Economie[modificare | modificare surs]

Articol principal: Economia Statelor Unite ale Americii.

Datorit condiiilor naturale propice i a sporului demografic (ini ial mai ales prin imigra ie din Europa ntre 1800 i 1913 sosind n total cca. 50 milioane de oameni), industria s-a dezvoltat ntr-un ritm rapid,
ceea ce a permis SUA s ocupe o poziie de frunte pe arena interna ional. Totodat, statul este
considerat simbolul economiei libere de pia. Datorit abundenei bogiilor naturale (crbune, petrol,
gaze naturale, hidroenergie), el este mai puin dependent de importul de energie dect majoritatea
celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al su l constituie culturile agricole: America este privit
drept grnarul globului, iar o parte important a produciei agricole este exportat n lumea ntreag.
Conform datelor oferite de Biroul de Statistic a Muncii din cadrul Departamentului Muncii al Statelor
Unite,[9] n anul 2008, n economia SUA erau ocupate 134.354.250 de persoane, dintre care:

Industria

Numr de

% din totalul

angajai

angajailor

Agricultur, silvicultur, pescuit, cinegetic

385.730

0,3%

Minerit

644.070

0,5%

Utiliti

542.230

0,4%

Construcie

7.671.680

5,7%

Producie (confecii)

13.960.700

10,4%

Vnzare angro

5.964.920

4,4%

Vnzare cu amnuntul

15.642.700

11,6%

Transport i depozitare

5.306.240

3,95%

Industria informaiilor

3.019.040

2,25%

Finane i asigurri

5.990.930

4,6%

Industria imobiliar, chirii i arende

2.143.100

1,6%

Servicii profesionale, tiinifice i tehnice

7.519.060

5,6%

Administrarea (managementul) companiilor i ntreprinderilor

1.915.250

1,4%

8.506.680

6,3%

Servicii educaionale

12.455.550

9,3%

Ocrotirea snti i asisten social

16.006.410

11,9%

Arte, distracii, recreere

1.923.380

1,4%

Cazare i servicii alimentare

11.341.810

8,4%

Alte servicii (cu excepia administraiei publice)

3.881.410

2,9%

Administraia federal, de stat i local

9.533.390

7,1%

Managementul administrativ, al resurselor i deeurilor i

servicii de remediere

ara cunoate n ultimele decenii o accentuare a polarizrii sociale, fapt care o face s afi eze
inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democraiile industriale avansate, din acest punct de
vedere S.U.A fiind comparabil cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic i
social care, dup prerea politologului Robert C. Lieberman, atac nsi fibra democra iei.
[10]

Economistul Thomas Sowell, pe de alt parte, citnd studiul Departamentului Trezoreriei "Mobilitatea

Venitului n S.U.A. din 1996 pna in 2005", remarc gradul de mobilitate social n S.U.A., artnd c
veniturile celor care n 1996 reprezentau cei mai bogati 1% au sczut cu 26% pn n 2005 [11].