Cascada MIss

Traseul incepe de la Stana de Vale unde se alege vechiul drum asfaltat care duce spre Baraj Lesu(28km)
si mai departe Bulz(48km). Dupa 2km, se ajunge la un mic lac de baraj, unde se face dreapta spre
cabana 4 Brazi. Dupa circa 500m se ajunge la cabana.De aici se poate urca mai departe pe circuitul
statiunii Stana de Vale, insa noi facem cale intoarsa la micul lac de baraj si continuam drumul pe Valea
Iadului.Dupa circa 2km pe drum apare indicaorul "S" spre cascada Miss trebuind sa traversam apa pe
pietre in dreapta si sa inaintam pe malul opus cam 100m apoi brusc facem deapta de-a lungul paraului
de la cascada Miss.Inaintarea este dificila dar peisajul este ca in jungla deosebit de spectaculos, cu treceri
peste parau de cateva ori si o carare ce inainteaza numai prin padure.Revenind inapoi pe drum, se merge
mai departe si se depaseste cantonul Murgasu, oprindu-ne la urmatoarea cascada: Valul Miresei aflata
tot pe dreapta dar langa drum. Se inainteaza mai departe avand si marcajul cerc albastru pana cand
acesta ne indruma sa parasim iar drumul si sa urcam la stanga intr-o zona stancoasa la inceput apoi iar
prin padure cam 20 minute pana la cascada Saritoarea Iedutului, greu de vazut in splendoarea ei datorita
vegetatiei si stancilor.Mare atentie daca timpul este ploios, datorita pericolului de alunecare. La revenire
pe drumul care ne arata pe ici pe colo ca a fost asfaltat odata, se merge mai departe pana la ultima si
spectaculoasa cascada Iadolina aflata chiar langa drum pe partea dreapta intr-o zona cu o diferenta mare
de nivel si unde drumul prin cheile Iadului este foarte ingust si ondulat. Ruta propusa de mine se
termina aici cu revenire la Stana de Vale, traseul facandu-se cu masina pentru ca este destul de lung si
obositor. Cine vrea poate continua drumul inainte coborand spre lacul Lesu.
Cascada Moara Dracului

Traseul pleac din faa hotelului Iadolina spre Izvorul Minunilor. Dup 1/2 km oseaua
asfaltat se termin, iar marcajul nostru ncepe urcuul pe o potec lat de pe versantul
drept al vii.
Ajungem la un izvor, iar poteca continu urcuul pe deasupra lui pn ce ajunge la o
creast cu poieni frumoase. Suntem n Aria Vulturilor de unde coborm pn la firul
prului Aria. Dup traversarea prului ncepem urcuul, pn n Poiana Munceilor.
De aici mai avem de mers o or pn la firul Drganului, pe care traversm pe un pod de
beton i ajungem la cantonului silvic Ciripa (Voiosul). De aici un marcaj derivaie, 2 minute,
ne duce la Izvorul Esmeralda. Rentori n traseu coborm 10 min pe drumul forestier V.
Drganului dup care ne angajm spre dreapta pe un drum forestier, care nsoete V.
Moara Dracului, iar dup alte 30 min pe potec turistic ajungem la cascada Moara
Dracului.

Groapa Ruginoasa
Pe DN75 daca vii de la Stei , cu aprox 9 km inainte de a ajunge in Arieseni , intr-o curba strinsa spre dreapta
vei vedea un indicator ( daca esti foarte atent ) care iti indica locul de unde incepe cararea catre Groapa
Ruginoasa . Dupa aprox 45 min de urcus prin padure , groapa poate fi vazut n toat splendoarea sa. Astazi ,
Groapa Ruginoasa , cu aspectul sau fantastic care sugereaza un colt din Canionul Colorado este un adevarat
laborator morfologic. Cavitate imes spat de ape n gresii roii, violacee i glbui, Groapa Ruginoasa este un
fenomen unic n ara noastr. Este rezultatul a unui puternic proces de eroziune cu un diametru de aproximativ
600 de metri i o adncime de peste 100 de metri. Eroziunea lucreaz i acum, mrind dimensiunile gropii. Spre
exemplu, acum 80 de ani - pe hrile vechi- locul era marcat cu o raven foarte mic. Muchiile sunt ascuite,
adevrate lame ce converg spre centrul gropii, compartimentnd ntinderea n mai multe sectoare.
Cascada Virciorog
Pentru frumuseea ei, zona cascadei, a fost declarat rezervaie peisagistic. Cderea de ap de la cca.15 m are
o singur sritur, spnd la baz o mare scobitur. Valea Vrciorog i are originea de sub Piatra Gritoare

( 1658m ), este o vale tnr cu numeroase rupturi de pant. Zona protejat are o suprafa de cca. 0.3 ha.
Intrarea de pe DN75 se afl la 7 km de Vrtop. Se poate ajunge i pe drumul forestier acolo, dar cei mai muli
prefer s urmeze valea pitoreasc Vrciorog pn la cascad. Pe vale vom ntlni i marcajul punct galben. Cea
mai bun perioad de vizitat cascada este primvara, cnd debitul rului Vrciolog este mare. Mai mult, pe lng
drumul forestier se gsesc brndue si ghiocei, ceea ce face din acest peisaj o feerie.
Pirtia Virtop
Pirtia 1 se afla la o altitudine de 950 m si este deservita de nocturna si instalatie de transport prin cablu,
reprezentata de teleski si are o lungime de aprox 1000 m cu o diferenta de nivel de 240 m. Pirtia 2 este cea mai
mica dintre toate cele trei pirtii si este deservita de asemenea de teleski si nocturna. Pirtia Graitoare, deservita de
telescaun, este cea mai noua pirtie amenajata la Virtop, fiind localizata la o distanta de aproximativ 200 m de
celelalte doua pirtii. In prezent, pirtia masoara aproximativ 1880 m, amenajarea acesteia fiind realizata din
fonduri europene. Proiectul de amenajare se deruleaza si in prezent, dorindu-se ca la finalizarea acestuia, partia
sa masoare 3 km
Cheile Ordincusei
Cheile Ordincuei se ntind pe o lungime de 2,5 km pe valea Ordincua, afluent de stinga al Girdei Seci.
Drumul ce urc pe valea Ordincua este strjuit de perei de calcar nali care se ngusteaz att de mult, nct
oseaua trece peste patru poduri de beton ce ocup toat limea vii. Pereii calcaroi gzduiesc multe peteri,
grote i portaluri. Aici se gsesc 70 de peteri, grote i portaluri.
Poarta lui Ionele
Petera Poarta lui Ionele este situat n versantul drept al Vii Ordincu a, la o altitudine de 800 m, in calcare
triasice, avind o lungime de aprox 131 m. Intrarea n peter se face printr-un portal nalt de 22 m. Dup primii
10 m, cobornd panta de grohoti ntlnim izbucul de sub peretele sting , activ tot timpul anului. La 50 m de la
intrare, galeria peterii cotete n unghi drept la stinga. Urmeaz o sritoare care se urc u or datorit aderen ei
podelei, n fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte nalt, 32 m. Pe tera i pastreaz profilul avand podeaua
acoperit de pietri sau bazine de tip gur. Dupa 20 m apare un nou cot de 90 la stinga. n fundul galeriei se
coboar spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zpezii pe aici apare un
puternic curent de ap care inund ntreaga podea a pe terii de la acest nivel.
Ghetarul Scarisoara
Petera Ghearul de la Scrioara este un obiectiv turistic de interes naional, fiind cea mai mare peter cu
ghea din ar. Ghearul, cu un volum de aproximativ 72.000 metri cubi i cu o grosime medie de 22 de metri
este, dup ultimele cercetri, cel mai mare din Europa. Ghearul de la Scrioara se afl la o altitudine de 1150
m. Petera , cu o virsta de aprox 3.000 ani , o lungime de 720 m si o adincime de 105 m , are dou etaje, dintre
care doar cel superior este accesibil turitilor. Acesta cuprinde stalactite i stalagmite din ghea, formaiuni care
n fiecare var sufer modificri n urma topirii. Al doilea etaj, cel inferior, este accesibil doar speologilor i are
imense formaiuni de calcit. Accesul se face printr-un aven cu diametrul de 60 m i adncimea de 48 m .
Catunele Ocoale , Ghetar , Mununa
Satele motesti sint populate de o mina de oameni care traiesc izolati de lumea "civilizata" si care se
gospodaresc precum stra-strabunicii lor. Isi cultiva porumbul si griul pe pantele muntilor pentru a obtine hrana
de zi cu zi si cresc animale, care le sunt si ajutor, si tovarasi, si sursa de hrana. Motii traiesc inconjurati numai de
munti si de cer de aceea au capatat intelepciunea omului care cugeta mult si vorbeste putin. Sistemul carstic
Zgurasti-Poarta lui Ionele, aflat sub catunul Mununa , are o lungime de peste 5 km ( suma lungimilor tuturor
galeriilor ), prezinta un complex de lacuri cu adincimi de pina la 15 metri si latimi de pana la 10 metri, care
totalizeaza circa 80.000 de metri cubi de apa. Aceasta apa iese la suprafata in valea Ordancusa, printr-un izvor
care nu a secat niciodata, desi valea Ordincusa si Girda Seaca au secat pe anumite sectoare in anii cu precipitatii
mai putine. Aici gasim cel mai mare lac subteran din Romania care are peste 100 m lungime, o latime medie de
10 m si o adancime intre 12 si 15 m, nivelul fiind variabil in functie de anotimp.

Casa de Piatra
Casa de Piatr, una dintre perlele Apusenilor se afl la 12 km de Girda de Sus la o altitudine cuprins ntre
1000 i 1200 m. Ctunul nconjurat de stinci ( de aici i se trage i numele ) este cminul a cca. 20 de familii, care
iubesc acest petec de pmint, dar este i raiul speologilor i artitilor fotografi. Peisajele inedite i peterile
minunate i atrag aici pe cei curioi, pentru a descoperi aceast lume, unde i locuitorii dau dovad de o
ospitalitate motenit din strbuni. n munii din jur se afl peterile: Ghearul Virtop, peterile Coiba Mare ( care
cu al sau portal impozant de 74 m latime si 47 m inaltime se poate compara cu maiestuosul portal al Cetilor
Ponorului ) , Coiba Mic, Hodobana, Huda Orbului, Huda Oilor, Avenul din esuri, Pojarul Poliei, urua i
Izbucul Tuz.
Ghetarul de la Virtop
Petera Ghearul de la Virtop este o peter frumos concreionat, situat la aproximativ 1170 m altitudine, n
apropierea ctunului Casa de Piatr din comuna Arieeni, jud. Alba. Petera este ascendent ( 30 m denivelare
pozitiv ) i are o lungime de aproximativ 340 m. Ghearul de la Vrtop este celebru ndeosebi pentru faptul c
n anul 1974, cercettori din cadrul Institutului de Speologie Emil Racovi din Cluj-Napoca au descoperit n
interiorul ei 3 urme de hominid imprimate n planeul peterii. Cea mai bine conservat dintre acestea a fost
prelevat n momentul descoperirii . Studiile efectuate au relevat c vechimea urmei de hominid este de cel puin
62.000 de ani ceea ce denot faptul c ea trebuie s fi aparinut omului de Neanderthal. Ghetarul de la Virtop
este rezervatie speologica si se poate vizita doar in prezenta ghidului din Casa de Piatra.
Casa memoriala Horea
La o distan de 30 de minute de mers cu masina de Arieseni, se afla Casa memoriala a lui Horea, in satul
Fericet, locul de bastina a lui Horea ( 1731 - 1785 ). Casa memorial este acum un muzeu, iar n faa lui, n anul
1934 a fost ridicat un obelisc. Povestea lui Horea: Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, a fost unul dintre cei
trei conducatori ai rascoalei taranesti din Transilvania ( alaturi de Closca si Crisan ). A militat pentru anihilarea
sclaviei, de aceea a fost de patru ori la Viena pentru a cere imparatului drepturi sociale si libertate nationala
pentru poporul roman, eliberarea motilor din iobagie. A fcut serviciul militar n Austria, unde a nvat limba
german. A jucat un rol important n declanarea revoltei din 1784, care a nceput n satele Curechiu i
Mestecni, extinzndu-se apoi n prile de vest ale ardealului. Pentru c armata austriac a nbuit revolta,
capii rscoalei au fost arestai, iar Horea a fost executat public la Alba Iulia prin tragere pe roata, la data de 28
februarie 1785.
Cascada Pisoaia
Rezervaia peisagistic Cascada Pioaia se afl pe un prag stncos de calcare cristaline de vrst paleozoic,
ncadrat ntr-o pdure de fag i arbori izolai de rinoase. Cderea de ap se realizeaz de la cca.18 m nlime,
cu un front de despletire a firului apei de 25 m pe abruptul stncos pe care se scurge. Formaiunile calcaroase de
tip travertinic depuse dealungul timpului mresc spectaculozitatea zona. Aria protejat are o suprafa de 2.5
ha.Cascada Pioaia se afl n comuna Vidra, sat Nemesi, pe Arieul Mic, la confluen cu prul Slatina, n
imediata apropiere a drumului DJ 762 Mihoieti-Avram Iancu. Se afl n versantului drept al Arieului Mic, visa-vis de Dealul cu Melci. Apele din zon fiind bogate n calcar acoper totul cu depuneri, i dau natere la
numeroase formaiuni calcaroase, unele chiar spectaculoase.
Casa memoriala Avram Iancu
Situata in satul Inceti din comuna Avram Iancu , casa Craiului Muntilor este o casa specific moteasca - din
1801 . A fost construit de ctre tatl eroului naional, Alexandru Iancu, din brne de brad lipite i vruite n alb,
pe un fundament de piatr. Trnaul este construit din scnduri aezate pe stlpi de piatr. Acoperiul este nalt ,
tuguiat si terminat cu 4 arcade semicirculare din scnduri de brad. In ea gasim obiecte personale ale lui Avram
Iancu - conducatorul revolutiei de la 1848-1849 - tunul, sabiile, fluierele, armele Iancului. In expozitia de istorie
se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram Iancu, documente referitoare la pregatirea si desfasurarea
rascoalei, testamentul lui Iancu. Expozitia de etnografie cuprinde: port motesc, vase specifice zonei, unelte cu
care se confectionau ciubere, tulnice.

Rosia Montana
Rosia Montana este cea mai veche localitate miniera din Romania. Tablitele cerate, gasite in minele de la
Rosia, sunt raspandite in muzee din toata Europa, fiind unul din izvoarele Dreptului Roman si "actul de nastere a
poporului roman". Din tablita cerata nr.XVlll, datata 6 februarie 131, se cunoaste pentru prima oara numele
localitatii de Alburnus Maior, locul de unde dacii si mai tarziu romanii isi extrageau aurul. Este locul unde
Cotilus Bruda, guvernatorul roman a fost aruncat in prapastie de catre fiul lui Decebal, aici sunt ingropate
sicriele armatei lui Coshuth, care n-a reusit sa treaca de Rosia Montana, sunt muntii lui Avram Iancu si ai
legendarei sale legiuni, sunt muntii lui Popa Balint si ai lui Horea, Closca si Crisan. In prezent rezervele de la
Rosia Montana sint estimate la 300 t de aur si 1600 t argint.
Galeriile Romane
Bogatiile Muntilor Apuseni ( Metaliferi ) au constituit un motiv in plus pentru cucerirea Daciei (106 e.n.) de
catre imparatul Romei, Traian. Vechimea daco-romana a lucrarilor miniere din Orlea, Carpen si Gauri a fost
confirmata si de analizele efectuate cu C14 de catre muzeul minier de la Bochum din Germania. Primele mine
din Europa s-au aflat aici insa din vremurile cand inca Roma, cetatea eterna, nu exista. Aici pot fi vizitate galerii
romane, formate din tuneluri trapezoidale - tehnica atribuita perioadei romane si pre-romane si pot fi vazute
monumente istorice si unelte pentru minerit, gasite de arheologi, precum si constructiile folosite pentru separarea
aurului de piatra, numite "steampuri". Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite
"tauri".Conform istoricului Dio Cassius, dar i medicului personal al mpratului, Criton, legiunile romane au
adus din Dacia 165,5 tone de aur i o cantitate dubl de argint, 331 de tone. Doar aurul gsit prin trdarea
generalului dac Bicilis ar valora, n ziua de azi, peste 4,6 miliarde de euro. Afluxul de metal nobil a dus ns la
prima prbuire a pretului aurului din istoria omenirii, cursul metalului preios scznd vertiginos, cu aproape o
zecime, pe tot cuprinsul Imperiului Roman. Astfel, Traian s-a vzut nevoit s fac, n 107, o reform monetar,
prin devalorizarea monedelor de aur i de argint, iar prefectul Egiptului a modificat paritatea dintre cele dou
metale. Spre comparatie , in 2012 rezerva de aur a BNR era de 103.7 t.
Belis-Fintinele
Lacul Beli-Fntnele este un lac artificial de acumulare din Mun ii Gilului, jude ul Cluj. A fost amenajat n
perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul rului Some ul Cald. Are o suprafa de 9,8 kmp i o
lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se afl sta iunea turistic Beli Fntnele. Lacul este populat cu clean, pastrav indigen, lostrita, pastrav fantanel, coregon si biban. Desi este lac
de munte populat cu salmonide este permis si pescuitul cu momeli naturale. Numeric domina cleanul, a carui
populatie se afla in crestere in detrimentul salmonidelor. Daca pescuiti din barca sansele de a prinde, mai ales la
artificiale, cresc simtitor. Este situat intr-un cadru natural deosebit de placut, inconjurat de o deasa padure de
molid.
Satele din Apuseni
Muntii Apuseni isi poarta, acum la fel ca intotdeauna, vizitatorii de la poale catre izvoarele Ariesului,
Somesurilor si Crisurilor, prin miros de rasina si de lemn ars, ca printr-un sanctuar dacic, spre dimineata istoriei
si in acelasi timp spre esenta sufletului uman. Sunt nepasatori in fata Vestului, asa cum au fost si in fata Estului
pana nu demult si asa cum sunt de fapt in fata oricarui punct cardinal, pentru ca de la inaltimea lor oricum nu se
pot rataci prin istorie. N-au facut-o niciodata. Daca iti vei petrece un concediu intr-unul din satele de aici vei
vedea ca viata-i mai domoal i categoric mai simpl, c timpul curge altfel i, chiar de-s multe de fcut,
niciodat nu te copleesc . Aici pina si distantele sint altele: privirea ti se propteste pe un nor , pe un virf de
stinca , pe-o margine de padure sau noaptea pe cerul inundat de stele si constelatii ale caror nume nici macar nu
le cunosti. Paradoxal insa , tot acest spatiu liber din jurul tau te ajuta mai mult sa vezi in interiorul tau , in suflet ,
decit minunatul peisaj care te inconjoara. Vei descoperi senzatii pe care le-ai uitat de mult , poate nici nu le-ai
stiut , poate doar ai auzit de ele sau poate ca zaceau in tine asteptind un prilej sa iasa la lumina. Daca nu acum
atunci cind , daca nu aici atunci unde ?
Cascada Valul Miresei
O legend veche amintete c numele cascadei vine de la faptul c demult o mireas ar fi czut de pe stncile
abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rmas ag at pe stnci. Acolo, nunta ii s-au oprit i au nceput

s plng, astfel formndu-se cascada. n realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamna cu un
voal. Cascada Rchiele este situat n versantul estic al masivului Vldeasa, pe Valea Seac, afluent al prului
Rchiele la o altitudine de 1000 m i are o nlime de 30 m i 2 trepte. La baza treptei de sus exist o marmit
adnc cu diametrul de 10 m, care asigur o dispersie a apei in forma de voal. In iernile geroase cascada ingheata
asa ca iubitorii sporturilor extreme pot sa se catere pe peretele de gheata.
Pietrele Albe
Pietrele Albe este o rezervatie naturala situata in arealul localitatilor Rachitele si Sacuieu din judetul Cluj, in
sudul masivului Vladeasa, pe versantul stang al Vaii Stanciului. Rezervatia reprezinta un impresionant abrupt
calcaros vizibil de la mari departari, presarat cu pesteri, avene si pereti verticali. Pietrele Albe reprezint un
masiv calcaros, cu perei abrupi ce culmineaz cu Piatra Gritoare. Aici sunt prezentate n peisaj klippele
calcaroase specifice pachetelor de calcare aezate transgresiv, peste structurile vulcanice mult mai vechi. Cu o
imagine spectaculoas, aceste 2 benzi de calcare orientate N-S au o extensiune de peste 8 km. Cei pasionati de
catarari sau de zborul cu parapanta viziteaza frecvent rezervatia Pietrele Albe, datorita reliefului si a frumusetii
sale peisagitice.
Moara de apa de la Bologa
nainte de a intra n sat, un firicel din ap este dirijat ctre moara de la Bologa, singura moar de ap din
comun nc funional. Tot aici, stenii i nu numai ei, pot spla cuverturi, covoare sau ndesa oale la vltoarea
rmas motenire peste timp, o main de splat ecologic i extrem de eficient. Privind de aici n stnga,
spre coasta de stnc spat de ape, deasupra unei pduri de salcmi, se nalt semee nc dup sute de ani,
ruinele cetii Bologa. Pe malul raului Hent pot fi vizitate ruinele Cetatii fortificate Bologa, construita de regele
Carol Robert de Anjou la inceperea razboiului cu nobilimea rebela, intre anii 1315- 1324. Pe celalalt mal al
raului Hent, istoricii au descoperit urmele unui castru antic roman, Resculum, cea mai veche asezare din zona,
mentionata in documentele istorice. A fost construit in anul 106 d.Hr. ca garnizoana a Cohortei II "Hispanorum",
cu rolul de a apara granitele Imperiului Roman. Ruinele castrului si urmele unei bai romane pot fi vazute in locul
numit "Gradiste".
Muzeul Octavian Goga - Ciucea
Castelul din comuna clujean Ciucea a devenit principalul obiectiv turistic de pe Valea Criului Repede, dintre
Cluj i Oradea. Castelul este deopotriv de important pentru romni i pentru maghiari, pentru c acolo au locuit
poeii ardeleni Ady Endre i Octavian Goga. De asemenea, curtea castelului adpostete mausoleul soilor
Octavian i Veturia Goga, o biseric de lemn veche de circa trei secole i o mnstire de clugrie. Castelul de
la Ciucea a fost construit, la sfritul secolului al XIX-lea, de un avocat bogat din oraul Huedin, Miklos Boncza,
care s-a ndrgostit de nepoata sa, pe care a luat-o de soie. Din aceast relaie s-a nscut Berta Boncza, cea care
avea s devin soia poetului maghiar Ady Endre. Dup moartea acestuia i la sfritul primului rzboi mondial,
Berta Boncza i-a vndut castelul poetului romn Octavian Goga, vechi prieten al lui Ady Endre. Octavian Goga,
alturi de cea de-a doua soie a sa, Veturia Goga, a renovat, mrit i nfrumuseat castelul. Cei doi soi au fost
nmormntai la Ciucea. Dincolo de biblioteca lui Octavian Goga i de lucrurile personale ale poetului, castelul
conine i multe alte lucruri preioase. Aa ar fi scrinul de avocat folosit de Avram Iancu ori o tapiserie care i-a
aparinut ahinahului Iranului.
Valea Draganului - Lacul Floroiu
Lacul Floroiu este un lac antropic , barajul din beton in spatele caruia s-a format a fost terminat n 1987 si are
o nlime de 120 m, iar lungimea coronamentului este de 424 m. Lacul, n condiii optime are o suprafa de
292 de hectare i 112 milioane m de ap. Apa lacului se folosete pentru producerea de energie electric la uzina
de la Remeti , pentreu atenuarea viiturilor, i pentru irigaii. Drumul forestier de pe lng lacul de acumulare
ajunge la cellalt drum din valea Iadului la Remei. De acolo se poate continua drumul spre Stna de Vale, iar
pentru iubitorii drumeiilor drumul este deschis pentru traseele din Bihor-Vldeasa. Privind spre coada lacului,
iese n eviden, ca un paznic impuntor i tcut, Vrful Buteasa - 1.714 m .
Vladeasa

Vrful Vldeasa este cel mai nalt vrf din Masivul Vldeasa, atingnd altitudinea de 1836 m. Culmea e
format din 2 vrfuri, Vldeasa i Vldeasa Sud, aflate la o distan mic unul de celallt i aproximativ la
aceeasi altitudine.
Cascada Moara Dracului
De pe Valea Draganului mergi inainte spre Lacul Floroiu , traversezi barajul si continui drumul forestier de la
coada lacului pn la cantonul Ciripa. Pn aici se poate merge i cu autoturismul. De aici se va urma fie
marcajul cruce albastr ce vine de la Stna de Vale i merge spre Cascada Moara Dracului, fie marcajele triunghi
rou i band galben ce duc spre Vrful Buteasa respectiv Piatra Tlharului pn la intersecia acestora cu
marcajul de cerc galben care duce la Cascada Moara Dracului. Ambele trasee de la cantonul Ciripa dureaz cam
o or i jumtate. Ajunsi la destinatie fascinaia a fost fr margini cnd am reusit s cuprindem cu ochii ntreaga
cascad, o cdere n dou trepte, cam de 30 de metri, ntr-o slbticie unic, un decor parc pictat de un maestru
aflat la apogeul carierei. Stncile, de pe care se prvale apa, sunt golae, dar sub uvoiul de ap a crescut un strat
verde de muchi realiznd astfel splendida imagine ca i cum apei i s-ar fi ntins un covor verde pe care s
"peasc" vulcanic la vale. Ajuns la baza cascadei, apa se odihnete ntr-un mic lac, nconjurat de bolovani i
n care se reflect stnca ameitoare de lng cderea de ap.
Cascada Valul Miresei , Iadolina , Saritoarea Iedutului , Lacul Lesu
Lacul de acumulare Leu a fost dat n folosin n anul 1973. Are o suprafa de 148 hectare i un volumul de
ap ce se poate reine n spatele barajului este de 28,3 milioane mc. Apa lacului alimenteaz hidrocentrala Leu,
care s-a dat n folosi cu patru ani mai trziu, n anul 1977. Coada Lacului, a devenit din ce n ce mai populat,
asfel s-a format un adevrat sat de vacan. Drumul forestier care trece pe lng lac ajunge pn la Cabana Stna
de Vale. Astfel Lacul Leu a devenit o poart ctre Munii Bihor-Vldeasa. La Cascada Saritoarea Iedutului se
ajunge din drumul de acces Stana de Vale Coada Lacului Lesu, pe un perete de stanca apare indicator turistic,
cerc albastru, inspre Cascada Saritoarea Iedutului. Traseul este prin padure, in urcare, cu o durata de 15 20
minute, destul de usor, chiar fara antrenament. Se urca pe poteca bine batatorita, si se urmareste marcajul. La un
moment dat dupa bariera facuta de un bustean cazut la datorie, inca nerevendicat, se aude zgomotul produs de
cascada, si se poate observa paralel cu locul unde ajungeti, partea de varf a cascadei, locul de coborare al
acesteia. Cascada Iadolina este situata sub nivelul soselei pe partea stanga a drumului, la aproximativ 6 km de la
coada lacului. Ceva mai sus, tot din stanga apare din versant o alta cascada numita Valul Miresei.
Cascada Bulbuci
Cascada Bulbuci se afl pe valea cu acelai nume, afluent de stnga al Vii Boga. Valea Bulbuci i are izvorul
ntr-un izbuc i este presrat cu numeroase repeziuri i cascade mrunte. Printre Piatra Ciungilor si Piatra
Cainilor. isi face loc valea Bulbuci. In susul ei, la nceput mai domol apoi din ce in ce mai greu, traseul urca cu
grija printre bolovani si rupturi, fara poteca. Padurea inchide perspectiva asa incat foarte rar, printre copaci, se
observa rupturile din Piatra Ciungilor. La o pornitura de teren padurea dispare si in fata apare Cascada Bulbuci la
baza careia se ajunge curand. Cascada Bulbuci are o nlime de 40 m, n trei etaje. Ultima treapt este cea mai
frumoas i cea mai vizitat, fiindc se poate intra n spatele perdelei de ap. Aceast cascad se arunc ntr-o
cdere de la cca. 20 m nlime. La celelate dou trepte este mai greu de ajuns.
Pestera Meziad
Este una din cele mai interesante peteri amenajate n scop turistic din carstul Munilor Apuseni i are statut
de arie natural protejat. Dimensiunile impresionante ale portalului (16 m nlime i 10 m lime), precum i
ale interiorului, alturi de coloniile mari de lilieci i speleoteme capteaz atenia vizitatorilor pe toat durata
vizitrii peterii. Petera se afl la o altitudine de 397 m i prezint dou nivele de carstificare:
- nivelul inferior, care nsumeaz 1.542 m lungime, se caracterizeaz prin spaii neobinuit de ample,
msurnd frecvent ntre 20-30 m lime i 15-20 m nlime;
- nivelul superior, n lungime total de 3.208 m.
n regiunea Podului Natural, unde cele dou nivele se suprapun, nlimea total a cavernamentului atinge 35
m. n peter s-au gsit urme din paleolitic i neolitic, fiind o peter locuit de Homo sapiens i de animale ca
Ursus spelaeus (ursul de cavern). Petera ofer condiii prielnice pentru hibernarea liliecilor, n special cei din

specia Miniopterus schreibersii, care formeaz o colonie foarte mare n Sala Liliecilor. Petera poate fi vizitat
doar n prezena ghizilor, n schimbul unui tarif de vizitare.
Pestera Ursilor
A fost descoperita ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran n urma lucrarilor de exploatare a
calcarului n cariera de la Chiscau. La 16 iulie 1980 Pestera Ursilor intra n circuitul turistic al tarii ca cea dinti
cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale. Aceasta pestera prezinta forme carstice de o mare
varietate si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele schele ale Ursului de Caverna. Galeriile Pesterii
Ursilor au forma aproape rectilinie, sunt dispuse pe doua etaje, nsumnd o lungime de 1500 m. Nivelul superior
fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pt. circulatia turistica, iar cel inferior, temporar activ, lung de 521
m, este declarat rezervatie stiintifica. Traseul turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la intrare, posibilitatea
de a admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si forme,
baldachine si gururi. Formatiuni stalactitice cum sunt aici, asa numitele baldachine, ce pot fi ntlnite n putine
pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii. Atmosfera de basm este ntregita de stalagmitele fosile,
extrem de dantelate si avnd grosimi de peste 1m, de stalactitele excentrice, foarte rare, provocate de deplasarea
coloanelor de picaturi alimentare, de stalactitele de tip "macaroane" ori de depunerile numite "vermiculatii",
printre cele mai frumoase aflate n pesterile din Romnia.
Suncuius
Defileul Crisului Repede intre Suncuius si Vadu Crisului a fost declarat rezervatie naturala de catre Academia
Romana din anul 1955, pe o distanta de 3 km. Ceea ce asigura acestui defileu o resursa turistica de amploare
sunt pesterile. Ele se dezvolta pe versantul sting acolo unde Piriul Tare si Piriul Hodoabei, dar si alte organisme
de drenaj s-au subteranizat, generandu-le. Petera Vadu Criului a fost deschis n 1903, prin dinamitarea intrrii.
Din 1969 este iluminat. Intrarea este pe baz de bilet, i un ghid ne conduce pe poriunea vizitabil a peterii,
din lungimea total de 2700 m, doar 680 m sunt vizitabile. Piriul care ne urmrete n timpul vizitei iese i el din
peter i dup civa metrii formeaz Cascada Vadu Criului. Pestera Vintului a fost descoperit n 1957,
cavitatea se dezvolt pe 4 nivele: cel inferior este parcurs de un pru i trei nivele fosile suprapuse, legate ntre
ele prin puuri. La intrarea n peter exist un curent de aer, care atinge uneori i 50 km/or. Pestera Unguru
Mare are la intrare un portal de aprox. 20 m nlime care continua cu o galerie spatioasa ideala pentru oamenii
preistorici care au gasit aici un adpost spaios cu lumin natural. Excavrile arheologice au relevat o bogat
activitate antropic ncepnd din neolitic.
Cheile Turzii
Cheile Turzii sunt o rezervatie naturala protejata, aflata la o distanta de 6 km vest de Turda, de-a lungul vaii
Hasdate. Au o lungime de 2.900 m si o inaltime a peretilor de pina la 300 m. Cheile ocupa o suprafata de 125 ha
si s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de catre raul Hasdate. Cheile Turzii ofera un peisaj carstic de o
rara salbaticie: stinci inalte si abrupte, creste ascutite, turnuri de piatra, vilcele pietroase, grohotisuri, arcade etc.
Contine peste 1.000 de specii de plante si animale, unele reprezentind elemente rare, ca usturoiul salbatic sau
acvila de stinca. Odinioara Cheile Turzii au fost locuite. Omul primitiv si-a asezat aici salasuri. Pestera
Morarilor, Pestera Clastur ascund nenumarate urme ale civilizatii omului primitiv.
Salina Turda
Salina Turda este locul in care turistul vine pentru a vizita un obiectiv turistic si are parte de mult mai mult. Pe
lang peisajul minunat al galeriilor amenajate si aerul srat, cei care ajung la Salina Turda au posibilitatea de a
afla informaii despre trecutul mineritului. Salina Turda este un abecedar 3D, unde pot fi urmrite diferite faze
din etapele de dezvoltare a expoaltrii srii. Mulumita spiritului de iniiativ i datorit priceperii celor care au
participat in mod activ la amenajarea salinei, in anul 2010 a fost inaugurt obiectivul turistic cunoscut de acum
sub denumirea de SALINA TURDA. Posibilitaile de relaxare si joac pentru copii, " Roata uria ", lacul cu
barcue sunt cele mai spectaculoase dintre activitaile care pot contribui la petrecerea unor momente plcute intrun microclimat special si foarte deosebit. Salina Turda poate fi vizitat tot timpul anului, indiferent de anotimp,
de luni pn duminic. Accesul spre salina se face din centrul orasului Turda, pe dou ci, intrarea noua din
Valea Srat si intrarea veche de pe strada Salinelor.