Sunteți pe pagina 1din 34

Eutanasia

si
suicidul asistat

medical

1. eutanasia

Folosete-i sntatea pn la limita ei de-i


nevoie. De aceea o ai. Cheltuiete totul
nainte de a muri i nu tri mai mult dect i-e
dat .
Shaw

George Bernard

moarte usoara ,moarte frumoasa


*

*Definitie

- euthanasie(-) : eu = bun ;
thanatos = moarte moarte buna,
moarte frumoas, moarte usoar

- actul deliberat de a pune capt vieii unui pacient cu intenia de a


curma suferina acestuia

* Clasificare

1. acordul pacientului
voluntar
- nonvoluntar

- involuntar
2. modul i mijloacele de realizare

activa

pasiva

Moartea are importanta numai in


masura in care ne face sa reflectam
asupra valorii vietii
Andre
Malraux

* perspective
A. Istorica si legislativa

Platon (427-347 .e.n.) nu trebuie s prelungim viaa unui invalid,


deoarece, aceasta nu folosete nici lui, nici statului.
Thomas More (1561-1535) un pacient cu o boal incurabil poate opta
pentru moarte prin administrare de opium sau prin inaniie.
Revoluia tiinific din secolele al XVII-lea i al XVIII-lea i face pe
iluminiti s cread n posibilitatea unei lumi noi n care tiina i raiunea
vor permite triumful unui progres permanent.
Primele ncercri de legalizare s-au nregistrat la nceputul
secolului XX n Anglia, SUA i Germania.
n 1906 un proiect de lege pentru eutanasie era prezentat n Germania iar
un altul n SUA.

Perspectiva istorica

In 1920, Alfred Hoche, profesor de psihiatrie la Universitatea din Freiburg i Karl


Binding, profesor de drept la Universitatea din Leipzig au publicat o lucrare n care
susineau c, un pacient poate solicita i obine avizul pentru o moarte n condiii de
siguran, n cazul unei boli incurabile asociat cu dureri i suferin sever.
Au fost nfiinate Societi (de ex. The Hemlock Society, The Church of Euthanasia)
pentru susinerea eutanasiei voluntare:
* n 1935 n Marea Britanie
* n 1938 n New York
* n 1973 n Olanda
* n 1976 n Japonia i Germania etc.

Perspectiva istorica
n 1996, pentru prima oar n istorie, un guvern democratic a
elaborat o lege care autorizeaz eutanasia i suicidului asistat medical n
anumite condiii; este vorba de "Decret asupra Drepturilor Muribunzilor" Teritoriul de Nord al Australiei.
Cea de-a 44-a Adunare General a Asociaiei Medicale Mondiale de la
Marbella-Spania din 1998, declar c, ajutorul medical pentru sinucidere,
ca i pentru eutanasie, este neetic i trebuie s fie condamnat de ctre
corpul medical.
Rezoluia Consiliului Europei din 26 iunie 1999, se pronun mpotriva
eutanasiei i n favoarea ngrijirilor paliative: dorina unui bolnav
incurabil de a muri nu poate servi ca justificare legal n executarea unei
aciuni destinate de a provoca moartea.
In Romnia, Legea drepturilor pacientului nr.46/2003, art.31 consfinete
dreptul pacientului, la ngrijiri terminale pentru a putea muri n demnitate

Perspectiva istorica

Eutanasia (activ) este legalizat n 2000 n Olanda


i n 2002 n Belgia.
Criterii care permit eutanasierea :
1) pacientul (n vrst de cel puin 18 ani) trebuie s
acuze dureri insuportabile,
2) pacientul trebuie s fie contient,
3) cererea de a muri trebuie s fie voluntar,
4) pacientului trebuie s i se acorde alternative i timpul necesar pentru a
le analiza,
5) absena unei soluionri acceptabile/rezonabile a afeciunii pacientului,
6) moartea pacientului nu trebuie sa provoace suferina inutil celorlali,
7) trebuie s existe minim 2 persoane impicate n decizia eutanasierii,
8) numai un doctor poate eutanasia un pacient,
9) decizia de a provoca moartea trebuie luat individual, n funcie de
fiecare pacient.

Perspective
B. Religioasa

Tot ce se opune vietii ca si omorurile de orice gen,


genocidurile , avortul, eutanasia si chiar suicidul
voluntar () dezonoreaza mai mult pe cine le practica
decat pe cei care sufera aceasta injustitie si sunt
intru-totul contra respectului datorat Creatorului
Papa Ioan Paul al IIlea
( Evanghelium
Vitae )

Perspectiva religioasa

Recunoscnd valoarea vieii fiecrui om,() clerul ortodox consider


inadmisibile orice ncercri de a legaliza eutanasia(), considernd-o o form
special de omucidere (prin decizia medicilor sau accordul rudelor), sau
sinucidere (la rugmintea pacientului), sau combinarea a uneia i a alteia. Sf.
Sinod este mpotriva oricrei forme de eutanasie .

biserica ortodoxa rusa octombrie 2000

Perspectiva religioasa

Considernd c eutanasia nu poate avea justificare nici medical,


nici economic, iar medicul care face acest lucru i-a nclcat
menirea i comite un pcat grav, va fi condamnat de Dumnezeu i
detestat de Biseric .
biserica ortodoxa romana 07.06.2005

Perspectiva religioasa

Viaa omului este de la Dumnezeu i tot ceea ce este comis mpotriva


fiinei umane este comis, ntr-o anumit msur mpotriva voinei divine,
iar omul are acest drept la via, dar i responsabilitatea de a respecta
aceast via i de a o apra n orice mprejurare.
Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne.

Moartea- moment solemn al trecerii noastre in Imparatia vesnica a lui


Dumnezeu acolo unde nu este durere , nici intristare , nici suspin

Perspectiva religioasa

Medicul (i nimeni altcineva) nu are dreptul s ridice viaa


vreunei persoane. Cel care nu poate da cuiva un drept, nu i-l poate
lua; aadar, cel care nu poate da cuiva viaa nu i-o poate lua.
Ca instrument i mijlocitor prin care Dumnezeu lucreaz, medicul
(valorificnd vocaia i menirea sa) este dator s aline suferinele,
dar nu are dreptul s grbeasc intenionat procesul natural al
mori

Perspective
C . medicala

i nu voi da nici o substan mortal


nimnui, chiar dac mi-ar cere-o, nici nu o voi
sugera
Juramantul lui Hypocrate
( 460 a. C. )

Perspectiva medicala

Sustinatorul eutanasiei JAN HELGE SOLBAKK ,universitatea


de medicina din Oslo , Norvegia

Perspectiva medicala
4 argumente pentru realizarea eutanasiei:

1. unii pacieni sufer de dureri insuportabile ce sunt mult peste


puterilemedicinii de a le controla. La cererea unui asemenea pacient,
medicul ar trebuis se simt obligat sa-i pun capt suferinei
argumentul tragic;
2 . toat lumea ar trebui s aiba dreptul la
autodeterminare n ceea ce privete modul n care traiete sau ii
sfrete viaa argumentul autonomiei
3. deciziile medicale de terminare a vieii sunt frecvente n toatespitalele:
poate fi vorba despre eutanasie (care, n conceptia acestui profesor
aresensul de terminare a vieii fr cererea expres a pacientului),
suicid asistatmedical, uurarea durerii i simptomelor prin opioizi,
decizia de a nu trata argumentul empiric;
4. bolnavilor aflai n stadii terminale, medicii le pot administra
cantiticrescute de droguri pentru a le uura suferina
chiar dac asta le scurteaz(neintenionat) viaa argumentul altruist

Perspectiva medicala
Un posibil ghid reguli poate fi urmtorul:
1. Trebuie s existe dovada clar (ex. document) a cererii pacientului care s nu
lase nici o ndoial asupra dorinei acestuia de a muri.
2. Pacientul trebuie s se afle ntr-o stare caracterizat printr-o suferin mental i
fizic foarte mare i de nesuportat.
3. Pacientul trebuie s fie n deplintatea facultilor mintale.
4. Cnd pacientul ia aceast decizie trebuie s fie bine informat, iar dorina sa
trebuie s fie continu, neviciat i liber
5. Trebuie s nu existe nici o alternativ de tratament medical care s poat
mbunti starea pacientului.
6. Medicul trebuie s fie foarte precaut cnd ia decizia efecturii eutanasiei i
trebuie de asemenea s se consulte cu un alt coleg.
7. Doar medicilor s li se permit s efectueze eutanasie activa

SUICIDUL ASISTAT
MEDICAL

Suicidul asistat medical se refera la punerea la


dispozitie a informatiilor si mijloacelor prin care
o persoana se poate sinucide, fara alt sprijin
(medicamente letale, monoxid de carbon,
arme etc).
Spre deosebire de eutanasie, in
care medicul este cel care determina
intreruperea vietii, fie prin actiune activa, cu
ajutorul unui mijloc tanatogen (supradoze
medicamentoase, injectii intravenoase cu
aer/insulina etc.), fie pasiva
(neinstituirea/intreruperea unor masuri obisnuite
de nutritie sau tratament), in suicidul asistat
medical pacientul este cel care isi intrerupe
viata, medicul fiind partas la actul respectiv
(sau complice) prin informatiile sau mijloacele
puse la dispozitie.

Dreptul la moarte?
Ce-i drept, complicitatea la moarte contravine atat Juramantului
lui Hipocrate, cat si principiului si datoriei de a nu face rau,
angajamentului de a face bine si de a proteja viata umana.
Pe de alta parte, nu sunt putine persoane care baga cat mai in
fata urmatorul argument: "daca am dreptul la viata, automat
am dreptul si la moarte".
Asadar, avem sau nu dreptul sa murim demni atunci cand nu se
mai poate face nimic, avem dreptul sa alegem moartea
suferintei, avem dreptul, de fapt, sa alegem?
Este cat se poate de logic, dar si de ilogic ca un medic sa asiste
un pacient sa se sinucida...
Logic: respecta o ultima dorinta a unui pacient aflat la capatul
puterilor.
Ilogic: medicul trebuie sa salveze viata, nu sa o ia.

Unul dintre

promotorii si
initiatorii suicidului
asistat medical este
dr. Jack Kervokian,
care este si
iniiatorul a mai
multor metode.

Exista tari in care suicidul asistat medical


este o practica legala: Olanda, Elvetia, Belgia si
unele state din SUA, precum Oregon.
Intre acestea exista diferente legislative
importante: daca in statul Oregon (prin
Oregon's Death with Dignity Act, din 1997) una
din principalele conditii este aceea de rezident
al statului Oregon, pentru a impiedica astfel
practicarea unui "turism" in acest scop, nu
acelasi lucru se poate spune despre Elvetia, in
legislatia careia conditia de rezidenta sau
cetatenie nu se regaseste, spre a preintampina
fenomenul.

Harta cu rile n care sinuciderea asistat este legal :


Verde nchis - rile n care eutanasierea uman este
legal.
Verde deschis - ri n care legea este nc
dezbtur i urmeaz s fie implementat.
Negru - legea este diferit de la regiune la regiune.
Portocaliu - a fost odat legal, acum este ilegal.

Ultimul caz de suicid asistat medical


s-a petrecut recent, in clinica elvetiana
Dignitas. Este vorba de cazul cuplului
Duff din Marea Britanie, primul din
aceasta tara care a ales sa-si incheie
viata in acest mod. Peter si Peneloppe
Duff sufereau de neoplasm la nivelul
tubului digestiv; sotul milionar a avut
grija de sotia sa, diagnosticata cu
aceasta boala de mai bine de 10 ani. A
aflat, insa, ca boala canceroasa nu l-a
ocolit nici pe el, fiind diagnosticat cu
neoplasm de colon in stadiu avansat, cu
metastaze hepatice. Sfirsitul parea
inevitabil, amindoi fiind in faza
terminala, in suferinta, motiv pentru
care au decis sa moara, dupa cum au
trait, impreuna, fiind astfel primul cuplu
din Marea Britanie care a intreprins
acest lucru.

moarte, principiului si datoriei de a nu face rau,


angajamentului de a face bine si de a proteja viata
umana, din aceasta perspectiva fiind inimaginabil ca
un medic sa "trimita" la moarte un pacient, ajutandul practic sa moara.
La polul opus sta perspectiva celor care
considera ca exista un drept de a muri in demnitate
si de a ajuta la curmarea unei suferinte extreme,
care oricum ar duce in final tot la moarte; de fapt, se
produce "un bine", respectand dorinta (autonomia)
unui pacient aflat la capatul puterilor.
Pare ilogic si fara fundament ca un medic care
s-a angajat intr-un demers de protejare si ocrotire a
vietii si a sanatatii sa fie complice la... sinucidere,
dar, in acelasi timp, problema poate fi judecata si din
perspectiva respectului pentru "o ultima dorinta" a
unui pacient chinuit, pentru care lupta cu suferinta
este impresionanta.

Problema suicidului asistat medical aduce cu sine, pe langa


importante controverse de ordin moral, religios, social, juridic, si
o temere legata de legiferarea ei in state cu resurse putine in
domeniul sanatatii , in care s-ar putea crea o panta de
practicare la scara tot mai larga, din ratiuni strict utilitariste,
cum ar fi analiza cost-beneficiu: statul ar investi prea mult in
mentinerea in viata a unor cazuri pentru care nu exista remedii
curative pana in prezent, bani cu care s-ar putea salva alte
vieti.

Traditia crestin-ortodoxa afirma dreptul inviolabil la


viata ca fiind cel mai elementar drept al fiecarei persoane.
Viata omului este darul lui Dumnezeu, de aceea omul nu
are voie sa dispuna de viata sa dupa bunul plac.
A accepta eutanasia si suicidul ar insemna negarea
credintei in Dumnezeu nici cele mai grele suferinte nu
indreptatesc distrugerea vietii .
De aceea sinucigasii nu beneficiaza decat de un
serviciu religios minim, ei nu pot fi inmormantati in
cimitir , iar determinarea la suicid si asistarea suicidului
constituie pacate capitale.

- Art. 120 : Medicul trebuie sa incerce reducerea


suferintei bolnavului incurabil, asigurand demnitatea
muribundului.
- Art. 121 : Se interzice cu desavarsire utilizarea unor
substante sau mijloace in scopul de a provoca
decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea si
prognosticul bolii, chiar daca a fost cerut insistent de
un bolnav perfect constient.
- Art. 122 : Medicul nu va asista sau indemna la
sinucidere sau autovatamare prin sfaturi,
recomandari, imprumutarea de instrumente, oferirea
de mijloace. Medicul va refuza orice explicatie sau
ajutor in acest sens.
Un articol deosebit de important, chiar daca nu
cu referire speciala la suicid asistat este acela in care
se prevede ca pacientul nevindecabil va fi tratat cu
aceeasi grija si atentie ca si cei care au sanse de
vindecare (art. 26).

In legislatia romaneasca nu exista nici un


text expres privind eutanasia sau suicidul
asistat medical.
Codul Penal Roman reglementeaza doar
omorul (art. 178) si anume: "uciderea unei
persoane se pedepseste cu detentiune severa
de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor
drepturi".
In aceste conditii, eutanasia si suicidul
asistat ar putea fi interpretate ca fiind izvoare
de circumstante atenuante tinand cont de
motivatia particulara (omor din mila) si de
participarea victimei.

Nu te temi de viitor dect atunci cnd nu eti sigur


c te poi omor la momentul dorit.
Autor: Emil Cioran
Libertatea v confer facultatea de a alege ntre
bine i ru, adic ntre datorie i egoism. Educaia
este ns aceea care v nva s facei alegerea.
Autor:Giuseppe Mazzini
Destinul nu este legat de noroc, este mai degrab
legat de alegere; nu este un lucru pe care trebuie sl atepi, este mai degrab un lucru care trebuie
realizat.
Autor:William Jennings Bryan

Culoarea, cel mai greu de ales


n via: alb sau neagr.
Autor:Tudor Muatescu