Facultatea de tiine Economice

Specializarea Finane Bnci Zi

Referat la Piee de Capital

Piaa financiar n Romnia.
Instrumente de credit.

CUPRINS

Capitolul 1
1.1 Sintez..............................................................................................................................1
Capitolul 2
Organizarea pieei financiare
2.1 Definirea termenului de Pia Financiar................................................................................................. 2
2.2 Structura i caracteristicile Pie ei Financiare................................................................. 3
2.3 Produsele i serviciile financiare................................................................................... 5
2.4 Studiu de Caz (Romania n clasamentul celor mai dezvoltate pie e de capital)............5
Capitolul 3
Instrumente de credit

3.1 Instrumente de Credit i diversitatea lor 6

3.2. Definire i condiii de validitate ale
cambiei.7
Definirea Biletlui la Ordin 8
3.4 Cecul.. 9
3.5 Ordin de Plata.10

Capitolul I
1.1 Definirea termenului de ,,Pia Financiar
Piaa financiar- este piaa capitalurilor pe termen lung, pe care se emit i se
tranzacioneaz valori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Pia a
financiar este cea pe care se cumpara i se vnd active financiare, fra a fi schimbat natura
lor. Ea exprim o relatie directa ntre detinatorul si utilizatorul de fonduri.
Domeniul de manifestare a finantelor este cel al pieei financiare si al evaluarii activelor
care se schimba pe aceasta piata. n acest context, miscarea fondurilor ntr-o economie se
poate realiza fie prin concentrarea disponibilitatilor banesti la banci si utilizarea de catre
acestea a resurselor atrase pentru creditarea utilizatorilor de fonduri ca finantare indirecta,
fie prin emisiune de titluri financiare de catre utilizatorii de fonduri pe piata financiara,
ca finantare directa.
n acest din urma caz, se pun n circulatie titlurile financiare si odata cu ele se stabileste o
retea de relatii ntre emitentii de titluri ce formeaza cererea de fonduri si cumparatorii de
titluri, ca purtatori ai ofertei de fonduri. Orice economie nationala este caracterizata de
existenta si functionarea unor piete specializate, unde se ntlnesc si se regleaza, liber sau
dirijat, cererea si oferta de active financiare, necesare crearii de resurse pentru dezvoltarea
productiei de bunuri si servicii.
Una dintre cele mai importante functii ale Pietei Financiare este emisiunea si plasarea
hirtiilor de valoare, a titlurilor de credit. Aceste titluri sunt emise de corporatii economice
publice si particulere, institutii financiar bancare, guverne, administratii locale, avind un
caracter negociabil - alt rol important al acestei piete, putind fi vindute de detinatori inainte
de scadenta si transformate in lichiditati.
Putem spune ca PIATA DE CAPITAL este specializata in atragerea de capital national sau de
pe pietele altor state, in efectuarea de tranzactii cu active financiare cu scadente pe termene
medii si lungi, capitalurile disponibile fiind dirijate catre agentii economici nationali unde
nevoile de capital depasesc posibilitatile financiare interne de acoperire sau autoritatile
monetare impun anumite restrictii privind accesul la resursele financiare interne. Aceste
definitii nu acopera in intregime piata de capital, deoarece nu se poate face o delimitare
2

stricta intre Piata de Capital si Piata Financiara, cele doua notiuni confundindu-se, prin
includere sau completare reciproca, in functie de reglementarile fiecarei tari inparte.
1.2 Structura i caracteristicile Pie ei Financiare
Structura pietei financiare este, asadar, determinata de doua categorii principale de agenti
financiari:
a). Investitorii de capital formeaza oferta de capital national sau strain si sunt grupati n
gospodarii familiale, agenti economici rentabili si trezoreria publica.
b ). Antrepenorii publici si privati alcatuiesc cerea de capital national si se confrunta cu
nevoi de finantare a proiectelor lor de dezvoltare mai mari dect capacitatea acestora de
autofinantare, fiind nevoiti sa apeleze la surse externe, prin emisiune si vnzare de titluri
financiare.
Mai exista o categorie importanta de agenti pe piata financiara: cea a intermediarilor
financiari specializati, materializati n:
* institutii financiare - de asigurari, de investitii, de economii,bursiere - specializate n
transferul capitalului pe termen lung si mediu;
* bancile comerciale - n general pentru termen scurt.
n Romnia s-a adoptat conceptia anglo-saxona, potrivit careia piata financiara, aflata la
intersectia ofertei de fonduri cu cererea de fonduri n economie, este compusa din doua mari
segmente:
piata monetara (interbancara) alcatuita din ansamblul relatiilor de credit pe pe termen
scurt, avnd la baza active fara caracter negociabil;
piata titlurilor financiare (piata de capital) ce desemneaza tranzactiile cu titluri pe termen
mediu si lung.
Majoritatea economitilor monetariti sunt de acord c sistemul financiar este un
complex de piee interdependente de active i datorii. Preurile i ratele dobnzii care sunt
determinate de aceste piee, precum i cantitile la care ele se refer, influeneaz i sunt
influenate deopotriv de economia real, - complexul de piee care produc curent
bunuri i servicii. Aceste interdependene sunt uor de neles n principiu, dar dificil de onorat.
Institutiile
financiar-bancare
Romnia
seinvestigaia
constituie ntr-o
piata financiara bine
n practic,
att
folosind analiza din
teoretic
ct i
empiric
3

reglementata si controlata de organisme de supraveghere: Banca Nationala a Romniei

pentru piata monetara si respectiv, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pentru piata de
capital.
Segmentul primar al pietei financiare este indispensabil, asigurnd emisiunea si prima
vnzare a titlurilor noi si se organizeaza prin intermediul bancilor sau al societatilor de valori
mobiliare.
Segmentul secundar este format de o piata "de ocazie", unde titlurile se revnd n mod
repetat, de regula la un pret actual superior. Acest gen de operatiuneeste propriu Bursei de
valori si pietei extrabursiere - OTC (Over the Counter).
In Romania principalele institutii financiare sunt: bancile, societatile financiare nebancare
(societati de leasing, credit, case de amanet), societati de asigurare, institutii bursiere,
intermediari de servicii financiare (brokeri de asigurare, de credite), precum si alte
organisme infiintate pentru a reglementa functionarea celor de mai sus si uniuni ale acestora.
Cele mai cunoscute institutii financiare sunt bancile, al caror obiect de activitate este acela
de a atrage economiile populatiei (prin depozite) si de a acorda credite atat persoanelor
fizice, cat si companiilor.
In acelasi timp, exista si institutii financiare nebancare al caror obiect de activitate este cel de
a acorda credite, fara a putea constitui depozite. In aceasta categorie intra societati de
creditare independente sau afiliate unor banci sau grupuri financiare, societati de leasing
financiar, case de amanet etc.
1.3 Produse si servicii financiare:
Dintre produsele si serviciile financiare cele mai cunoscute si solicitate putem enumera:
credite acordate persoanelor fizice si companiilor, leasing pentru achizitionarea de
autoturisme, echipamente, imobile, asigurari de viata si generale, titluri financiare (actiuni,
obligatiuni), precum si servicii de consultanta (in asigurari, credite, leasing).
Exista o mare diversitate a acestor produse, oferite in diverse valute (RON, EUR, USD, CHF
etc), de diverse institutii, rolul principal al societatilor de consultanta si intermediere
financiara fiind acela de a gasi in multitudinea de oferte pe cea mai potrivita cu nevoile
financiare ale clientului. Astfel, clientii economisesc timp si bani, consultantul financiar fiind
4

cel care se substituie clientului in aceasta actiune. Beneficiul pentru clienti este maxim,
deoarece nu exista comisioane suplimentare de achitat, activitatea de consultanta fiind
gratuita.
1.4 Studiu de caz:
Romania a fost inclusa in anul 2010, pentru prima data, intr-un clasament al celor mai
dezvoltate 57 de piete financiare realizat de Forumul Economic Mondial, ocupand locul 44,
dar a primit cel mai slab punctaj posibil la capacitatea pietei de aparare impotriva fondurilor
speculative.Piata financiara din Romania a obtinut un punctaj de 3,05 puncte, pe o scara de
la unu la sapte. Alaturi de Romania, a fost inclus in raportul "Dezvoltare financiara 2010" si
Marocul. Romania a fost introdusa in topul pietelor financiare dezvoltate imediat dupa
Turcia (42) si Mexic (43), dar inaintea Ungariei (45) si Vietnamului (46). Statele Unite au
redevenit lider in 2010, recuperand prima pozitie pierduta in anul anul 2009 in favoarea
Marii Britanii. Indicele dezvoltarii pietelor financiare a fost realizat in functie de sapte
indicatori: climatul institutional, mediul de afaceri, stabilitatea financiara, servicii financiarbancare, servicii financiare nebancare, piete financiare si acces la finantare. Romania a fost
evaluata cel mai bine la mediul de afaceri (4,74 puncte) si climatul institutional (4,47
puncte), ocupand la ambele categorii locul 26. Piata romaneasca a obtinut rezultate mai slabe
la stabilitate financiara (locul 50, cu 3,77 puncte), servicii financiar-bancare (locul 56, cu
2,11 puncte), servicii bancare nefinanciare (53, cu 1,44 puncte), piete financiare (40, cu 1,85
puncte) si acces la finantare (40, cu 3,01 puncte). In privinta capacitatii pietei financiare de a
se proteja impotriva intrarilor si iesirilor de fonduri speculative, Romania a primit punctaj
minim posibil, respectiv 1. In randul tarilor riscante, Romania este urmata de Argentina (cu
1,08 puncte), Columbia 1,17 puncte), Nigeria (1,18 puncte) si Mexic (1,24 puncte). Din
Europa Centrala si de Est, cel mai vulnerabila la fondurile speculative este Romania, urmata
de Slovacia (1,3 puncte), Polonia (1,33 puncte), Ungaria (1,43 puncte), Ucraina (1,51
puncte), Cehia (1,59 puncte) si Rusia (1,7 puncte). Singurul stat care a obtinut maximum de
puncte, sapte, la capacitatea de aparare a pietei impotriva fondurilor speculative este Marea
Britanie. Indicatorul privind puterea de aparare a pietei financiare include trei indici,
respectiv baza de investitori, piete de credit interne si piete valutare interne. Daca la primele
5

doua categorii Romania a obtinut 1,6 si 1,52 puncte, la piete valutare interne a fost evaluata
doar cu un punct, minim posibil.
Capitolul II
2.1 Instrumente de Credit si diversitatea lor
Creditul i diversitatea formelor pe care le mbrac acesta antreneaz utilizarea unei
multitudini de documente n care este materializat relaia dintre debitor i creditor.
Astfel de documente cunoscute sub denumirea de titluri de credit sau instrumente de
credit pot fi clasificate dup criterii ce decurg din caracteristicile fiecrei forme de credit.
nscrisuri care dau dreptul la ncasarea unei sume de bani:
- cambia;
- biletul la ordin;
- cecul;
- obligaiunile;
- bonurile de cas;
- bonurile de tezaur;
- certificatele de investitor;
- cardurile (crile de credit).
Dintre aceste nscrisuri, n cadrul temei abordate prezint importan: cambia, biletul la
ordin, cecul considerate ca reprezentnd instrumente clasice, datorit utilizrii pe scar larg
n decursul unei perioade ndelungate de timp i, cardurile (crile de plat), care prin
caracteristici, utilizare i grad de generalizare constituie un instrument modern de plat i de
credit.

2.2. Definire i condiii de validitate ale cambiei

* Cambia reprezint un nscris, prin care o persoan (trgtorul) ordon unei persoane
(tras) s plteasc unei a treia persoane (beneficiar) o sum de bani determinat, la o dat
fix i la locul indicat.

Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizri: n domeniul creditului comercial,

al creditului bancar i ca mod de garantare. Ca instrument de credit comercial, cambia este
denumit efect comercial i este utilizat de productor n raport cu comerciantul care i
cumpr produsele. n momentul vnzrii, productorul emite o cambie, prin care se prevede
plata preului de ctre cumprtor (tras) la o anumit dat. Trgtorul, respectiv productorul
poate valorifica aceste instrumente nainte de scaden, prin scontare la banc, ceea ce
conduce la obinerea unui credit bancar. Pentru garantarea creditelor acordate unei alte
persoane dect beneficiarul cambiei, banca poate accepta cambiile cu titlu de garanie.
Meniunile obligatorii pe care trebuie s le cuprind cambia se refer la:
a) denumirea cambiei; care poate fi nscris ca titlu sau poate figura n cuprinsul textului.
Este obligatorie prezena denumirii ct i scrierea ei n aceeai limb n care este redactat
cambia, fiind situat deasupra semnturii trgtorului.
b) ordinul (sau mandatul) necondiionat de a plti o sum de bani determinat, ntr-o
anumit perioad (cu specificarea sumei n titlu, precum i n litere sau cifre).
c) numele (denumirea) trasului, respectiv a persoanei care trebuie s plteasc. n unele
7

cazuri, trgtorul se poate indica pe sine ca tras, ori, poate indica mai multe persoane trase
cumulativ (nu alternativ).
d) scadena, este o meniune obligatorie care prezint importan prin faptul c fr
indicarea acesteia, cambia este socotit pltibil la vedere. Dac se prevd mai multe
scadene succesive, cambia este incert, dup cum, aceasta este nul, dac menioneaz o
scaden imposibil (30 februarie, 31 aprilie).
2.3 Definirea Biletlui la Ordin
* Biletul la ordin reprezint titlul de credit prin care emitentul se oblig
s plteasc beneficiarului, sau la ordinul acestuia, o sum de bani, la o anumit scaden i
ntrun anumit loc. Din punct de vedere juridic, biletul la ordin este considerat tot instrument
de debit ca i cambia, i este compensat i decontat ca i aceasta, n conformitate
cuRegulamentul BNR, (nr. 10/1994).
La nivelul Centralei Incidentelor de Pli este organizat Fiierul Naional al biletului
la ordin, iar raportarea acestuia se realizeaz pentru aceleai motive ca i cambia.
2.4 Cecul
Cecul - este instrumentul de plat, utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunztor n aceste conturi.
Exist mai multe tipuri de cecuri, a cror denumire indic rolul ca instrumente de plat i
credit, astfel:
- cecul nominal: are drept caracteristic indicarea numelui beneficiarului;
- cecul la purttor: care d dreptul posesorului s ncaseze suma, n momentul prezentrii;
- cecul de virament (sau de decontare): se utilizeaz pentru a realiza transferul sumelor din
contul curent al emitentului n contul beneficiarului;
- cecul acceptat: se caracterizeaz prin confirmarea de ctre banc, a existenei disponibilului
n cont curent, asigurnd beneficiarul c cecul se va plti la prezentare;
- cecul barat: se difereniaz prin trasarea de ctre posesor sau trgtor, a dou linii paralele
sau oblice pe faa cecului. Bararea poate fi general sau special, dup cum ntre linii este
nscris, sau nu, numele unei bnci. Bararea este general dac nu se scrie nimic sau se scrie
8

banc, ori alt termen echivalent: bararea este special, dac este trecut denumirea unei
bnci. Cecul cu barare general poate fi pltit numai altei bnci sau unui client al bncii
pltitoare. Cecul cu barare special poate fi pltit numai bncii nscrise ntre linii sau numai
unui client al bncii pltitoare, dac numele aceleia este nscris ntre linii.
Pe faa cecului apar urmtoarele elemente:
- denumirea / sigla societii bancare trase i adresa acesteia;
- seria i numrul cecului, sub denumirea societii bancare;
- nscrisul pltii n schimbul acestui CEC se afl sub sigla societii bancare trase;
- nscrisul stipulat, urmat de un spaiu necesar completrii meniunilor
facultative ale cecului;
- data emiterii cecului emis la ............, pentru stabilirea zilei, lunii i anului emiterii;
- meniunea referitoare la identificarea sumei, care urmeaz a se plti;
- numele i adresa trgtorului, carnetul de cecuri de la unitatea bancar al crei
client este.
Pe verso-ul cecului: figureaz meniuni referitoare la operaiunea de girare i la
plata, respectiv ncasarea cecului:
- numele i denumirea girantului;
- numele giratarului, prin nscrisul girat ctre ...........;
- data efecturii operaiunii de girare;
- informaii referitoare la plata i ncasarea cecului, precum i a modalitilor de
efectuare a acestora (n numerar sau n cont).
2.5 Ordin de Plata
* Ordinul de plat - reprezint un instrument de plat de credit care circul de
la unitatea bancar a clientului pltitor ctre unitatea bancar a clientului beneficiar. Efectul
utilizrii acestui instrument este debitarea contului clientului pltitor i creditarea contului
clientului beneficiar.

Obligaiile participanilor la un transfer credit sunt urmtoarele:

9

- emitentul are obligaii n legtur cu ordinul de plat i cu plata acestuia;

- pltitorul este obligat s plteasc spezele bancare aferente procesrii ordinului
de plat;
- banca iniiatoare are obligaii privind returnarea sumei n caz de nefinalizare a
transferului credit i plata dobnzilor de ntrziere (n situaia n care ntrzierea
plii i se datoreaz);
- banca receptoare are responsabilitate n ceea ce privete recepia, autentificarea,
acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plat recepionat, plata dobnzilor
de ntrziere (dac acesteia i se datoreaz);
- banca destinatar se oblig n legtur cu: recepia, autentificarea, acceptarea sau
refuzul, punerea fondurilor la dispoziia beneficiarului, plata dobnzilor de ntrziere.

10

Bibliografie
1. Adrian Niu, 2008, Piee Financiare, Timioara, Editura Universitii de Vest
2. Mihai-Gheorghe A. Imireanu, 2002, Produse i Servicii Bancare n Relaii de Pli,
Bucureti, Editura Tribuna Economic
3. Mariana Diaconescu, 1999, Bnci Sisteme de Pli Riscuri, Bucureti, Editura
Economic
4. www.ase.ro/biblioteci/biblioteca digitala

11