DUMITRASCU RALUCA

FISA DE DECIZIE
Decizia Nr. 60/1993
Autorul sesizarii. Exceptia de neconstitutionalitate este ridicata de Tribunalul Judetean
Bihor.
Obiectul sesizarii. Potrivit incheierii de desizare din 30 septembrie 1993 a Tribunalului
Judetean Bihor, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 60 lit. c)
alin. (2), art. 63 si art. 64 din Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi,
aprobat prin Decretul nr. 360/1976.
Motivarea sesizarii. In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arata ca
dispozitiile art. 60 lit. c) alin (2) din Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi
incalca prevederile art. 16, art. 21 si art. 125 din Constitutia Romaniei, care consfintesc
egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii, intrucat prin aceste dispozitii sunt date in competenta
Consiliului disciplinar judecarea in prima instanta a contestatiilor formulate de angajati impotriva
deciziilor de desfacere a contractului de munca. De asemenea, arata ca, fata de prevederile
constitutionale, nu poate fi lipsit de dreptul de a uza de toate gradele de jurisdictie.
Puncte de vedere exprimate.
a.) Tribunalul Judetean Bihor apreciaza ca, fata de prevederile art. 128 din Constitutie
potrivit carora impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot
exercita caile de atac, in conditiile legii, dispozitiile art. 60 lit. c) alin (2), art. 63 si art. 64 din
Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi aprobat prin Decretul nr.
360/1976, sunt reminescente ale unei conceptii limitate, inchistate, despre justitie si rolul ei in
societate care considerau ca examinarea unui litigiu prin mai multe grade de jurisdictie ar fi o
inutilitate si nu o garantie impotriva abuzurilor.
b.) Regionala de Cai Ferate Cluj Napoca invoca exceptia de necompetenta prevazuta la
art. 144 din Constitutia Romaniei, combinat cu art. 12 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992, iar
referitor la prevederilor art. 60 lit c) alin. (2) din Statutul disciplinar al personalului din unitatile
de transporturi aprobat prin Decretul nr. 360/1976 arata ca existenta Consiliului de disciplina din
cadrul Ministerului Transporturilor nu constituie o incalcare a prevederilor art. 125 din Constitutie,
intrucat acesta are o competenta restransa privind personalul C.F.R. care concura la siguranta
circulatiei trenurilor.
c.) Guvernul considera ca intreaga jurisdictie prevazuta de statutul disciplinar contravine
reglementarilor de principiu consacrate privind Constitutia, precum si Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecatoareasca. Mai mult, considera ca aceste dispozitii nu mai sunt in vigoare fata
de prevederile articolului 150 din Constitutie si ca, instanta nici nu trebuia sa promoveze
exceptia.
d.) Camera Deputatilor si Senatul nu si-au exprimat punctul de vedere.
Decizia Curtii Constitutionale. Curtea Constitutionala a admis exceptia de
neconstitutionalitate invocata cu privire la art. 64 alin. Final din Decretul nr. 360 din 2 noiembrie
1976 privind aprobarea statutului disciplinar al personalului din unitatile de transporturi, in urma
constatarii ca este abrogat in baza art. 150 alin. (1) din Constitutie, urmand ca impotriva
hotararii judecatoriei partea interesata sa poata exercita toate caile de atac prevazute de lege.
Curtea Constitutionala respinge exceptia de neconstitutionalitate cu privire la art. 69 lit. c)
si ultima parte a art. 63 din Decretul nr. 360/1976.
Curtea Constitutionala considera ca exceptia de neconstitutionalitate referitoare la art. 64
din Constitutie nu a fost motivata si, ca urmare, nu o retine.
Motivarea Curtii Constitutionale. Examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere
al Guvernului, sustinerile partilor, concluziile procurorului si vazand dispozitiile art. 60 lit. c) si
alin. Final, art. 63 si art. 64 din statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi,

DUMITRASCU RALUCA
aprobat prin Decretul nr. 360/1976, art. 16, art. 21, art. 125, art. 128 si art. 144 lit. c) din
Constitutie, art. 3 si art. 12 din Legea nr. 47/1993 retine urmatoarele:
a. In ceea ce priveste exceptia de necompetenta a Curtii Constitutionale in aceasta cauza,
ridicata de Regionala de Cai Ferate Cluj Napoca se arata ca dispozitiile art. 60 lit. c) alin.
(2) din statutul disciplinar nu constituie o incalcare a prevederilor art. 125 din Constitutie
intrucat Consiliul de disciplina functioneaza potrivit legii. Se apreciaza ca se poate discuta
neconstitutionalitatea numai a art. 64 alin. (3) care limiteaza caile de atac. Competenta
Curtii Constitutionale in rezolvarea acestei cauze este evidenta deoarece sesizarea s-a
facut legal, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a fost motivata, iar potrivit art.
144 lit. c) din Constitutie rezolvarea este de competenta Curtii Constitutionale, intimata
confundand dreptul de a te adresa Curtii si obligatia constitutionala a acesteia de a
examina o exceptie legal introduca cu solutia posibila si probabila intr-o asemenea speta.
b. Fata de art. 64 alin. Final din Decretul nr. 360/1976 Curtea Concluzioneaza ca se instituie
o discriminare a salariatilor care concura la siguranta circulatiei fata de ceilalti, intrucat
primii sunt privati de caile de atac de care ceilalti beneficialaza, astfel ca aceasta
dispozitie lega este contrara principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, prevazut de art.
16 alin. (1) din Constitutie. Curtea Constitutionala stabileste ca nici o dispozitie
constitutionala nu se opune ca, pentru anumite domenii de activitate sau categorii de
demnitati sau functii publice, sa se institutionalizeze si proceduri administrative sau
disciplinare prin care sa se rezolve probleme specifice, insa Curtea Constitutionala
statueaza ca nici o lege nu poate interzice unor persoane sa se adreseze justitiei pentru
ca, in sistemul ordinii constitutionale, justitia este garantul drepturilor si libertatilor
cetatenilor, iar art. 21 din Constitutie valorifica tocmai aceasta functie a justitiei.
c. In ceea ce priveste conformitatea cu dispozitiile art. 21 din Constitutie care garanteaza
accesul liber la justitie si care stabileste ca nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui
drept, Curtea Constitutionala considera ca art. 64 alin. Final din Decretul nr. 360/1976 este
evident neconstitutional, el permitand doar un acces partial la justitie.
d. De asemenea, Curtea Constitutionala considera ca art. 64 alin. Final din Decretul nr.
360/1976 este in contradictie cu art. 125 din Constitutie potrivit caruia justitia se
realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite
prin lege, retinandu-se ca accesul liber la justitie inseamna posibilitatea juridica de a acces
la structurile judecatoresti prevazute de art. 125 din Constitutie si de Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecatoreasca.

Decretul nr. 360/1976

Art. 60
Impotriva sanctiunii disciplinare, cel sanctionat poate face contestatie in scris in termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de
sanctionare.
Contestatia impotriva sanctiunii disciplinare, cu exceptia desfacerii disciplinare a contractului de munca, se solutioneaza de catre:
a) persoana care ocupa functia ierarhica imediat superioara celei care a aplicat sanctiunea;
b) biroul consiliului oamenilor muncii al intreprinderii, respectiv al centralei industriale sau unitatii asimilate acesteia, pentru
sanctiunea aplicata de conducatorul intreprinderii sau centralei industriale, respectiv al unitatii asimilate acesteia;
c) organul ierarhic imediat superior, pentru sanctiunile aplicate de consiliul oamenilor muncii al intreprinderii, respectiv centralei
industriale sau unitatii asimilate acesteia.
Contestatia impotriva desfacerii disciplinare a contractului de munca se solutioneaza de catre judecatoria in raza careia isi are
sediul unitatea sau de organul ierarhic superior, potrivit competentelor acestora. Contestatia formulata de personalul care concura
direct la siguranta circulatiei in transporturile pe caile ferate si auto, precum si la siguranta navigatiei, se solutioneaza de consiliul de
disciplina constituit conform art. 63.

Art. 63
Consiliile de disciplina se organizeaza si functioneaza la Departamentul cailor ferate, Comandamentul marinei civile si Centrala
transporturi auto.
Consiliile de disciplina sint constituite din cite 3 membri, din care unul numit prin ordinul ministrului transporturilor si
telecomunicatiilor, unul desemnat de Comitetul Uniunii sindicatelor din intreprinderile de transporturi si telecomunicatii, iar al treilea
desemnat de comun acord de aceste organe. Functia de presedinte al consiliului de disciplina va fi indeplinita de unul din membrii
acestuia, prin rotatie.

Art. 64

DUMITRASCU RALUCA
Consiliul de disciplina solutioneaza contestatia, cu citarea partilor, in termen de 30 de zile de la primirea acesteia, putind hotari
mentinerea, inlocuirea sanctiunii cu una mai usoara sau anularea sanctiunii aplicate. Hotarirea consiliului de disciplina se pronunta cu
majoritate de voturi si se comunica partilor in termen de 5 zile de la pronuntare.
Impotriva hotaririi consiliului de disciplina prin care s-a mentinut sau s-a anulat sanctiunea desfacerii contractului de munca, partea
nemultumita poate face plingere la judecatoria in raza careia isi are sediul unitatea, in termen de 15 zile de la pronuntarea hotaririi
sau de la comunicare, daca a lipsit de la pronuntare. Plingerea se depune la consiliul de disciplina, care o va trimite de indata
judecatoriei competente, impreuna cu dosarul cauzei.
Hotarirea judecatoriei este definitiva si executorie.

Constitutia Romaniei
ARTICOLUL 16
Egalitatea n drepturi
(1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funciile i demnitile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, n condiiile legii, de persoanele care au cetenia romn i
domiciliul n ar. Statul romn garanteaz egalitatea de anse ntre femei i brbai pentru ocuparea acestor funcii i demniti.
(4) n condiiile aderrii Romniei la Uniunea European, cetenii Uniunii care ndeplinesc cerinele legii organice au dreptul de a
alege i de a fi alei n autoritile administraiei publice locale.

ARTICOLUL 21
Accesul liber la justiie
(1) Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ngrdi exercitarea acestui drept.
(3) Prile au dreptul la un proces echitabil i la soluionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdiciile speciale administrative sunt facultative i gratuite.

ARTICOLUL 126
Instanele judectoreti
(1) Justiia se realizeaz prin nalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite de lege.
(2) Competena instanelor judectoreti i procedura de judecat sunt prevzute numai prin lege.
(3) nalta Curte de Casaie i Justiie asigur interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectoreti, potrivit
competenei sale.
(4) Compunerea naltei Curi de Casaie i Justiie i regulile de funcionare a acesteia se stabilesc prin lege organic.
(5) Este interzis nfiinarea de instane extraordinare. Prin lege organic pot fi nfiinate instane specializate n anumite materii, cu
posibilitatea participrii, dup caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judectoresc al actelor administrative ale autoritilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu
excepia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum i a actelor de comandament cu caracter militar. Instanele
de contencios administrativ sunt competente s soluioneze cererile persoanelor vtmate prin ordonane sau, dup caz, prin
dispoziii din ordonane declarate neconstituionale.

DUMITRASCU RALUCA
ARTICOLUL 129
Folosirea cilor de atac
mpotriva hotrrilor judectoreti, prile interesate i Ministerul Public pot exercita cile de atac, n condiiile legii.

ARTICOLUL 146
Atribuii
Curtea Constituional are urmtoarele atribuii:
a) se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preedintelui Romniei, a unuia dintre
preedinii celor dou Camere, a Guvernului, a naltei Curi de Casaie i Justiie, a Avocatului Poporului, a unui numr de cel puin 50
de deputai sau de cel puin 25 de senatori, precum i, din oficiu, asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei;
b) se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou
Camere, a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori;
c) se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a
unui grup parlamentar sau a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori;
d) hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele, ridicate n faa instanelor judectoreti sau de
arbitraj comercial; excepia de neconstituionalitate poate fi ridicat i direct de Avocatul Poporului;
e) soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice, la cererea Preedintelui Romniei, a unuia
dintre preedinii celor dou Camere, a primului-ministru sau a preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) vegheaz la respectarea procedurii pentru alegerea Preedintelui Romniei i confirm rezultatele sufragiului;
g) constat existena mprejurrilor care justific interimatul n exercitarea funciei de Preedinte al Romniei i comunic cele
constatate Parlamentului i Guvernului;
h) d aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcie a Preedintelui Romniei;
i) vegheaz la respectarea procedurii pentru organizarea i desfurarea referendumului i confirm rezultatele acestuia;
j) verific ndeplinirea condiiilor pentru exercitarea iniiativei legislative de ctre ceteni;
k) hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic;
l) ndeplinete i alte atribuii prevzute de legea organic a Curii.