Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLINICA O.R.L
MAS ROTUND
Tema: Rolul asistentei medicale n
ngrijirea pacienilor cu epistaxis
BRAOV, 2015
0
CAPITOLUL I
1. NASUL I SINUSURILE PARANAZALE
1.1.NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR
PARANAZALE
Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol n
respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la
care sunt asociate sinusurile paranazale.
1.1.1. PIRAMIDA NAZALA
Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida
triunghiulara cu trei fete, trei margini si un vrf.
Marginea anterioara a nasului, n mod normal este dreapta, prezentnd
un unghi anterior de 30 cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului
poate avea nsa diferite forme de la individ la individ sau la diferite rase.
Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate
ntre ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are
o structura osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior.
Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza
nazala a frontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar.
Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului
(cartilajele alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida
nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent n portiunea inferioara
fibrocartilaginoasa si mobil n portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor
exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor.
1.1.2. FOSELE NAZALE
Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de
septul nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu
rinofaringele, prin orificiile coanale.
Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul
nazal, delimitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal.
Fosele nazale propriu-zise prezinta cte 4 pereti:
Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal.
Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a
etmoidului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat).
Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar,
osul lacrimal si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior,
mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate n care se deschid
1
CAPITOLUL II
2. EPISTAXISUL
Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de
snge din nas.
Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice, n functie de sediul
hemoragiei:
epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach, situata n zona
antero-inferioara a septului cartilaginos, la 1 cm deasupra spinei nazale (peste
90% din cazuri);
epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai
masive si grave);
epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare;
epistaxis difuz de cauza hematologica, n general.
n functie de sediul sngerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral
dar poate fi si bilateral.
Dupa modul n care apare, epistaxisul se poate clasifica n doua grupe
mari:
Epistaxis primitiv, esential al tinerilor, recidivant, benign, la care nu se
poate depista etiologia;
Epistaxis secundar sau simptomatic, reprezinta aproximativ 98% din
totalitatea hemoragiilor nazale. Apare ca simptom unic de debut sau ca o
complicatie a unor afectiuni locale sau generale, anuntnd agravarea evolutiei,
uneori, chiar decompensnd-o.
2.1. ETIOLOGIA
Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de
cauze: cauze locale si cauze generale.
2.1.1. Epistaxisul de cauza locala:
1. Cauze inflamatorii:
rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii;
rinite cronice ulceratii trofice, ulcerul Hajek, ozena, tuberculoza
nazala;
inflamatii locale: corpi straini intranazali, rinoliti.
2. Cauze traumatice:
macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea
mucopericandrului si a septului nazal, fracturi nazale, fracturi nazoetmoidomaxilare;
Tratament etiologic
Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local
sau general.
tratamentul corect, de specialitate, n traumatismele nazale,
hipertensiunea arteriala, afectiuni hepatice, afectiuni hematologice.
frecvent, cel mai bine este s te prezini la un consult pentru a cerceta dac
aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave.
11
BIBLIOGRAFIE
1. BURUIAN MIHAI, MUSTTEA NICULAE Curs de faringolaringologie pediatric, vol.I, I.M.F. Bucureti, 1986
2. BALT GEORGETA, ANTOANETA METAXATOR, KYOVSKI
AGLAIA Tehnici de ngrijire general a bolnavilor, Ed. Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1993
3. BUBUIAN MIHAI, MARIA IVANOVICI, MUSTTEA NICULAE
Otorinolaringologie pediatric, Ed. All, 1998
4. GEORMNEANU MIRCEA Pediatrie, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1983
5. GEORMNEANU MIRCEA Pediatrie, Ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1996
6. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie, vol.I,
Casa Crii de tiin, 1998
7. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatric. Patologia
aparatului reno-urinar, Ed. Dacia, 1996
8. PUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatric, Ed.
Medical, Bucureti, 1981
9. PUNESCU VALERIU, ARION CONSTANTIN, DIMITRIE
DRAGOMIR Urgene n pediatrie (curs litografiat), Bucureti, 1982
10. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic i terapeutic n pediatrie,
Ed. Medical Amaltea, 1999
11. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator, Ed. Teora,
Bucureti 2003
12. POPA IOAN, CARMEN VETTONI, LIVIU POP Pediatrie
practic de urgen, Ed. Mirton Timioara, 1996
13. TITIRC LUCREIA Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical
Romneasc, 1998
14. TITIRC LUCREIA Breviar de explorri funcionale i de
ngrijiri speciale acordate bolnavilor, Ed. Viaa Medical Romneasc, 1994
15. TITIRC LUCREIA Urgene medico-chirurgicale, Ed. Medical,
Bucureti, 1993
12