Alegerea PreedinteluiRomnie

13
Accesul la funcia de Presedinte al Romniei aparine, n
principiu, fiecrui cetean romn care ndeplineste urmtoarele
condiii:
- are cetenia romn si domiciliul n ar
Aceast condiie rezult din dispoziiile art.16 alin.(3) din
Constituie, potrivit crora funciile si demnitile publice, civile
sau militare, pot fi ocupate, n condiiile legii, de persoanele care au
cetenia romn si domiciliul n ar.
- are drept de vot
Condiia este impus de prevederile art.37 alin.(1) din Constituie,
referitoare la dreptul de a fi ales. Aceasta nu are n vedere vrsta de
18 ani mplinii de la care cetenii au drept de vot, ci norma
constituional prevzut de art.36 alin.(2) conform creia nu au
drept de vot debilii sau alienaii mintal, pusi sub interdicie, si nici
persoanele condamnate, prin hotrre judectoreasc definitiv, la
pierderea drepturilor electorale.
- nu i este interzis asocierea n partide politice
Ca si n alte sisteme constituionale, si n sistemul nostru
constituional anumite categorii de persoane nu se pot asocia n
partide politice. Astfel, potrivit art.40 alin.(3) din Constituie, nu
pot face parte din partide politice judectorii Curii Constituionale,
avocaii poporului, magistraii, membrii activi ai armatei, poliistii
si alte categorii de funcionari publici stabilite prin lege organic.
- are vrsta de 35 de ani mplinii pn n ziua alegerilor
inclusiv, condiie impus de art.37 alin.(2) din Constituie.
- nu poate ndeplini funcia de Presedinte al Romniei dect
pentru cel mult dou mandate, care pot fi si succesive.
Potrivit art.81 alin.(1) din Constituie si art.1 din Legea
nr.370/2004, Presedintele Romniei se alege prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat.
La alegerile pentru funcia de Presedinte al Romniei se pot
prezenta candidai propusi de partide politice, aliane politice
constituite potrivit Legii partidelor politice nr.14/2003, aliane
electorale, precum si candidai independeni. Legea prevede c
partidele si alianele politice pot propune numai cte un singur
candidat. Candidaturile pot fi depuse numai dac sunt susinute de
cel puin 200.000 de alegtori.
Potrivit dispoziiilor art.9 din Legea nr.370/2004, propunerile
de candidai pentru alegerea Presedintelui Romniei se fac n scris
si vor fi primite numai dac:
a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianei politice
ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dup
caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele si prenumele, locul si data nasterii, starea
civil, domiciliul, studiile, ocupaia si profesia candidatului si
precizarea c ndeplineste condiiile prevzute de lege pentru a
candida;
c) sunt nsoite de declaraia de acceptare a candidaturii, scris,
semnat si datat de candidat, de declaraia de avere, declaraia de
interese, de o declaraie pe propria rspundere a candidatului n
sensul c a avut sau nu calitatea de lucrtor al Securitii sau de
colaborator al acesteia, precum si de lista susintorilor, al cror
numr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegtori.
Propunerea de candidatur se depune si se nregistreaz la
Biroul Electoral Central n 4 exemplare, un exemplar original si 3
copii, din care originalul si o copie se pstreaz la Biroul Electoral
Central, un altul se nainteaz la Curtea Constituional, iar al
patrulea, certificat de presedintele Biroului Electoral Central, serestituie depuntorului.
Biroul Electoral Central verific ndeplinirea condiiilor de
fond si de form prevzute de lege pentru candidaturi, nregistreaz
candidaturile care ndeplinesc aceste condiii si respinge
nregistrarea candidaturilor care nu ndeplinesc condiiile legale.
Candidaii, partidele politice, organizaiile cetenilor
aparinnd minoritilor naionale, alianele politice, alianele
electorale si alegtorii pot contesta nregistrarea sau respingerea
nregistrrii candidaturilor sau a semnelor electorale, dup
caz. Contestaiile se fac n scris si se depun la Curtea
Constituional.
Curtea Constituional soluioneaz contestaiile n termen de
cel mult dou zile de la nregistrare. Hotrrile sunt definitive, se
comunic de ndat Biroului Electoral Central si se public n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Este declarat ales candidatul care a ntrunit, n primul tur de
scrutin, majoritatea de voturi ale alegtorilor nscrisi n listele
electorale permanente.
n cazul n care niciunul dintre candidai nu a ntrunit aceast
majoritate, se organizeaz al doilea tur de scrutin, la care particip
primii 2 candidai care au obinut cel mai mare numr de voturi
valabil exprimate pe ntreaga ar la primul tur. Confirmarea acestui
numr se face de Curtea Constituional n termen de 24 de ore de
la primirea proceselor-verbale naintate de Biroul Electoral Central,
prin aducerea la cunostin public a prenumelui si numelui celor
doi candidai care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin si a
zilei votrii. Este declarat ales candidatul care a obinut cel mai
mare numr de voturi valabil exprimate.
Curtea Constituional valideaz rezultatul fiecrui tur de
scrutin, asigur publicarea rezultatului alegerilor n mass-media si
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, pentru fiecare tur de
scrutin si valideaz rezultatul alegerilor pentru Presedintele ales.
Candidatul a crui alegere a fost validat depunere
jurmntului n faa celor dou Camere ale Parlamentului, n
sedin comun.
Depunerea jurmntului se consemneaz ntr-o declaraie a
Parlamentului, prin care acesta ia act de nceperea exercitrii mandatului de
ctre Presedintele Romniei.

Atribuiile Preedintelui Romniei

Atribuiile Presedintelui Romniei pot fi clasificate dup
diferite criterii, aceast operaiune punnd n valoare multiplele
valene pe care instituia sefului statului le are n raport cu celelalte
puteri ale statului si cu electoratul.
Cursul prezint atribuiile Presedintelui Romniei raportat la
subiectele fa de care se exercit (Parlament, Guvern, electorat),
adugnd atribuiile n domeniul aprrii si n situaii excepionale.
A. Atribuii n raport cu Parlamentul
Potrivit prevederilor constituionale, principalele atribuii ale
Presedintelui Romniei n raporturile sale cu Parlamentul privesc:
a) Adresarea de mesaje
Aceast atribuie este reglementat de art.88 din Constituie,
care statueaz c Presedintele Romniei adreseaz Parlamentului
mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naiunii.
Mesajul Presedintelui Romniei este un act unilateral si
constituie un instrument politic important pentru colaborarea dintre
cele dou puteri ale statului pe planul rezolvrii principalelor

probleme politice ale naiunii. Constituie instituie obligaia celor

dou Camere ale Parlamentului de a se ntruni n sedin comun
pentru primirea mesajului Presedintelui Romniei.
b) Convocarea Parlamentului n sesiune
Presedintele Romniei exercit aceast atribuie atunci cnd
convoac Parlamentul rezultat din alegerile parlamentare,
convocare care trebuie s se fac n termen de cel mult 20 de zile de
la data desfsurrii alegerilor.
Actul prin care Presedintele Romniei aduce la ndeplinire
aceast atribuie este decretul. Presedintele Romniei are, de
asemenea, posibilitatea, potrivit art.66 alin.(2) din Legea
fundamental, de a solicita convocarea n sesiune extraordinar a
Camerei Deputailor si a Senatului. De aceast dat ns,
convocarea se face de presedinii Camerelor, si nu de Presedintele
Romniei, prin decret, cum s-a procedat n situaia anterioar.
Dispoziiile constituionale reglementeaz si instituia
convocrii de drept a Parlamentului, preciznd expres situaiile n
care aceasta intervine:
a) n caz de mobilizare sau de rzboi, cnd Parlamentul se
convoac n 24 de ore de la declararea lor - art.92 alin.(4);
b) n caz de instituire a strii de asediu sau a strii de urgen,
cnd Parlamentul se convoac de drept n 48 de ore de la instituireaacestora - art.93 alin.(2).
c) Dizolvarea Parlamentului
Aceast msur apare ca o soluie extrem a ncercrilor
repetate de formare a unui nou Guvern, fie dup alegeri legislative,
fie ca urmare a exprimrii votului de nencredere n Guvernul
existent. Dizolvarea Parlamentului este reglementat de art.89 din
Constituie, care stabileste condiiile ce trebuie ndeplinite pentru ca
Presedintele Romniei s poat exercita aceast atribuie, si anume:
- consultarea prealabil a presedinilor celor dou Camere si a
liderilor grupurilor parlamentare;
- Parlamentul nu a acordat votul de ncredere pentru formarea
Guvernului n termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai
dup respingerea a cel puin dou solicitri de nvestitur;
- n cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singur
dat;
- dizolvarea Parlamentului nu poate interveni n ultimele 6 luni
ale mandatului Presedintelui Romniei;
- dizolvarea Parlamentului nu poate interveni n timpul strii de
mobilizare, de rzboi, de asediu sau de urgen.
d) Promulgarea legii
Promulgarea legii este operaiunea final a procedurii
legislative si ea permite sefului statului s nvesteasc legea cu
formul executorie, dispoziiile acesteia fiind obligatorii pentru
toate autoritile publice si pentru ceteni.
Potrivit art.77 alin.(1) din Constituie, legea se trimite, spre
promulgare, Presedintelui Romniei, promulgare care trebuie fcut
n termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii. n cadrul celor
20 de zile, Presedintele Romniei are urmtoarele posibiliti:
- s promulge legea prin emiterea unui decret, ambele acte
urmnd s fie publicate n Monitorul Oficial al Romniei;
- s solicite Parlamentului, o singur dat, reexaminarea legii;
- sesizeze Curtea Constituional, potrivit art.146 lit.a) din
Constituie, dac apreciaz c legea, n ansamblu, sau o dispoziie a
ei, este neconstituional.
Dup primirea legii ca urmare a reexaminrii sau dup
primirea deciziei Curii Constituionale prin care legea a fost
declarat constituional, Presedintele Romniei trebuie s
promulge legea n cel mult 10 zile.
B. Atribuii n raport cu Guvernul
Presedintele Romniei are, n raport cu Guvernul, urmtoarele
atribuii principale:
a) Desemnarea candidatului pentru funcia de Primministru
Desemnarea candidatului pentru funcia de prim-ministru se face de
Preedintele Romniei, prin decret, n urma consultrii partidului
care are majoritatea absolut n Parlament ori, dac nu exist o
asemenea majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament.
Candidatul la funcia de prim-ministru poate fi desemnat din
rndul membrilor Parlamentului, dar poate fi si din afara
Parlamentului, poate fi membru al unui partid politic, dar poate fi si
un tehnocrat.
b) Numirea Guvernului pe baza votului de ncredere acordat
de Parlament
Votul de ncredere se acord de ctre cele dou Camere ale
Parlamentului n sedin comun, dup dezbaterea Programului de
guvernare si a listei Guvernului, prezentate de candidatul la funcia
de prim-ministru. Acordarea votului de ncredere mbrac forma
unei hotrri a Parlamentului care se semneaz de presedintele
Camerei Deputailor si de presedintele Senatului si se nainteazPresedintelui Romniei.
n exercitarea atribuiei, Presedintele Romniei emite un decret
de numirea a Guvernului.
c) Revocarea si numirea unor membri ai Guvernului la
propunerea primului-ministru
Potrivit art.85 alin.(2) din Constituie, n caz de remaniere
guvernamental sau de vacan a postului, Presedintele Romniei
revoc si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri
ai Guvernului.
Remanierea Guvernului semnific modificarea listei
Guvernului aprobat prin votul de ncredere al Parlamentului, una
sau mai multe funcii guvernamentale urmnd a fi deinute de ctre
alte persoane dect cele care au figurat iniial pe lista aprobat de
Parlament.
Exercitarea acestei atribuii se face numai la propunerea
primului-ministru si nu poate privi dect ali membrii ai guvernului,
nu si persoana primului-ministru. Textul art.107 alin.(2) din
Constituie consacr expres c Preedintele Romniei nu l poate
revoca pe primul-ministru.
n conformitate cu art.85 alin.(3) din Legea fundamental, dac
prin propunerea de remaniere se schimb structura sau compoziia
politic a Guvernului, Presedintele Romniei va putea exercita
atribuia de numire si revocare a unor membri ai Guvernului numai
pe baza aprobrii Parlamentului, acordat la propunerea primuluiministru.
Textul constituional consacr necesitatea aprobrii
prealabile a Parlamentului, dup care Presedintele Romniei va
putea numi respectivele persoane n funcia de membri ai
Guvernului. Dac ns, nu se schimb structura sau compoziia
politic a Guvernului, nu mai este necesar aprobarea
Parlamentului, Presedintele Romniei putnd numi si revoca pe
unii membri ai Guvernului la propunerea primul-ministru.
d) Consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente si de
importan deosebit
Constituia consacr n art.86 posibilitatea Presedintelui
Romniei de a consulta Guvernul cu privire la problemele urgente
si de importan deosebit.
Norma constituional confer posibilitatea Presedintelui
Romniei de a convoca Guvernul pentru consultri, atunci cnd
consider oportun si necesar n exercitarea atribuiilor sale. ntr-o
asemenea mprejurare, Guvernul nu poate refuza reunirea sa la
cererea Presedintelui.
e) Participarea la sedinele Guvernului
Presedintele Romniei poate nu numai s consulte Guvernul,

din proprie iniiativ, ci si s participe la sedinele acestuia n care

se dezbat probleme de interes naional privind politica extern,
aprarea rii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primuluiministru,
n alte situaii. Aceast posibilitate a Presedintelui
Romniei este reglementat de art.87 alin.(1) din Constituie, care
instituie o modalitate de implicare a sefului statului n analiza si
rezolvarea unei anumite categorii de probleme.
C. Atribuii n raport cu electoratul
Temeiul juridic al acestei categorii de atribuii l reprezint
art.2 alin.(1) din Constituie, potrivit cruia suveranitatea naional
aparine poporului romn, care o exercit prin organele sale
reprezentative si prin referendum.
Conform art.90 din Constituie, Presedintele Romniei, dup
consultarea Parlamentului, poate cere poporului s-i exprime, prin
referendum, voina cu privire la problemele de interes naionalActul
normativ care reglementeaz instituia referendumului
este Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfsurarea
referendumului, care statueaz c referendumul naional constituie
forma si mijlocul de consultare direct si de exprimare a voinei
suverane a poporului romn cu privire la:
a) revizuirea Constituiei;
b) demiterea Presedintelui Romniei;
c) probleme de interes naional.
n cadrul referendumului, populaia poate fi consultat cu
privire la una sau mai multe probleme, precum si cu privire la o
problem de interes naional si o problem de interes local, dar pe
buletine de vot separate.
La referendum au dreptul de a participa toi cetenii care au
mplinit vrsta de 18 ani pn n ziua referendumului inclusiv, cu
excepia debililor sau alienailor mintal pusi sub interdicie, precum
si a persoanelor condamnate prin hotrre judectoreasc definitiv
la pierderea drepturilor electorale.
Referendumul este valabil dac la acesta particip cel puin
jumtate plus unu din numrul persoanelor nscrise n listele
electorale.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului
iniiat de Presedintele Romniei trebuie exprimat printr-o hotrre
adoptat n sedina comun a celor dou Camere, cu votul
majoritii deputailor si senatorilor.
Problemele care se supun referendumului si data desfsurrii
acestuia se stabilesc de Presedintele Romniei, prin decret.
n cadrul referendumului, cetenii sunt chemai s se pronune
prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului,
decizndu-se cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul
rii.
Aa cum a reinut Curtea Constituuional (Decizia nr.567 din
11 iulie 2006, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr.613 din 14 iulie 2006), numai Presedintele Romniei poate
decide dac cere sau nu poporului s-si exprime voina prin
referendum, care sunt problemele de interes naional si care anume
problem concret va fi supus referendumului, nicio autoritate
public neputnd decide lista problemelor de interes naional, n
sensul art.90 din Constituie, aceasta reprezentnd o atribuie
exclusiv a Presedintelui Romniei.
D. Atribuii n domeniul aprrii si n situaii excepionale
Exercitarea atribuiilor n domeniul aprrii si n situaii
excepionale de ctre Presedintele Romniei este legitimat de
calitatea de sef al statului si de funcia de garant al independenei
naionale, al unitii si integritii teritoriale, precum si de calitatea
de comandant al forelor armate si de presedinte al Consiliului
Suprem de Aprare a rii. Atribuiile din aceast categorie sunt:
a) Declararea mobilizrii pariale sau generale a forelor
armate
Potrivit art.92 alin.(2) din Constituie, Presedintele poate
declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea
parial sau total a forelor armate. Numai n cazuri excepionale
hotrrea Presedintelui se supune ulterior aprobrii Parlamentului,
n cel mult 5 zile de la adoptare.
Oportunitatea si necesitatea lurii acestei msuri este lsat,
potrivit tezei nti din textul constituional, la aprecierea
Parlamentului, Presedintele Romniei putnd dispune aceast
msur numai cu aprobarea prealabil a organului legiuitor al rii.
Cea de-a doua tez a textului constituional are n vedere
situaiile excepionale, n care oportunitatea si necesitatea uneiasemenea
msuri sunt lsate, ntr-o prim etap, la aprecierea
Presedintelui, care poate declara mobilizarea, dar sub condiia
aprobrii ulterioare a Parlamentului, ntr-un termen foarte scurt,
respectiv, de cel mult 5 zile.
n aplicarea dispoziiilor constituionale a fost adoptat Legea
nr.355/2009 privind regimul strii de mobilizare parial sau total
a forelor armate si al strii de rzboi.
Starea de mobilizare este definit de lege ca reprezentnd
totalitatea msurilor extraordinare ce se pot institui, n principal, n
domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic,
juridic si militar, planificate si pregtite pe timp de pace, precum si
a aciunilor desfsurate pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la
apariia sau iminena unei ameninri grave care poate afecta
suveranitatea, independena si unitatea statului, integritatea
teritorial a rii si democraia constituional.
Mobilizarea parial const n aplicarea succesiv si limitat a
msurilor si a aciunilor n una sau mai multe uniti administrativteritoriale,
precum si pentru anumite elemente ale forelor destinate
aprrii. Economia poate fi mobilizat n totalitate, n unitile
administrativ-teritoriale unde s-a declarat aceast stare. La nivel
naional, pot fi mobilizai operatorii economici si instituiile publice
din domeniile de activitate necesare susinerii efortului de aprare.
Cnd aplicarea msurilor si aciunilor are loc pe ntreg teritoriul
rii, mobilizarea este total.
Potrivit legii, starea de rzboi reprezint totalitatea msurilor
extraordinare care se pot institui, n principal, n domeniile politic,
economic, social, administrativ, diplomatic, juridic si militar, n
vederea exercitrii dreptului inerent al statului la autoaprare
individual sau colectiv. Competena de a declara starea de rzboi
aparine n exclusivitate Parlamentului.
Hotrrea Parlamentului privind declararea strii de mobilizare
sau a strii de rzboi sau decretul Presedintelui Romniei privind
declararea strii de mobilizare se public imediat n Monitorul
Oficial al Romniei.
Demobilizarea este definit de lege ca reprezentnd renunarea
la msurile si activitile desfsurate n vederea mobilizrii, ca
urmare a ncetrii aciunii factorilor care au generat mobilizarea si a
inexistenei altor factori care s impun meninerea strii de
mobilizare parial sau total.
Demobilizarea se declar de ctre autoritile publice abilitate
de Constituie s declare starea de mobilizare, la propunerea
Consiliului Suprem de Aprare a rii.
a) Luarea msurilor necesare pentru respingerea agresiunii
armate ndreptat mpotriva rii
Articolul 92 alin.(3) din Constituie reglementeaz o situaie si mai
grav, aceea a unei agresiuni armate ndreptat mpotriva rii. n
aceast mprejurare, Presedintele Romniei este abilitat s ia de

urgen msuri pentru respingerea agresiunii i s le aduc

nentrziat la cunotin Parlamentului printr-un mesaj.
Dispoziiile constituionale nu mai pun condiia nici a aprobrii
prealabile a Parlamentul si nici mcar a supunerii ulterioare spre
aprobarea Parlamentului a msurilor luate, ci numai aducerea lor
la cunostina acestuia printr-un mesaj. Singura condiie este ca acest
mesaj s fie nentrziat, iar dac Parlamentul nu se afl n sesiune,
el se convoac de drept n 24 de ore de la declansarea agresiunii.
n conformitate cu prevederile art.92 alin.(4) din Constituie, n
caz de mobilizare sau de rzboi Parlamentul continu activitatea pe
toat durat acestor stri, iar dac nu se afl n sesiune, se convoac
de drept n 24 de ore de la declararea lor. c) Instituirea strii de
asediu sau a strii de urgen
Conform art.93 din Constituie, Presedintele instituie, potrivit
legii, starea de asediu sau starea de urgen, n ntreaga ar sau n
unele uniti administrativ-teritoriale si solicit Parlamentului
ncuviinarea msurii adoptate n cel mult 5 zile de la luarea
acesteia. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de
drept n cel mult 48 de ore de la instituirea strii de asediu sau a
strii de urgen si funcioneaz pe toat durata acestora.
Actul normativ care reglementeaz cele dou stri este
Ordonana de urgen nr.1/1999 privind regimul strii de asediu si
regimul strii de urgen.
Starea de asediu este definit ca reprezentnd ansamblul de
msuri excepionale de natur politic, militar, economic, social
si de alt natur aplicabile pe ntreg teritoriul rii ori n unele
uniti administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea
capacitii de aprare a rii la pericole grave, actuale sau iminente,
care amenin suveranitatea, independena, unitatea sau integritatea
teritorial a statului. n cazul instituirii strii de asediu se pot lua
msuri excepionale aplicabile pe ntreg teritoriul rii ori n unele
uniti administrativ-teritoriale.
Starea de urgen reprezint ansamblul de msuri excepionale
de natur politic, economic si de ordine public aplicabile pe
ntreg teritoriul rii sau n unele uniti administrativ-teritoriale
care se instituie n urmtoarele situaii:
a) existena unor pericole grave actuale sau iminente privind
securitatea naional ori funcionarea democraiei constituionale;
b) iminena producerii ori producerea unor calamiti care fac
necesar prevenirea, limitarea sau nlturarea, dup caz, a urmrilor
unor dezastre.
Starea de asediu si starea de urgen se instituie de Presedintele
Romniei prin decret contrasemnat de primul-ministru si publicat
de ndat n Monitorul Oficial. Starea de asediu se poate institui pe
o perioad de cel mult 60 de zile, iar starea de urgen pe o
perioad de cel mult 30 de zile.
Presedintele Romniei are obligaia ca n termen de cel mult 5
zile de la instituirea strii de asediu sau a strii de urgen s
solicite Parlamentului ncuviinarea msurii adoptate.
Dac Parlamentul nu ncuviineaz starea instituit,
Presedintele trebuie s revoce de ndat decretul, msurile dispuse
ncetndu-si aplicabilitatea.
Dac pericolul la adresa statului si la valorile sociale ocrotite
prin Constituie se agraveaz, Presedintele Romniei, cu
ncuviinarea Parlamentului, poate prelungi durata strii instituite si
poate extinde sau restrnge aria de aplicare a acesteia.
ncetarea strii de asediu sau a strii de urgen are loc la data
stabilit n decretul de instituire sau n decretul de prelungire.
Dac ns situaiile de pericol au fost nlturate nainte de
expirarea termenului stabilit, ncetarea aplicrii msurii
excepionale se dispune tot de ctre Presedintele Romniei prin
decret, cu ncuviinarea prealabil a Parlamentului.

Mandatul Preedintelui Romniei

Potrivit art.83 alin.(1) din Constituie, mandatul Presedintelui
Romniei este de 5 ani si se exercit de la data depunerii
jurmntului pn la depunerea jurmntului de Preedintele nou
ales. Mandatul Preedintelui Romniei poate fi prelungit prin lege
organic n caz de rzboi sau de catastrof.
Constituia reglementeaz n art.84 alin.(1) incompatibilitile
funciei de Presedinte al Romniei statund c acesta nu poate fi
membru al unui partid politic si nu poate ndeplini nici o alt
funcie public sau privat.
Raiunea acestor incompatibiliti (una de ordin politic si
cealalt de natur profesional) are n vedere cerina de a asigura
instituiei prezideniale un caracter neutru si obiectiv n ndeplinirea
rolului si atribuiilor ce i revin.
Pe perioada mandatului prezidenial pot interveni unele
evenimente care s determine o imposibilitate definitiv sau
temporar a exercitrii atribuiilor. n aceste mprejurri vorbim de
vacana funciei si de interimatul funciei.
conform art.97 alin.(1) din Constituie, vacana funciei de
Presedinte al Romniei intervine, n caz de:
a) demisie;
b) demitere din funcie;
c) imposibilitate definitiv a exercitrii atribuiilor;
d) deces.
Aceste patru situaii determin deci, ncetarea definitiv,
nainte de termen, a mandatului prezidenial. ntruct vacana
funciei prezideniale nu trebuie s se prelungeasc n mod
nejustificat, alin.(3) al art.97 din Constituie prevede ca n termen
de 3 luni de la data la care a intervenit vacana funciei de
Presedinte al Romniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou
Presedinte.
Interimatul funciei de Presedinte al Romniei intervine,
conform art.98 alin.(1) din Constituie, n situaia n care:
a) funcia devine vacant;
b) Presedintele este suspendat din funcie;
c) Presedintele se afl n imposibilitate temporar de a-si
exercita atribuiile.
Pn la depunerea jurmntului de ctre Presedintele ales sau
pn la reluarea exercitrii atribuiilor de ctre Presedintele n
funcie, interimatul funciei prezideniale se asigur, n ordine, de
presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputailor.
Constatarea existenei mprejurrilor care justific interimatul
n exercitarea funciei de Presedinte al Romniei este de
competena Curii Constituionale, care comunic cele constatate
Parlamentului i Guvernului.
Pe perioada exercitrii interimatului, presedintele Senatului sau
al Camerei Deputailor este suspendat din funcia pe care o deine,
ntruct funcia de Presedinte al Romniei nu poate fi cumulat cu alte
funcii publice. Prin Constituie atribuiile Preedintelui interimar sunt
limitate, acesta neputnd s adreseze mesaje Parlamentului, s dizolve
Parlamentul i s consulte cetenii prin referendum.

Actele politice i actele juridice ale

Preedintelui Romniei
n calitate de instituie politic si autoritate public a puterii
executive, Presedintele Romniei emite dou categorii de acte: acte
politice si acte juridice.
Mesajul constituie principalul act politic al Presedintelui
Romniei i are ca suport constituional, fie art.88, potrivit cruia
Presedintele Romniei adreseaz Parlamentului mesaje cu privire la
principalele probleme politice ale naiunii, fie art.92 alin.(3),
conform cruia, n caz de agresiune armat ndreptat mpotriva
rii, Presedintele Romniei ia msuri pentru respingerea agresiunii
si le aduce nentrziat la cunostin Parlamentului, printr-un mesaj.
Acestea vor fi prezentate mai amnunit la urmtoarea seciune
rezervat atribuiilor Preedintelui Romniei.
n conformitate cu dispoziiile art.100 alin.(1) din Constituie,
n exercitarea atribuiilor sale, Presedintele Romniei emite decrete.
Acestea pot avea un caracter normativ sau pot fi individuale.
Pentru ca decretele emise de Presedintele Romniei s poat
produce efecte juridice, Constituia reglementeaz dou condiii:
a) obligativitatea publicrii lor n Monitorul Oficial al
Romniei; b) contrasemnarea unora dintre ele de ctre primul-ministru.
Nepublicarea decretului atrage, asa cum am artat mai sus,
inexistena acestuia si deci, a efectelor sale juridice Nepublicarea
decretului atrage, asa cum am artat mai sus, inexistena acestuia si
deci, a efectelor sale juridice.
Contrasemnarea este cerut de Constituie pentru decretele prin
care Presedintele Romniei:
- nainteaz Parlamentului, spre ratificare, tratatele internaionale pe care
le-a ncheiat;
- acrediteaz sau recheam reprezentanii diplomatici ai
Romniei sau prin care aprob nfiinarea, desfiinarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- declar mobilizarea forelor armate sau ia msuri pentru
respingerea agresiunii armate declansate mpotriva rii;
- instituie starea de asediu sau starea de urgen;
- confer decoraii si titluri de onoare, acord gradele de
maresal, general si amiral si acord graierea individual.

Preocedura de nvestire a Guvernului

Potrivit Constituiei, procedura de nvestire a Guvernului,
cuprinde 4 etape:

1. desemnarea candidatului pentru funcia de prim-ministru de

ctre Presedintele Romniei;
2. solicitarea votului de ncredere de ctre candidatul la
funcia de prim-ministru;
3. acordarea votului de ncredere de ctre Parlament;
4. numirea Guvernului de ctre Presedintele Romniei pe baza
votului de ncredere acordat de Parlament.
n prima etap, desemnarea candidatului pentru funcia de
prim-ministru de ctre Presedintele Romniei se face n urma
consultrii partidului care are majoritatea absolut n Parlament ori,
dac nu exist o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate n
Parlament.
n a doua etap, au loc consultri politice ntre candidatul la
funcia de prim-ministru si partidul sau aliana politic ce a susinut
desemnarea sa, n vederea ntocmirii listei complete a noului
Guvern si a Programului de guvernare.
Candidatul la funcia de prim-ministru trebuie s formeze
Guvernul si s elaboreze Programul de guvernare n termen de 10
zile de la desemnare. Dac acest lucru nu poate fi realizat n acest
termen, candidatul la funcia de prim-ministru va depune mandatul
ncredinat de Presedintele Romniei.
n cea de-a treia etap, se deruleaz procedura pentru
acordarea votului de ncredere. Votul de ncredere se acord de
ctre cele dou Camere ale Parlamentului n sedin comun, prin
hotrre, pe baza Programului de guvernare si a listei Guvernului,
prezentate de candidatul la funcia de prim-ministru.
Votul de ncredere acordat de Parlament priveste acceptarea n
bloc att a listei Guvernului, ct si a Programului de guvernare si
marcheaz ncheierea contractului de guvernare ntre Parlament
si candidatul desemnat pentru funcia de prim-ministru.
n cazul neacordrii votului de ncredere, procedura de
nvestitur se reia prin organizarea de noi consultri politice de
ctre Presedintele Romniei, pentru desemnarea unui nou candidat
la funcia de prim-ministru.

n cea de-a patra etap, are loc numirea Guvernului de ctre

Presedintele Romniei, prin decret, pe baza votului de ncredere
acordat de Parlament.
ncheierea procedurii de nvestire, prin numirea Guvernului de
ctre seful statului si depunerea jurmntului de membrii noului
Guvern are drept consecin nasterea raporturilor juridice ntre
Guvern si Parlament, precum si ntre Guvern si Presedintele
Romniei.
Componena Guvernului

Componena Guvernului este prevzut de dispoziiile art.102

alin.(3) din Constituie si de art.3 din Legea nr.90/2001 privind
organizarea si funcionarea Guvernului Romniei si a ministerelor.
Legea fundamental statueaz c Guvernul este alctuit din
primul-ministru, ministri si ali membri stabilii prin lege organic.
Sub aspectul componenei Guvernului, legiuitorul constituant a
prevzut prin norma de la art.102 alin.(3), existena unor raporturi
juridice egale ntre toi membrii Guvernului, inclusiv n raport cu
cei stabilii prin lege organic, consacrnd, asa cum pe bun
dreptate observa si profesorul Antonie Iorgovan, o formul de
Guvern fr scar ierarhic interioar(Antonie Iorgovan, op. cit,
p.365).
n afara membrilor prevzui de Constituie, art.3 din Legea
nr.90/2001 statueaz c din Guvern pot face parte si un viceprim32
ministru, ministri de stat, precum si ministri-delegai cu nsrcinri
speciale pe lng primul-ministru, prevzui n lista Guvernului
prezentat Parlamentului pentru acordarea votului de ncredere.
Constituia nu cuprinde nicio referire la numrul membrilor
Guvernului i nici la numrul ministerelor ori la denumirea
acestora. Sub acest aspect, menionm c singura numai Constituia
din anul 1952 a prevzut n mod expres un numr de 28 de
ministere.
Rolul principal n cadrul Guvernului l are primul-ministru.
Sub acest aspect, att prevederile art.102 alin.(3) din Constituie,
ct si cele ale art.3 alin.(1) din legea organic, debuteaz cu
sintagma Guvernul este alctuit din primul-ministru, punnd
astfel, n mod firesc, n prim-planul echipei guvernamentale aceast
funcie public.
Profesorul Antonie Iorgovan considera chiar, c funcia
politic cea mai important a rii este funcia de prim-ministru,
neavnd relevan cine ocup aceast funcie, o personalitate neutr
fa de partidele politice ce si-au asumat responsabilitatea
guvernrii sau un lider al acestor partide.
Pe planul puterii executive, primul-ministru conduce Guvernul
si coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea
atribuiilor legale care le revin.
Primul-ministru reprezint Guvernul n relaiile acestuia cu
Parlamentul, Presedintele Romniei, nalta Curte de Casaie si
Justiie, Curtea Constituional, Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, celelalte autoriti si instituii publice, partidele si
alianele politice, sindicatele, alte organizaii guvernamentale si
neguvernamentale, precum si n relaiile internaionale.
Primul-ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem
de Aprare al rii si exercit toate atribuiile care deriv din
aceast calitate.
Primul-ministru contrasemneaz decretele emise de
Presedintele Romniei, n cazul n care Constituia prevede

obligativitatea contrasemnrii acestora. n exercitarea atribuiilor

care i revin, primul-ministru emite decizii.
Viceprim-ministrul are n coordonare unele autoriti i
instituii publice. El este ajutat n activitatea sa de unul sau mai
muli consilieri de stat si secretari de stat, numii, respectiv eliberai
din funcie prin decizie a primului-ministru, la propunerea
viceprim-ministrului.
Potrivit art.53 alin.(4) din Legea nr.90/2001, ministrii de stat,
acestia coordoneaz, sub conducerea nemijlocit a primuluiministru,
realizarea programului de guvernare acceptat de
Parlament ntr-un domeniu de activitate, scop n care conlucreaz
cu ministrii care rspund de ndeplinirea acestui program n cadrul
ministerelor pe care la conduc.
Ministrii de stat nu pot emite acte juridice cu caracter
obligatoriu, ci ei pot recomanda sau propune Guvernului ori
ministrului cu care conlucreaz n respectivul domeniu de activitate
s adopte unele msuri pentru mbuntirea activitii n realizarea
Programului de guvernare.
Ministrii de stat sunt ajutai n activitatea lor de cte un
consilier de stat, care este numit sau revocat din funcie tot prin
decizie a Primului-ministru, la propunerea ministrilor de stat.
Ministrii-delegai cu nsrcinri speciale pe lng primulministru
reprezint o alt categorie de membrii ai Guvernului.
Denumirea de nsrcinri speciale pe lng primul-ministru i-ar
putea plasa pe ministrii-delegai ntr-un gen aparte de raporturi
33

juridice fa de primul-ministru, raporturi juridice pe care nu le au

si ceilali membri ai Guvernului.
Avnd n vedere c n practic ministrii-delegai au ocupat
funcii de demnitate public n cadrul unor ministere (asa cum a
fost cazul Ministerului Integrrii Europene, Ministerului
Administraiei si Internelor, Ministerului Muncii, Solidaritii
Sociale si Familiei si Ministerului Economiei si Comerului),
conducnd anumite activiti n cadrul acestora, rezult c ministriidelegai
se afl ntr-o categorie special de raporturi juridice si cu
ministrul care conduce respectivul minister, chiar dac ei au si
calitatea de membri ai Guvernului.
Avem n vedere faptul c, pe de o alt parte, ca membru al
Guvernului, ministrul-delegat are un statut juridic identic cu cel al
ministrului, lund parte cu drepturi egale la dezbaterea si adoptarea
hotrrilor si ordonanelor Guvernului, n timp ce, pe de alt parte,
n afara sedinelor Guvernului, n cadrul ministerului, el ar trebui s
fie subordonat ministrului, care asigur conducerea general a
ministerului, inclusiv a activitilor rezervate ministrului-delegat.