UNIVERSITATEA DE VEST

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

TIMIOARA

PROIECT DE CERCETARE ASUPRA PRODUSULUI DE CAFEA

DECOFEINIZAT JACOBS

MARKETING
AN III

CUPRINS
1.PREZENTAREA COMPANIEI KRAFT JACOBS SUCHARD
1.1 ISTORICUL FIRMEI KRAFT-JACOBS-SUCHARD
1.2 PREZENTARE GENERALA A COMPANIEI
1.3 LANSAREA NOULUI PRODUS JACOBS FLAMINGO
2. IDENTIFICAREA SI OPERATIONALIZAREA PROBEMEI

2.1 DEFINIREA PROBLEMEI DECIZIONALE

2.2 OBIECTIVELE CERCETARII
2.3 METODOLOGIA DE CERCETARE
2.4 NECESARUL DE TIMP SI DE PERSONAL
3. ELABORAREA CHESTIONARULUI
3.1 MODUL DE ADMINISTRARE AL CHESTIONARULUI
3.2 MODALITATI DE RASPUNS LA INTREBARI
3.3 TEMELE CHESTIONARULUI
3.4 CHESTIONARUL
3.6 TABELUL CU VARIABILE SI VARIANTE DE RASPUNS
4. TRATAREA SI ANALIZA DATELOR
4.1 ANALIZA CARACTERISTICILOR UNEI CAFEA
4.2 ANALIZA CANTITATII DE CAFEA ACHIZITIONATA LA O
CUMPARARE
4.3 ANALIZA MARCILOR DE CAFEA
4.4 ANALIZA LOCULUI DE CUMPARARE A MARCII JACOBS
4.5 ANALIZA CONSUMULUI DE CAFEA DECOFEINIZATA
4.6 ANALIZA CARACTERISTICILOR UNEI CAFEA DECOFEINIZATA DE
CALITATE
4.7 ANALIZA PRETULUI MAXIM
4.8 ANALIZA ELEMENTELOR CARE DETERMINA CONSUMAREA UNUI
PRODUS DE CAFEA AL UNEI MARCI
4.9 ANALIZA VENITURILOR CONSUMATORILOR
4.10 ANALIZA POSTURILOR TV URMARITE
5. CONCLUZII

1.PREZENTAREA COMPANIEI KRAFT JACOBS SUCHARD

1.1 ISTORICUL FIRMEI KRAFT-JACOBS-SUCHARD

1.2 PREZENTARE GENERALA A COMPANIEI
1.3 LANSAREA NOULUI PRODUS JACOBS FLAMINGO

1.1 ISTORICUL FIRMEI KRAFT-JACOBS-SUCHARD

n 1895, Johann Jacobs a deschis propriul su magazin specializat pe cafea,ceai,ciocolat i

biscuii in centrul Bremen-ului,Germania.El a petrecut muli ani studiind meteugurile cafelei
precum i cele mai renumite metode de comercializare ale acesteia.In momentul achiziiei a
lotului de marf pentru magazin,el gusta totdeauna boabele de cafea fiindca avea un simt
foarte rafinat al gustului.
n timp acest mic magazin a devenit de fapt baza unei celei mai mari companii de succes
din lume. n 1907,Jacobs a inceput singur s-i recolte roada,astfel a dezvoltat o imensa
plantaie de cafea in jurul Bremen-ului.Iar n 1920,nepotul lui Jacobs,Walter,a nfiinat o
companie i a implementat multe noi idei de comercializare si de distribuie.Aceasta a fost de
fapt punctul forte al dezvoltrii companiei,permind o extindere foarte mare acesteia,dar n
acelai timp necompromind calitatea produselor precum i seriozitatea firmei.
n 1966, Jacobs i-a schimbat sediul firmei si a ntregii plantaii astfel devenind i
transformnd totul ntr-o moderna afacere de cafea.Acum marca de top este denumit
Kronung,ale crei culori a fost verde.Aceast marc de cafea a acoperit ntr-un timp
foarte scurt ntreg globul pamntesc.
n timp ,prin diferite asocieri cu mari companii de afaceri din lumea aceasta
precum: Suchard,Kraft,firma Jacobs a devenit Giganta companie KRAFT-JACOBSSUCHARD.
Aceast companie a devenit leder-ul pieei de cafea, ciocolata etc. prin renumitele
sale produse naturale 100%: MILKA,TOBLERONE i nu n ultimul rnd JACOBS
KRONUNG.

1.2 PREZENTARE GENERAL A FIRMEI

Datorit unei tradiii de succes n cadrul companiei Kraft Jacobs Suchard,produsele sale a
ocupat pe rafturile miliardelor magazine cele mai importante locuri.KRAFT JACOBS
SUCHARD ROMANIA a anuntat o cifra de afaceri de 365 miliarde de lei aprox. 24,3
milioane de dolari si a preluat in 1994, 82% din actiunile POIANA Brasov pentru 4,4
milioane de dolari. Kraft Foods Romania SA a luat fiinta in anul 1994, cand Kraft Foods
International a achizitionat majoritatea actiunilor societatii Poiana - Produse Zaharoase
Brasov, devenind astfel Kraft Jacobs Suchard Romania SA.In anul 2000 societatea isi
schimba denumirea in Kraft Foods Romania SA.Kraft Foods Romania este prezenta pe
piata dulciurilor si a cafelei din Romania dupa cum urmeaza :

Piata Ciocolatei este reprezentata prin urmatoarele marci de succes : Milka,

Poiana, Africana, Toblerone, Smash

Piata produselor zaharoase reprezentata prin marcile Silvana si Sugus

Piata cafelei reprezentata prin Jacobs, Jacobs Merido si Nova Brasilia.

Datorit a unor mari alarme in privina strii de sntate a populaiei globului pmintesc
Corporaia de baz Jacobs din Germania a luat decizia de a se implica in activitati
umanitare ,n acelai timp s-a iniiat ideea de a se introduce pe piaa cafelei un nou produs
de cafea i anume, decofeniezat care este obinut din produse cerealiere supuse unui
tratament asemntor cafelei i care servesc ca substituent pentru aceasta.Ele nu conin
elementele caracteristice ale cafelei-cafeolul i cafeina,avnd totui n compoziie alte
substane aromate.Se utilizeaza, n general, ca ingridiente n compoziia unor buturi
instant pentru copii sau ca atare pentru persoanele la care consumul de cafeina este
contraindicat.
Cafeaua decofeniezat Jacobs Flamingo este obtinut din rdcina plantei cichorium
intibus,care este uscat in cuptoare rotative la 85-90C, timp de 8 ore.

1.3 LANSAREA NOULUI PRODUS JACOBS FLAMINGO

KRAFT FOODS ROMNIA a lansat pe piaa romneasca Jacobs Flamingo o marc de
cafea care se adreseaz oricarui segment de pia,inclusive i copiii.Jacobs Flamingo a
fost creat n urma un studiu realizat cu scopul de a indentifica att preferinele
consumatorilor in materie de cafea,ct i cerinele acestora referitoare la raportul calitate
pre.Metoda de pregtire este cea obinuita ,la ibric, nefiind nici o diferena faa de
cafeaua Jacobs cu cofeina.

Noul produs a fost lansat cu scopul de a exploata potenialul de consum din toate
segmentele ale pieei in special a segmentului format din persone crora le este contra
indicat consumul de cafein i copii. Cafeaua Jacobs deine locul doi pe piaa
romniasc a cafelei, iar Jacobs Kronung este lider n segmental cafelei premium, au
declarat reprezentanii companiei.
KFR este productor i distribuitor al mrcilor de cafea Jacobs i Nova Brasilia i una din
companiile de top de pe piaa produselor zaharoase.Compania vinde n lume aproximativ
94 de miliarde de cesti cu cafea annual,echivalentul a 257 milioane ceti cu cafea n
fiecare zi.
Kraft Foods a generat 1,1 mld USD venit net din vnyrile de noi produse n 2002,iar n
2001 I s-a acordat titlul de Compania Anului pentru Produse Noi de ctre revista New
Products.

2. IDENTIFICAREA SI OPERATIONALIZAREA PROBEMEI

2.1.Definirea problemei de cercetare:

Problema decizional-Extinderea/mentinerea gamei de produse(produsul de

cafea Jacobs Flamingo)

Problema de cercetare-Acceptabilitatea produsului de cafea decofeinizata

Titlul proiectului-Studiul preferintelor consumatorilor

2.2 Obiectivele cercetrii :

clarificarea conceptului de cafea de calitate

identificarea percepiei consumatorilor asupra mrcilor de cafea

identificarea ateptrilor consumatorilor n ceea ce privete caracteristicile unei

mrci de cafea de calitate

evaluarea mrcii Jacobs

identificarea percepiei consumatorilor asupra produsului de cafea decofeinizat

Jacobs Flamingo
5

2.3 Metodologia de cercetare : studii transversale(anchete pe baza de chestionar)

2.4 Necesarul de timp si de personal :3 luni si 4 persoane

3.Elaborarea chestionarului
3.1 Mod de administrare a chestionarului: personal, pe un esantion de 40 de
persoane.
3.2Modalitati de raspuns la ntrebari :-ntrebri deschise
-ntrebari cu raspunsuri la alegere :
dihotomice
ntrebari cu raspuns multiplu
-ntrebari de tip scala
3.3 Temele chestionarului
Nr.c Tema chestionarului
rt.
1
Consumul de cafea

2
3

Notorietatea marcilor
de cafea
Achiziionarea
produselor de cafea

Variabile analizate
comportamentul consumatorului
tipuri de produse consumate
consumul efectiv de produse
frecvena de consum
cantitatea consumat
mrcile cumprate
locul de cumprare
consumul produselor mrcii Jacobs
notorietatea spontan a mrcilor
atribute urmrite la marc
importana acestor atribute
preferine pentru marca Jacobs
cantitatea achiziioanat
caracteristicele unei mrci ideale
perceptiile consumatorilor asupra diferitorproduse de
cafea
Pre maxim

Percepia asupra
mrcii

Preul de referin
pentru o cafea
Stimuli ai consumului motivaii pentru consumul de cafea decofiniezat
de cafea
decofeniezat
Atitudinile
percepia mrcii de ctre utilizatori
consumatorilor fa de percepia aupra produsului de cafea decofeniezat Jacobs

6
7

marca Jacobs precum

i fa de noul produs
de cafea
decofeniezat Jacobs
Flamingo
Profilul
respondenilor

Flamingo

vrsta
venit
profesia
stare civil
studii
posturi TV urmrite
presa cotidian
presa de specialitate

3.4 CHESTIONAR

Bun ziua,m numesc..i v rog s

avei bunvoina de a-mi rspunde la ntrebrile din acest chestionar.
V mulumesc.
1.Consumai cafea?
Da (trecei la ntrebarea 2)
Nu (se ncheie interviul)
2.Ct de des consumai cafea?
Frecvena

Zilnic

O data la 2
zile

O dat la 3
zile

Ocazional

*Alt
variant

*Precizai care
3.Ce mrci de cafea cunoastei?
Precizai

4.Care sunt mrcile de cafea preferate?

5.Precizai care sunt principalele caracteristici pe care trebuie s le prezinte o cafea?

S fie aromat
S fie mai puin aromat
S fie slab
S fie tare
S fie natural
S aib un gust plcut
S fie cu cofein
S fie fr cofein
S pstreze o anumit tradiie
S aib un ambalaj estetic

6.Ce cafea preferai?

Boabe
Granulat
Mcinat
Mcinat fr cofein

7.Ce importan acordai urmtoarelor atribute la achiziia unei cafea?

(bifai cte o csu pentru fiecare produs)
ATRIBUTE

Foarte
important

Important

Imagine de marc
Raport calitate /pre
Design ambalaj
Preul
ara de origine
Aciuni promoionale
Statutul conferit de produs
Produs natural
Tipul cafelei
Modul de ambalare

8.Ce cantitate de cafea achiziionai la o cumprare?

50g-250g

Neutru

Puin
important

Lipsit de
important

251g-500g
peste 500g

9.Preferai s cumprai cafea la:

Plicuri
Cutie
Vrac

10.V rugm s acordai o not de la 1 la 10 urmtoarelor mrci de cafea pe baza

urmtoarelor atribute:
Mrci
Atribute
CALITATE
DESIGN
PRE
GUST
DISPONBILITATE
TRADIIE
IMAGINE DE
MARC
NOTORIETATE

Elite

Jacobs

Amaroy

Lavazza

Eduscho

Tchibo

*Precizai care
11. Ai consumat produse ale mrcii Jacobs?

Da (trecei la ntrebarea12)
Nu (trecei la ntrebarea 14)

12. De unde obinuii s cumprai cafea Jacobs?

Hipermarket
Supermarket
Minimarket
9

Nova
Brasilia

Altele*

Chioc
Altele (precizai care)

13.Ce prere avei despre gama sortimental a acestei mrci?

Foarte bun
Bun
Rea
Foarte rea
Altele (precizai care)..

14.Ai mai consumat cafea decofeinizat?

Da
Nu (trecei la ntrebarea 17)

15.Ce mrci de cafea decofeinizat cunoastei?

Precizai

16 .V rugm s ncercuii varianta care reflect opinia dumneavoastr n ceea ce

privete o cafea decofeinizat de calitate:
Este aromat

Nu este aromata

Are un pre
mai ridicat

Are un pre
mai sczut

Este de marc

Nu este de marc

Este intens
promovat

Nu este intens
promovat

17.Care este preul maxim pe care suntei dispus(a) s-l pltii pentru o cafea?
(bifai o csu pentru fieacare produs)
Pre

10

Produs

Pna la
50.000 lei

50.001100.000 lei

100.001150.000 lei

150.001200.000 lei

Peste
200.001 lei

Cafea
cofeinizat
Cafea
decofeinizat
18.Ce v determin cel mai adesea s consumai un produs de cafea al unei mrci?

Publicitatea la produsul respectiv

Reducerile de pre
Ofertele promoionale
Modul de ambalare
Gradul de disponibilitate
Gramajul
Recomandarea unui cunosctor
Situaia financiar
Nivelul preului
Altele (precizai care)

19.Precizai mediul n care locuii:

Urban
Rural

20.V rugm s precizai intervalul de vrsta n care v ncadrai:

Pna la 18
ani

18-25ani

26-35ani

36-45ani

46-55ani

21.Precizai care este domeniul dumneavoastr de activitate :

nvtmnt
Medicin
Comer

11

Peste 55ani

Economie
Administraie public
Turism
Poliie,armat
Industrie
Transporturi
Agricultur

22.Care este starea dumneavoastr civil?

Cstorit()
Necstorit()
Divorat()
Vduv()

23.Venitul dumneavoastr lunar net este ( v rugm s precizai varianta

corespunztoare situaiei dumneavoastre financiare ):
Sub
2.500.000 lei

2.500.0015.000.000 lei

5.000.0017.500.000 lei

7.500.00110.000.000 lei

Peste
10.000.000
lei

24.Precizai ce studii avei:

coal gimnazial
coal profesional
Studii medii
Studii superioare
Altele(precizai care)

25.Precizai ce post TV urmarii cel mai des n intervalul orar:

Post
Interval orar
7:00-12:00

TV
Romnia 1

Pro TV

Antena 1

12

Prima
TV

Acas

Altele*

12:00-18:00
18:00-22:00
22:00-1:00
1:00-7:00
*Precizai care
26.Precizai ce pres citii cel mai des (marcati maxim trei variante):

Tribuna economic
Avantaje
Practic
Adevarul
Evenimentul Zilei
Jurnalul National
Romnia Liber
Altele(precizai care)

V mulumim pentru timpul acordat!

3.6 TABEL CU VARIABILELE SI VARIANTELE DE RASPUNS

Intrebarea

Variabile

1.Consumati cafea ?

conscaf

2.Cat de des consumati

cafea ?

Frecv1

3.Ce marci de cafea

cunoasteti ?

Cunamigo
Cunelite
Cunness
Cunjacob
Cunedus
Cuntchibo
Cunnova
Cunamar
Cundallm

Varianta raspuns
Da
Nu
Zilnic
O data la 2 zile
O data la 3 zile
Ocazional
Alta varianta
Amigo
Elite
Nesscafe
Jacobs
Eduscho
Tchibo
Nova brasilia
Amaroy
Dallmayer
13

Codificare
raspuns
1=Da
0=Nu
1=zilnic
2=2 zile
3=3 zile
4=ocazional
1=Da
0=Nu

4.Care sunt marcile de

cafea preferate ?

5.Precizati care sunt

principalele
caracteristici pe care
trebuie sa le prezinte o
cafea ?

6.Ce cafea preferati ?

7.Ce importanta acordati

urmatoarelor atribute la
achizitia unei cafea ?

Cunmello
Cunlava
Cunbrem
Cunfort
Cunwien
Cunmocca
Cunalbr
Cunbras
Prefness
Prefgold
Prefjaco
Prefamar
Prefelite
Prefdall
Prefbrem
Prefbras
Preflava
Prefalb
Prefnova
Aromat
Putarom
Slaba
Tare
Natur
Gust
Cofeina
Farcof
Trad
Estetic
Tipcaf

Mello
Lavazza
Bremen
Fort
Wiener
Mocca
Albrecht
Brassero
Nesscafe
Gold
Jacobs
Amaroy
Elite
Dallmayer
Bremen
Brassero
Lavazza
Albrecht
Nova brasilia
Aromata
Puternic aromata
Slaba
Tare
Naturala
Gust placut
Cu cofeina
Fara cofeina
Cu traditie
Ambalaj estetic
Boabe
Granulata
Macinata
Macinata fara
cofeina
Imagine de marca
Raport calitate/prt
Design
Pretul
Tara de origine
Actiuni
promotionale
Statut conferit
Produs natural
Tipul cafelei

Atrimag
Calpret
Design
Prt
Torig
Promot
Statut
Pnat
Tcaf

14

1=Da
2=Nu

1=Da
0=Nu

1=boabe
2=granilata
3=macinata
4=macifaracof
1=fimp
2=imp
3=neutru
4=pimp
5=limp

8.Ce cantitate de cafea

achizionati la o
cumparare ?
9.Preferati sa cumparati
cafea la:
10.Va rugam sa acordati
o nota de la 1 la 10
urmatoarelor marci de
cafea pe baza
urmatoarelor atribute

Modamb
Cantachi

Mod ambalare
50-250 g
251-500g
peste 500 g
Plicuri
Cutie
Vrac
Calitate elite
Calitate jacobs
Calitate amaroy
Calitate lavazza
Calitate eduscho
Calitate tchibo
Calitate nova
Brasilia
Design elite
Design jacobs
Design amaroy
Design lavazza
Design eduscho
Design tchibo
Design nova
Brasilia
Pret elite
Pret jacobs
Pret amaroy
Pret lavazza
Pret eduscho
Pret tchibo
Prt nova Brasilia
Gust elite
Gust jacobs
Gust amaroy
Gust lavazza
Gust eduscho
Gust tchibo
Gust nova Brasilia
Disponibilitate elite
Disponibilitate
jacobs
Disponibilitate
amaroy
Disponibilitate
lavazza

Ambcump
Calelit
Caljacob
Calamar
Callava
Caledus
Caltchibo
Calnova
Deselit
Desjacob
Desamar
Deslava
Desedus
Destchibo
Desnova
Preelit
Prejacob
Preamar
Prelava
Preedus
Pretchibo
Prenova
Guselit
Gusjacob
Gusamar
Guslava
Gusedus
Gustchibo
Gusnova
Diselit
Disjacob
Disamar
Dislava

15

1=50-250
2=251-500
3=>500
1=plic
2=cutie
3=vrac

Disedus

Disponibilitate
eduscho
Disponibilitate
tchibo
Disponibilitate
nova Brasilia
Traditie elite
Traditie jacobs
Traditie amaroy
Traditie lavazza
Traditie eduscho
Traditie tchibo
Traditie nova
Brasilia
Imagine elite
Imagine jacobs
Imagine amaroy
Imagine lavazza
Imagine eduscho
Imagine tchibo
Imagine nova
Brasilia
Notorietate elite
Notorietate jacobs
Notorietate amaroy
Notorietate lavazza
Notorietate eduscho
Notorietate tchibo
Notorietate nova
Brasilia
Da
Nu
Hipermarket
Supermarket
Minimarket
Chiosc
En-gros
Foarte buna
Buna
Rea
Foarte rea
Da
Nu
Amaroy
Nesscaffe

Distchibo
Disnova
Traelit
Trajacob
Traamar
Tralava
Traedus
Tratchibo
Tranova
Imaelit
Imajacob
Imaamar
Imalava
Imaedus
Imatchibo
Imanova
Notelit
Notjacob
Notamar
Notlava
Notedus
Nottchibo
Notnova
11.Ati consumat produse Consjaco
ale marcii Jacobs?
12.De unde obisnuiti sa
Hipermar
cumparati cafea Jacobs ? Supermar
Minimar
Chiosc
En-gros
13.Ce parere aveti
Gamajaco
despre gama
sortimentala a acestei
marci ?
14.Ati mai consumat
Condecof
cafea decofeinizata?
Decamar
Decnes

16

1=Da
0=Nu
1=Da
0=Nu

1=F.buna
2=Buna
3=Rea
4=F.rea
1=Da
0=Nu
1=Da
0=Nu

15.Ce marci de cafea

decofeinizata
cunoasteti ?
16.Va rugam sa
incercuiti varianta care
reflecta opinia
dumneavoastra in cee ce
priveste o cafea
decofeinizata de calitate
17.Care este pretul
maxim pe care sunteti
dispus sa-lplatiti pentru
o cafea ?

18.Ce va determina cel

mai adesea sa consumati
un produs de cafea al
unei marci ?

Dectchib
Decnova
Decbrase
Decinka
Oparomat

Tchibo
Nova brasilia
Brassero
Inka
Aromata

Oppret

Prt

Opmarca

Marca

Oppromo

Promovata

Pretcofe

Pana la 50.000 lei

50.001-100.000lei
100.001-150.000 lei
150.001-200.000 lei
Peste 200.001 lei

Pretdecofe

Detpubl

Publicitatea la
produsul respectiv
Reducerile de prt
Ofertele
promotionale
Modul de ambalare
Gradul de
disponibilitate
Garmajul
Recomandarea unui
cunoscator
Situatia financiara
Nivelul pretului
Calitatea
Aroma
Urban
Rural
Pana la 18 ani
18-25 ani
26-35 ani
36-45 ani
46-55 ani
Peste 55 ani
Invatamant
Medicina
Comert
Economie
Administratie
publica

Detreduc
Detpromo
Detambal
Detdispo
Detgram
Detrecom

19.Precizati mediul in
care locuiti
20.Va rugam sa precizati
intervalul de varsta in
care va incadrati

21.Precizati care este

domeniul
dumneavoastra de
activitate

Detfinan
Detpret
Detcal
Detaroma
Mediu
Varsta

Domactiv

17

1=<50.00
2=50.001-100.00
3=100.001150.000
4=150.001200.000
5=>200.001
1=Da
0=Nu

1=Urban
2=Rural
1=<18
2=18-25
3=26-35
4=36-45
5=46-55
6=>45
1=Invatamant
2=Medicina
3=Comert
4=Economie
5=Administratie
6=Turism

Turism
Politie,armata
Industrie
Transporturi
Agricultura
Casatorit(a)
Necasatorit(a)
Divortat(a)
Vaduv(a)
Sub 2.500.000 lei
2.500.0015.000.000 lei
5.000.0017.500.000 lei
7.500.00110.000.000 lei
Peste 10.000.000
lei

7=Politie,armata
8=Industrie
9=Transporturi
10=Agricultura

1=Gimnaziu
2=Profesionala
3=Studii medii
4=Studii
superioare
1=Romania1
2=PRO TV
3=Antena1
4=Prima
5=Acasa
6=Atomic
7=TVSport
8=HBO
9=TVR2
10=Hallmark
11=Discovery
1=Da
0=Nu

22.Care este starea

dumneavoastra civila ?

Stareciv

23.Venitul
dumneavoastra lunar net
este

Venit

24.Precizati ce studii
aveti

Studii

Scoala gimnaziala
Scoala profesionala
Studii medii
Studii superioare

25.Precizati ce post TV
urmariti cel mai des in
intervalul orar

TV7-12
TV12-18
TV18-22
TV22-01
TV01-07

Romania1
PRO TV
Antena1
Prima
Acasa
Atomic
TVSport
HBO
TVR2
Hallmark
Discovery
Tribuna economica
Avantaje
Practic
Adevarul
Evenimentul zilei
Jurnalul National
Romania Libera
Agenda
Star
Capital
Ziarul Financiar

26.Precizati ce presa citit Tribuna

cel mai des(marcati
Avantaje
maxim trei variante)
Practic
Adevarul
Evenimen
Jurnalul
Romania
Agenda
Star
Capital
Ziarfin
18

1=Casatorit(a)
2=Necasatorit(a)
3=Divortat(a)
4=Vaduv(a)
1=<2.500.000
2=2.500.0015.000.000
3=5.000.0017.500.000
4=7.500.00110.000.000
5=>10.000.000

Prosport
Viva
Elle
Fhm
Cosmo
Ioana
Unica
Promotor
Bihorenu
Beaumon

Prosport
Viva
Elle
Fhm
Cosmopolitan
Ioana
Unica
Promotor
Bihoreanul
Beau Monde

4. TRATAREA SI ANALIZA DATELOR

4.1 Analiza principalelor caracteristici pe care trebuie sa le prezinte o cafea
S-au analizat intrebarile:
5. statistica folosita a fost frecventa ,iar pentru grafic s-a folosit barele
Statistics
N
AROMAT
PUTAROM
SLABA
TARE
NATUR
GUST
COFEINA
FARCOF
TRAD
ESTETIC

Valid
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

Missing
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

La aceasta intrebare au raspuns toate cele 40 de persoane anchetate. Ele au trebuit sa

precizeze care sunt principalele caracteristici pe care trebuie sa le prezinte o cafea de
calitate.In urma analizarii datelor a reiesit ca:

19

-majoritatea (92,5%) persoanelor care consuma cafea doresc ca aceasta sa fie

puternic aromata, ceea ce explica de ce toti dintre cei chestionati (100%) nu ar consuma o
cafea care este mai putin aromata;
-In ceea ce priveste taria unei cafele, mai putin de jumatate dintre persoane
considera ca este o caraceristica importanta (52,5%-7,5% adica 45%);
-la 57,5% dintre cei care au raspuns la intrebare li se pare important ca o cafea sa
fie naturala si sa aiba un gust placut;
-o cafea este considerata a fi cu adevarat buna daca are cofeina, de 55% dintre
persoane, in timp ce 85% considera ca nu este important daca are cofeina sau nu;
-pentru 75% dintre persoane nu este important ca modul de preparare al cafelei sa
pastreze o anumita traditie, iar ambalajul trebuie sa fie estetic pentru numai 27,5%.
SLABA

Valid

NU
DA
Total

Total

Frequency
37
3
40
40

Percent
92,5
7,5
100,0
100,0

Valid
Percent
92,5
7,5
100,0

Cumulative
Percent
92,5
100,0

Valid
Percent
7,5
92,5
100,0

Cumulative
Percent
7,5
100,0

Valid
Percent
47,5
52,5
100,0

Cumulative
Percent
47,5
100,0

Valid
Percent
42,5
57,5
100,0

Cumulative
Percent
42,5
100,0

AROMAT

Valid

NU
DA
Total

Total

Frequency
3
37
40
40

Percent
7,5
92,5
100,0
100,0
TARE

Valid

NU
DA
Total

Total

Frequency
19
21
40
40

Percent
47,5
52,5
100,0
100,0

EMBED Spsspv.Document
NATUR

Valid

Total

NU
DA
Total

Frequency
17
23
40
40

Percent
42,5
57,5
100,0
100,0

EMBED

20

GUST

Valid

NU
DA
Total

Total

Spsspv.Document
EMBED Spsspv.Document

Frequency
17
23
40
40

Percent
42,5
57,5
100,0
100,0

Valid
Percent
42,5
57,5
100,0

PUTAROM

Valid

NU
Total

Total

Frequency
40
40
40

Percent
100,0
100,0
100,0

Valid
Percent
100,0
100,0

Cumulative
Percent
100,0

Valid
Percent
45,0
55,0
100,0

Cumulative
Percent
45,0
100,0

Valid
Percent
85,0
15,0
100,0

Cumulative
Percent
85,0
100,0

Valid
Percent
72,5
27,5
100,0

Cumulative
Percent
72,5
100,0

COFEINA

Valid

NU
DA
Total

Total

Frequency
18
22
40
40

Percent
45,0
55,0
100,0
100,0

FARCOF

Valid

NU
DA
Total

Total

Frequency
34
6
40
40

Percent
85,0
15,0
100,0
100,0

ESTETIC

Valid

Total

NU
DA
Total

Frequency
29
11
40
40

Percent
72,5
27,5
100,0
100,0

21

Cumulative
Percent
42,5
100,0

TRAD

Valid

Frequency
30
10
40
40

NU
DA
Total

Total

Valid
Percent
75,0
25,0
100,0

Percent
75,0
25,0
100,0
100,0

Cumulative
Percent
75,0
100,0

Pentru grafice s-a folosit graficul bara:

40

21,5

30
21,0

20,5

20
20,0

19,5

19,0

0
NU

DA

Count

Count

10

18,5
NU

AROMAT

DA

TARE
40

24
23

30

22
21

20

20
19

10

17

Count

Count

18

16
NU

DA

NATUR

NU

ESTETIC

23

22

21

20

19

Count

18

17
NU

DA

COFEINA

22

DA

4.2 Analiza cantitatii de cafea achizitionata la o cumparare

La intrebarea 8 9 s-a folosit frecventa
Statistics
N
AMBCUMP
CANTACHI

Valid
40
40

Missing
0
0

CANTACHI

Valid

50-250
251-500
PESTE500
Total

Total

Frequency
20
15
5
40
40

Percent
50,0
37,5
12,5
100,0
100,0

Valid
Percent
50,0
37,5
12,5
100,0

Cumulative
Percent
50,0
87,5
100,0

AMBCUMP

Valid

PLIC
CUTIE
VRAC
Total

Total

Frequency
7
32
1
40
40

Percent
17,5
80,0
2,5
100,0
100,0

Valid
Percent
17,5
80,0
2,5
100,0

si graficul pie

23

Cumulative
Percent
17,5
97,5
100,0

VRAC
PLIC

CUTIE

acesta pt. Amb cump

Din grafic, dar si din tabel, se poate observa ca majoritatea persoanelor (80%) cumpara
cafea la cutie, aceasta se poate datora faptului ca in perceptia lor o cafea la cutie isi
mentine mai bine aroma (caracteristica principala considerata de 92,5% dupa cum am
vazut la intrebarea 5.). Un numar mai scazut de persoane (17,5%) cumpara cafea la
plicuri, probabil pentru ca li se pare prea mult sa plateasca dintr-o data pe o cutie de
cafea.Doar 2,5% cumpara cafea la vrac.Aceste persoane sunt in general cele care fac
cumparaturile mai rar si si in cantitati mai mari.

PESTE500

50-250

251-500

acesta pt cantachi
Jumatate achizitioneaza cantitati sub 250g de cafea la o cumparare, urmati de cei care
cumpara intre 251g si 500g de cafea, adica 37,5%. Doar 12,5% achizitioneaza peste 500g
la o cumparare.

4.3 Analiza marcilor de cafea

24

Intrebarea 10 s-a analizat prin corelatie

Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

DISELIT
DISJACOB
DISAMAR
DISLAVAZ
DISEDUS
DISTCHI
DISNOVA
DISELIT
DISJACOB
DISAMAR
DISLAVAZ
DISEDUS
DISTCHI
DISNOVA
DISELIT
DISJACOB
DISAMAR
DISLAVAZ
DISEDUS
DISTCHI
DISNOVA

DISELIT DISJACOB DISAMAR DISLAVAZ DISEDUS

DISTCHI DISNOVA
1,000
,680**
,476**
,133
,340*
,414**
,502**
,680**
1,000
,679**
,353*
,543**
,585**
,650**
,476**
,679**
1,000
,655**
,747**
,652**
,739**
,133
,353*
,655**
1,000
,706**
,703**
,582**
,340*
,543**
,747**
,706**
1,000
,678**
,630**
,414**
,585**
,652**
,703**
,678**
1,000
,787**
,502**
,650**
,739**
,582**
,630**
,787**
1,000
,
,000
,002
,413
,034
,008
,001
,000
,
,000
,025
,000
,000
,000
,002
,000
,
,000
,000
,000
,000
,413
,025
,000
,
,000
,000
,000
,034
,000
,000
,000
,
,000
,000
,008
,000
,000
,000
,000
,
,000
,001
,000
,000
,000
,000
,000
,
40
40
40
40
39
40
40
40
40
40
40
39
40
40
40
40
40
40
39
40
40
40
40
40
40
39
40
40
39
39
39
39
39
39
39
40
40
40
40
39
40
40
40
40
40
40
39
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

GUSELIT
GUSJACOB
GUSAMAR
GUSLAVAZ
GUSEDUS
GUSTCHI
GUSNOVA
GUSELIT
GUSJACOB
GUSAMAR
GUSLAVAZ
GUSEDUS
GUSTCHI
GUSNOVA
GUSELIT
GUSJACOB
GUSAMAR
GUSLAVAZ
GUSEDUS
GUSTCHI
GUSNOVA

GUSELIT GUSJACOB GUSAMAR GUSLAVAZ GUSEDUS GUSTCHI GUSNOVA

1,000
,658**
,348*
,279
,240
,029
,466**
,658**
1,000
,702**
,545**
,545**
,345*
,691**
,348*
,702**
1,000
,798**
,803**
,645**
,715**
,279
,545**
,798**
1,000
,819**
,666**
,703**
,240
,545**
,803**
,819**
1,000
,706**
,632**
,029
,345*
,645**
,666**
,706**
1,000
,555**
,466**
,691**
,715**
,703**
,632**
,555**
1,000
,
,000
,028
,081
,136
,858
,002
,000
,
,000
,000
,000
,029
,000
,028
,000
,
,000
,000
,000
,000
,081
,000
,000
,
,000
,000
,000
,136
,000
,000
,000
,
,000
,000
,858
,029
,000
,000
,000
,
,000
,002
,000
,000
,000
,000
,000
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

25

Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

PREELIT
PREJACOB
PREAMAR
PRELAVAZ
PREEDUS
PRETCHIB
PRENOVA
PREELIT
PREJACOB
PREAMAR
PRELAVAZ
PREEDUS
PRETCHIB
PRENOVA
PREELIT
PREJACOB
PREAMAR
PRELAVAZ
PREEDUS
PRETCHIB
PRENOVA

PREELIT PREJACOB PREAMAR PRELAVAZ PREEDUS PRETCHIB PRENOVA

1,000
,866**
,670**
,129
,554**
,662**
,759**
,866**
1,000
,726**
,079
,642**
,711**
,727**
,670**
,726**
1,000
,424**
,809**
,754**
,742**
,129
,079
,424**
1,000
,578**
,438**
,430**
,554**
,642**
,809**
,578**
1,000
,752**
,645**
,662**
,711**
,754**
,438**
,752**
1,000
,801**
,759**
,727**
,742**
,430**
,645**
,801**
1,000
,
,000
,000
,429
,000
,000
,000
,000
,
,000
,629
,000
,000
,000
,000
,000
,
,006
,000
,000
,000
,429
,629
,006
,
,000
,005
,006
,000
,000
,000
,000
,
,000
,000
,000
,000
,000
,005
,000
,
,000
,000
,000
,000
,006
,000
,000
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

DESELIT
DESAMAR
DESEDUS
DESJACOB
DESLAVAZ
DESNOVA
DESTCHIB
DESELIT
DESAMAR
DESEDUS
DESJACOB
DESLAVAZ
DESNOVA
DESTCHIB
DESELIT
DESAMAR
DESEDUS
DESJACOB
DESLAVAZ
DESNOVA
DESTCHIB

DESELIT DESAMAR DESEDUS DESJACOB DESLAVAZ DESNOVA DESTCHIB

1,000
,570**
,362*
,762**
,352*
,676**
,169
,570**
1,000
,725**
,624**
,733**
,765**
,584**
,362*
,725**
1,000
,447**
,869**
,606**
,562**
,762**
,624**
,447**
1,000
,389*
,607**
,212
,352*
,733**
,869**
,389*
1,000
,601**
,537**
,676**
,765**
,606**
,607**
,601**
1,000
,505**
,169
,584**
,562**
,212
,537**
,505**
1,000
,
,000
,022
,000
,026
,000
,298
,000
,
,000
,000
,000
,000
,000
,022
,000
,
,004
,000
,000
,000
,000
,000
,004
,
,013
,000
,189
,026
,000
,000
,013
,
,000
,000
,000
,000
,000
,000
,000
,
,001
,298
,000
,000
,189
,000
,001
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

26

Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

CALELIT
CALJACOB
CALAMAR
CALLAVAZ
CALEDUS
CALTCHI
CALNOVA
CALELIT
CALJACOB
CALAMAR
CALLAVAZ
CALEDUS
CALTCHI
CALNOVA
CALELIT
CALJACOB
CALAMAR
CALLAVAZ
CALEDUS
CALTCHI
CALNOVA

CALELIT CALJACOB CALAMAR CALLAVAZ CALEDUS CALTCHI CALNOVA

1,000
,528**
,249
,096
,058
,330*
,425**
,528**
1,000
,399*
,251
,278
,350*
,511**
,249
,399*
1,000
,634**
,641**
,615**
,558**
,096
,251
,634**
1,000
,783**
,676**
,515**
,058
,278
,641**
,783**
1,000
,782**
,502**
,330*
,350*
,615**
,676**
,782**
1,000
,689**
,425**
,511**
,558**
,515**
,502**
,689**
1,000
,
,000
,122
,555
,724
,038
,006
,000
,
,011
,119
,083
,027
,001
,122
,011
,
,000
,000
,000
,000
,555
,119
,000
,
,000
,000
,001
,724
,083
,000
,000
,
,000
,001
,038
,027
,000
,000
,000
,
,000
,006
,001
,000
,001
,001
,000
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

TRAELIT
TRAJACOB
TRAAMAR
TRAEDUS
TRALAVAZ
TRANOVA
TRATCHI
TRAELIT
TRAJACOB
TRAAMAR
TRAEDUS
TRALAVAZ
TRANOVA
TRATCHI
TRAELIT
TRAJACOB
TRAAMAR
TRAEDUS
TRALAVAZ
TRANOVA
TRATCHI

TRAELIT TRAJACOB TRAAMAR TRAEDUS TRALAVAZ TRANOVA TRATCHI

1,000
,809**
,593**
,286
,149
,654**
,112
,809**
1,000
,715**
,540**
,338*
,672**
,230
,593**
,715**
1,000
,658**
,564**
,718**
,488**
,286
,540**
,658**
1,000
,740**
,622**
,606**
,149
,338*
,564**
,740**
1,000
,443**
,420**
,654**
,672**
,718**
,622**
,443**
1,000
,469**
,112
,230
,488**
,606**
,420**
,469**
1,000
,
,000
,000
,074
,360
,000
,492
,000
,
,000
,000
,033
,000
,154
,000
,000
,
,000
,000
,000
,001
,074
,000
,000
,
,000
,000
,000
,360
,033
,000
,000
,
,004
,007
,000
,000
,000
,000
,004
,
,002
,492
,154
,001
,000
,007
,002
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

27

Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

IMAELIT
IMAJACOB
IMAAMAR
IMALAVAZ
IMAEDUS
IMATCHI
IMANOVA
IMAELIT
IMAJACOB
IMAAMAR
IMALAVAZ
IMAEDUS
IMATCHI
IMANOVA
IMAELIT
IMAJACOB
IMAAMAR
IMALAVAZ
IMAEDUS
IMATCHI
IMANOVA

IMAELIT IMAJACOB IMAAMAR IMALAVAZ IMAEDUS IMATCHI IMANOVA

1,000
,842**
,646**
,291
,357*
,268
,554**
,842**
1,000
,640**
,466**
,508**
,289
,626**
,646**
,640**
1,000
,681**
,723**
,532**
,613**
,291
,466**
,681**
1,000
,836**
,608**
,531**
,357*
,508**
,723**
,836**
1,000
,639**
,472**
,268
,289
,532**
,608**
,639**
1,000
,476**
,554**
,626**
,613**
,531**
,472**
,476**
1,000
,
,000
,000
,068
,024
,095
,000
,000
,
,000
,002
,001
,071
,000
,000
,000
,
,000
,000
,000
,000
,068
,002
,000
,
,000
,000
,000
,024
,001
,000
,000
,
,000
,002
,095
,071
,000
,000
,000
,
,002
,000
,000
,000
,000
,002
,002
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).
Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

NOTELIT
NOTJACOB
NOTAMAR
NOTLAVAZ
NOTEDUS
NOTTCHI
NOTNOVA
NOTELIT
NOTJACOB
NOTAMAR
NOTLAVAZ
NOTEDUS
NOTTCHI
NOTNOVA
NOTELIT
NOTJACOB
NOTAMAR
NOTLAVAZ
NOTEDUS
NOTTCHI
NOTNOVA

NOTELIT NOTJACOB NOTAMAR NOTLAVAZ NOTEDUS NOTTCHI NOTNOVA

1,000
,932**
,639**
,460**
,448**
,310
,705**
,932**
1,000
,683**
,537**
,575**
,373*
,739**
,639**
,683**
1,000
,705**
,752**
,629**
,772**
,460**
,537**
,705**
1,000
,817**
,625**
,699**
,448**
,575**
,752**
,817**
1,000
,673**
,622**
,310
,373*
,629**
,625**
,673**
1,000
,604**
,705**
,739**
,772**
,699**
,622**
,604**
1,000
,
,000
,000
,003
,004
,051
,000
,000
,
,000
,000
,000
,018
,000
,000
,000
,
,000
,000
,000
,000
,003
,000
,000
,
,000
,000
,000
,004
,000
,000
,000
,
,000
,000
,051
,018
,000
,000
,000
,
,000
,000
,000
,000
,000
,000
,000
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

28

Grafice
16
14
12
10
8
6

Count

4
2
0
,00

3,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

CALELIT
20

Count

10

0
,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

CALAMAR
30

20

Count

10

0
,00

1,00

8,00

9,00

10,00

CALJACOB
12

10

Count

0
,00

2,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

PREELIT

29

12
16

10
14

12
10

6
8

6
4

Count

Count

0
,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

2
0
,00

PREAMAR

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

PREJACOB
20

30

20

10

Count

Count

10

0
,00

1,00

7,00

8,00

9,00

0
,00

10,00

7,00

8,00

9,00

10,00

GUSAMAR

GUSJACOB

12

10

Count

Count

10

0
,00

4,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

0
,00

GUSELIT

3,00

IMAELIT
30

14

20

12

10

10
6

Count

Count

0
,00

0
,00

IMAAMAR

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

7,00

8,00

10,00

IMAJACOB

30

9,00

10,00

4,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

4.4 Analiza locului de cumparare a marcii Jacobs

La intrebarile 11-12 s-au folosit frecventele
Dintre cei chestionati 92,5% au consumat produse ale marcii Jacobs.
Statistics
N
consjaco
hipermar
supermar
minimar
chiosc
En_gros

Valid
40
40
40
40
40
40

Missing
0
0
0
0
0
0
consjaco

Valid

Nu
da
Total

Total

Frequency
3
37
40
40

Percent
7,5
92,5
100,0
100,0

Valid
Percent
7,5
92,5
100,0

Cumulative
Percent
7,5
100,0

Dintre acestia majoritatea (aprox. 60%) cumpara cafea Jacobs de la Supermarket.Alte

locuri de unde obisnuiesc sa o achizitioneze sunt minimarketurile si chioscurile (20%
respectiv 22,5%).
minimar

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
32
8
40
40

Percent
80,0
20,0
100,0
100,0

Valid
Percent
80,0
20,0
100,0

Cumulative
Percent
80,0
100,0

Valid
Percent
77,5
22,5
100,0

Cumulative
Percent
77,5
100,0

chiosc

Valid

Total

NU
Da
Total

Frequency
31
9
40
40

Percent
77,5
22,5
100,0
100,0

31

hipermar

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
39
1
40
40

Percent
97,5
2,5
100,0
100,0

Valid
Percent
97,5
2,5
100,0

Cumulative
Percent
97,5
100,0

Valid
Percent
92,5
7,5
100,0

Cumulative
Percent
92,5
100,0

Valid
Percent
40,0
60,0
100,0

Cumulative
Percent
40,0
100,0

En_gros

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
37
3
40
40

Percent
92,5
7,5
100,0
100,0

supermar

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
16
24
40
40

Percent
40,0
60,0
100,0
100,0

grafic pt conscaf Jacobs legea lui paretto

Percent

50

40

100
37

30

50

20

Count

10

0
da

Nu

consjaco

32

4.5 Analiza consumului de cafea decofeinizata

Intrebarea 14
Aceasta intrebare este una dintre cele mai importante deoarece ne arata cati dintre cei
chestionati au consumat cafea decofeinizata. In urma analizei datelor am realizat ca
jumatate dintre persoane au baut cel putin o data cafea fara cofeina.
Statistics
N
condecof

Valid
40

Missing
0
condecof

Valid

Total

Nu
Da
Total

Frequency
20
20
40
40

Percent
50,0
50,0
100,0
100,0

Valid
Percent
50,0
50,0
100,0

grafic

Nu
Da

33

Cumulative
Percent
50,0
100,0

4.6 Analiza caracteristicilor unei cafea decofeinizata de calitate

Intrebarea 16 s-a analizat prin corelatia Pearson
Correlations
Pearson
Correlation

Sig.
(2-tailed)

oparomat
1,000
,912**
,917**
,864**
,
,000
,000
,000
40
40
40
40

oparomat
oppret
opmarca
oppromov
oparomat
oppret
opmarca
oppromov
oparomat
oppret
opmarca
oppromov

oppret
opmarca
oppromov
,912**
,917**
,864**
1,000
,915**
,818**
,915**
1,000
,808**
,818**
,808**
1,000
,000
,000
,000
,
,000
,000
,000
,
,000
,000
,000
,
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

4.7 Analiza pretului maxim

Intrebarea 17 se folosesc frecventele
Statistics
N
pretcofe
pretdeco

Valid
40
40

Missing
0
0
pretcofe

Valid

Total

<50.000
50.001-100.000
100.001-150.000
150.001-200.000
>200.001
Total

Frequency
5
13
13
7
2
40
40

Percent
12,5
32,5
32,5
17,5
5,0
100,0
100,0

34

Valid
Percent
12,5
32,5
32,5
17,5
5,0
100,0

Cumulative
Percent
12,5
45,0
77,5
95,0
100,0

pretdeco

Valid

0
<50.000
50.001-100.000
100.001-150.000
150.001-200.000
>200.001
Total

Total

Frequency
3
10
17
4
5
1
40
40

Percent
7,5
25,0
42,5
10,0
12,5
2,5
100,0
100,0

Valid
Percent
7,5
25,0
42,5
10,0
12,5
2,5
100,0

Cumulative
Percent
7,5
32,5
75,0
85,0
97,5
100,0

GRAFIC

14

12

10

Count

2
0
<50.000

100.001-150.000
>200.001
50.001-100.000
150.001-200.000

pretcofe

20

Count

10

0
0
<50.000

50.001-100.000
150.001-200.000
100.001-150.000
>200.001

pretdeco

Prin aceasta intrebare s-a dorit aflarea pretului maxim pe care consumatorii de cafea sunt
dispusi sa-l plateasca.
In ceea ce priveste cafeaua cofeinizata se observa o frecventa mai mare (26 persoane
din 40, adica 65%) in randul celor care sunt dispusi sa dea intre 50.000lei si 150.000lei.
De aici rezulta ca pretul unei cafele este cel mai bine sa se situeze intre aceste limite.

35

Pentru 95% dintre cei chestionati o cafea care costa peste 200.000lei li se pare scumpa si
nu ar fi dispusi sa dea aceasta suma de bani pentru a o achizitiona.
Privind cafeaua decofeinizata cumparatorii sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare
decat pe o cafea normala deoarece procentul cel mai mare (52,5%) este dispus sa
plateasca intre 100.000lei si 200.000lei, in timp ce numai 25% ar da intre 50.000lei si
100.000lei pentru o cafea.
4.8 Analiza elementelor care determina consumarea unui produs de cafea al unei
marci
Intrebarea18
Caracteristicile care-I determina cel mai des pe consumatori sa foloseasca alte marci sunt:
-40% consuma alte marci care sunt sustinute intensiv de publicitate;
-reducerile de pret ale altor marci nu au o importanta foarte mare (12,5%) in decizia de
cumparare, eventual de schimbare a marcii pe care o consuma in mod frecvent;
-ofertele promotionale ii determina pe cumparatori, intr-un grad destul de ridicat (45%) ,
sa incerce si alte marci;
-modul de ambalare nu este foarte important, de aceea 29 de persoane din 40 au raspuns
ca nu ar fi determinati sa cumpere alta marca doar datorita modului de ambalare;
-gramajul, gradul de disponibilitate nu sunt caracteristici determinante pentru
cumpararea unei cafele;
-destul de importanta, pentru a determina un consumator sa incerce o alta marca, este
recomandarea unui cunoscator. Un cunoscator poate influenta decizia a 18 persoane din
40;
-situatia financiara si pretul nu sunt caracteristici asa de importante (aprox. 74% nu ar
cupmara ale marci urmarind aceste caracteristici).
-alte caracteristici amintite de cei chestionati sunt aroma si calitatea, dar doar 4%
considera ca ar cumpara alta marca .
Statistics
N
detpubl
detreduc
detpromo
detambal
detdispo
detgram
detrecom
detfinan
detpret
detcal
detaroma

Valid
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40
40

Missing
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

36

detreduc

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
35
5
40
40

Percent
87,5
12,5
100,0
100,0

Valid
Percent
87,5
12,5
100,0

Cumulative
Percent
87,5
100,0

Valid
Percent
60,0
40,0
100,0

Cumulative
Percent
60,0
100,0

Valid
Percent
55,0
45,0
100,0

Cumulative
Percent
55,0
100,0

Valid
Percent
72,5
27,5
100,0

Cumulative
Percent
72,5
100,0

Valid
Percent
85,0
15,0
100,0

Cumulative
Percent
85,0
100,0

detpubl

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
24
16
40
40

Percent
60,0
40,0
100,0
100,0

detpromo

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
22
18
40
40

Percent
55,0
45,0
100,0
100,0

detambal

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
29
11
40
40

Percent
72,5
27,5
100,0
100,0

detdispo

Valid

Total

Nu
Da
Total

Frequency
34
6
40
40

Percent
85,0
15,0
100,0
100,0

37

detgram

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
35
5
40
40

Percent
87,5
12,5
100,0
100,0

Valid
Percent
87,5
12,5
100,0

Cumulative
Percent
87,5
100,0

Valid
Percent
55,0
45,0
100,0

Cumulative
Percent
55,0
100,0

Valid
Percent
77,5
22,5
100,0

Cumulative
Percent
77,5
100,0

Valid
Percent
70,0
30,0
100,0

Cumulative
Percent
70,0
100,0

Valid
Percent
87,5
10,0
2,5
100,0

Cumulative
Percent
87,5
97,5
100,0

detrecom

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
22
18
40
40

Percent
55,0
45,0
100,0
100,0

detfinan

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
31
9
40
40

Percent
77,5
22,5
100,0
100,0
detpret

Valid

Nu
Da
Total

Total

Frequency
28
12
40
40

Percent
70,0
30,0
100,0
100,0

detaroma

Valid

Total

Nu
Da
2
Total

Frequency
35
4
1
40
40

Percent
87,5
10,0
2,5
100,0
100,0

38

detcal

Valid

Frequency
36
4
40
40

Nu
Da
Total

Total

Percent
90,0
10,0
100,0
100,0

Valid
Percent
90,0
10,0
100,0

Cumulative
Percent
90,0
100,0

grafic
40

30

20

Count

10

0
Nu

Da

detambal
23
40

22

21

30

20
20

19
10

Count

Count

18

0
Nu

17
Nu

Da

Da

detrecom

detgram
30

40

30

20

20

Count

Count

10

10

0
Nu

detfinan

Nu

Da

detpret

39

Da

40

30

40

20
30

20

10

Count

Count

10

0
Nu

0
Nu

Da

Da

detaroma

detcal

4.9 Analiza veniturilor consumatorilor

Intrebarea 23
Aceasta intrebare ne arata segmentul de consumatori bautori de cafea. Aceasta impartire
este facuta in functie de venitul lor. S-a constatat dupa analizarea datelor ca 50% dintre
consumatorii de cafea chestionati au venitul lunar net intre 2.500.000lei si 5.000.000lei. 9
din cele 40 de persoane chestionate castiga lunar sub 2.500.000lei, iar restul au un venit
mai mare decat 7.500.000lei.

Statistics
N
venit

Valid
40

Missing
0
venit

Valid

Total

0
<2.500.000
2.500.001-5.000.000
5.000.001-7.500.000
7.500.001-10.000.000
>10.000.000
Total

Frequency
1
9
20
1
3
6
40
40

Percent
2,5
22,5
50,0
2,5
7,5
15,0
100,0
100,0

40

Valid
Percent
2,5
22,5
50,0
2,5
7,5
15,0
100,0

Cumulative
Percent
2,5
25,0
75,0
77,5
85,0
100,0

grafic
0
>10.000.000
<2.500.000
7.500.001-10.000.000
5.000.001-7.500.000

2.500.001-5.000.000

4.10 Analiza posturilor TV urmarite

Intrebarea 25
Intrebati ce post de televiziune urmaresc cel mai des, si in ce interval orar, cei chestionati
au raspuns:
Intre 7:00 si 12:00;1:00 si 7:00 57,5% nu se uita la TV la aceasta ora, deci reclamele
publicitare in acest interval de ore nu sunt foarte eficiente;
Intre 18:00 si 22:00 majoritatea persoanelor (92,5%) urmaresc programele TV.Cel
mai vizionat post intre aceste ore este Pro TV-ul care se bucura de o frecventa de 17 din
40 de persoane;
Intre 22:00 si 1:00 cele mai vizionate 3 posturi sunt Pro TV, Prima TV si Antena1, in
ordinea mentionata(22,5%,17,5% respectiv 15%).
Audienta altor posturi precum Romania 1, Acasa, Atomic, HBO este nesemnificativa.
Statistics
N
tv01_07
tv12_18
tv18_22
tv22_01
tv7-12

Valid
40
40
40
40
39

Missing
0
0
0
0
1

41

tv01_07

Valid

0
Pro TV
Antena 1
Prima
Acasa
Atomic
HBO
Total

Total

Frequency
28
5
3
1
1
1
1
40
40

Percent
70,0
12,5
7,5
2,5
2,5
2,5
2,5
100,0
100,0

Valid
Percent
70,0
12,5
7,5
2,5
2,5
2,5
2,5
100,0

Cumulative
Percent
70,0
82,5
90,0
92,5
95,0
97,5
100,0

tv18_22

Valid

0
Romania
1
Pro TV
Antena 1
Prima
Acasa
Total

Total

Frequency
3

Percent
7,5

Valid
Percent
7,5

Cumulative
Percent
7,5

7,5

7,5

15,0

17
10
4
3
40
40

42,5
25,0
10,0
7,5
100,0
100,0

42,5
25,0
10,0
7,5
100,0

57,5
82,5
92,5
100,0

tv22_01

Valid

Total

0
Romania
1
Pro TV
Antena 1
Prima
Acasa
HBO
Total

Frequency
10

Percent
25,0

Valid
Percent
25,0

Cumulative
Percent
25,0

2,5

2,5

27,5

9
6
7
4
3
40
40

22,5
15,0
17,5
10,0
7,5
100,0
100,0

22,5
15,0
17,5
10,0
7,5
100,0

50,0
65,0
82,5
92,5
100,0

42

tv7-12

Valid

0
Romania
1
Pro TV
Antena 1
Prima
Acasa
Total
TVR2
Total

Missing

Frequency
18

Percent
45,0

Valid
Percent
46,2

Cumulative
Percent
46,2

5,0

5,1

51,3

10
5
3
1
39
1
1
40

25,0
12,5
7,5
2,5
97,5
2,5
2,5
100,0

25,6
12,8
7,7
2,6
100,0

76,9
89,7
97,4
100,0

Total

grafice
HBO
Atomic
Acasa
Prima
Antena 1
Pro TV

01.00-07.00
20

Count

10

0
0

Romania 1

Pro TV

Antena 1

Prima

Acasa

tv18_22

43

12

10

Count

0
0

Romania 1 Pro TV

Antena 1

Prima

Acasa

HBO

tv22_01
12

10

Count

0
0

Pro TV

Antena 1

Prima

Acasa

TVSport

tv12_18

5. CONCLUZII
Toate cele 40 de persoane intervievate consuma cafea. In perceptia celor
chestionati, princupala caracteristica pe care trebuie sa o prezinte o cafea este sa fie
aromata, dar sa fie si tare, naturala, cu gust placut si sa fie cu cofeina. Cantitatea de cafea
achizitionata la o cumparare este de obicei intre 50g-250g, acesata fiind ambalata la cutie.
Imaginea cafelei Jacobs este, in general, mai buna decat a marcilor concurente.
Majoritatea au incercat aceasta marca, obisnuind sa o achizitioneze din supermarket.
In ceea ce priveste cafeaua decofeinizata, doar jumatate din cei chestionati au mai
consumat cafea decofeinizata. Pretul pe care sunt dispusi sa-l plateasca pentru o cafea
cofeinizata este intre 50.000-150.000 lei iar pentru o cafea decofeinizata intre 100.000150.000 lei.
Caracteristicile care ii determina,in general, pe consumatori sa incerce alta marca
sunt : publicitatea la produsul respectiv, ofertele promotionale, recomandarea unui
cunoscator si nivelul pretului.
Venitul lunar net al celor chestionati este, in general, intre 2.500.000 si 5.000.000
lei. Intervalele orare la care este cel mai benefic a se difuza reclame sunt :18-22 la Pro
TV si intre 22-01 la Pro TV, Antena1 si Prima TV.

44