Eseu: Analiza comparativa a rolului efului de stat n Marea

Britanie i Japonia
In decursul vremii, denumirea de ef al statului a mbrcat doua forme
de organizare i manifestare: uni-personala (rege, mprat, sultan, domn,
principe sau preedinte), de regula numita, dar in vremurile moderne si
aleasa; colegiala - aceasta a purtat si poarta diverse denumiri: Prezidiu,
Consiliul de stat, Consiliul prezidenial. Problemele rolului si ale
atribuiilor sefului statului au fost si sunt si astzi viu disputate, ele
cuprinznd o gam larg si variata de opinii si preri, acestea mergnd
de la conferirea sefului statului un rol pur decorativ, reprezentativ, pana
la acordarea unor importante prerogative executive si legislative.
Aceasta mare diversitate de roluri ce sunt atribuite sefului statului sunt
determinate de o serie de factori:
- modul de desemnare a sefului statului;
- raportul dintre instituiile fundamentale ale statului, in principiu dintre
executiv si legislativ;
- existente sau nu a unor tendine si opiuni pentru asigurarea unui
echilibru intre principalele instituii ale statului, guvern-parlament;
- unele tradiii naionale.
Sisteme constituionale unde efii de state dein si exercita roluri pur
decorative, doar de reprezentare. Asemenea funcii se ntlnesc de regula
in monarhiile constituionale unde efii statului sunt desemnai ereditar
Anglia i Japonia. De exemplu in Suedia si Japonia monarhii in calitatea
lor de efi de state nu dispun de nici o putere, nu iau decizii, nu participa
la luarea deciziilor, nu desemneaz, nu revoca minitri, demnitari.
Funciile lor sunt eminamente reprezentative si acestea limitate.
Deasemenea n Japonia atribuiile mpratului i n mai mult de
domeniul culturii dect de cel politic. In Marea Britanie regina are
funcia de reprezentare a statului si de transmitere a mesajului adresat
parlamentului la constituirea acestuia si la nceputul fiecrei legislaturi.
In aceasta tara, limitarea prerogativelor sefului statului a mers si mai

departe, nct acesta chiar daca prin constituie deine prerogativa

promulgrii legii, regina nu s-a mai folosit de aceasta dispoziie din
1707.eful statului nu trebuie sa rspund pentru faptele si actele sale.
Este o orientare mai veche, tradiionala, ea bazndu-se pe imunitatea de
care dispune seful statului si pe faptul ca orice act emis de acesta este
contrasemnat fie de primul-ministru, fie de ministrul de resort.
Pornind de la principiul ca, in fata legii, toi oamenii sunt egali
indiferent de statutul si funcia lor in societate, ca nimeni nu e mai
presus de lege. Este o orientare moderna care-l pune pe seful statului in
situaia de cetean si, ca orice cetean, el trebuie sa rspund pentru
actele si faptele sale. Rspunderea sefului statului nu este aceeai in
toate sistemele constituionale, ea este in funcie de rolul si funcia
exercitata de acesta in viaa politica a tarii. Acolo unde seful statului are
un rol reprezentativ, decorativ, el nefiind implicat in nici un fel in actul
de guvernare, desigur ca si rspunderea acestuia in acest plan este
minora sau chiar de loc. Cel mai tipic exemplu este situaia monarhilor
constituionali din Anglia i Japonia.Marea Britanie este o monarhie
constituional ereditar, n care eful statului domnete, dar nu
guverneaz, cu alte cuvinte, monarhia acioneaz n limitele stabilite de
Constituie. Guvernul ales acioneaz n numele Coroanei, iar puterile
personale pe care Monarhul obinuia s le aib sunt acum folosite pentru
ndrumarea, sftuirea primului-ministru i a Guvernului. Explicaia
prezenei Reginei n cadrul Constituiei este dat de faptul c aceasta
asigur stabilitatea i continuitatea, care se ntlnesc att de rar n
politic. Puterile deinute nc de Monarh pot fi utilizate n mod legal
fr a fi necesar consimmntul Parlamentului. n acest fel, deciziile
executivului pot fi luate ntr-un timp mai scurt, iar Guvernul are o
libertate mai mare de aciune, deoarece, n realitate, toate puterile
Coroanei sunt exercitate de Guvern n numele Coroanei. Astfel, de
afacerile externe se ocup primul-ministru, ministrul de externe i
Cabinetul. Dei Japonia este n general considerata o monarhie
constituional, bazata n mare parte pe sistemul britanic si avnd
puternice influente ale unor tari din Europa continentala legea civila cum
ar fi Germania si Frana. Totui Constituia Japoniei define te mpratul

ca "simbol al statului i al unitii poporului". El execut datorii

ceremoniale i nu are putere real, nici mcar n situaii de urgen.
Suveranitatea este pus n minile poporului japonez prin constituie.
Dei statutul su oficial este disputat, la ocazii diplomatice, mpratul
tinde s se comporte (doar dac are susinere public) ca i cum ar fi ef
de stat. n 2006, Japonia este singura ar din lume condus de un
mprat. Spre deosebire de Marea Britanie mpraii din Japonia aveau i
rolul de comandant suprem pe cmpul de lupt, spre deosebire de multe
monarhii de Vest. Cu toate c mpratul a fost aproape din totdeauna
privit ca i conductorul titular al rii, cea mai remarcabil trstur a
lui a fost tendina de a sublinia rolul mpratului ca mare preot al into,
religie indigen a Japoniei. De-a lungul perioadei Edo (1603-1868),
cercettorii tradiionaliti au dezvoltat teorii care sus ineau faptul c
datorit descendenei cereti mpratul ar trebui s fie venerat ca un zeu.
Ca atare, mpratul era eful suprem al cultului, iar pe aceste
considerente de prestigiu i recunoteau i celelalte clanuri (uji)
supremaia i autoritatea; o autoritate limitat, dar niciodat contestat.
Ceea ce urmreau marile familii n anumite momente ale istoriei
Japoniei medievale era, nu s-l nlture pe Fiul Cerului - cum mai era
denumit mpratul, ci s-i ngrdeasc i s-i controleze puterea. Ca
urmare, spre a-i consolida poziia, mpratul caut s-i sporeasc
tezaurul personal ct mai mult, cu veniturile provenite din tribut, din
comer i din monopolul asupra diferitelor corporaii care erau ata ate
Casei imperiale. n statele cu regim monarhic constituional (ex: Regatul
Unit al Marii Britanii, eful statului este monarhul, care deine de regul
puteri limitate. Puterea executiv este deinut de Guvern prin PrimulMinistru., fapt contradictoriu pentru Japonia, unde mpratul nu este nici
mcar directorul executiv nominal. Constituia prevede c mpratul "s
efectueaze numai astfel de acte n materie de stat care sunt prevzute n
Constituie i nu va avea puteri legate de guvern." (articolul 4) De
asemenea, se prevede c "este necesar sfatul i aprobarea Cabinetului
pentru toate actele mpratului n materie de stat" (articolul 3). Articolul
4 prevede, de asemenea, c aceste taxe pot fi delegate de ctre mprat,
prevzut de lege.