Sunteți pe pagina 1din 6

Despduririle

Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt


inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai
ales din cauze antropice.
Cuvntul pdure deriv de la latinescul ,, palus-udis,, ceea ce nseamn
mlatin acoperit cu trestie sau teren acoperit cu arbori. Din cele mai vechi
timpuri se tie c pdurea a fost mijloc de adpost, de refugiu att pentru
animale ct i pentru oameni. Ea este strns legat de istoria romnilor. Numai
graie ei poporul nostru a putut supravieui i perpetua, pstrndu-i
continuitatea n acest inut. Ea a nsemnat, n primul rnd, adpost n epoca
migraiilor seminiilor asiatice, dar i n epocile ce au urmat, cnd cotropitori de
toate neamurile au ncercat s nimiceasc acest popor.
Pdurea e o bogie natural, al crei rol n economia naional i ale crei
multiple funcii n meninerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole
la rnd, pdurea a fost (i mai continu s fie) privit doar ca o surs de materii
prime. Ea furniza combustibil, lemn pentru construcii de case, poduri, mijloace
i ci de transport, ustensile casnice etc. ns pdurea vie este mult mai
valoroas dect materialele obinute prin sacrificarea ei.
Funciile pdurii n echilibrul mediului nconjurtor :
pstreaz i amelioreaz calitatea mediului;
are rol de reglare a temperaturii
purific aerul fiind surs de oxigen i menine umiditatea acestuia
are o funcie edafic, estetic i ecologic
are rol antierozional
particip la circuitul hidrologic
Astfel, se constat clar c funciile care privesc echilibrul mediului sunt mai
importante dect rolul de surs de materii prime pentru activitile umane.
Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai
ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare.In
ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie
pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care sa intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii.
Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul
cu lemn. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare
si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este
situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea
culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.La fel ca si mutarea
culturilor,taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale
poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand

numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului
devine o problema serioasa.
Cauzele despaduririlor:
hazarde naturale ( erupii, cutremure, alunecri, avalane ). Ex.: Peru 1970un cutremur a distrus pdurea de pe o suprafa de 70.000 kmp. ; 1980
erupia vulcanului Saint Hellens.
incendiile ( att cele cu cauze naturale , ct mai ales cele provocate ) . Ex. :
Indonezia n 1983 , au fost distruse 3,7 mil. ha; Australia 1994 800.000 ha.
tierile ( pentru consumul casnic, materie prim industrial ). Anual se
exploateaz cca.3,5 miliarde mc de mas lemnoas ( mai
ales n zona cald ), n timp ce capacitatea de regenerare este de numai de
2,7 mld. mc .
Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola.
Nu trebuie omisa nici expansiune urbana.
Efectele despaduririlor:
O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar
disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina
faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara
hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru
mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea
este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii
globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumulrea de
dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma
oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce
un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat,lucru
care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbari majore de
clima. In plus, multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau
lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in
atmosfera.O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice
care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte
din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate
iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta
cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii
cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat
peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in
padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.
Solutii impotriva defrisarii:
Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii.
Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu

lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari,asa ca oprirea acesteia ar fi


intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a
taierii.
Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor
oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor.
Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine
uz de resursele lor naturale. La celalat capat al firului, consumatorii din tarile
dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea
produselor din padurile ecuatoriale. De aceea organizatiile de conservare
incearca sa-i educe sa cumpere alternative asupra acestor produse si ii
incurajeaza sa faca decizii informate asupra stilului lor de viata.
Reducerea suprafetelor de padure
Ca efect ,la nivelul intregului Glob , suprafetele forestiere s-au redus de la
cca. 9 mld. ha in antichitate ,la doar cca. 4 mld. ha in prezent, cu consecinte
foarte grave la nivelul bilantului hidrologic, accelerarii eroziunii , degradarii
solurilor sau climei.Ex: scaderea resurselor de biomasa lemnoasa;
modificarea peisajelor ; reducerea biodiversitati. Unele tari duc politici de
reimpadurire, astfel crescandu-si suprafetele forestiere ( ex.:Germania-41%
din suprafata in prezent fata de mai putin de 25% in anii 50).
In ultimii 10 000 de ani, mantia forestiera a planetei s-a stramtat cu o treime
prin defrisarile ce faceau loc terenurilor arabile, pasunilor sau asezarilor
omenesti. Desi aceasta evolutie continua, padurile tropicale diminuindu-se
anual cu circa 17 milioane de hectare de teren, cererea fata de bogatia ei
principala lemnul este mare si intr-o permanenta crestere. Intre timp,
devine, insa, clara necesitatea de a conserva padurile, prin recunoasterea
rolului determinant in conservarea conditiilor climaterice, stabilizarea
terenurilor si a resurselor de apa, sau in asigurarea diversitatii biologice.
In functie de procentajul actual de impadurire, distingem:
tari cu paduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala);
tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa
si America de Nord);
tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala, Australia).
Pe ansamblu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de
Sud, fiind continentul cu cel mai mare procent de
impadurire (46,7 %).
In Africa, despadurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, Egipt,
Africa de Sud. Foarte afectata a fost Sahara, care din
zona fertila, partial impadurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si
Kenya se despaduresc zone imense pentru a face loc
culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgasa, unde
toate padurile de pe ramura vestica si nordica au disparut, ducand la disparitia
unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. Singura parte a Africii

relativ pastrata, cu un potential forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair,


Gabon, Nigeria, Congo).
In Asia, pe locul padurii de odinioara s-a instalat desertul (Hindustan, Iranian,
Arabic, Sirian). Tablitele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta
vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, paduri
de cedrii, care ocupau un areal continuu din Muntii Taurus (Turcia) pana in
Muntii Libanului, Amanului (Siria) si Cipru. Taierea masiva a cedrilor a condus
la disparitia lui. Astazi exista in Liban o modesta rezervatie cu cedrii.
La fel de puternic a fost impactul si in Extremul Orient. Cele mai mari distrugeri
au avut loc in China, in bazinele fluviilor Huanhe si Iantzi.
In America de Nord, desi padurea a fost bine conservata pana la venirea
colonistilor (sec. 18), apoi a suferit cea mai rapida si mai
violenta transformare din istoria omenirii. Padurea a fost afectata astfel ca din
382 milioane ha au mai ramas doar 311 milioane ha, din care 216 milioane ha
productive, 6 milioane ha rezervatii si 89 milioane ha paduri degradate.
In America de Sud, despaduririle au avut intensitate inegala, in functie de
gradul de accesibiliate si directia de propagare a presiunii demografice. Cea
mai afectata zona a fost Brazilia rasariteana, dar si Columbia si Chile.
Padurea amazoniana tinde si ea sa fie distrusa din cauza mijloacelor de
transport marea magistrala amazoniana.
In Europa, despaduririle s-au produs lent, dar moartea padurilor este aici
poluarea. Taierile, distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea
padurilor, ci chiar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti, cum s-a
intamplat in nordul Italiei, unde, din
cauza despaduririlor, inundatiile au avut efecte devastatoare.
In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. 6,2 milioane ha,
reprezentand 26 % din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta
ocupa 70-80 % din suprafata tarii, fapt pentru care in anul 1526, cand sultanul
Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a
ocupat Buda, nu s-a incumetat sa ocupe si tarile romanesti, deoarece erau
bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut
codrul frate cu romanul.
Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie
de functii importante, unele vitale.

Deertificarea
Definiie: Deertificarea este definit de Convenia ONU pentru Combaterea
Deertificrii dreptdegradarea terenurilor din zonele aride, semiaride i
subumede-uscate ca rezultat al aciunii diferiilor factori, inclusiv ai
schimbrilor climatice, precum i datorit activitilor umane.Degradarea
solului n zonele uscate este definit ca o reducere sau diminuare a
productivitii biologice sau economice. Ea afecteaz o treime din suprafaa
terestr i peste 1 miliard de oameni.
Altfel spus, deertificarea este procesul de degradare al ecosistemelor din
spaiile semiaride, care nu se mai pot regenera, ca urmare a unor factori
naturali (fenomene ale naturii, etc.) i antropici (aciuni directe sau indirecte
ale omului asupra geosistemului, crend prin ansamblul activitilor sale o
modelare a mediului).
Practic, deertificarea este acel proces de distrugere a solului i extindere a
deertului.
Deerturile sunt regiuni caracterizate prin existena unor soluri degradate,
adesea destructurate, iar vegetaia este cvasiinexistent. Natural, deerturile
se formeaz n zonele aride (n astfel de zone, secetelepot dura mai multe
zeci de ani, cum este cazul n Atacama,Chile) i/sau n condiii climatice
extreme (+60 n Sahara, Libia i -89 n Vostok n Antarctica).
Zonele cele mai expuse deertificrii sunt: Asia de Sud-Vest, Vestul Statelor
Unite ale Americii, centrul Asiei.
Fenomenele care anun deertificarea:
Reducerea rezervelor de ap din sol
Distrugerea covorului vegetal care acoper solul
Degradarea solului din cauza accenturii proceselor de eroziune, salinizare,
lateritizare
naintarea dunelor.
Cauzele deertificrii:
nclzirea global i modificarearegimului precipitaiiloratmosferice
Activitile antropice:suprapunatul, creterea rapid a populaiei
Srcia
Cultivarea excesiv
Lipsa mijloacelor alternative de existen
Efectele deertificrii:
Scderea fertilitii solului, distrugerea biomasei
Producii alimentare sczute i apariia problemelor legate de lipsa hranei
Scderea strii de sntate a populaiei i riscul de apariie a unor epidemii
Apariia actelor ilegale i a conflictelor