Facultatea: Management Turistic si Comercial

Anul:3 fr.

Proiect :

Economia Turismului

Localizarea si Caracterizarea Judetului

Scurt istoric:
Judetul Suceava a marcat istoria romanilor cu
monumente memorabile,incepand cu 1359,anul
fondarii primului stat centralizat,Moldova,in
timpul domniei lui Bogdan (1359-1365).
Cei mai importanti voievozi,alaturi de Bogdan
1,au fost:Petru Musat(1375-1391),Alexandru cel
Bun(1400-1432) si Stefan cel Mare(1457-1504).
Odata cu domnia lui Petru Musat,statul Moldova
s-a consolidat,capitala a fost mutata la Suceava
(1388),care a devenit cel mai important centru
politic,cultural,economic si militar al tarii.
Epoca de maxima inflorire avea sa fie in timpul
domniei lui Stefan cel Mare.Sub domnia
sa,Suceava devenise un adevarat centru de
comanda si coordonare a sistemului sau de

aparare.CetateaSucevei nu a fost nicioada

cucerita prin forta armelor.
Incepand cu anul 1774,cu urmare a razboiului
ruso-turc,partea de nord a Moldovei a trecut sub
dominare austro-ungara.Timp de un secol si
jumatate,pana in 1918,zona Sucevei a fost sub
stapanire bansburgica,primind numele de
Bucovina(in germana,Buchenland (tara de fagi).
La 28 noiembrie 1918,Bucovina se uneste cu
Romania,facand parte din Romania Mare pana in
1940,cand in urma pactului RibbentropMolotov,partea de nord a Bucovinei a fost
anexata de Uniunea Sovietica,iar in prezent face
parte din Ucraina.Tratatele de pace postbelice nu
au restaurat dreptul istoric al Bucovinei.
Asezare Geografica:

Judetul Suceava:
Judetul Suceava este situat in partea de nord-est
al Romaniei si ocupand 3,6% din teritoriul

tarii,este al doilea de marime din tara.Judetul se

invecineaza la nord cu Ucraina(frontiera de
stat),la sud cu judetele Mures,Harghita si
Neamt,la vest cu judetele Maramures si Bistrita
Nasaud,iar la est cu judetele Botosani si Iasi.
Judetul este organizat administrativ-teritorial in 5
municipii(Suceava-resedinta de
judet,Falticeni,Radauti,campulung-Moldovenesc
si Vatra Dornei),11 orase (Gura
Humorului,Siret,Solca,Brosteni,Cajvana,Dolhasca,
Frasini,Liteni,Milisauti,Salcea si Vivovul de Sus) si
97 de comune cu 379 de sate.

Cai de access:
Caile de acces in Judetul Suceava sunt variate:
-aeriene:Aeroportul international ,,Stefan cel
Mare situat la 14 km de orasul Suceava,cu
posibilitati pentru traficul international si
asigurare la cerere,a servicilor de vamagranita;Aeroportul Floreni situat la 10 km de
orasul Vatra-Dornei;4 helioporturi in localitatiile
Putna,Voronet,Vatra Moldovitei si Sucevita.
Rutiere: Drumul european E 85 BucurestiSuceava-Cernauti si drumul European E58
Halmeu-Suceava-Sculeni.

Feroviare:Magistrala Bucuresti-Suceava-ViscaniKiev-Varsovia-Moscova si calea ferata ClujSuceava-Iasi.

Nivelul de dezvoltare economica

Judetul Suceava dispune de importante bogatii
ale solului si subsolului,cum sunt:intinse
suprafete de paduri,minereuri
polimetalice,zacaminte de mangan,sulfuri
complexe,baritina,precum si izvoare de ape
minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea
economica a acestei zone.
Principalele ramuri industriale:industria
alimentara,exploatarea si prelucrarea
lemnului,industria celulozei si hartiei,industria
constructiilor de masini,industria usoara,industria
extractova si prelucratoare a minereurilor
neferoase,industria chimica.
In judetul Suceava,populatia este predominant
din mediul rural,orasele mari concentrand numai
35% din totalul acesteia,asadar principalele
ramuri ale economiei exploatate sunt
agricultura,piscicultara,sivilcultura si exploatarile
forestiere,turismul ocupand doar locul 4 in
interesele populatiei.

Prezentarea potentialului turistic al Judetului

Potentialul turistic natural:

1) Relief:
In ansamblu,teritoriul judetului cuprinde doua
importante unitati de relief-regiunea
muntoasa si regiunea de podis.
Regiunea muntoasa este alcatuita din
masive,grupe de masive si complexe de
culmi,separate intre ele prin culoare adanci
astfel:Masivele Suhard si Calimani:Muntii
Pietrosu Bistritei,Grintiesu
Brostenilor,Stanisoarei;,Masile GiumalauRarau;Obcinile Feredeului si Mestecanis.Intre
acestea,culoarul depresionar DornaCampulng Moldovenesc-Gura Humorului .
Regiunea de podis este mai coborata cu 200
m fata de cele mai joase culmi
muntoase.Cele mai importante subunitati de
relief din aceasta regiune sunt:Dealurile
piemontane Marginea-Ciungi,Depresiunea
Radauti,Podisul Suceava-Falticeni,Podisul
Dragomirna,Depresiunea Liteni,Campia
premontana Baia,Culoarul Vaii Siretului.
Clima:

Clima este una temperat continental cu o

temperature medie anuala de 8 C.Venind
dinspre vest,masele de aer isi pierd treptat
din umezeala in timpul traversarii Carpatiilor
Orientali,incat in partea estetica a judetului
ajung mai uscate,clima suferind un process
de continentalizare.Aerul de origine Nordica
adduce ninsori iarna si ploi reci primavera si
toamna.Din est-judetul primeste influente
climatic-continentale cu seceta vara,cu cer
senin,ger si viscole iarna.Temperaturile
minime coboara uneori pana la -38,5 C,iar
temperature cfeea mai ridicata a fost de
39,8c(lulie 2000)
2)Reteaua hidrografica:
Toate apele care dreneaza teritoriul judetului
sunt tributare raului Siret.Principalii afluenti
sunt raurile Suceava,Moldova,Bistrita si
Dorna.Cel mai intins bazin hidrografic este cel
al raului Moldova,care dreneaa impreuna cu
afluentii sai 35% din suprafata
judetului.Urmeaza ca marime Bistrita
(30%),Suceava (30%) si Siretul (10%).
Cele mai importante acumulari antropice sunt
cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare,intre
care si vestitul lac ,,Nada Florilor.

In depresiunea Dornelor exista 40 de izvoare

minerale,renumite fiind dj cele din Vatra
Dornei ,Saru Dornei,Poiana Negri etc.
3)
Flora si fauna:
Suprafata fondului forestier reprezinta 53%
din cea a judetului,ocupand din acest punct
de vedere primul loc pe tara.Padurile de
foioase sunt formate din arbori de
fag,stejar,carpen,frasin,tei,mesteacan si o
mare diversitate de arborisuri.In amestec se
gasesc plopul,paltinul,sorbul,malinul,scorusul
si mar rar,tisa.
Exista si cativa arbori ocrotiti:Stejarul din
Cajvana(500 ani),stejarul din Botosana (350
ani),Ulmii din Campulung Moldovenesc (500
ani).
Fauna este diversa,putand fi intalnite diverse
specii cu valoare cinegetica ridicata
precum:ursul si cerbul
carpatin,capriorul,rasul,lupul,vulpea,jderul,he
rmina,dihorul,cocosul de munte,cocosul de
mesteacan,fazan,corbul,diverse specii de
acvile,vulturi,bufnite.
Raurile de munte adapostesc specii rarii de
pesti-Lostrita,pastravul
curcubeu,lipanul,mreana,cleanul,scobarul.
Rezervatii Naturale:

Pe teritorul judetului Suceava se afla un

numar de 22 rezervatii natural cu suprafata
de 4457,20 ha,din care 6 rezervatii natural
botanice,8 rezervatii naturale forestiere,5
rezervatii natural geologice si 3 rezervatii
natural mixte.
Dintre acestea putem aminti:Rezervatia
Fanetele secular de la Frumoasa,Rezervatia
Fanetele Montane de pe plaiul
Todirescu,Rezervatia Fagetul
Dragomirna,Rezervatia Codrul Secular
Giumalau,Rezervatia geologica Piatra Pinului
si Piatra Soimului,Rezervatia Cheia
Dracului,Rezervatia 12 Apostoli,Rezervatia
Pietrele Doamnei Rarau,Rezervatia Cheile
Zugrenilor.
Potentialul turistic antropic :
Judetul Suceava este un potential antropic
deosebit de complex:manastiri,biserici,ruine
de cetati,case memorial.Aici se afla
principalele necropole domnesti,iar bisericile
cu picture exterioara deosebita sunt
recunoscute international pentru valoarea lor
inestimabila.
Una din trasaturile de baza ale acestei zone
este faptul ca,pe o suprafata
restransa,intalnim un numar mare de atractii

turistice,se gasesc facilitate pentru

practicarea spoturilor de iarna,pentru pescuit
si vanatoare,pentru odihna si recreere.
Cele mai representative resurse antropice din
spatiul turistic si agroturistic al judetului
Suceava sunt:
-Biserici si troite din lemn:Biserica ,,Sfantul
Dumitru (Adancata-1794),Biserica ,,Sfintii
Voievozi (Bogdanesti-1778),Biserica ,,Sfantul
Nicolae (Forasti-1703),Biserica ,,Sfanta
Cruce (1487),etc.
-Manastiri: Manastirea Arbore,Manastirea
Putna,Manastirea Voronet,Manastirea
Humor,Manastirea Sucevita,Manastirea
Moldovita,Manastirea Bogdana,Manastirea
Dragomirna,Manastirea Slatina,Manastirea
Zamca,Manastirea Sihastria,etc.
-Case Memoriale: Casa Memoriala..Ciprian
Porumbescu,Casa Memoriala ..Eusebiu
Camilar(Udesti-secolul x|x),Casa
Memoriala ,,Mihail Sadoveanu (Falticeni),Casa
Memoriala ,,Nicolae Labis (Malini),Casa
Memoriala ,,Ion Creanga etc.
-Muzee: Muzeul ,,Arta Lemnului (Campulung
Moldovenesc),Muzeul etnografic ,,Tehnici
populare bucovinene(Radauti),Muzeul
Orasenesc Faltjceni,Muzeul ,,Ciprian
Porumbescu,Muzeul de Stiintele Narurii,
Muzeul ,,Ion Irimescu (Falticeni).

-Colectii etnografice: colectia Toader Hrib

(Arbore),colectia Caminului Cultural
(Boroaia),colectia scolii generale
(Moldovita),colectia saline(Cacica),etc.
-instalatii tehnice: piua sumane (comuna
Bila),steaza (comuna Dorna Arinii),moara cu
apa (sat Ortoaia)<moara si fierastru de
apa(comuna Iaslovot),steaza,moara si
fierastraul de apa (comuna Sasu Dornei).
-Sate specializate: Cojocarit(comunele
VAMA,Fundul Moldovei,Dorna
Arinii),Dogarit(satul Plesca,comuna
Manastirea Humorului),olarit (satul
Marginea),Stucatura( satul
Ciocanesti),incondeiere de oua (comunele
Breaza,Brodina,Izvoarele
Sucevei,Moldovita,Ulma,Vatra
Moldovitei),tesaturi si port popular (Satul
Manastirea Humorului),vararit (comuna
Brosteni).
Principalele trasee turistice din zona:
Dintre traseele turistice in judetul Suceava si
in regiunile invecinate enumeram:1)SuceavaDragomirna-Radauti-Putna-MargineaSucevita-Vatra Moldovitei-Campulung
Moldovenesc-Voronet-Manastirea HumoruluiStupca-Suceava(262 km)

2-Suceava-Dragomirna-Radauti-PutnaMarginea-Sucevita-Vatra MoldoviteiCampulung Moldovenesc-Vatra DorneiZugreni-B-Pasul Tarnita-Voronet-Manastirea

Humorului-Stupca-Suceava(380 km)
3-Vatra Dornei-Pasul Mestecanis-Campulung
Moldovenesc-Slatioara-Manastirea HumoruluiCornu Luncii-Malini-Slatina-Baia-FalticeniSuceava-Dragomirna-Gura HumoruluiVoronet-Ostra-Brosteni-Zugreni-Vatra Dornei
4-Falticeni-Rasca-Baia-Malini-Slatina-VoronetManastirea Humorului-Stupca-SuceavaFalticeni(200 km)
5-Gura Humorului-Manastirea HumoruluiCacica-Arbore-Radauti-Putna-MargineaSucevita-Vatra Moldovitei-Vama-Voronet-Gura
Humorului
Analiza Bazei Tehnico-Materiale si a Ofertei de
Servicii Turistice:
Valorificarea patrimoniului turistic al unei
tari,regiuni sau zone geografice implia
asigurarea unor conditii minime pentru
deplasarea,sejurul si petrecerea agreabila a
timpului liber de catre turisti.In esenta ,
imbinarea acestor elemente ofera vizitatorilor
cea mai mare satisfactie intr-o calatorie sau
vacanta.

Unitati de cazare:
Structurile de primire turistica,cu functiuni de
cazare,reprezinta component principal a
bazei tehnico-materiale a turismului,cazarea
turistica facand parte din serviciile turistice
de baza.
In judetul Suceava evolutia a fost una
pozitiva,adica nivelul turismului a crescut de
la an la an astfel ajungandu-se la un numar
tot mai mare de unitati de cazare in judet si
la o lupta din ce in ce mai stransa intre
agentii economici care activeaza in turism.
Pentru a demonstra faptul ca turismul in
judetul Suceava este intr-o usoare crestere de
la an la an,vom analiza statistic evolutia
turismului in acest judet in anii
2003,2005,2008.
Numar de unitati de cazare:
Anii:
2003
Total-din care:
122
Hoteluri :
23
Hoteluri pentru tineret: Hosteluri:
Moteluri:
3
Hanuri turistice:
Vile turistice:
16
Cabane turistice:
3
Campinguri:
2
Tabere de copii:
1

2004
143
23
1
2
2
17
3
3
1

2005
179
24
3
2
3
22
3
5
1

2007
236
28
3
2
21
4
6
-

2008
233
29
3
2
21
4
4
-

Pensiuni turistice:
Urbane

24

30

Pensiuni turustice:
120
117
-

Rurale
-

11
:

44

49

22

38
1

Pensiuni turistice
1
1

Bungalouri
2
2

70

38

Pensiuni agroturistice:
1
1
:

50

1
1
1

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Suceava

Reprezentarea grafica a unitatii de care
turistica
din jutetul Suceava in perioada 2003-2008
Unitatile de cazare din judetul Suceava a crescut
vizibil.Daca in anul 2003,in judetul Suceava
existau doar 122 unitati de cazare:23 hoteluri,2
campinguri,16 vile turistice,3 cabane turistice si
doar 24 pensiuni turistice urbane,ajungem in anul
2008 in acest judet sa existe 233 de unitati de
cazare ceea ce reprezinta 111 unitati mai mult
decat in anul 2003 acestea fiind:29 de hoteluri,4

campinguri,21 vile turistice,1 popas turistic,2

bungalou-ri,21 de vile turistice si 50 de pensiuni
turistice urbane

Unitati de alimentare publica:

Baza materiala pentru alimentatie publica
cuprinde totalitatea localurilor in care au loc o
serie de activitati complexe,de la prepararea
mancarurilor,a produselor de cofetarie si
patisserie,pana la servirea acestora,impreuna cu
alte produse,gen bauturi alcoolice,si
nealcoolice,clientilor/turistilor,intr-un mediu
relaxant,placut,astfel incat sa fie satisfacute
cerintele acestora.
In judetul Suceava unitatile de alimentative
publica,sunt intalnite in special in cadrul
complexurilor hoteliere,care ofera astfel functiuni
multiple turistilor.O alta categorie de unitati de
alimentative publica,dezvoltata in special in
ultimii ani o reprezinta,restaurantele cu specific
romanesc,unde intalnim produse traditionale ale
zonei Bucovinei,foarte attractive pentru
turisit.Acestea apar fie in cadrul pensiunilor
agroturistice,deci in zona turismului rural,fie in
zona traficului turistic cel mai ridicat,respective a
statiunilora oraselor din judet sau in zona
manastirilot-cea mai cunoscuta si mai

apreciata,care se indentifica practice in judetul

Suceava.
Cele mai cunoscute restaurant,din cadrul
complexurilor hoteliere,sunt: Restaurantul
Arcasul,Restaurantul Central,Restaurantul
Gloria,Restaurantul Bucovina-restaurante de
prima categorie din Suceava,apoi restaurantele
Zimbru,Bradul,Calimani,etc.
O alta categorie este formata din restaurantele cu
specific traditional: Popasul Caprioarei,Casa
Bucovineana-din Suceava;Restaurantul Hanul
Obcina Voronetului,Popasul Bucur-Gura
Humorului;Restaurant Taverna-Campulung
Moldovenesc.Dintre pizzeriile cele mai importante
putem mentiona: Zara,B+B Srl Suceava,Curtea
Domneasca,Mamma Mia,Padrino,Smart Pizza

Instalatii de agrement:
Baza materiala pentru agrement , componenta a
bazei tehnico-materiala a turismului,include o
gama larga de mijloace si dotari destinate sa
asigure diferite modalitati pentru petrecerea
timpului liber de catre turisti.
O clasificare generala a bazei material pentru
agrement in cadrul Judetului Suceava ar
cuprinde:

-baza destinata distractiilor.Exista in judetul

Suceava diferite elemente ale bazei destinate
distractiilor,in special in zona oraselor si
statiunilor turistice,cuprizant cluburi,Sali de jocuri
electronice , sali de bowling si billiard ,parcuri de
distractii cu program sezonier,etc.
-baza de agrement sportive,cuprinde terenuri de
sport,centre de calorie(exista in judet o
multitudine de posibilitati de practicare a
echitatiei,atat in cadrul celor doua renumite
herghelii,Radauti si Lucina cat si in cadrul unor
centre mai mici,in zona Montana,pe trasee foarte
appreciate de catre turisti),inot,in cadrul
bazinelor special amenajate sau in cadrul
strandutilor,patina-in Suceava exista un patinoar
artificial,schi-practicat pe partii special amenajate

Instalatii de tratament:
Baza materiala pentru tratament a judetului
Suceava cuprintre spatii destinate intretinerii
sanatatii,in general integrate in cadrul
complexurilor hoteliere din Vatra Dornei,statiune
balneo-climaterica renumita.Judetul Suceava
dispune de un potential natural ridicat pentru
tratamentul balnear al diferitelor boli,dat fiind
fondul de resurse disponibile.

Apele minerale
carbogazoase,hipotone,atermale,bicarbonate
sodice si calcile din Vatra Dornei cat si cele din
Bazinul Dornelor,mofetele natural de sonda cu
mare puritate si concentratie de Co2,namolul de
turba din Tinovul Mare,Poiana Stampei,apele
minerale sulforoase din zona Iacobeni,bioclimatul
tonic,constituie material prima pentru zeci de
pcrocedeuri care se efectueaza in bazele de
tratament.
La nivelul Judetului Suceava ,se remarca in mod
deosebit statiunea balneoclimaterica de interes
national Vatra Dornei,inclusa in circuitul
international si recomandata in tratamentul unor
efectiuni ale aparatului cardio-vascular,afectiuni
ale aparatului locomotor,boli ale aparatului
respirator,boli ginecologice,boli ale sistemului
nervos etc.Exista izvoare special pentru cura
interna cu apa minerala.
Analiza Circulatiei Turistice:

Numarul de turisti cazati in unitatile de cazare

turistica:
Numarul turistilor sositi in unitatile de cazare

Anii
Total sosiri
care straini

Din care romani

2003
33369

162473

129104

2005
43273

192120

148847

2008
57045

229100

172025

Din

Sursa: Directia judeteana de statistica Suceava

Indicii de dinamica si ritmul de evolutie pentru
numarul de turisti:
1%
R%

Anii
r%t/1
S

1%T/1
r%t/t-1
Ro
Ro S

2003 100
-

1%T/T-1
S
100

Ro
-

S
-

2005 115,29 129,68 103,82 98,22 15,29

29,68 3,82 -1,96

Ro
-

2008 133,26 170,95 100,24 104,36 33,26

70,95 0,24 4,36

Indicele de dinamica cu baza fixa 1%t/1

%
1448847
|Ro 2005 / 2003 = ______ x 100 = 115,29%
129104
-Numarul turistilor romani sositi in judetul
Suceava a crescut in anul 2005 fata de anul 2003
la 115,29% adica de 1,15 ori

17055
____________ x 100 =133,26%

|ro 2008/2003 = 129104

-Numarul turistilor romani sositi in judetul
Suceava a crescut in 2008 fata de anul 2003 la
133,26%,adica de aproximativ 1,33 ori

43273
%
|S 2005/2003=

__________ X 100 =129,68%

33369

Numarul turistilor straini sositi in judetul Suceava

in anul 2005 a crescut fata de anul 2003, la
129,69% adica de aproximativ 1,29%
57045
%
|S 2008/2003

= _________ x 100 = 170,95%

33369

Numarul turistilor straini sositi in judetul Suceava

a crescut in 2008 fata de anul 2003 la 170,95%
adica de aproximativ 1,71 ori
Indicele de dinamica cu baza in lant_

148847
%
|Ro 2005/2004

= _________x 100 = 103,82%

143358

-Numarul turistilor romani a crescut in anul 2005

fata de anul 2004 la 103,82%,adica de
aproximativ 1,04,ori

172055
= _________ x 100 = 100,24%

|Ro 2008/2007
171640
-Numarul turistilor romani sositi in judetul
Suceava a crescut in anul 2008 fata de anul 2007
la 100,24%
43273
%
|S

=__________x100=98,22%
2005/2004

44054

-Numarul turistilor romani sositi in Judetul

Suceava a scazut in anul 2005 fata de anul 2004
la 98,22%

57045
%

= _________x100=104,36%

|S 2008/2007 54660
-Numarul turistilor straini a crescut in anul 2008
fata de anul 2007 la 104,36%,adica de
aproximativ 1,04 ori
Ritmul cu baza fixa:

%
RRo 2005/2003 =115,29-100=15,29%
-Numarul turistilor romani a crescut in anul 2005
fata de anul 2003 cu 15,29%
%
|RS 2005/2003=129,68-100=29,68%
-Numarul turistilor straini a crescut in anul 2005
fata de anul 2003 cu 29,68%

Ritmul cu baza in lant

%
Rro

2008/2007 = 100,24-100=0,24%

-Numarul turistilor romani sositi in judetul

Suceava a crescut in anul 2008 fata de anul 2007
cu 0,24
%
RS 2008/2007=104,36-100=4,36%
-Numarul turistilor straini sositi in judetul Suceava
a crescut in anul 2008 fata de anul 2007 cu
4,36%

Bibliografie:
1.Intco,R.,Dobrovolvski.,Judetul Suceava: ghid
turistic,Suceava 2000
2.Mincu,R,.Economia Turismului,Bucuresti,2004
3.www.insse.ro
4 wikimedia.ro