Metabolismul colesterolului

Sursele colesterolului
n organism

Dieta:
- absorbie la nivel intestinal din alimentele de origine animal ~ 300mg/zi
- sterolii din plante nu sunt absorbii ci transportai din enterocite napoi n
lumenul intestinal tratament al hipercolesterolemiei prin diet;
Sinteza endogen:
- n ficat i esuturile extrahepatice;
- toate celulele nucleate sunt capabile de a sintetiza colesterol, la nivelul
citosolului i reticului endoplasmic;
- acetil-CoA reprezint sursa tuturor atomilor de carbon din
structura colesterolului.

Excreia colesterolului din organism

1gramzi,
Structura ciclic a colesterolului nu poate fi degradat;
Colesterolul este convertit la acizi i sruri biliare intestin;
Eliminare prin bil;
Intestinbacterii coprostanol, colestanol

Sinteza acizilor biliari

Bila - amestec de compusi anorganici i organici (sruri biliare,

lecitin)
Acizii biliari:
- 24 atomi de cabon, dou sau trei grupri hidroxil, catena lateral se
termin cu o grupare carboxil (pka~ 6 ,,acizi biliari)
- Sintetizai n ficat prin hidroxilare n poziia 7, sub aciunea 7
hidroxilazei, enzim inhibat de srurile biliare;
- n a doua etap, legtura dubl din nucleul B este redus i se produc
hidroxilri suplimentare n poziia 12 (acidul colic).

Sinteza srurilor biliare

n ficat, acizii biliari primari sunt conjugai cu glicina sau taurina
printr-o legtur amidic ntre gruparea carboxil a acidului biliar i
gruparea amino a noului compus.
Se obin acizii glicocolic, glicochenodeoxicolic, taurocolic i
taurochenodeoxicolic, numii i sruri biliare datorit ionizrii
complete la pH fiziologic.
Srurile biliare sunt secretate n intestin, iar bacteriile intestinale pot
ndeprta glicina i taurina, regenernd acizii biliari, sau pot converti
srurile biliare n acizi biliari secundari ndeprtnd cte o grupare
hidroxil (acidul deoxicolic din acidul colic i acidul liticolic din acidul
chenodeoxicolic).

Circuitul enterohepatic al srurilor biliare

Srurile biliare secretate n intestin sunt reabsorbite i reutilizate n

proporie de 95%. Ficatul convertete acizii biliari primari i secundari
n sruri biliare pe care le secret n bil. Acizii i srurile biliare sunt
absorbite activ n ileon, ajung n vena port i se rentorc la ficat
(circuit enterohepatic).
15-30 g sruri biliare sunt secretate n ileon zilnic; se pierd 0,5 g;
Colestiramina- previne reabsorbia srurilor biliare i crete excreia.
(folosit n tratamentul dislipidemiilor cu hipercolesterolemie).

Vitamina D
Din cauz c vitamina D este sintetizata la nivelul pielii,
iar aportul din dieta este necesar doar in condiiile lipsei
expunerii la lumina solar, ea se comport n organism ca un
hormon. Structura ei chimica este derivat din cea a
colesterolului.
7 Dehidrocolesterolul sufer o reacie neenzimatic prin
expunerea la lumina UV, rezultnd previtamina D. In timp de
cteva ore, din aceasta se formeaz colecalciferolul (vitamina
D), care este absorbit n snge.
n ficat, colecalciferolul este hidroxilat in poziia 25 i
eliberat in circulaie legat de o protein transportoare. n
rinichi are loc o hidroxilare suplimentar, fie in poziia 1,
genernd metabolitul activ calcitriol, fie in poziia 24,
genernd un metabolit inactiv (24, 25 dihidroxi vitamina D).

Rolul principal al vitaminei D este de a mentine concentraia calciului

plasmatic:
- crete absorbtia intestinala de calciu, stimulnd transcrierea genei ce
codifica proteina de legare a calciului din intestin;
- reduce excretia (prin stimularea reabsorbtiei la nivelul tubilor distali);
- mobilizeaza calciul din oase.
Alte roluri:
- intervine in sinteza si secretia hormonilor tiroidieni si paratiroidieni;
- inhiba sinteza de imunoglobuline de ctre limfocitele B si sinteza de
interleukine de catre limfocitele T
- moduleaza diferenierea celulara.
Reglarea sintezei: - in etapa catalizata de 1 alfa hidroxilaza;
- PTH stimuleaza activitatea 1 alfa hidroxilazei si
inactiveaza 24 alfa hidroxilaza;
Carena de vitamina D: la copii : rahitism;
la adulti : osteomalacie

Hormonii steroizi
Glucocorticoizi cortisol;
Mineralocorticoizi aldosteron;
Hormoni sexuali androgeni, estrogeni, progesteron.
Sinteza:
- Cortexul suprarenalelor: cortisol, aldosteron,
androgeni;
- Ovare i placent: estrogeni i progesteron;
- Testicule: testosteronul.

 Toi hormonii steroizi au o structur chimic derivat din

cea a colesterolului. Colesterolul folosit in sintez este fie
sintetizat in celule (sinteza de novo), fie transportat la
celule prin intermediul lipoproteinelor.
Prima etapa in sinteza HS este reprezentat de conversia
colesterolului la pregnenolona; reacia are loc n
mitocondrie si este catalizat de enzima citocrom P450scc
(cytochrome P450 side chain cleavage). Cit P450
functioneaza in acest caz ca un transportor de electroni;
procesul implica si interventia proteinelor transportoare de
electroni adrenodoxina si adrenodoxin reductaza.

 Sinteza HS se afla sub controlul unor hormoni de natur

peptidic:

LH (hormonul luteinizant) progesteron si testosteron

ACTH (h adrenocortcotrop) cortisol
FSH (h de stimulare foliculara) estradiol
Angiotensina II aldosteronul

Aciunile hormonilor steroizi

Fiziopatologie
Insuficienta coticosuprarenaliana (Boala Addison)
- primar: afectare corticosuprarenale: ACTH
-secundar: deficit de ACTH;
-teriar: deficit de CRH
Deficitul de cortisol: hipoglicemie, astenie, anemie, depresie.
Deficitul de mineralocorticoizi: hiponatremie, reducerea volumului
plasmatic, hipotensiune.
Sindroamele adreno-genitale: Tulburri n steroidogeneza
suprarenala, ce afecteaza sexualizarea. Defectul genetic implic 21
hidroxilaza, 17 hidroxilaza i 11 beta hidroxilaza.
Sindromul Cushing: excesul cronic de glucocorticoizi: hiperglicemie,
proteoliza si lipoliza accentuate.
Hiperaldosteronism primar (sindromul Conn); hipertensiune,
hipokalemie, hipernatremie.