1.Obiectul de studiu al doctrinelor economice.

Doctrinele economice de baza si

reprezentantii lor.
Disciplina DE studiaza curentele economice in calitate de teorii care au fost
sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In
perioadele respective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei
intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International.
Principiile de baza ale studierii DE:-obiectivitatea cunoasterii stiintifice-originii ,
continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TE Doctrinele economice au aparut mai
tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are ca scop cunoasterea legaturilor dintre
continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec. Promovate de catre state in diferite
perioade ale dezvoltarii societatii.
DE de baza:Mercantelista (Jean Bodin, Antoine dMonchrestien, Jean Baptiste Colbert,
Thomas Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena)
-Fiziocrata (Fr. Quesnay)-Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say,
John Stuart Mill )
-Nationalismului economic (Fredrich List)-Socialista (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier
si P.J.Proudhon)
-Marginalismului (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall)-Keynesismul (John
Maynard Kaynes)
-Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek)
17.Esenta si etapele dezv instituional economic,evol institut american(Th.Veblen)
A aparut la sf. Sec XX-lea in SUA. Caua aparitiei unei noi doctrine consta in apar
monopolurillor pretutindeniin tarile dezvoltate.Trasaturii definitorii: 1.Instit sunt o forta
m puternica care asigura o alocare m eficienta a resurselor econ.,o reparticare
m.echitabila a veniturilor si niste preturi m.juste.
2.Institutiile sunt niste fenomene stabile si eterogene care influienteaza
dezvolt.economica(Statul,piata ,ntreprinzatorul,partidele politice)3.Figura centrala a
vietii econ nu mai este homoeconomicus ci homosocialis.,omul social este m putin
rational.
Etape: 1.1900-1940 Institutionalism negativist sau protestatar (critica capitalismului si
a liberalismului economic) Th.Veblen, W.Mitchell2.1945- 1960 Schimbarea accentului de
la critica capitalismului la perferctionarea lui. J.M.Clark, A. A.Berie3.1960-1970Largirea
ariei geografice si a caracterului investigatiilor. J.Galbraith Scoala americana: Veblen
Teoria clasei inactive In anii 50-60 ai sec XX incepe a Iia etapa in
dezv.institutionalismului si apare institut.pozitivist. Sustine ca intreprinzatorul nu este
motivat doar de profitul maxim ci si de un sir de instincte (paternitatii, curiozitatii,
bunastarii materiale). Societ.este imp in 2 clase:industriasii,bussinesmanii,In viziunea
lui clasa fara ocupatii este una din principalele institutii daunatoare societatii
capitaliste. Teoria suveranitatii consumatorului consumatorul nu e suveran in
alegerea sa, ci este supus anumitor presiuni, care-l impun in cazul alegerii marfurilor si
serviciilor, un comportament nerational.
2.Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma
DAquino.
Platon Potrivit lui societ.umana este impartita in clase ,clasele au o provenienta
naturala,aceea ca oamenii trebuie sa faca ceva.Clasele erau impartite in:
-conducarori-militari -producatori elita societatii Elita societ.nu trebuie sa posede
propriet.privata
Aristotel Gandirea economic a lui Aristotel a fost sintetizat in operele: Politica
Politica atenian. Este primul ginditor care a incercat sa faca din economie o forma a
cunoasterii stiintifice, o disciplina de sine statatoare. Pentru el economia este "arta de a
obtine bogatii sub forma" bunurilor materiale. Considera ca fiind normal imprirea
societii in dou clase sociale: - oamenii liberi; - sclavii. Potrivit lui activit.economica
poate avea unul din 2 scopuri:satisfacerea nevoilor personale,imbogatireacremastica.Aristotelor considera ca in lume legea principala este legea supunerii si
dominatiei.Unii domina,altii sunt supusi.Toma dAquino El si-a expus conceptiile
teologice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in Suma teologica.
d'Aquino considera ca averea nu contine nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie
sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o ocupa n societate, cu ierarhia
acesteia. El intareste caracterul divin al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase,
grupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica, considerate bruta,
inferioara si munca intelectuala superioara, nobila. T.d'Aquino a formulat 2 teorii
:T.pretului just,si teoria salariului just.
Potrivit t.pret.just,oamenii diferitor parti sociale trebuie sa plateasca pt.acelasi produs
preturi diferite.
Potrivit.t.salariului just marimea sal.trebuie sa fie determinat nu de cantitatea si
calitatea dar de pozitia lui sociala.Toma dAquino a fost preocupat i de analiza rentei
funciare. El consider renta funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de
pmint s fie lipsii de grija traiului zilnic. T dAquino a avut o atitudine de tolerare fa
de comer i profitul comercial.
18.Keynisismul-doctr econ pe piata dirijata.Legile economice.Marimile globare.Teoria
somajului.
Keynisismul a aparut la inceputul sec xx si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele
conditii:
1. Piata nu este complet libera predomina concurenta imperfecta apar monopolurile
-.in productie predomina intreprinderi mari proprietate mare si mijlocie.se nimiceste
institutul proprietatii mici private. In asemenea situatii legile economice promovate de
clasici se neoclasici nu actioneaza liber.
2. pe masura cresterii gradului de complexitate a vietii economice statul devine nu un
factor econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii: a) organizator al vietii economice b)
subiect active si direct in economie(statul devine un neofactor de productie)3. relatiile
econ. Nu se stabilesc la intimplare. Economia capata un caracter mixt.Pe de o parte
exista un sector privat cu proprietate mica mijlocie mare. Pe de alta aprte exista un
sector de stat astfel si politica economica trebuie sa aiba un character mixt.
4. inceputul sec xx este caracterizat prin mari disfunctii economice(somaj, inflatie, crize
etc.)
5. criza economica mondiala 1929-1933 care a demonstrate ca doctrina liberala este
depasita istoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea.
Problema principala care l-a preocupat pe Kaynes mai ales in lucrareasa de baza a
fost somajul. El isi propune ca scop de a descoperi ce anume determinavolumul
ocuparii fortei de munca. In cercetarile sale ajunge la concluzia ca volumul ocuparii e
determinat de punctual de intersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. In acest
punct se realizeaza starea de echilibru economic.

Kaynes considera ca elemental decisiv al mentinerii echilibrului este stimularea

cererii efective de consum si investitii. El afirma ca procesul de realizare a ech.
Economic se concentreaza in jurul la 3 legi:
1.legea inclinatiei psihologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi
sporeasca consumul odata cu cresterea venitului dar in aceeasi masura cu care a
crescut venitul.
2. inclinatia spre investitii Intreprinzatorii sunt predispusi sa investeasca doar in cazul
cind se intrevede perspective obtinerii unui profit care-I satisface, cind eficienta
marginala a investitiilor este destul de mare. Cind ef. Marg e egala sau mai mica decit
dobinda, intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca .
3)inclinatia spre lichiditate predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub
forma lichida, usor de transformat in alte bunuri
Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin
ieftinirea banilor.

3.Doctrina mercantelista :glorificarea aurului,comertului si protectionismului.

Mercantilismul a fost o doctrin economic care avea ca temelie ideea c aurul i
argintul constituie forma principal a bogiei att pentru indivizi, ct i pentru stat.Se
considera c doctrina economic mercantilist se intemeiaz pe trei idei
caracteristice:1.obiectul bogiei sunt banii, respectiv metalele preioase din care erau
confecionai acetia, preocupndu-se de acumularea unei cantiti cit mai mari de aur
i argint;
2. scopul oricrei activiti lucrative, inclusiv al comerului, il reprezint profitul care
apare in procesul circulaiei mrfurilor ca rezultat al diferenei dintre preul de vinzare
i cumprare al bunurilor.
3. calea principala de marire a avutiei unei natiunei este comerul exterior pentru c
asigura aducerea in graniele rii a metalelor preioase i realizarea celor mai ridicate
profituri.
4.statul trebuie sa promoveze o politica interventionista.5. ), flota maritim britanic
obine dreptul exclusiv de exportare a mrfurilor engleze i de importare n Anglia a
mrfurilor strine. Aceste msuri protecioniste au ncurajat crearea unei puternice
flote maritime, care prestnd servicii altor ri s-a transformat ntr-o surs important i
stabil de bani pentru statul englez.
19.Politica economica preconizata de Keynes>despre interventia statului in viata
economica.
-Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara
interventia statului.
-Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza
investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.
-Stimularea investitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei
dobinzii.
-Stimularea consumului . Keynes propune promovarea unei politici de stimulare a
consumuluisi de redistribuire a veniturilor. In scopul asigurarii unei repartitii mai
echitabile a veniturilor, Keynes propune introducerea impozitului progresiv pe venit. El
cere introducerea unui sistem eficient de asistenta sociala, de servicii publice ceea ce
indirect ar contribui la sporirea veniturilor celor saraci si ar incuraja inclinatia spre
consum.- Un scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la cel
mai scazut nivel posibil. Reducerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani aflati
in circulatie, ceea ce ar duce in mod inevitabil la inflatie.-El mai propune si inchiderea
frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe piata interna, ceea ce ar
impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea locurilor de munca.

4.Particularitatile nationale ale mercantilismului spanio,fracez,englez.Idei

mercantiliste la D.Cantemir
Mercantilismul bulionist spaniol.Pt a spori avutia regelui spaniol mercantilistii
spanioli lau sfatuit pe rege sa dezvolte o flota puternica care sa plece in Am.de Sud sa
aduca aer si argint.,si se ameninta cu moartea scoaterea banilor din tara.Aceasta idee
a dus la un declin a tarii,dupa un secol cea mai bogata tara si puternica din europa a
ramas ruinita ,saraca,si depopulata.
Mercantilismul industrial francez. . Statul francez a inceput sa constuiasca
manufacturi,acestea aveau misiunea s produc mrfuri pentru export, sporind n
ultim instan afluxul de bani n ar.
ei au liberalizat complet migratia(primeau oameni in tara insa nu permiteau iesirea
lor)pentru a asigura cu brate de munca ieftine. este adoptat un tarif vamal protecionist
ce prevedea printre altele interzicerea importrii mrfurilor strine,Astfel Colbert ,prin
aceasta politica,in numai 10 ani reuseste sa dubleze veniturile regelui si sa transforme
Franta in ceam mai puternica tara din Europa.Mercantilismul comercial englez
Mercantil.englez avea drept instrument de crestere a bogatiei prin dezv.comert
exterior. ), flota maritim britanic obine dreptul exclusiv de exportare a mrfurilor
engleze i de importare n Anglia a mrfurilor strine. Aceste msuri protecioniste au
ncurajat crearea unei puternice flote maritime, care prestnd servicii altor ri s-a
transformat ntr-o surs important i stabil de bani pentru statul
englez.Mercant.modovenesc,ideile au fost expuse de D.Cantemir in cartea Descrierea
Moldovei.El considera ca calea principal de sporire a avutiei este comertul exterior
fiind ramura ce aducea cele m.multe venituri,isa in Md comertul este o
activit.considerata de moldoveni o activit.nedeamna de ei.
20.Geneza neo keynisismului.Dupa cel deal 2lea razb mondial in t.din europa central a
disparut somajul,crizele aconomice,Doctrina lui keyns a devenit popular ca niciodata,cu
den putin modif si den de neokeynisism.
-Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara
interventia statului.
-Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza
investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.

-Stimularea investitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei

dobinzii.
-Stimularea consumului . Keynes propune promovarea unei politici de stimulare a
consumuluisi de redistribuire a veniturilor. In scopul asigurarii unei repartitii mai
echitabile a veniturilor, Keynes propune introducerea impozitului progresiv pe venit. El
cere introducerea unui sistem eficient de asistenta sociala, de servicii publice ceea ce
indirect ar contribui la sporirea veniturilor celor saraci si ar incuraja inclinatia spre
consum.- Un scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la cel
mai scazut nivel posibil. Reducerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani aflati
in circulatie, ceea ce ar duce in mod inevitabil la inflatie.-El mai propune si inchiderea
frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe piata interna, ceea ce ar
impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea locurilor de munca.

5.Conceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui Fr. Quesnay.

Conceptiile de baza:1.Teoria produsului net avutia unei tari creste datorita produslui
net.2.Produsul net este un supliment de venit obtinute peste chelt.efectuate.3.Produsul
net se creaza doar in agricultura deoarece doar in agric.este posibila sporirea
venitului ,doar in agric.semeni un cartof si iei 7.4.Pt.ca agric.sa fie ramura principala a
unei tari tre sa fie libertate in activitatea econimica5.Teoria despre capital- (1 data)
Quesnay a divizat capitalul in agricultura in :avansurile initiale ,anuale6.Teoria ordinii
naturale a fiziocrailor se bazeaz pe 3 forme de proprietate- personala (dreptul
omului de a insusi)- mobiliara (dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale)funciara (care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net)Ei au apreciat c
agricultura este singura ramur productiv i singura capabil s produc venit net; au
fondat un regim bazat pe libertate i proprietate; au analizat activitatea economic
precum un flux continuu de venituri, trecnd de la o clas a populaiei la alta i au
considerat c pot reprezenta aceste diverse fluxuri printr-un tablou sintetic.Tabloul
economic a lui Fr. QuesnayQuesnay vede o asemanare in circ singelui si AE, rolul inimii
revenindui agriculturii. Iar singele economiei este produsul net, care se misca bub
forma de zig-zag. In tablou gasim expuse toate componentele sistemului ec.
Fiziocratic : produsul net, capitalul (avansurile), clasele sociale(productiva,
proprietarilor, sterila) Ca rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la
alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul
urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proportii.
21.Neokeynisismul francez si sinteza neoclasica de Samuelson.
N.Francez-. Principala particularitate const n faptul c neokeynesitii francezi
recunosc n calitate de form hotrtoare de intervenie a statului n economie, inclusiv
de stimulare a cererii, nu bugetul de stat, ci planul. Totodat prin intermediul planului
se efectueaz redistribuirea venitului naional n scopul asigurrii unei pci sociale
durabile. Planul incitativ determin proporiile n care venitul naional este destinat
consumului i economiilor. El este obligatoriu doar pentru ntreprinderile sectorului
public. Pentru ntreprinderile private el poart un caracter indicativ i conine, pe lng
anumite obiective economice i sociale, ce urmeaz a fi atinse, un ir de metode, de
instrumente, cu caracter economic, care au misiunea de a incita, a cointeresa
ntreprinderile private s acioneze n conformitate cu obiectivele planului.Coninutul
sintezei neoclasice. subliniaz P.Samuelson, un ir de activiti econo-mice, cum ar fi
ocrotirea sntii, nvmntul, industriile de prelucrare a deeurilor ete., nu sunt
supuse aciunii legii cererii i ofertei. Statul trebuie s intervin i n alte domenii, cum
ar fi, de exemplu, fixarea salariului minimal. Deosebirile: teoria sintezei neoclasice are
un caracter mixt, combinat. Neokeynesitii americani sunt de prere c instrumentul
principal al interveniei statului n economie trebuie s fie bugetul, neokeynesitii
francezi - planul incitativ. Pentru autorii sintezei ns rolul-cheie n reglamentarea
economiei urmeaz s-1 joace politicile fiscal i monetar, politici care nu trebuie
folosite separat, ci mpreun printr-o coordonare permanent a activitii a Guvernului
cu cea a Bncii centrale.
6.Caracteristica generala a doctrinei liberalismului economic classic.
Liber.econ.clasic este curentul care include 4 doctrine;Fizioacratii,Liberalismul
ec.clasic,neoclasicism, neoliberalism.Ideile de baza:1.Libertatea economica2.Temelia
act.econ.-proprietatea privata3.Caracterul relatiilor dintre oameni in activit.econ.se
determina la concurenta.4.La temelia pret.si valorii se afla munca.6.Ramura princip.a
unei tari este industria.7.Societ este divizata in clase si apartenenta unei pers.la o clasa
sau alta se determina prin sursa princip.de venit.Succesele doctrinei liberalismului
economic clasic

1.A imbogatit stiinta despre economie cu un sir de concepte noi: teoriile profitului,
rentei, salariului, preturilor, factorilor de productie, echilibrului economic general,
schimburilor ec. Internationale
2.A fondat teoria economiei de piata intemeiata pe libera concurenta, pe jocul liber al
preturilor
3.A favorizat o dezvoltare economica, stimulind cresterea substantiala a volumului
productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de trai etc.22.Neoliberalismul si
deosebirile lui de liber economic classic.Scolile doctrine neoliberale.Neoliberalismul a
dominat intre 1979-2009Neolib.este o rennoire a ideilor liberalismului economic Astfel
neoliberalii plaseaz n centrul doctrinei lor noiunea de individualism economic, acord
o atenie deosebit analizei pieei i a preului. Ct privete politica economic, ei se
pronun pentru nfptuirea privatizrii, reducerea impozitelor i a cheltuielilor
publice.Sunt adepti ai proprietatii private ai a econ.de piata.Pret.treb sa se stab fara
interventia statului.Deosebiri:neolib.spre deoseb de lib clasici admit o interventie
limitata a statului in piata economica cu urmat.obiective:elaborarea cadrului legal si
controlul aplicarii legilor.2.asigurarea unei solidaritati sociale.3.Apararea concurentei.
Scolili:Sc de la Freiburg,Sc monetarista de la Chicago;Sc.ultra liberalde la Viena)
7.Sistemul economic al lui A.Smith
In 1776 Adam Smith publica lucrarea cunoscuta sub den.de Avutia natiunilorsi este
considerata biblia economiei.
Ob.principal al lui Smith era elaborarea unei stiinte ce ar fi asigurat sporirea avutiei
unei natiuni.Smith a indent.caile de sporire a avutiei:
1.specializarea lucratorilor
2.pt ca muncitorii specializati sa poata procura toate bunurile de care au nevoie trebuie
sa existe o piata dezvolt.asa incit muncitorul sasi poata schimba bunurile produse de el
pe bunurile de care are nevoie.
3.economisirea si transmit.economiilor in capital.
4.cresterea si sporirea nr.pers.care activeaza in industrie,agricult. Si comert si
reducerea celor care nu formeaza sfera productiva(politisti,profesori)
5.forta motrice a sporirii avutii este domoeconomicus care este un om egoist dar
rational si care are scop cresterea avutiei personale.
6.Mina invizibila-in procesul act.ec.homoeconomicus este ghidat de o mina invizibila
care e mina lui Dzeu care il ghideaza sa activeze in folosul societatii.
7.Smith a elaborat teoria valoare munca in confosmitate cu care teoria marimii
preturilor se afla cantit.de munca depusa pt confetionarea unui produs.
8.Societ.este impartita in 3 clase si apartenenta la o clasa sau alta depinde de susrsa
princip.de venit.Smith ilustreaz efectele specializrii productorrlor prin urmtorul
exemplu: Zece lucrtori, acionnd izolat, ndeplinind fiecare toate operaiile,
confecionau cte 20 de articole pe zi. mprind ns ntre ei funciile i specializnduse, au nceput s produc zilnic, fiecare cte 4800 bolduri. Astfel, diviziunea muncii a
asigurat n cazul dat, o sporire a productivitii ei de 240 de ori.23.Scoala de la
Freiburg>teoria
tipurilor
ideale
economie.Modelul
economiei
de
piata
sociala.Neoliberalii germane au reusit sa elaboreze un model de dezvolt. Econ.,care
asigura atit cresterea economica cit si echitatea sociala.Modelul econ.sociale de piata a
fost elaborate de economistii univ de la Freiburg.In fruntea scolii sa aflat W.Eucken. . El
ajunge la concluzia c enorma varietate de ordini economice poate fi redus, n mod
abstract, la dou tipuri ideale: : a) economia liber de pia, n care relaiile ntre
agenii economici se stabilesc prin intermediul pieei, i b) economia centralizat,
condus de la centru, i n care relaiile ntre agenii economici sunt stabilite pe baza
ordinelor i a regulilor elaborate de stat. In econ sociale de piata statul joaca rolul de
arbitru pe cimpul de fotbal dar care nu bate goluri..Statul trebuie sa apere concurenta .

8.J.B.Say despre intreprinzator si legea debuseilor.Meritele si ratacirile liberalilor clasici.

El era un economist francez care sustinea ideile luii smith dar care a dezv.unele
aspecte ale teoriei liberalilor clasici.Jean-Baptiste Say (Atrage atentia asupra
problema realizrii mrfurilor, ajungnd la concluzia c n condiiile economiei de pia
crizele generale de supraproducie sunt imposibile. Pot avea loc doar anumite
dezechilibre pariale i temporare. Argumentele sunt simple: cnd un individ oarecare
produce o marf, el o face cu scopul de a obine n locul ei o alt marf. Astfel,
conchide Say, oferta i creeaz propria sa cerere. Tot ce se produce se i realizeaz,
cci lrgirea produciei condiioneaz o extindere corespunztoare a pieii i a cererii.
Deoarce oferta i cererea total a mrfurilor sunt egale ntre ele, pot fi posibile doar
unele nepotriviri pariale i ntmpltoare, cauzate de recolte proaste, de apariia unor
produse noi, necunoscute pe pia, etc. Dar toate aceste nepotriviri sunt trectoare i
se rezolv de la sine, n mod automat.Intreprinztorul principalul agent
economic. Say a fost savantul care a introdus n teoria economic conceptul de
ntreprinztor. El consider c ntreprinztorul cel m important n mecanism
economic, deosebindu-se de ceilali ageni economici prin faptul c anume el este
organizatorul produciei. El procur factorii de producie, i combin n scopul obinerii
produselor pe care apoi le vinde pe pia i obine un profit. De notat c n fazele
iniiale de dezvoltare a capitalismului, ntreprinztorul se identific cu capitalistul (adic
cu proprietarul capitalului). Mai trziu va avea loc o separare a acestor dou funcii.
Say a elaborat i teoria factorilor de producie. Potrivit acestei teorii, reluat i
mbogit de mai muli economiti, pmntul (natura) este temelia venitului obinut
sub form de rent, munca - salariului, iar capitalul - profitului. Totodat el consider c
profitul este o form de salariu, pe care ntreprinztorul o obine pentru munca sa de
organizare i gestionare a afacerilor.Aporturi. 1. Clasicii au fost primii care au elaborat
un sistem desvrit de teorie economic, avnd ca baz principiile individualismului,
non-intervenionismului, i a ordinii naturale.2. Autorii clasici au mutat obiectul de
studiu al treoriei economice n sfera productiv, n care, n opinia lor are loc procesul de
sporire a avuiei naiunilor.3. n viziunea autorilor clasici a guverna ct mai bine
nseamn a guverna ct mai puin. politica economic ocup un loc de cea mai mic
importan, ei au transformat economia politic ntr-o tiin ce studiaz legile
obiective ale dezvoltrii economice.4. n centrul doctrinei liberalismului clasic se afl
homo economicus, care activeaz urmrind scopuri egoiste, dar care, n virtutea
aciunii unei mini invizibile, contribuie n ultim instan la satisfacerea interesului
general.5. Autorii clasici au dezvoltat multilateral teoria valoare-munc, au glorificat
munca, rolul creia n sporirea avuiei popoarelor este considerat a fi decisiv.8. n fine,
trebuie subliniat faptul c modelul economiei de pia analizat i propus apoi de autorii
clasici, a creat condiii favorabile pentru o dezvoltare economic fr precedent,
stimulnd creterea substanial a volumului produciei, a calitii mrfurilor create, a

nivelului de trai.Neajunsuri. 1.Cusurul principal al doctrinei liberalismului clasic

const n faptul c n centrul ei s-a pomenit nu omul cu necesitile lui concrete, ci
piaa. ntruct n modelul clasic scopul oricrei activiti economice este obinerea
profitului, ntreprinztorului i este absolut indiferent ce s produc - carne sau tunuri,
bomboane sau stupefiante. n aa fel producia s-a pomenit orientat nu spre
consumator, ci spre cel care are bani.2. Clasicii au mpins pn la extrem ideea
libertilor economice, ceea ce s-a soldat cu fortificarea celui puternic, ruinarea celui
slab i o difereniere de avere nemaipomenit. societatea s-a pomenit mpins ntr-o
perioad ndelungat de adnci tulburri sociale i politice.3. Autorii clasici au ncercat
s elibereze viaa economic de orice influene de ordin politic, moral, religios. n
realitate ns, cei care au ocupat poziiile-cheie n economie (energici, ntreprinztori,
dar i vicleni, duri, avari) i-au supus treptat aparatul de stat, ideologia, tiina,
modificndu-le adeseori dup chipul i asemnarea lor.4. Unele teorii ale liberalilor
clasici s-au dovedit a fi greite, ca, de exemplu, cele despre imposibilitatea crizelor
economice, a utilizrii complete a braelor de munc, a echilibrului economic ce se
stabilete, n mod automat.5. Teoria valorii bazate pe munc, pus la temelia mai
multor doctrine economice, a jucat un rol important n dezvoltarea tiinei despre
economie. Cu toate acestea, ea consider, n mod greit, drept substan a preului
numai munca, ignornd contribuia altor factori, cum ar fi natura, capitalul, cererea i
oferta, utilitatea, gusturile, raritatea. Scond n eviden unele consecine nefaste ale
acestei teorii, economistul romn Paul Bran scrie: Ricardo... ntroneaz, fr drept de
apel, munca drept singura creatoare de valoare. De aici nainte, omul va avea o
justificare pentru a sfida Natura. Dar nu numai natura va avea de suferit; chiar
activitatea uman, aflat mai departe de locul n care se desfoar munca fizic, va fi
exclus din mecanismul obinerii valorii. Capitalul, sub forma mijloacelor fixe i a
obiectelor muncii, va avea un rol pasiv n obinerea valorii i nici un rol n obinerea
valorii suplimentare.
24.Scoala monetaristade la Chiscago.Mfriedman.Banii conteaza. In Usa Ideile
neoliberale sau afirmat in cadrul doctrine monetariste,ca urmare a gasirii unui remediu
petrnu lupta cu inflatia,Alt idee aprat de monetariti este c inflaia este un
fenomen pur monetar ce are la temelia sa o cretere anormal a cantitii de bani n
raport cu volumul produciei. Fondat.este M.Friedman.Potrivit lui toate probl economic
ear fi crizele disproportiile,somajul si sunt generate de catit prea mare sau prea mica
de bani in circulatie.principalul instrument de intervenie a statului in viata econ treb sa
fie schimbarea mase monetare..Friedman a elaborate teoria somajului permanent,el
spunea ca 3-5% din nr somerilor este un somaj natural.Statele lumii nu treb sa lupte pt
a reduce somajul la un nivel m mic de 5%. Principala mrime economic, asupra creia
statul poate s-i exercite eficient amestecul, este masa mone-tar. Friedman susine
c n prezent n S.U.A. cantitatea banilor n circulaie trebuie s creasc anual cu 3-4%,
indiferent de conjuctura economic concret. ntruct banii joac n economie un rol de
prim importan, prin intermediul lor se poate influena i preurile, i rata dobnzii, i
ritmurile creterii economice.

9.Ideile economice ale liberalilor pesimisti D. Ricardo si T. Malthus.T.Malthus i teoria

populaieiLegea populaiei. A.Smith era convins c sporirea avuiei naiunii aduce
mbogire pentru unii i bunstare pentru toat lumea. Malthus ns avea o alt
prere. El considera c acest proces este nsoit de o mbogire a unora i de o
cretere excesiv a populaiei, a srciei i mizeriei, pentru majoritatea. Malthus a
elaborat o teorie care a analizat raportul dintre mijloacele de subexistenta si
nr.populatiei de pe pamint.Maltus a formulat o lege a populatiei potrivit careia mijl.de
subexistenta creste in proportie aritmetica.Nr.populatiei de pe glob creste in
progr.geometrica.In felul acesta cu dezv.societatii apare un echilibru entre populat si
resursele limitate in rezultatul caruia omenirea evoluaiza spre
foamete,catastrophe,pierzanie. David Ricardo a fost un economist englez care
considera ca misiunea principala a teoriei econ nu este marimea avutiei ei gaserea
modalitatilor de distribuire echitabila a veniturilor.D.Ricardo a elab o teorie a comertului
international numitaTeor cost comparative si avantajelor reale Aceast teorie a fost
pus la temelia politicii liberului schimb, adic a circulaiei libere a mrfurilor dintr-o
ar n alta, fr nici un fel de bariere vamale. Cometrul intre tari poate sa se
dezv.atunci cind tarile lumii se specializeaza.Pentru a ilustra justeea teoriei sale
Ricardo recurge la un exemplu devenit celebru. Dou ri, spune el, Anglia i Portugalia,
sunt capabile s produc aceleai mrfuri - vin i stof, dar cu costuri diferite. Astfel,
pentru a confeciona aceeai cantitate de stof Anglia are nevoie, ca timp, de un an de
munc a 100 de oameni, pe cnd Portugalia - a 90. n cazul vinului, aceeai cantitate
de sticle va fi produs n Anglia de 120 oameni, pe cnd n Portugalia doar de - 80. Din
acest exemplu se vede c Portugalia are o productivitate mai mare att n producerea
stofei ct i s vinului. Potrivit teoriei avantajelor absolute a lui Smith, aceste dou ri,
n cazul dat, nu se pot specializa ntre ele, ntruct Portugalia i convine s produc

ambele mrfuri. Aa este, dar superioritatea Portugaliei la fabricarea vinului este totui
relativ mai mare dect la confecionarea stofei.
25.Ultraliberalismul noi scoli de la Viena.F Von HayekCei mai de seam reprez. ai colii
austriece contemporane sunt: Friedrich A.von Hayek.Ei resping ideea unei economii
mixte, economii care predomin astzi n rile occidentale i care presupune existena
unui important sector public. Ultraliberalii austrieci sunt aprtori ai individualismului i
ai ordinii naturale. ei acord o atenie deosebit analizei comportamentului subiectiv
al consumatorului. individul este figura central a sistemului economic, iar statul nu
face dect s-i ncurce, intervenia lui provocnd tot felul de crize economice. n
viziunea lor statul trebuie s se limiteze n politica sa economic doar la elaborarea
legilor i organizarea ndeplinirii acestora, precum i la perceperea impozitelor necesare
funcionrii normale a societii.
Adept nflcrat al minii invizibile i al ordinii naturale, Hayek susine c termenul de
economie
care presupune autoritatea unei persoane este deja nvechit i nu mai corespunde
noilor realiti. De aceea el propune ca noiunea economia de pia s fie nlocuit cu
termenul catalaxie Catalaxia este n viziunea autorului austriac un sistem economic
care se autoregleaz spontan, n primul rnd prin intermediul preurilor. Potrivit opiniei
lui Hayek, regulile jocului pot fi respectate doar ntr-un cadru instituional
corespunztor, n care domnete nu statul, nu o persoan oarecare, ci legea,
obligatorie pentru toat lumea, inclusiv pentru cei care au elaborat i adoptat aceast
lege.Pentru Hayek valoarea uman suprem este libertatea, care-i mult mai important
dect orice prosperitate economic.
10.Continutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui Fr. List.Pt.a
dezv fortele productive ale natiunii statul treb sa promoveze o politica comerciala
protectionita,sa apere piata interna de invazia marf.straine se sa dezv.propria industrie
deoare doar industria asigura prosperitatea unei natiuni.
Particularitatile protectionismului lui Fr.List:1.spre deosebire de mercantil.care
promovau o politica administr.,List propune un protectionism vamal.2.Protectionismul
lui List trebuia sa fie selectiv adica se referea doar la industrie.3.Protect lui List este
unul educativ si trece nu doar la frontiera economica a tarii dar trece prin fiecare
individ.El spune ca ca sa fim bogati treb sa fim patrioti
Prot.lui List cere anumite sacrificii deoarece un patriot adevarat treb sa prefere
marfurile industriale germane,chiar daca marf sunt m scumpe sau de calitate m rea.
26.Particularitatile formarii si devolt gindirii economice romineste.P Aurelian si
M.Manoilescu.Specificul gndirii economice romneti este condiionat de un ir de
mprejurri, cum ar fi aezarea geografic, psihologia naional, dar mai ales destinul
istoric, care ne-a oferit ca ideal suprem nu prosperitatea economic, nu sporirea
avuiei materiale i spirituale, ci lupta de eliberare naional. In central atentiei
economistilor romini sau aflat problemele asigurarii indepedentei economice si a
unirii.In virtutea circumstantelor istorice,alipsei de stabilitate politica,moldov si rominii
au pus accent pe consum si anu pe investitii.Cei m mare econ din Rom a fost Petre
Aurelian. Si M./Manoilescu.P.Aur: Noi avem o gndire mai mult emotiv, dect raional,
iar la temelia aciunilor noastre se afl de obicei sentimentele, instinctele, emoiile, i
mai puin calculul, agerimea, duritatea, judecata la rece. Apoi, gndirea noastr
economic mai rmne a fi nctuat de tot felul de principii morale, de superstiii, de
tradiii religioase i de alt natur.

11.Evolutia ideilor socialiste.Caracteristica generala a doctrinei econ

socialiste.Socialismul utopic si mic burghez.esena doctrinei economice socialiste se
reduce la condamnarea capitalismului, n primul rnd a temeliei lui economice proprietatea privat, i nlocuirea ei prin proprietatea colectiv. Opus n mai toate
problemele principale liberalismului clasic, socialismul reclam nlocuirea liberei
iniiative prin aciunea colectivului sau a statului.Doctr.socialista reuneste o multime de
scoli care au viziuni si idei diferite cu privire la dezv.societatii:Scolile:social.utopic,mic
burghez,Marxist,toalital sovietic,de piata.Socialismul topic.Ideile principale:socialistii utopici condamna proprietarea private-ei au inventat notiunea de exploatare
a omului de catre om-repartizarea bunurilor material trebuie sa infaptuiasca dupa
necesitati.-. Toi membrii societii vor avea obligaia de a munci. Ca urmare a
dispariiei claselor, va disprea i statul.-trecerea de la socialism la capitalism trebuie
sa fie pasnica,benevola.-Socialitii idealiti erau convini c, prin natura lor oamenii

sunt buni, iar cei bogai - predispui de a ceda benevol o parte din bogie
sracilor.Soc.mic burghez.:Adepi ai libertilor economice i politice, ei justificau
intervenia statului n economie i optau pentru revenirea la mica producie, ce exista
n trecut sub forma gospodriilor rneti familiale i a meteugriilor medievale.
Anume prin faptul c aprau nite forme de organbizare a vieii economice demult
depite, ei au fost calificai drept economiti-romantici.
27.InstitutionalismulTeoria economiei dualistede JKGalbraith si teoria economiei
dominante de Fr.Peroux. John Galbraith a elab 2
teroii:t.econ.duale:,etnostructurii.Potrivit lui,econ contemporana se baseaza pe 2 sect
diferite:1.sect intr mici si mijl-care continua sa se dezv dupa legile pietei;2.sect marilor
intreprinderi care au posib sa domine un anumit sector al pietei ,sa fixeze preturi,sa
planifice activit pe multi ani se sa nu dea niciodata faliment. Aportul pincipal a lui
Galbraith la dezvoltareatiin ei economice const n respingerea tezei neoclasice cu
privire la rolul determinant al pie ei nvia a economici fundamentarea teoriei despre
roluldecisiv al marilor ntreprinderi i al statului n programarea evolu iei economice.
Teoria economiei dominante. Autorii clasici porneau de la premisa c pe pia se
ntlnesc ageni economici egali ca posibilitate de influen asupra preurilor, iar
relaiile ntre ei poart un caracter echitabil. Ei considerau c singurele presiuni care
pot fi exercitate n viaa economic sunt preurile.
F.Perroux afirm c aceast opinie
este nvechit deoarece asupra activitii economice exercit o influen- tot mai
important factorii de constrngere, de alt natur dect preurile. Mai mult,
fenomenul domipaiei devine una din principalele trsturi caracteristice ale economiei
contemporane. Perroux definete dominaia ca o influen pe care un individ, o firm, o
naiune o exercit asupra altor uniti mai puin puternice.Drept dominant este
considerat ntreprinderea care, datorit proporiilor activitii sale, a prioritilor
obinerii creditelor n condiii privilegiate, i a rezervelor sale financiare, exercit o
influen decisiv asupra concurenilor, ct i asupra clienilor si. Rmnnd liber n
deciziile sale, firma dominant impune altor firme voina sa, fcndu-le s se adapteze
la cerinele ei.Perroux ajunge la concluzia c efectul dominaiei nu se limiteaz doar la
cadrul economiei naionale. El poate fi exercitat de o ntreprindere, dar i de o ntreag
economie. Astfel, economiile naionale se mpart inevitabil n economii dominante i
dominate Combtnd teza autorilor liberali precum c echilibrul economic ntre ri se
fixeaz de la sine, n mod automat i are un caracter echitabil, Perroux afirm c n
realitate aceste relaii se stabilesc n rezultatul al unei lupte aprigi de concuren, n
care, de obicei, nvinge cel mai puternic.
12. Ideile principale ale doctrinei econ a lui K.Marx.Teoria plus valorii.Leninismul.
Idei principale1.Capitalismului este o societ bazata pe exploatre da ea nu e vesnica si
ca va fi inlocuita cu socialismul.2.Dezv.econ.este supusa actiunii unei legi
generale,obiective,vesnice care sunt proprii ca si legile natuii pe toate perioadele si pt
toate popoarele lumii.3.Clasicii recunosteau ca viata econ e o parte a ordinii
naturale.Marx spunea ca dezv econ e supusa unor ordini sociale.4.La temelia
dotr.marxiste se afla teoria valoare-munca,care la temelia pretului se afla cantit muncii
depuse pt confectionarea produslui respectiv.
5.teoria principala a lui marx,care sta la baza doctrinei sale e teoria plus valorii.Prin
acewasta teorie Marx a incercat sa demonstrezeca in societate exista exploatarea
omului de catre om,ca oamenii bogati ii jefuiesc pe cei saraci si traiesc pe seama
lor.6.Teoria acumularii capitalului-acum capital este un proces de crestere a
dimensiunilor capitalului in rezultatul transformarii unei parti din plus valoare in
capital,in asa fel cu timpul tot capitalul capitalistilor au fost create in rezultatul
transform +valorii in capital si in acest fel clasa muncitoare are tot dreptul sa
nationalizeze fabricile,uzinele deoarece acestea au fost create de munca lor si de
munca strabunilor. LeninismulPotrivit acestei teorii, pe la nceputul secolului XX, ar fi
devenit posibil unirea imperialitilor din toat lumea ntr-un monopol internaional,
fapt care pn la urm va pune capt rzboaielor, anarhiei n producie, luptei de
concuren ntre rile capltaliste i va atenua conflictele interne. Lenin, care afirm c
lupta de clas, dimpotriv, se nsprete, c situaia material a clasei muncitoare se
nrutete, se npusti cu furie nentemeiat asupra concluziilor socialistului german,
declarnd n stilul ce-i era propriu c nelarea maselor - nimic altceva nu ofer teoria
lui Kautsky.
28.Conceptul avutiei la mercantilisti,fiziocrati si liberalii clasici.
Mercantilismul a fost o doctrin economic care avea ca temelie ideea c aurul i
argintul constituie forma principal a bogiei att pentru indivizi, ct i pentru stat.si
imbagatirea se effect pe calea cresterii masei monetare,dezv.amnufacturilor,cresterea
populatiei.1.obiectul bogiei sunt banii, respectiv metalele preioase din care erau
confecionai acetia, preocupndu-se de acumularea unei cantiti cit mai mari de aur
i argint; 2. scopul oricrei activiti lucrative, inclusiv al comerului, il reprezint
profitul care apare in procesul circulaiei mrfurilor ca rezultat al diferenei dintre preul
de vinzare i cumprare al bunurilor.3. calea principala de marire a avutiei unei
natiunei este comerul exterior pentru c asigura aducerea in graniele rii a
metalelor preioase i realizarea celor mai ridicate profituri.
Fizioacratii spuneau ca avutia unei tari creste datorita produsului net-un venit obtinut
peste chelt efectuate.produs nbet se creaza doar in agricultua deoarece semini un
cartof si ei 7.Produsul este creat de natura.
Liber.clasici spuneau ca temelia sct economice este munca..

13.Caracteristica generala a doctrinei neoclasice si principalele scoli marginaliste.

In 1870 au aparut 3 mari scoli: austriaca, elvetiana si de la Cambridge care au fondat
doctrina neoclasica. Fondatorii sunt Jevons, A.Marshall, Leon Walras si Karl Menger.Ei au
descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii marginale denumit
principiul diminuarii utilitatii marginale.Savantii dati afirma ca valoarea depinde de
combinarea dintre raritate si utilitate. Ea este determinata de utilitatea marginala adica
de utilitatea unitatii cel mai putin utile care face obiectul unei cereri.
La temelia DN se afla citeva directii noi de cercetare:a utilitatii marginale,a echilibrului
ec. general si partial ,a comportamentului subiectiv al agentilor economici
Factorii care au conditionat aparitia DN:trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta
la cea dominata de oligopoluri si monopoluri.oferta de bunuri materiale incepe sa
depaseasca cererea, comercializarea marfurilor devenind mai importanta decit
producerea lor.se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce
priveste accesul lor la materie prima si energie,se accentueaza conflictul dintre
muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi existenta societatii burgheze
Neoclasicii-petrivit teorii cal.utilitate marimea pretului este determinat de utilitatea lui
si raritatea unui bun.
Scoala austriaca: K. Menger, E. Bohm-Bawerk
Scoala de la Lausanne: Leon Walras
Scoala de la Cambridge: A.Marshall
29.Aparitia si particularitatile neoinstitut econ imperialismulstiintei economice.

14.Aportul scolii psihologice austriece(K.Menger,E.B.Bawer)si al scolii matematice

elvetiene(Leon Walras) la dezvolt stiintei econ.Teria util.marginale si teoria echilibrului
general.
k.menger Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei
considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile
subiective exprimate de diferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a
ultimii unitati dintr-o marfa oarecare.
In esenta reprezentanii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura
sporirii rezervelor si ca valoarea unui bun e determinata de cea mai mica UT pe care o
poseda ultima unitate sau cea mai putin importanta nevoie.Contributia: A explicat
valoarea cu ajutorul UT finale si a analizat ev economice printro viziune psihologica.
Raportul principal al scolii elvetiene consta in : elaborarea teoriei echilibrului economic
general;in utilizarea instrumentelor matematice in analiza fenomenelor economice.
L. Walras elaboreaza teoria echilibrului general. Potrivit lui echilibrul ec general se
stab atunci cind exista echilibru pe cele 3 piete principale:piata bun de consum;piata
muncii;piata capitalului.
Echilibrul ec. necesita egalizare posibila prin mics. preturilor, a ofertei si a cererii pe
cele 3 tipuri de piete.
In viziunea lui Walras starea de echilibru este una ideala si nu reala. Nu se poate
intimpla niciodata ca pretul de vinzare a produselor sa fie egal cu cel al serviciilor
productive.
Ech.ec general se poate stabili in mod automat cind exista 2 conditii:O concurenta
libera so perfecta;preturi libere
30.Teoriacostului tranzactiilor si teoria drept de proprietatede R.Coase:
Costul tranzaciilor este o noiune economic ce aintrat n circuitul tiinific n anul
1937, odat cu publicarea articolului lui Ronald Coase despre firm.
Neoclasicii considerau c procesul schimbului pe piaa se nfptuiete momentan i
fr niciun fel de cheltuieli suplimentare, iar acordurile ncheiate ntre firme se
ndeplinesc cu strictee. Din pcate, lucrurile stau cu totul altfel, afirm printel
eneoinstituionalismului.
Costul tranzaciilor nu este nemijlocit legat de procesul de producie, adic de
cheltuielile de procurare a materiei prime i a materialelor, autilajului i a transportului,
cheltuielile pentru platasalariilor etc.Aces ta este costul efecturii unui schimb sau
a unei tranzacii economice, adic cheltuielile legate de studierea pieei, de
Desfurarea negocieri lor, ncheierea i respectarea unor contracte ntre
partenerii economici. D r. d e p r o p r i e t a t e care reduc costul tranzaciilor D r. d e
p r o p r i e t a t e este schiat totalitatea normelor care reglementeaz accesul la
resursele rare . Acestedrepturi de proprietatemai sunt numite i mnunchi de
mputernicirisaumnunchi de drepturi.

15.Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica.

Trasaturi comune:1.Erau adeptii proprietatii private.2.Recunaosteau principiul
individualismului economic.3.Recunosteau princip miini invizibile care regleaza activit
economic4.neadmiterea amestecului statului in economie 5.Forta motrice a dezvoltarii

este profitul6.calificarea concurentei ca factor al progresului.Deosebiri: 1.Clas-au pus la

temelia doctrinei lor teoria val-munca.Neoclasicii-valoare utilitate.
2.Clasicii-considerau ca la temelia preturilor se afla cantitatea se calitatea muncii
intruchipata in marfa respectiva,neoclasicii-considerau ca marimea pretului este
determinat de utilitatea lui si raritatea unui bun.3.Cl-au analizat viata econ.in termeni
de clasa,neocl-au imparti societ.in 2 gr:consumat,producatori.4,Cl.-consid ca scopul
principal al teoriei economice este identific.cailor,mecanismelor de crestere a avutiei
natiunilor si de distribuire a acestora m mult sau m putin echitabila;neocl.-spuneau ca
probl princip a stiintei econ treb a fie indentific cailor,metodelor a marfurilor
produse.5.Cl-considerau ca leginle economice sunt de matura mecanica,Noecl.-au spus
a asta este o greseala si sa legile econ.sunt de natura psihologica.6. Invinuind clasicii
ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul de a crea o stiinta
adevarata, pura separata de economia sociala. Ei renunta la termenul de economie
politica in favoarea celui de economics in centrul caruia se afla omul cu inclinatiile,
gusturile si preferintile sale
31.Teoria alegerii publicede Buchanan.Teoria a l e g e r i i p u b l i c e saua opiunii
publice afost elaborat n anii 60 ai secolului al XX-lea de ctre doiecono miti
americani,James Buchanan i G o r d o n Tu l l o c k
Ei au declanat o adevrat revoluie nmentalitatea oamenilor. Ideile lansate
de savanii americani s-au dovedit a fi att de ndrznee, nct editurile celei mai
democratice ri din lume, SUAau refuzat s publice lucrarea lor comun,
intitulatC a l c u l u l c o n s e n s u l u i . Teoria alegerii publice arelatemeliasaipoteza existenei,
condiiile democraiei, a unei piee politice,similare pieei bunurilor i serviciilor. Autorii
se apleac asupra sistemelor tradiionale de votare, asupra criteriului majoritii i
asupra criteriului unanimitii.

16>Scoala istorica germana.Esenta si etapele dezvoltariicoala istoric german de

economie este o ramur a gndirii economice, dezvoltat mai ales n Germania, la
sfritul secolului XIX, conform creia situaia economic a unei ri este neleas ca
rezultat al ntregii sale experiene istorice. Contrazicnd legile" economiei clasice
deduse n mod raional, reprezentanii abordrii istorice au studiat dezvoltarea ntregii
ordini sociale, motivaiile i deciziile economice fiind doar componente ale
acesteia.Gnditorii curentului considerau c intervenia guvernului n economie
reprezint o aciune pozitiv i necesar. Fondatorii direciei, printre care Wilhelm
Roscher i Bruno Hildebrand, au dezvoltat ideea unei metode istorice i au ncercat s
identifice stadiile generale ale evoluiei pe care trebuie s le parcurg orice ar.
Ideile principale:1.Adeprii scolii istorice recunosteau modelul economiei de piata bazat
pe proprietatea privata,pe concurenta,formarea libera a preturilor,profit,impartirea
societ pe clase.
2.Scoala istorica germana nu recunostea existenta unor legi economice generale si
vesine,ei consid ca fiecarei etape a dezv societ uu sunt proprii anumite legi.
3.economistii treb sa atudieze in primul rind econ nationala a unei tari si nu econ
teoriei econ generala care nu poate exista.4.istoricii germani resping teza lui
Homoeconomicus si a miinei invizibile ca niste teze gresite,inezistente sustinind ca
forta motrice a dezv nu este Homoeconomicus ci statul.
5.istoricii germani inlocuiesc conceptul de homoeconomicus cu homosocialis.
31.Particularit.gindirii econ.contemporane.Teoriacapitalului umande Gbeker si
teoriaanticiparilor rationalede Lucas Gary Becker, pe linia promotorilor capitalului
uman, pune pentru prima dat n eviden faptul c individul nu este simplu
consumator final, ci un adevrat productor, care prin educaie i formare profesional,
practic o investiie n capital uman.
Teoria capitalului uman constituie fondul gndirii lui G. Becker, care-i permite s
abordeze din perspectiv economic att consumul obinuit (hran, mbrcminte,
petrecerea timpului liber etc.), ct i valorile personale determinante ale
comportamentul uman (iubire, ur, altruism etc.).n opinia sa, individul este o
adevrat firm, care utilizeaz resurse rare (munca salariat i casnic a membrilor
familiei) i care prin munc produce satisfacii, i cu o organizare care necesit
investiii i calcule bazate pe preuri relative, pe costul timpului etc.G. Becker utilizeaz
acest mod de analiz pentru a studia oferta de munc, comportamentul fa de
educaie (diferenele salariale care rezult de aici), dar i factorii dominani ai cstorie
Teoria anticiprilor raionale are la baz o serie de ipoteze:- salariile i preurile sunt
determinate de concuren, ele adaptndu-se perfect unui model de echilibru al
oricrei piee. Altfel spus, oferta este ntotdeauna egal cu cererea;- pieele se
comport ca i cnd agenii economici utilizeaz cel mai bine toate informaiile de care
pot s dispun, atunci cnd iau decizii care le vor determina venitul sau profitul viitor
- fluctuaia ciclurilor observate n economie rezult din erorile pe termen scurt ale
indivizilor. Acetia dispun de informaii limitate. n msura n care ei utilizeaz mai bine
informaia pe termen scurt pentru a prevede viitorul, nu nseamn c i tiu ce se va
petrece n realitate.