Art 5.

Privatization of agricultural extension services in the EU: Towards a lack of

adequate knowledge for small-scale farms?
Art 2. Conservation agriculture for small holder rainfed farming: opportunities and
constrainds of new mechanized seeding systems.
Conservarea agriculturii pentru fermele mici si transferal de know-how

In Europa atentia acordata fermelor mici din cadrul politicilor

structurale, a scazut treptat, odata cu succesul politicolor de modernizare.
Cele mai mici ferme, listate baza de date Eurofarm, sunt acelea cu mai
putin de 8 ESU(Economic Size Units) (echivalent la 12 ha in Franta.), iar
in multe tari europene, un procent signifiant este reprezentat de fermele
familiale. Noile dispozitii ale PAC au facut Comisia Europeana partial
resoponsabila pentru politicile de consultare , anterior fiind considerate a
fi dezvoltate doar de catre statele membre, prin principiul subsidiaritatii.
Conform unor studii recente (Garforthetal.,2003;KlerkxandJansen,2010;
KlerkxandLeeuwis,2009;RiveraandSulaiman,2009)afostevaluatmodulncare
privatizareasistemelornaionaledeconsultanaafectatperformaneleproductivei
demediu.Acestestudiifurnizeazdoveziempiricedetaliatedesprefaptulc
privatizareaaplasatfermedemicidimensiunintrundezavantajnsistemelede
consultanagricol.

Sistemelenationaledeconsultantaagricolaaufostorganizatein
toatetarileeuropenesiauinlocuitmetodemultmaitraditionalede
transferdeknowhowinzonelerurale.Rezultateleacestorcompromisuri
aufostintegrateintextedelegisiordonantelucruceauduslasistemede
extinderenationalealeagriculturii.
Conformunuistudiu(Labarthe,2009),fondurileserviciilordeextindere,
finantatedetaxefiscalesauparafiscale,eraumanageriatedecomisii
alcatuitedinministriiagriculturiisireprezentantiaiorganizatiilorde
productie.

Incepandcuanii1990,dealungulUErelatiiledintrestat,organizatiile
fermierilorsiserviciiledeconsultantaaufostexprimateprinnoicontracte.Aceastanu
afostdoaromodalitatedeareducecheltuielilepublice:auexistatnumeroase
dezbatericuprivirelacareartrebuisfierolurilerespectivealeactorilorpublicii
privaicuprivirelaNFAS(NationalFarmAdvisorySystems)bazatpenoua
teoriedemanagementpublic.ConformluiLabarthe(Labarthe,2006a;Laurentetal,
2006;.Rivera,2000)separareastatuluiavariatsiafostdemulteoriradicala,n
specialnEuropadeEst.Sepotdiferentiadouatraiectoriialeseparariistatului:

primatraiectoriesecaracterizeazprintroschimbareprogresivdela
finanareapublicaserviciilordeconsultanpentrulivrareaacestorservicii
dectrecompaniiprivatepentructigcomercial.
adouatraiectorieestecaracterizatprindiverseformededescentralizaren
specialnriledinsudulEuropei,precumSpania,ItaliaiGreciancazuln
careserviciiledeextindereaufostgestionateifinanatelanivelregional

Reorganizareaserviciilordeextindereaduslacomercializareatotmaimare
deserviciilordeextindereidefacturareindividualaagricultorilor.
In2003ComisiaEuropeanaacreatonoualegislatieceaduslatransformarea
serviciiledeextindereinPAC.Scopuleraaceladeadafermierilorsuportul
necesarpentrualegamaibineobiectiveledeproductiecustandardelede
sanitare,demediusideprotectieaanimalelor.

Dupaaderareacelor12noistateintre2004si2007laUniunea
Europeana,numarulfermeloragricolesadublat,iarnumarul
fermelormicisub8ESUreprezintamaimultde80%dinnumarul
totalfermelor.Numarultotalalfermelorestede13700400,dintre
care8037990apartincelor12stateceauaderatintre20042007.
DacafermeledemicidimensiuniarfiintegratenNFAS,atunci
cunotinerelevanteartrebuisfieaccesibileacestora.Cunoastere''
Accesibil''nseamncaceastcunoaterepoatefiobinutafrobstacole
financiare,cognitivesauinstituionalemajore.''Relevant''nseamnc
aceastcunoatereestedenatursofereosoluielaproblemaspecific
cucareseconfruntagricultorul;osoluiecaresepotrivetepropriilor
saleobiectiveiinterese.
Incredere''nseamncaceastcunoateresebazeazpecelmainalt
niveldeprobposibil,pentruaminimizaefecteleadverseimaximiza
anseledeatingereaobiectivelorurmrite.
Aceastdeclaraieestelargconvenit.Cutoateacestea,NFASpoatefi
analizatdindiferitepunctedevedere,oferindimaginipariale(idemulteori
complementare)alelumiireale:analizasociologicainteraciuniidintreactorii
NFAS,analizinstituionaldetiinePolitice,evalurideperformanpeeconomie,
etc.ConformluiMitchell(Mitchell,2002)fiecareviziuneparialalumiisugereaz
prghiispecificedeaciune.PrinurmareKeller(Kelleretal.,2006,Laurent,2012)
confirmaca,politicatrebuiesincludcunotinedelaogamlargdediscipline,
precumiomultitudinedeteoriidincadrulacestordiscipline.ncazcontrar,factorii
dedeciziepoliticpotomitemecanismemajorecarecontribuielastructura
tendineloreconomiceactuale.Acestaafostcazulpentrurecomandridepoliticcare
auncurajatprivatizareaNFASisaubazataproapeexclusivperezultateteorii
economiceneoclasice.
AnalizeleneoclasicealeNFASsebazeazpereprezentrisimplificateale
lumiireale.Treiipotezedebazinflueneazputernicmodulncarefermelemicisunt
examinatenacesteanalize:

Funcionareatehnicafermelorestevzutca''independentdescala"
Ajustrintrecerereaiofertadeserviciilordeextindereagricolesunt
descriseutilizndcalculedemaximizareafunciilordeutilitate
Cunoatereaesteprivitainansamblulei.Bunurileiserviciilede
extinderesuntprivitecaunsimpluschimbdeinformaii.

PatruproblememajorenanalizaNFASsuntevideniateprineconomiai

segmentaldeservicii(LabartheiLaurent,2011;Laurentetal.,2002).

Procesedecoproducie
Necesitateadeacombinadiversemetodedeconsilierepentruaface
cunotineaccesibil
Rolulcheiealbackofficepentruaasigurafiabilitateacunotinelor
Rolulagricolalpiaeiserviciilordeconsultan

n ceea ce privete statutul de ferma mica, exist trei tipuri majore de ferme n
aceast categorie sub opt ESU: ferme de subzisten (exploataii agricole care produc
n principal pentru consum propriu), ferme hobby (care reprezint, de obicei un cost
pentru de uz casnic), i ferme comerciale care produc pentru pia
Un procent signifiant se incadreaza in ultima categorie si produc venituri din vanzarea
produselor.
Nu exist nici un astfel de lucru ca " flux natural" al cunoaterii de la cercetare
la servicii de consultan, iar activitile de back-office sunt costisitoare. Validarea
practicilor agricole inovatoare, n special, necesit experimente scumpe. Din acest
motiv, n perioada de dupa al doilea rzboi mondial multe ri europene, cum ar fi
Frana, rile de Jos, Germania i Danemarca fcut investiii publice n mai multe
programe tiinifice la scar larg n care agricultorii, de asemenea, au investit n mod
colectiv. Reorganizarea serviciilor de extindere agricol, ntr-un context de
dezangajare de stat, a dus iniial la o schimbare a furnizorilor de servicii de extindere.
n Frana, Germania i rile de Jos, de exemplu, trei tipuri de furnizori de servicii
sunt acum lideri n servicii de extindere de ferm pentru tipul activitatii agricole 13, ''
specialist in cereale, oleaginoase i proteaginoase '' (Labarthe, 2006b):
(i) Operatorii economici pe lanul de aprovizionare, adic firmele i cooperativele
care vand inputuri agricultorilor (seminte, ingrasaminte, produse fitosanitare) i / sau
cumpara producia;
(Ii) consultani privai;
(iii) firme de comercializare de software de modelare agronomica, utilizat pentru a
prognoza impactul practicilor agricole i de a ajuta fermierii sa semneze un itinerar
tehnic optim.
Conform lui Christiansen (Christensenetal.,2007)majoritateaproductiei
agricolenAsia,AfricaiAmericaLatinsebazeazpeagriculturadesubzisten
pusanaplicaredectremiciifermierilocali.Aceastformdeagricultureste
caracterizatprinaplicarealimitatainputurilor,pieelordistorsionate,deteriorarea
condiiilordesol,iaracummodificariagresivealevremii.
Miciifermieriincearca,general,samaximizezenumarullucrarilorsolului,in
putintimp,cuputineutilajepentruarealizaunmanagementalburuienilorsiacreaun
patgerminativcuunsolcorespunzatorgerminatieisistabilitatiisemanatului.
Totusi, lucrarea solului regulata distruge materia organica din sol prin
mineralizare, mai mult in zonele mai calde, conform lui Kirschbaum (Kirschbaum,
1995). Efectele fizice ale lucrarilor solului afecteaza si structura solului cu consecinte
pentru infiltrarea apei si si eroziunea solului prin alunecari de teren, creand efecte sub
stratul de plug.
Conform Garcia-Torres(Garcia-Torres i colab., 2003), agricultura de
conservare, CA, este definita ca un sistem de recoltare bazat lucrari ale solului
minime, capac permanent al suprafetei prin incorporarea reziduurilor recoltei i
rotaia culturilor.

Pentru a realiza o crestere a eficientei economice cu un numar

minim sau zero al lucrarilor terenului comparatv cu tehnologia
conventionala, beneficiile percepute trebuie sa fie clare, pentru un fermier
mic.
Evolutia agriculturii de conservare:
Agricultura comerciala la scara mare
Ajustarea agriculturii de conservare a micilor agricultori
Sisteme manuale de plantare a agriculturii de conservare:
Dibble stick
Planting basins
Jab planters
Sisteme animale de tractiune:
Ripper tine systems
Direct seeding systems
Conservarea agriculturii cu semanatori pentru tractoare cu 2 roti:
Single pass shallow tillage planter
Strip tillage
Zero tillage
Bed planter
Conform Baker si Saxton (Baker and Saxton, 2007a), acelasi lucru care s-a ntmplat
n agricultura comerciala de scar larg, o schimbare a CA n fermele mici, este
necesara si o ajustare substanial in practica traditionala agronomica, ncepnd cu
schimbri fundamentale n modul n care agricultorii percep procesul de producie a
culturilor.

Concluzii:
1. Cheia in dezvoltarea Conservarii agriculturii printre fermierii
mici este reprezentata de dezoltarea efectiva si ieftina a
dezvoltarii tehnologiei cu minim de lucrari.
2. O constrngere major pentru acest lucru este faptul c, dei
principiile CA au aplicabilitate larga in multe medii agroecologice i fiziografice, acestea trebuie s fie ajustate la
condiiile specifice unui agricultor pentru a le face valabile i
aplicabile.
Referinte
Baker,C.J.,Ribeiro,F.,Saxton,K.E.,2007.Residuehandling.In:Baker,C.J.,Saxton,K.E.(Eds.),NotillageSeedingin
ConservationAgriculture.,seconded.CABInternationalandFoodandAgricultureOrganizationoftheUnitedNations(FAO),

Rome,Italy,pp.134158.
Baker,C.J.,Saxton,K.E.,2007b.Thewhatandwhyofnotillagefarming.In:Baker,C.J.,Saxton,K.E.(Eds.),Notillage
SeedinginConservationAgriculture.,seconded.CABInternationalandFoodandAgricultureOrganizationoftheUnited
Nations(FAO),Rome,Italy,pp.110.
EC(EuropeanCommission),2003a.Plantingseedsforruralfutures.In:RuralPolicyPerspectivesforaWiderEurope,2nd
EuropeanConferenceforRuralDevelopment,Salzburg,1214November,2003,EUOfficeofpublications,208p.
EC,2003b.CouncilRegulation(EC)no.1782/2003.Brussels,OfficialJournaloftheEuropeanUnion,21/10/2003,69p.
EC,2011.ImpactAssessmentontheCommonAgriculturalPolicytowards2020.Annex7,22p.
Kirschbaum,M.U.F.,1995.Thetemperaturedependenceofsoilorganicmatterdecomposition,andtheeffectofglobalwarming
onsoilorganicCstorage.SoilBiol.Biochem.27,753760.
Labarthe,P.,2006b.Performanceofservicesandunequalaccesstoagriculturalextension.StudycaseinAin(France)and
Zeeland(Netherlands).J.Ext.Syst.21(1),1226.
Labarthe,P.,2009.Extensionservicesandmultifunctionalagriculture.LessonslearntfromtheFrenchandDutchcontextsand
approaches.J.Environ.Manag.90(Supp2),193202.
Labarthe,P.,Laurent,C.,2011.Economiedesservicesetpolitiquespubliquesdeconseilagricole.Cah.Agric.20(5),343351.
Laurent,C.,2005.LesagriculturesdelUnioneuropenneetleurterritoire.In:Laurent,C.,Thinon,P.(Eds.),Agricultureset
territoires,HermsScience,Paris,pp.3155.
Laurent,C.,2012.Pluralityofscienceandrationalintegrationofknowledge.In:Pombo,O.,Torres,J.M.,Symons,J.,Rahman,
S.(Eds.),SpecialSciencesandtheUnityofScience.Springer,pp.219232.
Laurent,C.,Cerf,M.,Pasquier,C.,2002.Leconseilenagriculture:uninvestissementimmatrielentredveloppementsectoriel
etdveloppementterritorial.Gographie,Economie,Socits4(2),131153.
Laurent,C.,Cerf,M.,Labarthe,P.,2006.Agriculturalextensionandmarketregulation:learningformacomparisonofsixEU
countries.J.Agric.Educ.Ext.12(1),516.