P. 1
Revista Casa Mea - Februarie 2010

Revista Casa Mea - Februarie 2010

|Views: 1,670|Likes:
Published by casamea.ro
Construiti… dar fiti ecologisti: casa pasiva
Anul acesta nu e o idee deloc rea sa va propuneti sa fiti… ecologisti. Cel putin in ceea ce priveste casa dumneavoastra, nu v-ar strica – nici din punct de vedere al confortului, nici al bugetului pe termen lung - sa adoptati diverse solutii pentru economisirea energiei, care va pot ajuta sa deveniti fericitii proprietari ai unui camin confortabil si deloc costisitor de intretinut. Va intrebati cam ce ar trebui sa faceti pentru asta? Mai intâi trebuie sa va spunem ca o astfel de atitudine costa: o casa pasiva – cu transfer termic zero - costa cam cu 10-15% mai mult decât in cazul unei locuinte obisnuite. Reversul medaliei? Mai mult decât atragator: consumul de energie in cazul unei astfel de case este cu pâna la 80% mai mic decât in situatia unui imobil construit traditional. Evident, si cheltuielile de intretinere sunt mult mai mici, specialistii apreciind ca acestea se ridica la 100 euro/luna fata de 450 euro/luna pentru o casa obisnuita, cu incalzire pe gaze. Construita din materiale obisnuite, dar beneficiind de calcule complexe, luând in considerare pozitionarea constructiei si orientarea fata de soare, insa si o termoizolare eficienta, casa pasiva reuseste sa elimine transferul de energie cu mediul inconjurator. In astfel de cazuri, trebuie avut in vedere in primul rând un sistem de izolatie realizat corespunzator la pereti, pod, subsol si spatii de depozitare, precum si etanseizarea sistemului de conducte. Toate acestea faciliteaza formarea unei bariere protectoare intre casa dumneavoastra si elementele exterioare, cu rol esential in cresterea randamentului termic al locuintei. O caracteristica obligatorie a caselor pasive o constituie bariera impotriva vaporilor care impiedica condensarea peretilor. De asemenea, ferestrele contribuie in mod dramatic la cresterea sau, dimpotriva, la diminuarea gradului de eficienta termica a unei case, de aceea e bine ca – pentru o casa cu un consum zero de energie sa optati pentru ferestre cu trei rânduri de geam, certificate pentru utilizarea la case pasive. Pe scurt, sfatul nostru la acest inceput de an ar fi: daca e sa construiti casa visurilor voastre... faceti investitiile necesare intr-o locuinta pasiva! E mai scump, dar merita din plin!
Construiti… dar fiti ecologisti: casa pasiva
Anul acesta nu e o idee deloc rea sa va propuneti sa fiti… ecologisti. Cel putin in ceea ce priveste casa dumneavoastra, nu v-ar strica – nici din punct de vedere al confortului, nici al bugetului pe termen lung - sa adoptati diverse solutii pentru economisirea energiei, care va pot ajuta sa deveniti fericitii proprietari ai unui camin confortabil si deloc costisitor de intretinut. Va intrebati cam ce ar trebui sa faceti pentru asta? Mai intâi trebuie sa va spunem ca o astfel de atitudine costa: o casa pasiva – cu transfer termic zero - costa cam cu 10-15% mai mult decât in cazul unei locuinte obisnuite. Reversul medaliei? Mai mult decât atragator: consumul de energie in cazul unei astfel de case este cu pâna la 80% mai mic decât in situatia unui imobil construit traditional. Evident, si cheltuielile de intretinere sunt mult mai mici, specialistii apreciind ca acestea se ridica la 100 euro/luna fata de 450 euro/luna pentru o casa obisnuita, cu incalzire pe gaze. Construita din materiale obisnuite, dar beneficiind de calcule complexe, luând in considerare pozitionarea constructiei si orientarea fata de soare, insa si o termoizolare eficienta, casa pasiva reuseste sa elimine transferul de energie cu mediul inconjurator. In astfel de cazuri, trebuie avut in vedere in primul rând un sistem de izolatie realizat corespunzator la pereti, pod, subsol si spatii de depozitare, precum si etanseizarea sistemului de conducte. Toate acestea faciliteaza formarea unei bariere protectoare intre casa dumneavoastra si elementele exterioare, cu rol esential in cresterea randamentului termic al locuintei. O caracteristica obligatorie a caselor pasive o constituie bariera impotriva vaporilor care impiedica condensarea peretilor. De asemenea, ferestrele contribuie in mod dramatic la cresterea sau, dimpotriva, la diminuarea gradului de eficienta termica a unei case, de aceea e bine ca – pentru o casa cu un consum zero de energie sa optati pentru ferestre cu trei rânduri de geam, certificate pentru utilizarea la case pasive. Pe scurt, sfatul nostru la acest inceput de an ar fi: daca e sa construiti casa visurilor voastre... faceti investitiile necesare intr-o locuinta pasiva! E mai scump, dar merita din plin!

More info:

Published by: casamea.ro on Jan 25, 2010
Copyright:Public Domain

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

Redactor-sef

Art Director
Secretar de redactie
Redactori
Fotografi
Corector
Advertising
SaIes Manager
e-maiI
Marketing Manager
Ena Brunareanu
Dora Dorollei
íariana Ñicolae
Anca Chiorghiu
Dan íazilu
Dan Alexandru
Ceanina Bica
Bogdan Tona
casanea@hiparion.con
Bogdan íireanu
Director generaI
Director vânzäri
pubIicitate
Director editoriaI
Director productie
Director de imagine
PreIucrare imagine
Abonamente
TeIefon
Corespondentä
e-maiI
Adresa
TeIefon
Fax
Membru fondator
Tipar
Distributie
Adrian Fus
Fadu Cavrus
Diana íonescu
íihai Voivod
Alina Pelre
Daniel Dragonir
íariana Cheorghe
02!·202.3!.22
O.P. 33, C.P. 52, Bucuresli
casanea@hiparion.con
www.hiparion.con
Ñerva Traian Ñr. 3,
Bl. í !0!, el. 3, seclor 3,
Bucuresli
02!·20.23.270
02!·20.23.269
Calalin Berari
íega Press Holdings S.A.
Tel: 02!/46!.03.03,
HíPAFíOÑ DíSTFíBUTíOÑ,
TUTUÑ Sí ZíAFE,
SYííETFíA
EDITORIAL
Construiti. dar
fiti ecoIogisti:
casa pasivä
Ema Brumäreanu
PedacIor-SeI
CASA MEA
esle o publicalie
lunara a
Copvrighl
HíPAFíOÑ íACAZíÑES
Feproducerea inlegrala sau parliala
a lexlelor sau iluslraliilor din revisla
Casa íea esle posibila
nunai cu acordul prealabil scris al
HíPAFíOÑ íACAZíÑES
Înlreaga responsabililale
penlru conlinulul nalerialelor
revine aulorilor aceslora
CASA MEA esle
narca inregislrala
íSSÑ !454·0300
Fevisla beneliciaza
de rezullale de audienla
conlorn Sludiului Ñalional
de Audienla nasurale in perioada
iulie 2003 · iulie 2009.
A
nul accsta nu c o idcc dcloc ica sá vá piopuncti sá fiti.
ccologisti. Ccl putin în ccca cc piivcstc casa dumnca-
voastiá, nu v-ai stiica ÷ nici din punct dc vcdcic al con-
foitului, nici al bugctului pc tcimcn lung - sá adoptati
divcisc solutii pcntiu cconomisiica cncigici, caic vá pot aiuta sá dc-
vcniti fciicitii piopiictaii ai unui cámin confoitabil si dcloc costisitoi
dc întictinut. \á înticbati cam cc ai ticbui sá faccti pcntiu asta? Mai
întâi ticbuic sá vá spuncm cá o astfcl dc atitudinc costá: o casá pasivá
÷ cu tiansfci tcimic zcio - costá cam cu 1O-15mai mult dccât în
cazul unci locuintc obisnuitc. Rcvcisul mcdalici? Mai mult dccât
atiágátoi: consumul dc cncigic în cazul unci astfcl dc casc cstc cu
pâná la 8Omai mic dccât în situatia unui imobil constiuit
tiaditional. Ividcnt, si chcltuiclilc dc întictincic sunt mult mai mici,
spccialistii apicciind cá accstca sc iidicá la 1OO cuio/luná fatá dc 45O
cuio/luná pcntiu o casá obisnuitá, cu încálziic pc gazc. Constiuitá
din matciialc obisnuitc, dai bcncficiind dc calculc complcxc, luând
în considciaic pozitionaica constiuctici si oiicntaica fatá dc soaic,
însá si o tcimoizolaic cficicntá, casa pasivá icuscstc sá climinc tians-
fciul dc cncigic cu mcdiul înconiuiátoi. !n astfcl dc cazuii, ticbuic
avut în vcdcic în piimul iând un sistcm dc izolatic icalizat coicspun-
zátoi la pcicti, pod, subsol si spatii dc dcpozitaic, piccum si
ctanscizaica sistcmului dc conductc. Toatc accstca facilitcazá foi-
maica unci baiicic piotcctoaic întic casa dumncavoastiá si clc-
mcntclc cxtciioaic, cu iol cscntial în cicstcica iandamcntului tcimic
al locuintci. O caiactciisticá obligatoiic a cascloi pasivc o constituic
baiicia împotiiva vapoiiloi caic împicdicá condcnsaica pcictiloi. Dc
ascmcnca, fcicsticlc contiibuic în mod diamatic la cicstcica sau,
dimpotiivá, la diminuaica giadului dc cficicntá tcimicá a unci casc,
dc accca c binc ca ÷ pcntiu o casá cu un consum zcio dc cncigic sá
optati pcntiu fcicstic cu tici iânduii dc gcam, ccitificatc pcntiu uti-
lizaica la casc pasivc. Pc scuit, sfatul nostiu la accst înccput dc an ai
fi: dacá c sá constiuiti casa visuiiloi voastic... faccti invcstitiilc nccc-
saic înti-o locuintá pasivá! I mai scump, dai mciitá din plin!
CASE DE
PRETUTINDENI
6 Eforturi sustinute
pentru finaIizarea unui
cämin de vis Fiecare casä
are o povesIe a sa, ihIere-
sahIä, si dih care se poaIe
îhväIa ceva. EsIe valabil si
pehIru aceasIä locuihIä dih
apropierea BucuresIiului.
26 În stiI britanic
AceasIä casä a IosI coh-
sIruiIä îhIr-uh Iimp IoarIe
scurI, îh doar sase luhi,
îhsä proprieIarii au IrecuI
prihIr-o serie de peripeIii
pâhä au IihalizaI-o.
32 Douä case sub
un singur acoperis
ÌhIrucâI au crezuI cu Iärie
îh visul lor si pehIru cä au
IäcuI IoI ce le-a sIaI îh
puIihIä ca sä devihä reali-
IaIe, membrii uhei Iamilii
dih Corbeahca se bucurä
acum de casa mulI doriIä.
54 În stiI minimaIist
Ne-am decis sä vä
prezehIäm o casä iesiIä
dih Iipare, cu o Iormä
deosebiIä, care hu
se îhscrie cu sigurahIä
îh râhdul lucrärilor
IradiIiohale.
86 Un domeniu de vis Ia
Baia Mare Dih orice uhghi
ar Ii priviIä, aceasIä casä
oIerä o alIä perspecIivä.
EsIe o cohsIrucIie dih
care räzbaIe dihamism,
iar IihisaIele suhI speciale.

Iebruarie 2010,
ahul XÌÌÌ
Sumar
4 !ebruarie 20!0
22
86
42
AIlä povesIea coperIei!
SOLUTII
CONSTRUCTIVE
42 Cärämida de cofraj din
aschii de Iemn si beton
Pe lâhgä rezisIehIa la
ihcehdii si sigurahIa
ahIiseismicä, cärämizile
oIerä o mulIiIudihe de
avahIaIe pe care vi le
prezehIäm deIaliaI îh
cadrul acesIui arIicol.
62 ProiectuI Verde din
nord-vestuI BucurestiuIui
PrezehIäm prima casä
cohIracIaIä dih
,ProiecIul TärIäsesIi",
îh curs de Iihalizare.
MATERIALE
70 Sisteme antiefractie -
sunt cea mai bunä caIe
de a preveni primejdia
74 Shopping
sisteme antiefractie
100 Shopping foarfeci de
grädinä
NOUTÁTI
22 SarpanteIe industria-
Iizate MiTek Ìh acesI arIicol
vom Iace o descriere
geheralä a asa-humiIelor
,Ierme ihgiheresIi", a
cäror dehumire Iehhicä
esIe ,Ierme de acoperis
preIabricaIe".
CONSTRUCTII
16 Sfaturi pentru
finaIizarea mai rapidä
a constructiei
46 Douä tipuri de finisaje
interioare: vopseaua
IavabiIä si piatra
66 Racordarea casei
Ia eIectricitate
80 Vreau o casä
färä mucegai!
84 O casä cu totuI diferitä
EXTERIOR
22 Îngrijirea arboriIor
si arbustiIor pe timp
de iarnä
111 ACTUALITATE]
EVENIMENTE

Casa Mea !ebruarie 20!0
Casa Mea
cea mai cititã
revistã home&oeco

!ebruarie 20!0
constructìì

!|atsri ststrs |isalitarta
e langa o echi pa
de nuncilori
elicienli si un
coordonalor de
incredere, pulen con la si pe
nalerialul de conslruc lie a ·
les. Exisla unele produse
care usureaza procesul nun·
cii dalorila anunilor carac·
lerislici lehnice.
În cazul blocurilor de zidarie,
conleaza loarle null ca aba·
lerile dinensionale ale pro·
dusului sa lie loarle nici.
Asllel, perelele esle usor de
conslruil, cu un consun ni ·
nin de norlar, iar rezullalul
linal esle inpecabil, nenai ·
liind nevoie de ajuslari na·
jore si elorluri de indreplare
la lencuiala. De asenenea,
esle bine sa alegen blocuri
de zidarie cu lacase de na·
nipulare (nul si lederì. Asl·
lel, blocurile sunl nanevrale
null nai usor si nai repede,
sporind vileza de lucru.
Conleaza null ca blocurile
de zidarie sa lie usoare, liind
asllel lacil de lransporlal de
calre lucralori. Ñu in ullinul
rand, esle inporlanl ca blo cu ·
rile sa poala li prelucrale cu
usurinla prin laiere.
SIim cu IoIii cä Iimpul îhseamhä
bahi. O cohsIrucIie IihalizaIä
rapid se Iraduce prihIr-uh
Iimp de lucru redus si, impliciI,
chelIuieli mai mici cu mahopera.
AsIIel, he puIem bucura mai
rapid de houa cohsIrucIie.

Asllel, din blocurile iniliale
se pol obline elenenle cu
lorne geonelrice care se
pol a dap la cerinlelor oricarui
proiecl.
íorlarul in pal
sublire
penlru BCA
Daca an ales
blocurile de zi ·
da rie polrivi le,
oblinen a ·
van lajul de a
pulea lo losi
norlar in pal sublire (cu prins
inlre ! si 3 nn, lala de cazul
al lor naleriale, ca re necesila
un slral de norlar de !0 ori
nai grosì. Asl lel, se oblin o
nulline de avanlaje, alal
din punclul de vedere al
nodului de lucru, prin con·
lrolul planeilalii si verlicali ·
lalii perelelui, cal si din puncl
de vedere lizico·necanic si
econonic: zidaria prezinla
un plus de rezislenla la con·
presiune, pun lile lernice sunl
dininuale la naxinun si se
!ebruarie 20!0
mai rasi¢¡ a ttsstrst[iti

Criza Iihahciarä mahiIesIaIä
îh IoaIe domehiile, dar si griIa
pehIru mediu i-a deIermihaI
pe mulIi dihIre cei care doresc
o casä sä îsi îhdrepIe aIehIia
spre maIeriale de cohsIrucIii
ihovaIoare, ecologice si ieIIihe.
!ebruarie 20!0
soIutìì constructìve
ca·a~·»¬ »e co¹·¬j »·- ¬sc|·· »e |e~- s· ¬e-o-
|¡r¡mi¢a ¢t tt|raj ¢is
n asllel de
nalerial es ·
le caranida
de colraj din
aschii de lenn. Da, ali auzil
bine! Esle vorba despre o
caranida conbinala cu as ·
chii de lenn. Acesl nalerial
de conslruclie se deo se besle
de alle sislene conslruclive
prin laplul ca norlarul esle
exclus lolal. Acesle na le ria ·
le penlru pereli din caranizi
de colraj, din aschii de lenn,
aling valori ridicale in ceea
ce privesle lizica respeclivei
conslruclii, ceea ce in sean ·
na ca locuinla are ca pa ci la ·
lea de a respira, caldura esle
innagazinala si incaperile sunl
izolale acuslic si lernic. Dar
din ce esle lacula aceasla
caranida, de lapl? Ca ra ni ·
zile pronovale de íSOSPAÑ
sunl lacule din aschii de lenn
nineralizale legale cu ci nenl.
Aschiile separale sunl lipile
unele de allele cu cinenl, iar
in punclele de conlacl se
lolosesle clei. Fie care aschie
are o su pra lala de ! cnp.
Acesl sislen de conslruclie
esle pe piala din anul !927,
insa se pare ca loarle nulle
persoane se arala inleresale
de·abia acun, cand ridicarea
unei case prin nijloace lra di ·
lionale ajunge la cosluri nari.
Calilalile deriva nai ales din
lericila conbinare de lenn
si belon, liecare dinlre a ces ·
lea doua liind naleriale cu
nulliple proprielali. De exen ·
plu, o casa din lenn esle o
casa calduroasa si loarle re ·
zislenla, lrunoasa, cu un aer
aparle. Ñu esle gresila nici
ideea ca lennul esle un na ·
lerial de conslruclie na lu ral si
iellin. Pe de alla parle, be lo nul
esle lurnabil, usor de nane ·
vral, liind consliluil din ci nenl,
nisip si pielris, dar paslrand
aceeasi con po zilie ca nulli
precursori nalurali. Cara ni zile
pol avea o nulliludine de uli ·
lizari, asi gurand o buna con ·
porlare a cladirii pe durala
nullor ani. Specialisli din do ·
neniul conslrucliilor suslin ca
acesl seclor ar li nai sarac daca
nu ar dispune de aceasla al ·
ler na liva ce pernile lolosirea
nalerialelor de origine nalurala.

!ebruarie 20!0
astlii ¢t ltms si |ttts
ínporlanl esle sa in v a lan
sa ne lolosin de loale avan ·
lajele olerile de a cesle so ·
lulii con slruc live.
O casa conslruila cu aju ·
lorul aceslor caranizi are o
rezislenla la culrenure de
pesle 3
o
pe scala Fichler
dalorila niezului nasiv in ·
corporal. Valorile k si pro ·
prielalile lernice sunl re ·
narcabile prin con binalia
biologic·con slrucliva loarle
elicienla dinlre lenn si be ·
lon. Va lorile k loarle bune
ale caranizilor si ca pa ci la lea
oplina de absorblie/di si ·
pare a unidilalii ga ran leaza
un conlorl clinalic ridical si
condilii de locuire agreabile.
Cu ajulorul ca rac le ris li ci lor
lernoizolanle ale ca ra ni zi ·
lor din aschii de lenn si
belon se lac econonii in
ceea ce privesle coslurile
de in cal zire.

Uscare
foarte rapidä
Acesl nalerial penlru
pereli are un linp de
uscare de nunai o zi.
De aici decurg o serie
de avanlaje, prinlre care
se nunara laplul ca la
pulin linp dupa belo·
narea caranizilor poale
li aplicala lencuiala de
exlerior si inlerior, lara a
va lene ca va avea de
suleril conslruclia.
Caranida prezinla
asa·nunile punli de
respiralie, care slrapung
nucleul din belon, iar
acesla nu inpiedica
diluziunea apei. Casele
conslruile cu acesl lip
de caranizi sunl
cunoscule penlru clina
deosebil de placula pe
care o olera, neexisland
nici nacar in prinii ani
dupa linalizarea con·
slrucliei problene legale
de unidilale, asa cun
se inlanpla de obicei in
cazul celorlalle naleriale
lolosile pe piala.
AvantajeIe
cärämiziIor
din beton si aschii:
· izolare lernica oplina
si inlegrala
· pereli calzi si uscali
· onogenilale lernica ridicala
· calilale lernica oplina
· izolare lonica oplina
· greulale volunelrica ridicala
a perelelui
· innagazinarea caldurii

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->