Sunteți pe pagina 1din 55

MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE

MONTAJ

Managementul unei
intreprinderi este exercitat pe
trei nivele:

strategic (management strategic)


tactic (management tactic)
operativ (managenent operativ)

Managementul strategic este considerat drept:

procesul care urmrete s faciliteze conducerea unei firme i s utilizeze strategia


pentru a-i orienta aciunile; el integreaz punerea n oper a aciunilor strategice legate
de factorii structurali i culturali.
form de conducere care urmrete s asigure n timp cea mai bun congruen
posibil ntre exigenele mediului nconjurtor, ale partenerilor interni i externi i
obiectivele managerilor, administrarea dar i crearea de potenial i se intereseaz att de
interiorul ct i de exteriorul ntreprinderii, de dimensiunea politic i de cea economic i
confer un rol important dimensiunii organizaionale, respectiv structural i culturii
ntreprinderii.
un mod de conducere diferit al firmei care vizeaz s asigure o mbinare strns ntre
strategie i operaii. Aceasta semnific faptul c toate deciziile operaionale (care nu sunt
dect decizii ale conducerii curente), sunt examinate dintr -o perspectiv strategic.
procesul n care managerii stabilesc orientarea pe termen lung , a firmei, propun
obiective de performan specifice, dezvolt strategii pentru ndeplinirea acestor obiective
n conformitate cu toi factorii interni i externi i ncearc s execute planurile de aciuni
alese.
un set de decizii i aciuni care conduc la dezvoltarea unei sau unor strategii efective
pentru a ajuta la ndeplinirea obiectivelor firmei.
procesul prin care conducerea firmei stabilete direciile i rezultatele pe termen
lung, asigurnd o formulare atent, implementarea corespunztoare i o evaluare
continu a strategiei.
un set de decizii i aciuni ce au ca rezultat formularea i implementarea strategiilor
proiectate pentru realizarea obiectivelor unei firme.
procesul prin care conducerea ,,de vrf a firmei determin evoluia pe termen
lung i performanele acesteia, asigurnd formularea riguroas, aplicarea
3
corespunztoare si evaluarea continu a strategiei stabilite.

Managementul tactic
Managementul tactic este procesul prin
care conducerea organizatiei aloca
resursele necesare atingerii obiectivelor
strategice

Managementul operativ

Managementul operativ este totalitatea


activitatilor de esalonare in timp (luni,
decade, zile, schimburi, ore etc) si in
spatiu (sectii, ateliere, locuri de
munca) a sarcinilor de productie, de
stabilire a conditiilor in care urmeaza
sa se desfasoare productia si a
sistemului de reglementari operative
care sa asigure realizarea ritmica, la
termenele impuse si cu cheltuieli
minime a planului de productie al
intrepriderii .
5

Managementul operativ
Depinde de tipul de productie:
- de masa
- de serie
- individuala

Obiectivul fundamental al managementul


sistemului de montaj este indeplinirea
programelor productiei fizice (produse,
ansambluri etc.) din punct de vedere al
ritmului si al termenelor de livrare, al
cantitatilor si al structurilor sortimentale
contractate, al calitatii si al costurilor.

Managementul sistemului de montaj se


subordoneaza managementului
strategic si tactic al intreprinderii.

Managementul sistemului de montaj este


un management operational exercitat
prin compartimentul PRODUCTIE si
conducerea sistemului de montaj: sef
sectie, ingineri maistrii.
8

Functiile managementului sistemului de


montaj, ca management operational, sunt:
- Planificarea
Organizarea
Coordonarea
Comanda (antrenarea)
Controlul

Funcia de planificare
Planificarea cuprinde un ansamblu de activiti
orientate spre stabilirea i fundamentarea,
pe baz de studii i analize, a obiectivelor (derivate i
specifice) i surselor necesare realizrii lor
pe o perioad determinat (trimestru, semestru, an
sau mai mult de un an).
Instrumentele planificrii sunt planurile de medie i
de scurt durat.
Pe baza planurilor se face legtura dintre orientrile
generale oferite de strategie i cerinele curente.
10

Principala sarcin n elaborarea unui plan


este stabilirea obiectivelor derivate i a
etapelor necesare realizrii i determinrii
duratei fiecrui obiectiv n parte.
n legtur cu aceasta se pot pune
urmtoarele ntrebri: Ce se va realiza cu
prioritate? Ce mijloace sunt necesare? Cum
i de unde se asigur mijloacele necesare?
Cnd este momentul pentru a aciona
efectiv?
n cadrul planului, obiectivele se exprim n
forme cantitative i valorice.
11

Instrumentele programrii sunt programele operative i bugetele;


aceste instrumente descriu reeaua de obiective specifice i
individuale.
Programarea rspunde la ntrebarea: Ce poate fi realizat de
ntreprindere? Rspunsul la aceast ntrebare este dat de
ansamblul calculelor specifice programrii care stabilesc dac
detalierea obiectivelor a fost corect. Ca urmare, pentru fiecare
subdiviziune organizatoric a ntreprinderii, se urmrete
realizarea echilibrului dorit ntre disponibilitile sale i necesitile
ce decurg din programul operativ

12

Functia de organizare
Prin functia de organizare se asigura desfasurarea activitatii la nivelul
posturilor de montaj:
Se determina tipul de productie si, in concordanta cu acesta, se
stabileste forma de organizare sistemului de montaj (succesiva,
paralela sau mixta).
Se amenajeaza sistemul si posturile de montaj conform cu forma
de organizare adoptata
Se stabileste lotul de fabricatie
Se organizeaza fluxul informational al sistemului de montaj
Se stabilesc raporturile necesare intre diferitele tipuri de resurse

13

Functia de coordonare
Asigura logistica sistemului de montaj
Prin aceasta functie se stabilesc momentele de lansare in productie si
de pregatire pentru montaj a loturilor diferitelor componente
pentru asigurarea continuitatii procesului de montaj final.
Se determina stocurile de materiale si componente din diferite
depozite si, mai ales, stocul de siguranta din depozitele
intermediale si se calculeaza duratele ciclurilor de productie.

14

Functia de comanda (antrenare)

Se intelege totalitatea activitatilor


care urmaresc angajarea efectiva a
personalului care lucreaza in sistemul
de
montaj
pentru
realizarea
obiectivelor fixate.

15

Pentru realizarea acestei functii conducatorului


sistemului de montaj trebuie sa realizeze
urmatoarele activitati :
Sa precizeze sarcinile fiecarui muncitor

Sa precizeze sarcinile fiecarui muncitor


montator si celor subordonati.
Sa evalueze capacitatea fiecarui
ordonat.
Sa evalueze corect rezultatele muncii
fiecarui subordonat si sa faca
aprecierea diferentiat in functie de
aceste rezultate.
Sa foloseasca eficient parghia motivarii
materiale si morale.
Sa asigure instruirea continua.

16

Functia de control
Se intelege totalitatea totalitatilor prin care se verifica
permanent si complet modul in care se desfasoara
activitatile comparativ cu programele fixate, se
evidentiaza abaterile care apar si se iau masuri
corective pentru inlaturarea abaterilor.
Procesul de control se desfasoara in 3 etape:
1. Stabilirea standardelor de referinta
2. Masurarea performantelor tehnico-economice
3. Introducerea masurilor de corectie
Controlul are in special un caracter preventiv, punans accentul pe analiza
cauzelor abaterilor si de luarea acelor masuri care sa conduca pe
viitor la evitarea aparitiei unei asemenea abateri de la programul
stabilit.

ASAMBLARI
NEDEMONTABILE

Asamblari nituite

Nituirea este o asamblare nedemontabila care se realizeaza prin solidarizarea tablelor cu


ajutorul niturilor.
Nitul este un corp cilindric prevazut la un capat cu nu cap cilindric, tronconic sau bombat; celalalt
cap se obtine prin deformare plastica

18

DOMENIU DE UTILIZARE
Imbinrile nituite sunt folosite la:
Asamblri supuse la sarcini vibratorii
Asamblarea metalelor greu sudabile
Asamblri de profile pentru
constructii metalice
Asamblri de piese confecionate din
materiale diferite.
19

20

CLASIFICAREA
ASAMBLRILOR NITUITE:

Dup modul de execuie:


Manual
Mecanic

Dup modul de aezare a tablelor asamblate:


Nituire prin suprapunere
Nituire cap la cap cu eclis

Dup temperatura la care se executa nituirea


Nituire la cald;
Nituire la rece

21

Dup numrul de rnduri:

Nituire pe un rnd
Nituire pe dou rnduri

- n linie
- in zig-zag

Dup destinaia nituirii:


Nituirea de rezistent
Nituirea de etanare
Nituirea de rezisten-etanare
22

Metode de nituire:
Nituiri manuale

Nituiri mecanice

Nituiri speciale

Capsarea
23

NITUIREA MANUAL

24

25

B.NITUIREA MECANIC

Operaia de nituire se execut folosind maini


specializate care realizeaz capul de nchidere
prin: Ciocnire;Presare; Rulare

26

27

C.NITUIRI SPECIALE

Operaia se realizeaz pe o singur


parte a ansamblului.
UTILIZRI:
piese metalice i nemetalice
piese din table subiri

.NITUIREA
CU NITURI
EXPLOZIVE

Caracteristici:
Nitul este introdus n
gaur i nclzit cu un
ciocan electric pn la
120C
Capul de nchidere se
va forma prin explozia
ncrcturii explozive
28
din capul tijei

29

30

CONTROLUL NITUIRII
n cadrul operaiei de control se urmrete:

gaura de nit s fie umplut cu material

s nu existe joc ntre table

capul de nit s nu prezinte bavuri

piesele s nu prezinte deformaii

capul de nchidere s nu prezinte fisuri sau


rupturi

capul de nit s fie complet format

capul de nit s nu fie dezaxat

capul de nit s adere la suprafaa tablelor


31

Materiale pentru nituri

Materialele pentru nituri trebuie sa ndeplineasca simultan mai


multe cerinte:

- formare usoara;
- umplerea completa a gaurii;
- mentinerea strngerii n timp;
- asigurarea strngerii n conditii variate de temperatura
(coeficient de dilatare apropiat de cel al tablelor asamblate)
- nitul si tablele asamblate trebuie sa fie apropiate ca
natura, pentru a nu se produce curenti galvanici cu efect de
coroziune.
Pentru asamblari obisnuite, se utilizeaza nituri din oteluri de
mica rezistenta usor de deformat (OL 34, OL 37 STAS
500/2 - 80), dar care nu ntrunesc dect n mica masura
conditiile prezentate mai sus. Pentru realizarea structurilor
nituite din constructia de avioane se utilizeaza diferite aliaje
de aluminiu.
32

De retinut!

De regula, nituirea se poate face la


rece, pentru diametre mai mici de 12
mm sau la cald, pentru diametre mai
mari de 12 mm. Etapele nituirii clasice
sunt:
- ndreptarea tablelor;
- gaurire prin stantare sau cu burghiul;
- suprapunerea gaurilor;
- debavurarea gaurilor.
33

Pentru asamblarile caracteristice


structurilor de aviatie se fac urmatoarele
recomandari:
- gaurirea cu burghiul pentru evitarea
fisurarii marginilor tablelor;
- nituirea la rece, pentru ca la cald tablele
din aluminiu si pierd din rezistenta;
- aliajele Al-Cu-Mg se ntaresc la
temperatura camerei de la sine si, deci,
nainte de nituire, trebuie depozitate la
temperaturi joase sau tratate termic.

34

Asamblari prin pene, stifturi si


bolturi
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Definitie
Clasificare
Materiale utilizate
Avantaje
Dezavantaje
Solicitari

35

Asamblari prin pene

Asamblarea cu pana reprezinta


imbinarea demontabila a doua piese
cu axa geometrica longitudinala
comuna( in general de tip arbore
butuc) utilizand organe de masini
numite pene

36

Clasificare

Dupa pozitia axei lor in raport cu axa longitudinala a


pieselor de asamblat:
Pene longitudinale
De fixare ( cu prestrangere)
- Pene inclinate
- Pene inclinate cu nas
- Pene plate
- Pene concave
De ghidare (fara prestrangere)
- pene paralele
- Pene disc
- Pene patrate
- Pene cilindrice
Pene transversale
37

38

39

40

Materiale

OL50
OL32
OL37
OL42

41

Avantaje

Simplitatea realizarii
Precizia imbinarii
Cost scazut
Rapiditatea montarii demontarii
Gabarit redus redus

42

Dezavantaje

Intoduc concentratori de tensiuni in


zona canalelor de pana
La masini de putere mare si turatie
este limitata

43

Solicitari

Canalul de pana este solicitat la


strivire
Pana este solicitata la stivire si mai
rar la forfecare

44

Asamblari prin stifturi

tifturile sunt organe de asamblare


demontabile utilizate n urmtoarele
scopuri:

transmiterea unor sarcini relativ mici, caz n care se


numesc tifturi de fixare;
asigurarea poziiei reciproce a unor piese, caz n care
se numesc tifturi de centrare;
participarea ca elemente de siguran la cuplaje care
protejeaz transmisiile de suprasarcini, caz n care se
numesc tifturi de siguran.

45

Forme constructive de stifturi

46

47

tifturile cilindrice pline


se monteaz cu strngere.
Deoarece la montri i demontri repetate
strngerea se micoreaz, iar precizia necesar
acestor tifturi i gurilor n care se monteaz
este ridicat, domeniul lor de folosire este relativ
limitat.
Se utilizeaz ca tifturi de fixare i mai puin ca
tifturi de centrare.
Sunt standardizate n 3 variante:
cu capete sferice,
cu capete teite i
cu capete drepte.
48

tifturile cilindrice tubulare


se execut din band de oel de arc prin rulare.
Au avantajele c, datorit elasticitii mari, pot
fi montate n guri mai puin precise, preiau
bine sarcinile cu oc i rezist la montri i
demontri repetate, ceea ce le recomand
pentru utilizare pe scar larg.

49

tifturile conice netede


se execut n dou variante:
cu capete sferice
i cu capete teite,
avnd conicitate de 1/50.
Se utilizeaz, n special, ca tifturi de centrare,
permind montri i demontri repetate.
Dac se monteaz n guri nfundate, se
recomand tifturile conice cu cep filetat
care asigur demontarea cu ajutorul unei
piulie.
50

Asamblari prin bolturi

Bolurile sunt utilizate ca elemente


de legtur n articulaii

51

Materiale

tifturile se execut

din

OL 50,
OL 60,
OLC 15,
OLC 45 etc.,

uneori tratndu-se termic pentru mrirea duritii


superficiale

52

Asamblari prin bolturi

Bolurile sunt utilizate ca elemente


de legtur n articulaii

53

tifturile conice cu capt


spintecat
se folosesc la asamblri ncrcate
transversal, supuse vibraiilor sau care
au o micare rapid de rotaie.
Capul spintecat, prin deformare uoar,
asigur asamblarea mpotriva ieirii
tiftului.

54

tifturile crestate

realizeaz o fixare sigur, pot prelua sarcini


dinamice i nu necesit mijloace suplimentare
de asigurare i execuie foarte precis a
gurilor.
Se execut, n mod obinuit, cu trei crestturi
dispuse la 120 .
Crestturile se practic

pe toat lungimea
sau doar pe o poriune

55

S-ar putea să vă placă și