Sunteți pe pagina 1din 1

Don Juan

Seducatorul din Sevilla

Don Juan este un caracter legendar a carui poveste o intalnim in diferite tari europene. El a fost introdus inliteratura de catre
Tirso de Molina in piesa compusa in 1630
Seducatorul din Sevilla.

Don Juan Tenorio este unaventurier care dupa ce insala mai multe femei este pedepsit de o statuie care prinzind viata il trage in
Infern. LaTirso Don Juan este , caracterizat prin doua mari motive: vreau sa o am chiar in noaptea aceasta lucru ce
aratadorinta de posedare, iar al doilea motiv scadenta e atat de departe fraza ce o rosteste atunci cand se simteamenintat cu
pedeapsa iadului.Odata cu Moliere, Seducatorul lui Tirso devine Don Juan, un libertin fara scrupule. Molire face din
eroulsu un delincvent i un pctos n acelai timp.Acesta ii atribuie lui Don Juan un mod de a gandi si de a interpreta
infunctie de principiile filozofice ale libertinismului. Dragostea isi pierde astfel substanta platonica indepartandu-sede protectia
divina devenind instinct si nevoie. Personajul francez e ateu si blasfemitor si nu crede in viata dedincolo, cel spaniol nu e ateu ci
evlavios sau cel putin catolic.
Seducatorul din Sevilla

este asemanator cu
Don Juan

de Moliere din punctul de vedere al actiunii. Atat eroullui Tirso de Molina cat si cel al lui Moliere naufragiaza si sunt salvati de
pescari, amandoi au servitori care incearcasa-i indrume spre bine. Sganarel al lui Moliere si Catalinon al lui Tirso de Molina
sunt critici vehementi aistapanilor lor. Catalinon ii spune stapanului sau ca este o ciuma pentru femei pentru ca pata onoarea
familiei, iar Sganarel este prezent in toate aventurile lui Don Juan, dar nu aproba actiunile stapanului.Cele mai rele pacate ale
celor doi eroi sunt faptul ca glumeste pe seama paternitatii, nesocoteste casatorianfrunt mnia cereasc, invit la cin
statuile victimelor sale, i bate joc de infern i chiar de datorie i de burghezia n persoanDrama lui Don Juan rezida
in dorinta de a nu trai necondus de vreo alta norma decat jocul nestatornic aldorinteler si al capriciilor proprii, singura lui lege
fiind el insusi. La Moliere credinta lui Don Juan este aritmetica,crede doar ce e palpabil, nu crede in nemurirea sufletului, el
vrea sa traisca pe pamant cum doreste. La Tirso deMolina filozofia nu este atat de evidenta. Spre deosebire de eroul lui Moliere
Don Juan de Tenorio este un personajcare crede in viata viitoare dar refuza sa se gandeasca la ea,el se poarta de la bun inceput
ca si cum nu ar crede.Att Tirso ct i Moliere, pe lng trsturile negative, ilustreaza un Don Juan i ntr-o linie
pozitiv: un DonJuan curajos, inteligent, cultivat. Molire are oarecare nclinaie pentru Don Juan de Tenorio al lui Tirso de
Molina.l prezint ca un frumos, bogat, spiritual, cu inim larg deoarece i d un ludovic ceretorului, de dragul
umanitii, pentru c el nu face ce i spune, nu blesteam. Faptul c Don Juan nu este lipsit de onoare i atest curajul cu
caresare n ajutorul unui drume tlhrit, de trei hoi, Don Juan o prsete pe Dona Elvira, dar aceasta este
portretizatca femeia insuportabil, care nu mai este iubit. Seducerea lui Charlotte i a lui Mathurine i gsete
scuza n faptulc ele erau dou femei uoare. Cu toate acestea, Molire nu i ispete protagonistul, Don Juan
rmnnd ncontinuare un erou destructiv , dar i un erou al demascrii falsului cotidian inclus de conveniile sociale,
morale ireligioase.In ambele opere este ilustrata trasatura dominanta: hotararea, ei nu se caiesc in niciun moment. Din
acestmotiv, Dumnezeu trimite statuia pentru a-i face sa se pocaiasca. Senzaia de real i fantastic macabru din final
cndstatuia Comandorului este invitat la mas prefigureaz finalul lui Don Juan. Cei doieroii sunt dusi in Infern
ca pedeapsa pentru pacatele savarsite.Cu totul nou fata de piesa lui Tirso de Molina, este faptul ca Moliere cauta in situatia
dramatica aspectele siefectele comice. Scopul comediei rezida in infatisarea veridica dorind sa zugraveasca o lume rupta din
realitateacotidiana ale vremurilor sale, cu marchizi inganfati, coruptibili, imorali. Prin intermediul lui Don Juan, Moliereaduce
critici ipocriziei si conformismului societatii timpului