Levitatia magnetica

Cum funcioneaz levitaia magnetic

Supraconductorii reprezint un tip de conductori electrici a cror rezisten
devine practic nul la temperaturi mai mici dect valori specifice materialelor din
care sunt construii. Aceast proprietate permite dezvoltarea unor tehnologii precum:
vehicule propulsate prin levitaie magnetic i care funcioneaz folosind
supraconductibilitatea la temperaturi ceva mai ridicate, vehicule silenioase, care se
deplaseaz fr frecare i care sunt foarte uor de accelerat.

Efectul Meissner:
Racirea unui supraconductor care nu este plasat in imediata vecinatate a unui
magnet poart numele de rcire nestimulat, ceea ce nseamn c materialul
supraconductor este rcit n absena vreunui cmp magnetic exterior. Dup ce
materialul capt proprieti supraconductive, pe msur ce un magnet se apropie de
el, se manifest un fenomen ciudat. Supraconductorul este respins. Acest fenomen
poart numele de efect Meissner.
Prin apasarea unui magnet spre conductor cmpul magnetic generate de acesta
va traversa supraconductorul dnd natere unui aa-numit efect de prindere n flux
magnetic.
n acest moment supraconductorul i magnetul se resping i se atrag n acelai
timp. Aceast combinaie de fore de respingere i de atracie permite magnetului s
pluteasc n mod stabil deasupra supraconductorului. Acest fenomen poart numele
de levitaie magnetic. Dac magnetul este uor rotit, acesta se va rsuci deasupra
supraconductorului.

Suspensia magnetica:
Cnd ridicm magnetul, deasemenea se va ridica si conductorul, rmnnd
suspendat - stabil - dedesubtul magnetului. Acest fenomen poart numele de
suspensie magnetic. Att levitaia, ct i suspensia magnetice sunt generate de
efectul de prindere n flux magnetic.

Circuit de levitatie magnetica:

Acesta este un circuit simplu de levitatie magnetica prin care se suspenda

obiecte la o anumita distanta fata de un electromagnet. Principiul de functionare care
sta la baza circuitului este aplicarea asupra obiectului a unei forte magnetice egala cu
forta gravitationala, dar si opusa in acelasi timp. Cele doua forte se anuleaza
reciproc, iar obiectul ramane suspendat. Practic acest lucru este efectuat de un circuit
ce reduce forta electromagnetica atunci cand un obiect ajunge prea aproape, dar o si
mareste cand obiectul iese din raza de actiune.

Cum este realizata levitatia magnetica:

Acest circuit de levitatie magnetica functioneaza comparand semnalele de la
senzori cu primul amplificator operational si emitand un voltaj proportional cu
diferenta (eroarea) acestora. Semnalul erorii este apoi trimis printr-o retea de
compensatie care joaca rolul unui filtru de inalta trecere, permitand schimbari rapide
ale erorii pentru a permite trecerea mai usor decat schimbarile lente. Acest lucru este
necesar pt. stabilizarea continuitatii controlului, iar fara aceasta obiectele doar ar
flutura aproape de electromagnet datorita instabilitatii sistemului. Semnalul este apoi
amplificat la valoarea lui initiala, dupa ce reteaua de compensatie il atenuase, dupa
care ajunge la tranzistorul TIP122 Darlington ce controleaza curentul
electromagnetului.
Diodele suplimentare din jurul tranzistorului au rolul de a preveni deteriorarea
acestuia. Dioda de semnal de la baza previne inversarea polaritatii bazei, care se

deterioreaza, in timp ce cele doua 1N4001 ofera un traseu pentru curentul

magnetizant cand electromagnetul este oprit. Componentele optice folosite nu sunt
indispensabile, atata timp cat lungimile de unda se potrivesc bine si cat unghiurile de
detectie/emisie nu sunt prea inguste. LED-urile IR sunt TIL38, care sunt de maxim
940hm, au deschizatura de 15 grade, 35mW si maxim 100mA. Detectoarele sunt
PT204-6B, care sunt fototranzistori IR.

Trenurile Maglev

Prima aplicatie practica a fenomenului a fost in domeniul transportului pe cale

ferata. Trenurile Maglev utilizeaza campuri magnetice puternice pentru a asigura
sustentatia si a avansa. Ceea ce le face deosebite, este faptul ca nu exista contact cu
sina, reducand fortele de frecare si permitand trenului sa ajunga la viteze foarte mari.
Trenurile Maglev pot ajunge pana la 581 km / ora. Nu ajung insa la vitezele unui
avion, deoarece fortele de frecare la altitudine sunt mai mici fata de la sol. Aceasta
tehnologie ar permite trenului sa depaseasca 6437 km / ora intr-un tunel vidat.
Termenul maglev nu se refera numai la vehicule, ci si la sisteme de cai ferate,
specific proiectate pentru levitatie magnetica si propulsie. Trenul leviteaza cu
ajutorul unor magneti permanenti montati pe vagoane ce interactioneaza cu campul
electromagnetic generat de calea ferata. Acesta este practic motorul trenului.
Principiu de functionare:
Polii magnetilor opusi se atrag. Este principiul de baza in spatele propulsiei
electromagnetice. Electromagnetii sunt similari cu alti magneti, atragand obiectele de
metal, insa avantajul este ca forta magnetica nu este permanenta.
Conectand la capetele unui fir de cupru o baterie, se creaza un mic camp
magnetic. Deconectand firul de la baterie, campul magnetic dispare. Aceasta este
diferenta intre electromagneti si magnetii permanenti.
Sistemele de trenuri Maglev se bazeaza pe acest camp magnetic. Sistemul este
compus din 3 componente: o sursa de curent, bobine aliniate de-a lungul caii ferate,
si magneti permanenti atasati sub tren.
Marea diferenta intre un tren maglev si unul conventional este ca primul
functioneaza fara motor cel putin nu unul obisnuit folosit pentru alte masini sau
trenuri. In loc sa foloseasca combustibil, trenul este propulsat de campul magnetic
creat de bobinele parcurse de curent.
Bobinele parcurse de curent resping magnetii, facand trenul sa leviteze la o
distanta de 1 10 cm. O data ce trenul este suspendat, bobinele creaza un sistem
magnetic ce trag si imping trenul pe sinele de ghidare. Curentul electric aplicat
bobinelor alterneaza pentru a schimba polaritatea lor. Aceasta alternanta face astfel
incat campul magnetic din fata trenului sa traga trenul in fata, in timp ce campul
magnetic din spatele lui il impinge in fata.
Avantaje:
Trenurile Maglev ajung la viteze mult mai mari decat cele obisnuite, au o
acceleratie mai buna si pot urca pante mai abrupte. Randamentul energetic este
superior si sunt mult mai sigure, neexistand riscul de deraiere. Desi nu sunt atat de
tacute cum se spera, trenurile cu sustentatie magnetica sunt mult mai silentioase
decat cele obisnuite.
Dezavantaje:
Trenurile Maglev au insa si multe dezavantaje. Nu pot fi folosite cu
infrastructura existenta, iar costul ridicat pentru construirea unor cai de rulare noi

este foarte ridicat. Un alt dezavantaj este ca trenurile Maglev nu sunt adaptate pentru
transportul de marfa.
Istorie
Cercetrile asupra trenurilor cu sustentaie magnetic au nceput n 1922 prin lucrrile germanului
Hermann Kemper. Acesta a depus un brevet n domeniu la 14 august 1934. Lucrrile sale au fost
ntrerupte din cauza celui de-al doilea rzboi mondial.

1962 n Japonia ncep cercetrile n domeniul Maglev;

1973 n Germania ncep cercetri n domeniu la Technische Universitt Braunschweig;
1979 Transrapid 05 a fost primul tren Maglev din lume care a transportat cltori cu ocazia
unei expoziii la Hamburg;
1983 A fost construit o linie de 1,6 km la Berlin pentru un serviciu de tip metrou. n ciuda
succesului pe care l-a avut, linia a fost nchis n 1992;
1984 A fost dat n serviciu linia de test Transrapid, n Emsland, Germania;
1997 La 12 decembrie, trenul Maglev MLX01 a btut recordul mondial de vitez cu
cltori: 531 km/h;
2003 A fost dat n serviciu linia Transrapid din Shanghai.

Principii i tehnologie
[modificare] Tipuri de tehnologie
Exist 4 tehnologii principale maglev:

o tehnologie care se bazeaz pe electromagnei adaptabili (suspensie electromagnetic sau

EMS).
Exemplu: Transrapid
o tehnologie care se bazeaz pe magnei supraconductori (suspensie electrodinamic sau
EDS).
Exemplu: JR-Maglev.
o tehnologie potenial mai ieftin, care folosete magnei permaneni (Inductrack).

Pe lng acestea, mai exist i suspensia magnetodinamic (MDS), recent inventat i deocamdat
puin testat.

Propulsie

Japonia i Germania sunt deosebit de active n domeniu, producnd mai multe idei. Una din aceste
idei const n ridicarea trenului prin forele de respingere i de atracie generate de magnei cu
aceeai polaritate, respectiv cu polariti opuse. Trenul poate fi pus n micare de un motor liniar
instalat pe ine sau pe vagon.

Stabilitate
Din teorema lui Earnshaw se tie faptul c folosind doar electromagnei i magnei permaneni nu
se poate asigura stabilitatea sistemului. Pe de alt parte, magneii diamagnetici i supraconductori
pot stabiliza trenul. Anumite sisteme convenionale folosesc electromagnei cu stabilizare
electronic: se msoar continuu distana pn la tren i se ajusteaz curentul din electromagnet n
consecin.

Greutatea magneilor
Greutatea electromagneilor de mari dimensiuni este o problem major. Este nevoie de un cmp
magnetic foarte puternic pentru a levita un tren de mari dimensiuni, de aceea se folosesc de obicei
materiale supraconductoare pentru electromagnei eficieni.

Sisteme maglev
Cele mai cunoscute mrci din domeniu

Transrapid este un proiect german (Siemens) care nu i-a gsit (nc) nici o utilizare n
Germania. Un proiect pe linia Berlin-Hamburg fusese aprobat n 1994 dar a fost ulterior
abandonat, datorit lipsei fondurilor. Primul serviciu comercial a fost inaugurat n ianuarie
2003 n China, la Shanghai. Lungimea liniei este de 30 km i unete oraul cu aeroportul
su.

Maglev este un proiect japonez (chiar dac termenul a fost extins la toate trenurile
magnetice). A fost contruit o linie experimental, pe care s-a atins viteza record de 581
km/h n 2003. Obiectivul final este construcia unei linii Tokyo-Osaka, parcurs ntr-o or.

Proiectul Swissmetro utilizeaz aceleai tehnologii ca i cele anterioare, dar i tunele vidate
pentru a reduce frecarea cu aerul, care este foarte mare la viteze mai mari de 500 km/h.

Inductrack este un sistem de levitaie magnetic complet pasiv folosind bobine

nealimentate pe ine i magnei permaneni pe tren. Inductrack a fost inventat de fizicianul
Richard E. Post, de la Laboratorul Naional Lawrence Livermore. Este nevoie de putere
numai pentru a contracara frecarea cu aerul. Fora de levitaie crete odat cu viteza.

Linii abandonate

Birmingham 19841995
Primul sistem comercial automat din lume a fost o navet maglev de mic vitez ntre terminalul
aeroportului internaional Birmingham i gara din Birmingham, aflat n imediata sa vecintate.
Naveta a funcionat ntre 1984 i 1995. Lungimea liniei era de 600m, iar trenurile "zburau" la
15mm de ine. La sfritul perioadei de funcionare sistemul devenise nesigur datorit nvechirii
sistemelor electronice i a fost nlocuit cu un funicular.

Berlin 19891991
n Berlinul de Vest a fost contruit la sfritul anilor 80 sistemul M-Bahn. Era un tren maglev
automatizat, cu o lungime a parcursului de 1.6 km i 3 staii. Testrile au inceput n august 1989,
iar sistemul a fost dat n folosin n iulie 1991. Linia se termina la staia de U-Bahn Gleisdreieck,
unde folosea o platform utilizat nainte pentru trenurile ctre Berlinul de Est. Dup cderea
Zidului, au fost ncepute lucrrile de reconstrucie a liniei (actuala U2). Demolarea liniei M-Bahn a
nceput la doar 2 luni dup punerea sa n servciu i s-a terminat n februarie 1992.

Linii de testare

Emsland, Germania
Transrapid, o companie german, are o pist de testri de 31,5 km n districtul Emsland din landul
federal Saxonia Inferioar (Niedersachsen).
La 22 septembrie 2006 n jurul orei 10 dim. aici a avut loc un mare accident: un tren Transrapid s-a
ciocnit de un vagon-atelier care se afla pe acelai traseu dintr-o greeal uman. Accidentul s-a
soldat cu 23 de mori i 10 rnii.

Universitatea Jiaotong, China

Pe 31 decembrie 2000, primul maglev de temperatur mare cu echipaj a fost testat la Universitatea
Jiaotong, Chengdu, China. Acest sistem se bazeaz pe principiul c supraconductori cu temperatur
ridicat pot fi levitai deasupra unui magnet permanent. Sarcina a fost de 530 kg i distana de
levitaie a fost de 20 mm. Sistemul utilizeaz azot lichid pentru rcirea supraconductorului.

Linii n exploatare

Naveta ctre aeroportul din Shanghai

Transrapid a lansat primul serviciu comercial cu un maglev

de mare vitez din lume, ntre centrul oraului Shanghai i aeroportul oraului. Linia a fost
inaugurat n 2002. Viteza maxim atins a fost de 501 km/h, linia avnd o lungime de 30 km.
Transrapid folosete tahnologia EMS. Linia va fi prelungit la 160 km pn la nceperea Expo
2010 n Shanghai.

JR-Maglev
Japonia are o linie de ncercare n prefectura Yamanashi, unde sunt testate trenurile JR-Maglev
MLX01. Aceste trenuri folosesc tehnologia EMS. Aceste "Shinkansen magnetice", dezvoltate de
Central Japan Railway Co. ("JR Central") i Kawasaki Heavy Industries, sunt n acest moment cele
mai rapide trenuri din lume, atingnd viteza-record de 581 km/h pe 2 decembrie 2003.

Linimo (Linia Tobu Kyuryo)

Un tren Linimo apropiindu-se de Banpaku Kinen Koen, din direcia Fujigaoka

Primul serviciu comercial automat de tip maglev a intrat n uz n martie 2005 n Aichi, Japonia.
Este vorba de linia Tobu-kyuryo, cunoscut i ca Linimo. Linia are 8.9 km, 9 staii i o vitez
maxim de 100km/h. Raza maxim a virajelor este de 75 m i panta maxim 6%. Linia deservete
comunitile din zon i siturile n care s-a desfurat Expo 2005. Trenurile au fost proiectate de
Chubu HSST Development Corporation, care opereaz i linia de ncercare de la Nagoya.

Proiecte

Mnchen
O legtur Transrapid ntre capitala Bavariei i aeroportul oraului (37 km) s-a aflat n faz de
proiect. Ar fi redus timpul de transport de la 40 de minute la 10 minute. Costul estimat a fost de
1,85 miliarde de Euro, dar proiectul a fost abandonat n 2008.

Berlin - Hamburg
O linie de 292 km ntre Berlin i Hamburg. Proiectul a fost abandonat datorit lipsei fondurilor i a
fost nlocuit cu o linie de mare vitez pentru ICE.

Londra - Edinburgh i/sau Glasgow

n Regatul Unit a fost propus de curnd o linie maglev de la Londra la Edinburgh i/sau Glasgow,
cu diverse versiuni de traseu prin Midlands, nord-vestul sau nord-estul rii. Este studiat i o
legtur de mare vitez ntre Glasgow i Edinburgh, dei nu s-a stabilit nc tehnologia care ar
urma s fie folosit.

Tokyo - Osaka
Dac proiectul Chuo Shinkansen, dintre Tokyo i Osaka este construit, linia de ncercare din
prefectura Yamanashi ar deveni o parte din itinerar.

Incheon
Un tren produs de compania coreean Rotem i construit dup modelul Linimo va intra n uz n
2012 n Incheon, Coreea de Sud

Shanghai - Hangzhou
China a decis s construiasc o a doua linie maglev Transrapid cu o lungime de 160 km ntre
Shanghai i Hangzhou. Discuiile cu Germania i consoriul Transrapid au dus la aprobarea liniei
de ctre Ministerul chinez al transporturilor la 7 martie 2006. Construcia liniei va ncepe probabil
la sfritul lui 2006 i este programat s se termine la timp pentru Expo 2010, devenind prima
linie maglev ntre dou orae. Linia va fi o extensie a liniei maglev deja existent.

Baltimore - Washington, D.C.

Este vorba de o linie de 64 km ce va uni Aeroportul internaional Baltimore-Washington (BWI) cu
gara Union Station din Washington, D.C. Proiectul concureaz pentru acelai grant federal ca i
proiectul din Pittsburgh i, dac va fi aprobat, va reduce probleme de trafic din zon.

Honolulu
Autoritile din Honolulu, Hawaii plnuiesc un sistem de tranzit urban bazat pe trenuri de tip
Linimo.

San Diego
San Diego are n plan o linie maglev de mare vitez ntre ora i aeroportul aflat la mare distan de
ora. Costul estimat este de 10 miliarde USD pentru un traseu de 135-160 km.

Pittsburgh
Un proiect de 75 km ntre Aeroportul internaional Pittsburgh, centrul oraului Pittsburgh,
Monroeville i Greensburg. Acest proiect concureaz pentru acelai grant federal ca i proiectul
Baltimore-Washington, D.C. Proiectul din Pittsburgh este considerat de muli ca fiind mai bun
pentru c ar testa tehnologia maglev pe un teren mai abrupt i n condiii climatice dificile.

Turbina Maglev:
Turbina eoliana MagLev prezentata pentru prima data la expozitia Wind Power
Asia in Beijing foloseste levitatia magnetica pentru a sustine lamele verticale fara a
mai fi nevoie de un suport asa cum se intampla la turbinele eoliene traditionale.
Potrivit blogului de stiinta si tehnologie cosmosul.ro, Turbina foloseste magneti
permanenti din neodymium cunoscuti si ca supermagneti. Prin acest sistem practic se
elimina frecarea iar turbina va avea o durata de viata mai mare si un cost mic de
exploatare.
Turbinele eoliene MagLev au cateva avantaje fata de cele clasice: functioneaza
de la o viteza a vantului de numai 1.5 metri pe secunda si chiar la viteze a vantului ce
depasesc 40 m/s.
O singura turbina MagLev poate genera 1 GW (gigawatt) de energie suficienta
pentru 750.000 de case fata de 5 MW cat produce o turbina clasica de dimensiuni
mari. Costurile de operare sunt cu 50% mai mici fata de turbinele eoliene clasice iar
durata estimata de viata a unei turbine eoliene MagLev e de 500 ani.
In China a inceput pe 5 Noiembrie 2007 constructia primei fabrici de turbine
MagLev de catre Zhongke Hengyuan Energy Technology ce a investit in aceasta
afacere 400 milioane yuan urmand sa produca turbine cu capacitati de 400 pana la
5.000 Watt iar in Statele Unite aceste turbine eoliene vor fi produse de catre
compania MagLev Wind Turbine Technologies din Arizona.

Superconductorii din fier

O noua familie de materiale care conduce electricitatea fara rezistenta
face obiectul cercetarilor intense. Miza este destul de mare: intelegerea
unui fenomen care le-a dat de furca fizicienilor pentru mai bine de 20 de
ani. Superconductorii sunt materiale care conduc curentul electric fara a
crea rezistenta, sub o temperatura numita "critica". La inceputul anului
2008, o noua familie de materiale superconductoare (foto) posedand
temperaturi critice relativ ridicate a fost descoperita, pentru prima data
dupa 20 de ani. Surpriza cea mare a fost data de faptul ca aceste materiale
contin fier, element care a fost considerat, pana in prezent, incompatibil
cu superconductivitatea. In acelasi timp, acest fapt naste noi sperante in
ceea ce priveste intelegerea mecanismelor fizice ale superconductivitatii.
La 20 de ani dupa descoperirea in premiera a superconductorilor la
temperaturi inalte, cupratii, aparitia unei noi familii de materiale posedand
proprietati similare naste posibilitatea de a observa acest fenomen la
temperatura ambianta si, implicit, de a intelege aplicatiile sale. Acestea
vor ajuta la intelegerea originii microscopice a fenomenului, care inca
constituie una dintre problemele majore ale fizicii solide.

Supraconductibilitatea este un fenomen n care rezistivitatea electric a

unui material tinde la zero, dac temperatura sa este mai mic dect o
anumit valoare specific materialului, numit temperatur critic.
Fenomenul a fost observat pentru prima dat de ctre Heike Kamerlingh
Onnes n 1911. Studiind dependena de temperatur a mercurului, el a
observat c sub o anumit temperatur, apropiat de temperatura heliului
lichid (4,2 K), rezistivitatea scade brusc ctre zero. Ulterior s-a putut
determina o temperatur critic pentru diferite elemente chimice simple i
compuse.
S-a observat de asemenea c, dac se aplic supraconductorului un cmp
magnetic, fenomenul de supraconductibilitate dispare la o anumit
intensitate a cmpului, numit intensitate critc. Aceasta depinde de
asemenea de material i de temperatur.
Dac densitatea curentului prin supraconductor, depete o anumit
valoare critc, supraconductibiltatea dispare.
Exist i materiale solide ce devin supraconductoare numai sub o anumit
temperatur critic. Printr-un inel supraconductor, odat stabilit un curent
electric circular, acesta se poate menine infinit n timp, dac temperatura

este meninut i nu intervin cmpuri magnetice puternice. Simultan apare

i un cuplu motor difuz circular, ce poate pune n rotaie inelul n sens
invers curentului. Totodat s-au observat i modificri ale forei
gravitaionale n jurul inelului, cnd acesta este strbtut de curent. Pn
n prezent nu s-a putut da o explicaie corect acestor fenomene. Poate
cauza acestui eec este tocmai greeala marilor fizicieni de a considera aa
zisul "spaiu vid" chiar vid absolut. De curnd teoriile asupra etherului au
nceput s fie revizuite i corectate. Fenomenul a fost observat pentru
prima dat de ctre Heike Kamerling Onnes n 1911. Studiind dependena
de temperatur a mercurului, ei au observat c sub o anumit temperatur,
apropiat de temperatura heliului lichid (4,2 K), rezistivitatea scade brusc
ctre zero. Ulterior s-a putut determina o temperatur critic pentru
diferite elemente chimice simple i compuse. S-a observat de asemenea
c, dac se aplic supraconductorului un cmp magnetic, fenomenul de
supraconductibilitate dispare la o anumit intensitate a cmpului, numit
intensitate critc. Aceasta depinde de asemenea de material i de
temperatur. Dac densitatea curentului prin supraconductor, depete o
anumit valoare critc, supraconductibiltatea dispare.