului, Uriasa si ‘area este raspunderea lor! In ziua Judecatli acestora li se va cere socoteala ny numal pentru pacatul trupesc al Credinciositor tiner! care au fost atrasi si sau impreunat Inainte de casatorie, dar si pentru sangele fapturiior ne 26 Vinovate, care sa varsat negresit, fie in mute. fie in put he cazuri, Fratilor! “Sa stam bine! Sa stam cu frical. Sa fu ne juicam Cu cele ce nu sunt de joaca Sa nu punem ‘9 mana profanatoare pe cele sfintite. Sa nu glumirn in cele foarte serioase. Sa nu aruncam ‘foc arzator in padure si mai ales in vreme de arsita si atunci cand sufla Yvanturi puternice. So nw alimentam focul existent cu ‘materiale inflamabile . Ci sa spunem: Tineretea este un rug ce arde usor si repede’. ‘Cu dragoste in Domnul, FRESA ORTODOXA, 22.02.1985 a Necasatoria si fectoria difera sau se identifica? in zllete din urma vor vent remur gree. Ca ‘oF ff oamenit fubitor de sine... nena. lublon de desfatari mai mult decatfubitor de Dumnezeu’(2 Tim. 5.1 SW). ‘ele doua articole ale mele anterioare despre atile de mai inainte de casatorie (ziarul “Presa Ortodoxa din 8 si 22 febr. a.c) au avut 0 urmare ne- asteplata, Ele au fost asaltate de ‘informatir patrivit ca ora multi profesor! teologl (si nu doar de gimnaziu sau liceu ...) Invata 0 teorle foarte ‘comoda’ si foarte “intel ‘genta’, Ca desfianarea este numal satsfactia trupeasca pe banl, in timp ce acolo unde exista dragoste, unde (a contact sufletesc, acolo nu avem de-a face cu des: franare. Prin urmare, pentru 0 pereche de tiner! indra gostiti, impreunarea trupeasca, reprezinta numai o simpla “Intregire a dragoste! lor, netlind desfranare, si deci nu este un pacat, Evanghelia interzice numal desta area (si preadesfranarea). Nu intervice “integitea dra gostel unel perechi 2 Marturisese ca daca persoanele care mau instintat despre aceste teori la care au fost mattotl auditvi, nar 1 fost vrednice de crezare, mi-ar {i fost cu neputinta s cred ca intradevar se invata astfel de lucrurl de catre: niste teologl. Dar acum ce sA mai spun?! Se vede ca a aparut, in cele din urma, in sanul Bisericil Ortodoxe un fel de ‘nicolaism’, sau mai degraba ca a revert la viata ‘miscarea ce aparuse in Evul Mediu in Tarlle de Jos sub rnumele de ‘rati si surori ai duhului Uber’, care propo: vaduiau ca ‘orice se face din dragoste nu are nici 0 nnecuratie" Dar sa nu fim surprinsit In zlele noastre, de mulke ori evlavia este numita ‘evlavism’ (este de la sine inteles ca adevaratul ‘evlavism nici un ertodox nu este cu putin ‘S41 primeasca; altceva este evlavia si altceva “evlavis mul), morala este caracterizata drept "moralism’ sf ine: rea aproape de sfintele canoane este criticata ca “lega- lism. Paradoxal este ca raul acesta, aceasta contradicte, ‘@ ajuns pana la decolorarea, sau mai degraba, pana la infrumusetarea pacatelor trupesti. Asadar au revenit la viata “nicolati 1 ‘carpocratienii’... Dumnezeu s pa ‘arpocrats Miro platonic st teologgostc ain Alexanaia. A waitin see. 2 te tnluenat de Paton mal mult deca ot ghost 2 invaat ca Dumieveat et mensseut eate Parieele esstengeor Sceatoi lami mati, atlas al patio Trupal material a Feze sult sau tsa ingadule sa se intourea Te Durwnezeu. Aner Fret cesta intrin mod paradosal legit cele bit de {et ful fires al Maric ial ito a fel cu celia} camenk dar mai rept cecil Mites oul ae hr cts re 29 zeascd SA nu reinvie cumwa si vechil “borborien'’, ale ccaror infricosatoare si in acelast timp de neconceput fapte murdare savarsite prin invocarea cuvintelor Dom- nului (It), le desce Sfantul Epifanie in lucrarea sa ‘im: potriva erezillor (Migne, P.G.. A1, 336 $.u). Deoarece am fost rugat (fortat, as spune) de niste per soane alese sa scriu ceva spre lamurirea lucrurilor $i luminarea celor bine Intentionatl, am creionat randurile «de mai jos. Nimeni nu obiecteaza ca “desfranarea’, in sensu et ‘extrem, este satisfacerea poftelor trupesti. Cuvantul pro- vine de la verbul repent (ep), care inseamna a duce ceva dincolo de mare spre vanzare, a exporta ceva pen ‘uu vanzare si, mal concret, a vinde. A fost firese ca vechil clini sa recurga la verbul xépvig pentru constructia ‘cuvantului, deoarece de ei era practicata aceasta “me: ssrie’a curnparari de ferel, adica de roabe (SF. Atanasie Sinaitul in ‘Povatuitorul tui arata ca acest cuvant provine din mop" si véos"* sau ampo"** sl voOs**** si spune: “din focul tineretii sau din lipsa minfil orbesc’, dar acestea se ‘spun in chip evident alegorc ..). ‘Cel mal enum dine ucenicl al Kapocrais a fost fl Epllanie: Disp lu, carpocrfien. sau mapa in fale me. lerancene 51a continua iran sod gfosolan blasferite dsc Tutt for Savarseau eu idoaeu la care adaplaserd 0 terminon- se cesina, folosind cpu plate ale ll tus, rastalacind Idea fe oragoste,recurgand la interpretarea nse 5 Ia ate feat de Saltone. Ca st dasealu or carpocratient aparingrapul ma arg at Annis. care sau numit asa deoarece pei convingente $ Comportamental lor sizau anularea eg mazae ss napa = ips de florea una malar sg mite, so Cu toate acestea este cunoscut ca orice cuvant, in ‘afara de insemnatatea lui principaia are alta, sau mai degraba sf alte sensurl, secundare sau impropsil. (De ‘multe ori se intampla ca sensul principal sa dispara si ‘cuvantul sa ramana numa cu sensul lui impropriu). As putea cita nenumarate exemple despre Faptul acesta, dar fiindea locu! nu ne permite (de altfel nu seriu un tratat lingvistic) ma limitez la doua mal caracteristice: a) Cu vantul vyeseia* provine de la particula negativa vn si ver bul é5%0"*, insemnand din asta, prin excelena, abst nenta de la orice hana, totala postire, Aceasta si nuumai aceasta este insemnatatea reala, insa cuvantul acesta, in ‘afara de acest sens, mai are gun altul, secundar si im propriu, Astfel textele noastre bisericesti vorbesc despre ostul Mare’, care se refera nu la totala nemancare timp de 40 de aile, ci la indepartarea de anumite mancarur. lar atuncl cand ne referim la ‘postul de tre zile™intele- gem desavarsita nemancare. Astte| cuvantul se foloseste ‘cu amandoua intelesurile lu, principal si secundar (sau impropriu).b)Cuvantul rovouyos’** provine din eovi*** sl Exa*****, cea ce inseamna, et exacttate, ‘cel ce are patul, cel ce pazeste, cel ce strajuleste patul adica cel ce are grija de patul nuptial Aceasta $i numai casta este semnificatia corecta. Dar deoarece in ant Cchitate, mai ales in Asia, erau folositi barbalicastral , ca pazitori de paturi nuptiale, din pricini lesne de ingeles, cuvantul a ajuns sa nuit mai desemneze pe pazitorul pa 31 tului nuptial, pe strajerul patulur, adica al apartament lui de femel, al haremulut’ ci pe cel castrat. Adica inte sul Impropriu si secundar a luat locul celui primar si ‘corect lar cel primar a disparut. Din cauza aceasta verbul ‘eovouzito’ Inseamna acum a face pe cineva famen (a ‘astra pe cineva) si nu a face pe cineva pazitor al aparta ‘mentelor femellor ‘Asadat si cuvntul ropsela = destranare, in afara de semnificatia lui corecta mentionata a dobandit si sem nifcatia simpla de relatie trupeasca intre doua persoane de sexe diferite, care nu presupune existenta unel afaceri Danesti. Aceasta relatie intre doua persoane de sexe diferite, de obicei - dar nu in mod absolut necesar ~ necasatorite, se numeste desfranare, Am spus nu in mod absolut necesar necasatorite, deoarece cateodata se sit vvargeste relatie trupeasca si intre persoane cisatorite pnumita preadesfranare. Dezvoltarea unei alte semnificati cuvdintull, sub care este mentionat de multe of in Sfanta Scriptura, depaseste limitele celul de fata. Ne re ferim la apostazia de la adevaratul Dumnezeu si alipicea de inchinarea de idol, Not aic! vor priv! cuvantul numal sub aspectul relailor trupestl ‘Sa cercetam mai intdi Canonul 4 al Sf. Grigorie de yssa,_pretios pentru subiectul nostru. Subliniem ca ‘acest Canon exprima in mod ofclal si autentic cugetarea Biserici lind legalizat de Sinodul al Viiea ecumenic (1-2 ‘Trulan), Asadar Canonul spune: ‘lar impartirea pacatelor savarsite din dorinta si induleire este astfel: unul se nu rmeste preadesfranare, iar altul desfranare. insa uni din tre cel minutios! au socotit ca pacatul desfranaril sa fle socotit preadesiranare, deoarece singura insolire este ea legiuta, a barbatului cu femeia si a femeit cu barba- 32 tut, Deci tot ce nu dupa lege. desigur ca este in afara de lege. $1 cel ce nu are al sau este invederat ca are strain (fac. 2, 20), Cach omulul | $2 dat de la Dumnezew o sin- dura ajutatoare, tar femell | sa alaturat un cap. Drept aceea daca cineva siar folosi vasul sau, dupa cum hnumeste dumnezciescul Pavel, legea fireasca Ingadule dreapta intrebuintare (I Tes, 4, 4); lar daca cineva se abate in alara de al sau, desigur va fi cu cel strain. Cet strain insemneaza pentru flecare tot ce nu este al sau. chiar de nu are pe cel cuvenit dupa lege. Asadar sa lamurit celor care examineaza aprecierea cea mal pri enta ca desfranarea nu este departe de preadesfranare, ‘deoarece Dumnezelasca Scriptura zice: ‘Nu fl mult cu cea straina’(Plde 5, 20). Dar pentru ca sa procedat cu intele ‘gere de catre SfintilFarintl in privinga celor neputinciosi, Sa diferentiat aceasta gresala a desfranarii In. numirea _generala de desfranare, a implinirii poftei comisa de cine va fara a nedreptati pe altl, sin preadesfranare. vrajma- sirea si comiterea de nedreptate altuia. $1 mai jos: ‘lind: a cei intinati de destranare n-au amestecat cu pacatul cesta oarecare nedreptate, de aceea timpul de pocalnta pentru cel cazuti in preadesfranare sa hotarat dublu La unica acestia, dupa cum am zis, pacatul se dubleaza, ‘unul adica al induliti nelegiuite, iar celalalt pentru ca se savirgeste cu nedreptate strana Precum vedem de aici, dupa invatatura Bisericll “una este insofirea cea legiuta, a barbatulul cu femeia si a femeli cu barbatul’. Orice se face In afara de aceasta insotire legiita a Talnel Cununiel se caracterizeaza ca desfranare sau preadesfranare, Nici 0 deosebire, nici 0 subtlitate mu incape daca cea ce se face, se face "pe bani sau ... din dragoste”. Singura deosebire, sau mal degraba criteriu, inte desfranare si preadesfranare este cexistenta sau nu a legaturil conjugate: ".. destranare (se humeste) implinirea pottei comise fara a medreptati pe altul(adica, atunel cand barbatul sau femefa sunt neca: SAtort, nu au sol sau sotie, care sa fie nedreptatit sau nedreptatita de aceasta fapta), lar preadesfranare, vraj- Imasirea $i comiterea de nedreptate altula (adica sot.lul sau sotiei)’. Astfel in primul caz, al desfranarii, avem, ‘dupa Canon, pacat simplu, sau numai ‘piacere nelegala’, Jar in al doilea caz, al preadesfranatii, avem pacat dublu, lat ‘placere nelegal’, cat si nedreptate altuia, adica ne- Ureptatea facut’ sofulu sau sotiet ingelate. in amandoua ‘cazutile avem ‘placere nelegald’, pentru ca ea se afta in afara ‘legit, adica a casatoriei legale. Asadar desfranare ‘se numeste aici nu in mod special relatia pe bani, cl sim: plu, “impliniea poftet comise fara a nedreptati pe altul indiferent daca ea se face cu plata sau... “din dragoste’ lucruri_asemanatoare auzim gi prin Canonul 25 al Marelul Vasilie, legalizat si el de Sinodul al VHlea ecu: rmenic si care reprezinta de asemenea pozitia oficiala si autentica a Bisericll: “Cel ce tine de femeie pe cea str- cata de dansul, va suferi certarea pentru stricare, dar i se Ingaduie sa aiba acea femeie’. Sfantul Nicodim explica: ‘Daca cineva strica 0 femeie .. si dupa stricare o ia pe ea de femeie se canoniseste (= se pedepseste pedagogic) pentru ca stricat- pe ea mainte de casatorie, dart este fertat 5.0 alba pe ea totdeauma de femele’. insotirea cut cea femele este primita (1 se ingadule sa alba acea fe: mele’), nu numai deoarece se pedepseste pentru relatia Iu de dinainte de casatorie cut vitoarea sa sotie, dar si prin indulgenta, prin toleranta si nu se desface casatoria aceasta, precum se face in alte cazuri. Cum am consem: sa nnat cu putin timp mai inainte, Sfintele Canoane const «dera impediment la preotie(adica pacat foarte greu) con- tactul trupesc inainte de casatorie al vreunula cu logod- nica sa (Canonul 69 al Marelui Vasile). Agadar, frailor, aceste lucrur foarte clare si categorice le legifereaza si le Invata Biserica despre relafile de dinainte de casatori Neam hotarat so corectam? Dar aceasta, “corectarea oricarel invataturi a Biserict nu este numai o incalcare 'morala, nici simplu 9 revolta canonica, ci este ceva mai mult decat acestea, Este erezie! Atunci cand, in orkcare ssubiect, te ridici constient s1 in cunostinta de cauza mai presus de autoritatea Biseriil, devil eretic. ar sa vedem daca teoriile “neonicolate’, adica po: Uuivit carora Evanghelia interzice numal rela trupesti pe bani’, este posibil sa afle vreun sprijin in Foul Testa ‘ment. Yom: dovedi ca in Noul Testament relatia in afara ide casatorie este desfranare, indiferent daca ea se face pe bani sau... ‘din dragoste’. Sa intrebam pe cel ce cu {geta cele impotriva, Cum explica ei cuvantul Domnutul "ea oricine va lasa pe femeia sa, afara de cuvant de des: franare, o face sa savarseasca preadesfranare (adulter) (it. 5, 32)? Desigur aici cuvantul inseamna preades. franare (am spus ca uneort se foloseste si cu sensu ge- neral si sobornicesc), dar cel mal de baza este ca prin ‘cuvantul desfranare se caracterizeaza amestecul trupesc nelegal, indiferent daca se face pe bani sau nu. in cazul contrat, adiea daca cuvantal desfranare se relera absolut ‘obligatorlu si exclusi la relatia pe bani si nu se refera si la cea ‘in dragoste’. atunci vom ajunge la 0 concluzie cu adevarat monstruoasa, lata cuns Domnul ingaduie cespartirea pentru incalcarea cre intel conjugale, dar sub 0 conditie inviolabila: daca so- {Ha necredincioasa a luat bani de la acela cu care a avut relatil. Daca nu a luat bani, daca a facut cea ce a facut ‘din dragoste’ fata de ‘prietenul ef, atunci mu ave des- rinare. Agadar nu se implineste conditia Domnulul si despartivea se exclude. Altfel spus, soful nedreptatit te bule sa continue in mod obligatoriu insotirea sa si dupa sivirsirea preadesfranarl, tolerand.o si pe sotie, si ne- credinja el, deoarece acestea nu au drept criteriu bani, i numa... “dragostea’l! Acolo unde nu intervin bani, nt) cexista desfranare. $i unde nu exista destranare, nui se Ingadule despartirea, dupa cuvantul Domnului. Suntet de acord,fratlor? Acolo duc nearesit teorille voastre, ca tul ca Sfintele Canoane, care au legiferat porunca aceas: la, nu vorbese despre “exceptie’ si mai ales “zolata’, ci se limiteaza numai so legifereze. Pe Langa aceasta, Biserica Ortodoxa nu numai ca stie, dar si pune in practica zinc, din necesitate, Sfintele ei Canoane, ‘sanctiuni depistate’, In problema impedimentelor la preotie. Cel ce doreste sa devina preot, daca prezinta un cazier penal incarcat (se subinteleg pedepse pentru fapte opritoare de preotie) ete lipsit de “dreptul’ de a primi Taina Preotlel si sa vina in randuiala clerului, absolut fara nici © procedura. Cl slatunc! cand marturiseste in mod simplu ca a faptult, fie si cu mulfi ani inainte, un pacat qreu (de pila, dest hare), pe care La spovedit atunci sia primit canonul po: trivt pentru el, tot este lipsit, in mod automat si fara ‘rept de apel, de “dreptul’ de mai sus (adica sa devina preot). Aceasta ce altceva este daca nu o curata si abso: Ita “sentinta depistata’, potrivit punctului de vedere ~ pentru moment adoptat si de noi ~atat al domnului Sta mate cat si al sciltoilor la care dansul recurge? Dar sl in problema Impartasiri Preacuratelor Taine avem, dupa crterile adoptate pentru moment, ‘sentinte depistate Preotu! liturghisitor nu numal ca poate, dar este dator sa refuze darea Sfinte! Impartasanii unor persoane in mod a9 evident si cunoscut nevrednice (si nepocaite, se intelege) ‘cum sunt de pilda cei ce se ocupa cu vrajtoria (medi: lunv'ur, ghieltor, astrolog. etc.), cet ce tralese ilegal, responsabilii caselor pacatoase 3i rau famate, femelle comune, cel cazuti in erezti, sehisme sats asocialil clan destine, etc. elc., desi nu 5a Impus acestora afurisire ‘mica sau mare. De aceea si preotul, inainte dea ies spre popor cu Sfantul Potir pentru Sfanta Impartasanie, “cu vote tare, cu strgat Infiicosator, ca un oarecare pro- povaduitor, tinand mana la inaltime, sta drept si, dupa ce devine privelistea tuturor, strigand cu tarie in acea mare liniste (Sfintele, Sfintior} pe unit il cheama, lar pe alt impiedica fara sa faca aceasta cu mana, ci cu limba, reusind astiel asta mai bine decat cu mana, Deoarece vocea aceea intrand in auzul nostru, ca si cu o mana pe luni if respinge sii scoate afara, tar pe ali it atrage sii povafuleste la Sfanta impartayanie’, potrivit_ Sfantulul Joan Gura de Aur (P.G. 63, 135)". Acest Parinte ameninta pe ascultatorii sai, in mustravile sale impottiva folosirt juramantulul ca, daca nu se vor indrepta, nu le va da ‘Sfanta Impartasanic: “$i daca va vad cA insistatl, va vol Interzice de a mai calca aceste pragurl sfinte side a va ‘mai impartasi cu nemuritoarele Taine. cum ii opresc pe desfranat pe cei ce savarsese adulter si pe cel invinult de crime” (FG. 57, 264)"*. 51 larasi, catre cel ce au ‘mania femell luxoase: lata, va spun de mal inainte. Nu oq pe nimeni, ci va poruncese si va instiintez ~ cel ce ‘rea, sa asculte, cel ce nu vrea, S8 nu asculte ~ca daca Insistati sa mai faceti acestea, nu va vol mal sufer! si nu * Oniia 17 ta Eplstola cave Eve, Comentario evanghels dela Mate asia XVM vva voi mai primi, si nicl nu va vol lasa sa trecet! usile acestea (ale Bisericliy (Ibidem 63, 350). $1 Marcle Vasile in ‘Indrumare catre preot despre harul dumnezelesc’ is! ‘exprima parerea: Veziin fata cul stai, cum liturghisesti si cui dai... ezi sa nu te infricosezi de om $i sa cazir nu da ‘be Ful Tui Dumnezeu in mainite celor nevrednici. Nu te rusina de slasitii pamantulu, nic! de cel incoronat cu dia ema Acelora carora dumnezeiestite canoane nu le ingaduie, nu le da... vai si lor, si cefor care Je dau lor’ (Pidalion, ed. "Asteros’, Atena, 1982). $I larasi, sfinjtul Gura de Aur spune diaconilor Biserili, atunci cand el era numal preot in Antiohia: ‘Nu este mica raspunderea voastra, daca ingdult!culva sa paticipe la Cina sting ca‘ facut vreo viclenie. Sangele lul se va cere din mainile voastre. $i chiar de este general. sau guver: nator sau chiar insus! imparatul si vine In mod nevrednic, impiedicat: tu af stapinire mai mare decit el... $i de unde stiv, spune, pe cutare si pe cutare? Nu vorbesc despre cei necunoscuti, ci despre cei cunoscuti (nevred nici) spun... Asadar sa nus indeparam numai pe acestia, lin general pe tot! aceia pe care Il vedem c4 se apropie ‘cu nevrednicie... $i desi acela vine sa se impartageasca de Taine din nestinta, impiedica-l nu te teme de el Teme-te de Dumnezeu si nui de om. Daca te temi de om, te vel batjocori de el: in timp ce daca te temi de Dum: nezeu, vei fi cinsit si de eameni. Daca tu nu indraznest dul la mine. Su voi ingadul sa se faca acestea (sa se Impartaseasca nevrednici cunascuti ca atare). Prefer sam dau suftetul, decat sa dau Sange stapanesc celor nevied- nici, $1 mal deqraba imi vol varsa sangele meu. clecat sa st {dau un Sange atat de infricosator acolo unce nu trebuie’ (FG. 58, 784-746) ine va putea nega ca avem si alc, dupa crterite mai Inainte expuse, in mod vizibil ‘sentine depistate? ‘Asadar, precum cel ce are impediment la preotie sau la ‘Sfanta Impartasanie, este lipsit in mod automat de ‘drep- {ul de a ff hirotonit sau de a se impartas, sl ramane sub tweapta lturghisitorilor Biscricii tot astfel si savarsitorul casatorie} civile, potrivit hotararii unanime a Bisericit Eladel, echivalenta cu un Sinod local, unul ca acesta este randuit in afara Bisericii, ca un caleator al invatatutl el doamatice si din pricina aceasta nu poate participa ca has. $i chiar daca nu sar fl emis hotararea de mai sus a lerarhiel, preotul ar fost in desavarsita randulala bise- riceasca daca ar fi refuzat partciparea ca nas a unei per- soane casatorita doar prin casatorie civila. 9 jata de ce: Canoanele Sfantului Nichifor Marturisitorul nu sau con- firmat de Sinodul VI ecumenic, precum canoanele celor- lak Parint si ale Sinoadelor locale, pentru faptul ca Sfantul Nichifor sa nascut cu zece ani dupa intrunirea ‘Sinodului, dar cu toate acestea au dobandit o mare auto- hitate in Biserica si se folosesc adesea. Cel putin consti tule traditie bisericeasca. Canonul 33 al acestul Parinte recomanda: ‘Cel ce are concubina si nu voieste nici sa. Jase si nici sa se cunune cu femeia sa, nu se cuvine ai primi darurite 1a biserica, ale caret legi te barfeste si le defaima prin faptele sale’. Aici vedem doua Iucruti: pri mul, canonul considera concubinaj convieluirea barba- tului cu femela nebinecuvantali de Biserica, tar al doilea. ca respinge orice dar al acestora adus la biserica. Citam ~ Comentario Evanghelia de a Mate, oma 92 Inca si "Raspunsui lui Petru Hartofllaxul, ce spune: ‘Deoa- rece amestecarea fara rostirea cuvintelor sfinte este des: franare, desi este rob sau liber, nu este primit nici la aducerea de darurl, nici la rugaciune in casa Dominului: deoarece | dumnezefescul Aposto! porunceste nici a rmanca Impreund, nicl a se amesteca cu ef" (G. Ralll -M, Potli, ‘Adunarea dumnezciestilor si sfintelor canoane’, vol. 5, p. 371) Tu trebule tecut neobservat ‘argument depts inatacabi a ‘Rspunsulu Mi Petru Hartfhanal. El mativeaza cele pe cate le spine, avnd in nea sa loci Sféntuht AposolFavel de Ix Cor. Br hs -Dar eu vam scr acum mu v8 amestecsh dach oun hnuminduse frate va i destranse, sa lacom.” Cul ea acest mick Sanu gedet la mans Din moment ce ~argumentears scritoral ‘Raspuasul’ amestecarea fara rontiren cantor Sine este des franare pentru Biserea, 51 Sfania Sexptua Itezice char sa mar ‘Cam impreuna ct ace oament svar mumele de memoraa sei ‘orice pualnive cue Cou va amestecal) cu este cu pull sa pl frum donnie acestoa in Bserfea sou, mal simp. 8 le ing eestor sa se roage in Biserica Boma? Daca se interace coca ce teste mal ie implantatire sf masa comma, cu eat mal Plena Ise va interaice ceca ce este mal are (aducerea de dara la bie rica st rgactunea in ea), Nentioner ea i focu Slantula Pavel de [al Tes. 3.6: Fatilor va poruncim in aumele Dom note sus Hristos av fen de orice trate care umbla fara de andulala stn ‘dupa ivattura prinita Ge la not Ale Pavel pectinde dela ered {cosl,st nea’ h-numele Domnulul nostra isus tstos. 50 se ‘espara de orice fate ‘ce umbla fara de rand. mpune aca tin fol de afersie mora: temporars celge "ce ambla Yara dea dai pe care Ueule so lind si0 respecte Lol redincosl. St ‘ac scl se referd la cel ce nu hncreara nme, ci lscodese’ U1 Seintelege de la sine. fap ce ma mat true icidecur dove cd Sensis alursre morals epee cu eat mal mule cecS2 IM ‘acarndulell morale mal qe Agadar pret in Exton ch rll episcopal acell Hinu), fara a eereeteze deloc ssa se pre 3s Asadar, daca celor ce convietuiese si sunt amestecati fara rostirea cuvintelor sfinte’ nu Il se ingaduie sa aduca nici un dar la biserica, nici macar 88 se roage inauntral biserici, este cu putinta sa se mai discute eventualitatea partciparit lor ca nasi si luarea asupra lor a responsi Dilitatilor pedagogie! dupa tristos pentru copilul botezat ~membru al Biseriil? Este cu putinta? Sa mergem inainte cu cugetarile noastre: hotararea ‘unanima luata de lerarhie, potivit eareia cei ce savarsesc casatoria civila 'se asaza ef singuri in afara Biscrci’ este ‘cu putinta sa se ia si ca find in esenta © mare afurisanie ‘originala, independent de formularie lingvistice din par- tea carora exista toldeauna libertate de miscare. Toate Sinoadele locale si ecumenice afurisesc pe cutare sau ccutare erezlarh si pe fofi cei ce Lau urmat, fara sa alca- tulasca cataloage de nume concrete ale zecilor de mil ~ cateodata =de ucenici ai acelula, Insemmam mal ales ca in Gimpul anatematisrilor sau al Caterisirlor nu Sa folosit eape daca doarma aceea ce vola sa devina nasa este membe ‘th al Bisel sau saps ea sngura pe sine marae ar put Svea in vedere numalneorndaa el morala 3 Shereeancs acs 2t“eastore faa cuvintle sine, pent cad se Ilemeleze pe tocurte de mai sus ale Apostolull Fave (va amenteca ern dc) slab itera paricipaea ca nasi. Deaarece initia Moule ‘Testament consttule supreml "Canon sfant st alia stan cea smal inal care trebule sa se tnd nec. cum spune si donna ‘SLamate nvocand aio 5, par 1 dit Consttaiedesigur ea mt fete ‘eu piaingae8 se supuna eset Prin mare. prt arg ‘ental de mal sus, prin justifcare de mal sus, apa prea este foare canoniea ssc mpunea ain punct ce vedere sercese. atmo Uta a Sintelor Canoane apostalce st sinoate sa stinteor tail ‘moka tncgatrs ine coa'a Domina sa Apasoll. 54 intotdeauna sin exclusivtate cuvatntl afurisesc’ sau ‘ana tematisesc: sau ‘aterisesc’, ci si alte cuvinte sau expresil, ca de pikla ‘scos din Biserica.. “consideram strain de Biserica’, ‘Domnul nostru lisus Hristos a hotarat prin pre- Zzentul Sinod sfintt. strain de vrednicia episcopala si de {oata adunarea sfnuta’ etc, De altfel si sfintele Canoane ce prevad pedeapsa anatemel sau pe cea a caterisc, folosesc pentru ele o mare diversitate de termenl de cexprimare gi nut numai cuvintete familiare, Asada ar Ficus putinta pentru cineva sa socoata ca hotararea rostita este (© mare afurisanie originala, dar sublectul nu este acesta ‘Subiectul este atl. Sa veclem cate: In problema ce Fata, adica de a nu primi pe cineva ca nag, precum $i a impedimentelor pentru preotie sau in refuzarea Sfintel impartasanil, nu trebuie s@ vorbim de: ‘spre epitimil sau pedepse-avand acest sau acel caracter (depistate’, sau ‘cercetate Judecatoreste’), ci despre exis tenta sau lipsa conditlor necesare. Aceasta $i numai aceasta este plasarea corecta a problemei. intradevar, ce este nasul? Nu ce a ajuns sa fe, cl ce este el intr ade var. ce trebule sa fle. Cur it intelea pe nas eclesiologia ortodoxa si Drepeul canonic? De la intemeterea Biserill nnimeni mu a fost cu patina sa se boteze si sa devina yembru al el, daca na fost invatat mai inainte sh nu a print adevarul credintei. lata exemple: a) F Ap. 2, 18 S.u. Aici Petru propovaduieste pe lisus Hristos multimilor de iudet si chearia pe ascultator ul la pocainta si bote7. Aceia “ce au primit cuvantul lul sau botezat (2, 41). d) Ap. 10, 34.0. unde Petru iarasi propovaduieste pe isu Hristes paganulul Corneliu si celor impreuna cu el si. ca uumare a acestut fapl, ‘a poruncit ca acestla sa fle bo- tezatl (10, 48). 0) F Ap. 18, 4 sun, unde Pavel, find in 58 Corint, ‘vorbea in sinagoga in fiecare sambata si aducea Ja credinta jude! si clini... s1 multi dintre corintent auzind credeau si se botezau’. 6) In sfarsit, si Tip, mergane Intru intampinarea famenutul, mare dregator etiopian, dupa ce ‘ba binevestit pe tisus’, ka intrebat, acela expr: rmaandu sl intre timp dorinia sa se boteze, “daca crede din toata inima’. Raspunzandu' acela: ‘cred ca lisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu’, “au coborat amandoi in apa, si Filip, si famenul, si Fa botezat"(P. Ap. 8, 26-58), Aceasta practica insuflata de Dumnezeu, ‘invafaturaacceptarea- botezul ’s-a continuat la fel si fara stirbire de Biserica si dupa moartea Apostolilor. Lucrarea aceasta a invataturt adevarurilor eredinfei, a catehizaril, cum se spune. apar {ine in principal si prin excelenja episcopulul. Acesta, ca uunul cea avut acest drept, a dat la randus lucrarea aceas- ta preotilor, colaboratorilor lui, fiindui cu neputinga de altfel si catehizeze pe toll. De multe orl, in vremurile postapostolice au aparut nasi in timpul boterului adul- tllor, dar acestia stateau numal ca garanti al statorniciet hotararli celor ‘preqtit} pentru sfanta luminare’, care de- veneau madulare ale Biserlcl, precum si ca martort at comportamentulus lor ireprosabil*. Atunc! catehizarea * Se nteloge cA grant si matria aceasta a napilorceor acl rn atragca o mica responsabitate, deoarece tiseiea se spina pe {spe 2 pit la Slant Batez pe catenument Un teat Bisericese foarte vech ata un caz caracteretic. Un oarecare credinios 2 fox rat de un oatecare ce dorea sa se Boke, sas la raspunderen ces! qirani smart airteaepiscopulu.Acesa,enibad ia Grewatearaspunder. sovales ef la cept ncaa fai {Gor eandidatuts ef. va arta denn ga mpl Inatorie Famaina fara borer martultor se pleaca sh primeste. (Vea 5 Dionsie Arcopagiul. Despre leramhlaBiserceasct. FG. 5, 393) 56 cera lucrarea nu numai a nasilor, ci si a episcopulul si a preotilor. Vezi de pilda, Matei Viastaris, canoanele 78 al Sinodului Vi ecumienic si 46 al celui din Laodiceea, care spun: “Se cuvine ca acela care Vor sa se lumineze, 5a Invete credinta, ar in jola saptamani” sao spuna epis- opului sau presbiterulul. Adiea Biseriea, prin liturghist toril ei, nu numa catehizeaza, cl si ‘examineaza’ pe uucenicil el~pe catehumeni, daca au invatat cele predate. Mai tarziu, Inmulinduse crestinil si instapaninduse botezul la prunci, n-a mat fost cu putinta nici prezviteritor ‘sa mai faca fata catehizari, care, dintro stringenta ne- vole a ajuns sa se faca Invers, adica dupa botez si nu Inainte de el. Desi prezviterii nu erau sulicienti, cateht- zarea trebuia ins neaparat si se faca, deoarece altfel botezul ar fl constitult un ‘act” sec. Un crestin botezat care nu stia complet continutul credinfei sale, oare ce fel de crestin ar fi fost? “Cel ce va crede si se va boteza, se va mantul’ a spus Domnul (Mc. 16, 16). Na spus simplu ‘cel ce se va boteza’. ‘Credinta si botezul sunt doua conditit ale mantuirit si sunt legate Impreuna in mod nedespartt. Credinia se desavarseste prin botez, iar botezul isi pune temelia prin credinta si prin aceste nume se completeaza una pe cealalta... sh ‘merge inainte marturisiea credintet pusa in lucrare; si lurmeaza botezul ce pecetluieste consimfamantul nos. liu, dupa Marele Vasile (Migne, 32, 117). De aceea. ori de cate ori un catchumen major cere sa se boteze inainte de terminarea catehizaril lui, din pricina primejdiet de boala, ¢ dator ca acesta sa completeze catehizarea sa unica in sia Invert Domnul, poet vec rata ise (ed. rom 7 ‘dupa botez, daca va ta "Se cuvine ca cel ce au primit Juminarea (botezul) st apoi sau ridicat (vindecat), 54 Invefe credinta... (Canonul 47 al sinodului din Laodl ‘ceea). Asadar, trebula ca si pruneti botezati sa doban ‘deasca, odata cu trecerea timpulul, credinta ortedoxa, Dar cum sa creada cineva cea ce mu stie? “Cum vor crede in Acela de care nau auzit? $1 eum vor auzi fara propovadultor?” (Rim. 10, 14). Biserica, flind constienta de datoria ei si de greutatea responsabilitati et inaintea ui Dumnezeu pentra catehizarea pruncilor botezat Tn ‘dus cu neputinta sa mai faca fata in mod suficlent aces tei lucrari prin slujitori ef, n-a vrut sa se opreasca numal la parintii copitulul pentru completarea acestei Iuerari. Ci a mers mai departe. A veut o asigurare mal mare, garantii ‘mai multe, De aitfel parinti, ca si credinciosi, au 0 dato- rie speciald, personala sa-s} educe pe fill lor “in invatatura si certarea Bomnult (Eles. 6, 4). Infaptuind aceasta lucreaza din proprie intiativa, isi implinesc datoria lor speciala si nu lucreaza ca reprezentantii altcuiva. insa Biserica voia ca si ea sai completeze datoria ei speciala ‘mn fafa vidstarelor el “nou luminate’, adica a pruncior botezail. De aceea sa orientat catre nas. Si in primul rand a stabilit obligatorie ‘legea’ nasului, ‘agica necesitatea prezentel ui in timpul botezulul prun- cul, asa incat credinfalul sa “nlocuiasca’, intruun anumit fel, ipsa credintei prumculuis dar si el, ca garant pentru prunc, sa cea in numele aceluia fagaduintele necesare, ca de pilda, lepadarea de satana, unirea cu tristos, etc. lar in al doilea rand, lucrul cel mai important si prin cexcelenta foarte interesant pentru not in cazul de fata, a daruit nasului 31 ia inceedintat datoria ef speciala, tw crarea ei specials, cel putin in partea cea mai importanta, 88 AAdica masul, in ultima analiza este din ceasul savarsiti otezulul pruncului si dupa aceea ~ inca gi mai mult, el feste reprezentantul, mandatarul si imputericitul Pasto- rulul (episcopului sau preotului) “cu porunca speciala si imputernicie, asa cum ar scrie azi notaril nostri, sa Inlocuiasca pe acela (pe Pastor in luerarea lul concreta a ‘catehizarii, adica in instruirea cea dupa Hristos a acestul ‘sai aceluilalt prune. Biserica se roaga in timpul savarsiei ‘sfantului botez:..Insutl, Stapane, Cela Ce prin Vasu! Tau cel ales, Apostolul Pavel, ne-al poruncit noua ca toate sa le facem spre slava Ta, pe robul Tau (N) care incepe asi tunde parul capulul sdu, binecuvanteazat impreuna cu nasi Iu. $i da lor (celul botezat si nagilor) 54 gandeasca toate intru legea Ta si sa faca cele bineplacute Tie. (Rugaciunea la tunderea parului). Biserica roaga pe Dum nezeu $a binecuvanteze, sa intareasca si sa ocroteasca ‘cu harul Sau atat pe noul el membru, pe cel botezal. cat si pe nas, organul si imputernicitul el, m vederea astep- tari acestei iucrari importante $1 responsabile. Sunt atat ‘de subir si atat de grele datorile si atat de mari respon- sabilitatile nasilor, ncat pe dreptate spune ie Krists in “Raspunsutile” sale: ‘Daca ar fi stiut acestia cu exactitate 1» Gja si atentia cele ce se pretind de la cel ce renaste Si ce primeste la botez ain colimvitra duhovniceasca, cu ‘multa qreutate siar fi luat raspunderea lucraril masutul (G. Rali-M1 Fotl, op. elt, vol. 4, p. 380). Trebula negresit Subliniat st faptul ca daca la inceput nu era Interzis ca parintii pruncului sa devina nasi, dupa aceea li sa in terzis, SL asta Il's.a interzis printr-o porunca de stat (No- Velele lui Leon 1V, dupa Balk Pot, ibidem, vol. 5, p. 241 247) desigur si pentru alte motive foarte indreptatite: dar faptul ca Biserica a primit cu mare bucurie si a pus in| so lucrare porunca aceasta dovedeste ca aceasta siujeste scopurllor el i In cazul de fata. Adica Biserica La vrut pe nas ca reprezentant special al el, ca pe organ special at el, Caracteristc este si faptul ca nasul, de la inceput este cconsiderat s! numit si ‘parinte duhovnicesc” al finului sau. adica primeste denumirea care apartine si se da numal Ccelor stint. Ce altceva inseamna asta daca nu faptul ca nasul savarseste, prin consacrare, lucrarea ce apattine preotulul, ca este mandatarul st Impreunaducratorul sau fata de datorite prunculul? ParinilIucteaza, ca suprave ghetori, din datorie si responsabilitate proprie si dintr-un ‘rept personal, Nasul lucreaza din consacrare, lucreaza ‘ca un imputernicit al Pastorulul responsabil. Pe acesta reprezinta s! mandatarul lul este. Dar este de la sine intetes ca pentru orice ‘imputernicire’ se pretind niste Condit, Nu este suficient sa alba cineva capacitatea de pllna de a lucra drept, sa randuiasca porunet pentru pro- blema aceasta sau cealalta sau pentru toate poruncile, ca reprezentant si imputernicit al persoanei a sau b. Trebule ‘ea pe langa celelate sa primeasca si desavarsita Iu! in ccredere, Datatorul de mandat nu este obiigat sa fixeze ca reprezentant al sau, la intamplare, pe primul cetatean ‘grec, numal pentru cA acesta nu este lipsit, nici catus de putin, de drepturile lui cetatenesti, ci are dreptul desa. varsit, nellmitat sl de necontrolat sa aleaga pe oricine crede el ca ar f potrivit pentru aceasta, Ar lun lucru de ras sa se porneasca judecatoreste impotriva datatorulul ‘de poruncs, de pilda, frail ui, argumentand ca prin exci derea lor au suferit 0... injosire moralal Datatorul de porunct, pentru incredintarea imputernicii, si mai ales jn subiecte importante, cauta nu numal o persoana cin: stita, cl si activa, sitoare, pregatia, Imeligenta, agera, 60 intrun cuvant destoinica pentru mistunea sa, Decl si Pastor Bisercii are dreptul sa pretinda ca imputernieit al Sau, pentru marea lucrare a instruirii dupa Hristos a runculul, pe © persoana si de conditie speciala, dar $1 de 0 incredere speciala. Cetateanul datator de mandat. ‘daca esueaza in alegerea sa, cel mul ii va pierce averea ‘sa sau Se Va injosi moraliceste. Insa daca Pastorul est ceara In Judecata sa despre nas, lar lucrarea inereaingata se va negilja cu desavarsire sau se va savarsi cu aresel atuncl se va primejdul insasi mantuirea sufletului sau, ‘caci, dupa Scriptura, ‘blestemat este cel ce face luerurile Domnulul cu lenevie" (ler. 31, 10), de vreme ce Pastorul este ‘cel carula | sa incredintat poporul Domnului si de la care se va cere raspuns pentru sufletele lor (Can. 39) apostolic). hu negam desigur ca si parintit au cuvant in Jegatura cu persoana nasului, nici mu igroram faptul ca [pe nas il afla aproape intotdeauna parintil si nu preotul (sau episcopul, dar se subinjelege ca la asta exista un Consimamant tacit al acestuia, ca, intrunn oarecare mod, cesta a dat parin{ilor permisiunea sal afle ci insisi pe reprezentantul si imputernicitul aceluia (Pastorulul) in lucrarea de catehizare in timp a prunculul. Asta insa nu Inseamna sub nici un motiv ca preotul sa instralnat de ‘reptul sau, si ca este obligat sa primeasca, rind. nevrand, ca nas (ca reprezentant al sau) pe oricine | ar prezenta parinti, chiar daca acesta nu indeplineste nici cele mai elementare concitii pentru lucrarea aceasta. Pastorul (episcopul sau preotul) are tot dreptul sa spuna parinilor:Fratior, nu primese sa ma reprezinte pe mine, znu incredintez lucrarea mea. pentru care am responsa biltarlgrete si nemasurate inane luk Dumneze, prime Jul venit, numal pentru ca in mod simplu buletinul sau de a Identitate il arata ‘crestin ortodox™. Pe acesta nut pri mesc, deoarece este hulitor. Pe celalalt nu primesc deoarece este belly. Pe celalalt nul primesc deoarece are numai casatoria civila gi astfel sa lepadat efectiv de tuna din Tainele Bisericl. Pe al cincilea nud primesc, deoarece are ‘intuneric negru' in cele ale credine! orto- doxe. Pe al saselea nul primesc deoarece este flecar si ‘murdar la vorba, efe., etc. E cu neputinta sa incredinger lunora ca acestia suplinirea mea in lucrarea invataril dog- melor ortodoxe si a moralei ortodoxe. Ei vor ‘catehizat (Qu! 222), lar eu voi da rspuns lui Dumnezeu de ‘cate- hzarea’ lor. “Atuncl cand va fl sa flu judecat inaintea lronulul ul Hristos, vol vetl sta departe, precum si harul vosiru, deoarece mie mi se vor cere darile de raspuns’ (Sf. loan Gura de Aur, Omilla 7 la Coloseni). De aceea pretind sami aduceti ca nas 0 persoana care sa va Inspire incredere nu numai voua, dar si mie. Recunosc ca si vol avetI cuvant in alegerea nagului, deoarece luli vett incredinja o parte din indrumarea duhovniceasca a flulut vostru, Dar am si eu cuvant, si inca foarte greu, deoarece uf i vol incredinta cea mai mare parte a datorillor mele fata de prune, De aceea trebule a nagul sa fie © per ssoana acceptata si creditata si de vol, dar si de mine. Fhasul nu este un simplu martor ce participa la un con tract de vanzare-cumparare, asa incat preferinja acestei ‘sau a celelalte persoane sa fle problema exclusiva 1 pe ‘deantregul a voastra. Nagul este si propriul meu repre zentant - propriul meu loctitor, propriul meu mandatar, propriul meu imputernicit, propriul meu “comptice’. $1 * In Grecia, buletnele de Kenttate ale cetateilor au scrse pe cle siapartenenta religouss a este desigur de neinjeles s4 nu am cuvant in alegerea Persoane! imputernicitului si loctitorulul meut ... Nu cer, nici nu ma gandesc sa cer, 0 persoana concreta. Cer sim: plu © persoana care sa traiasca in Hristos in mod con- stient, 0 persoana care sa fle membru viu al Trupulul La, Cautafio in mod liber. Mie imi ajunge ceea ce hotaraste Biserica din vremuri foarte vechl referitor la cele despre condi pe care trebuie sa le indeplineasca cel chemat sa fie nas: ‘Cea ce infelegand invatatorii nostri, Iisa parut ccorect sai primeasca pe copll in acest fel: PSrinti firesti ai copilulu, care se infatiseaza la botez, il incredinteaza lunuia dint cel initiati care 521 poata Instrul cu dinadinsul lucrurile dumnezeiestl, si care sa ila de acum inainte in giija ui ca parinte duhovnicesc s ca raspunzator de ‘mantuirea celui ocrotit de el. Atunci cand acest credincios s¢ fgaduieste sé povajulasca pe copil la o viata sfanta, lerarhul il porunceste 4 rosteasca lepadarile si sai ia angajamentele necesare’. (Sf. Dionisie Areopagitul. ‘Despre lerarbla bisericeasea, Cap. 7, 11; BG. Migne 3, 568). ‘ici poate cineva va spune contrariat: "Bune si sfinte ‘sunt acestea, dar au fost valabile pentru vremea veche, ‘Astazi nu mal sunt valabile, Astazi datoria nasulul este © forma seaca si moarta. Nagul nu este decat o simpla per- ssoana decorativa a ceremoniel botezulull” Raspuns: Mai Intal, aceasta nu este ceva exclusiv. $i astazi multi nasi madulare constiente ale Bisericli, nu ish negiijeaza dato. Ha lor fata de fini Jor. Sa tucram cu tofii mn aga fel ca ‘exemplul lor sa se intinda gi sa se generalizeze sh astfel