Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Regele Mihai I al Romaniei din

Timioara,
Facultatea Tehnologia Produselor Agroalimentare
Specializarea: Controlul i Expertiza Produselor Agroalimentare

Proiect la Psihologia Alimentaiei

Coordonator: .L.Dr. Corina Mic

Student: Nicoli Maria, CEPA 2

Timioara 2014

Tema Proiectului: Stresul i Alimentaia

Cuprins
1. Definiie

2. Factori de stres

3. Tipuri de stres

4. Stadiile stresului

5. Stresul i organismul uman

6. Alimente care reduc stresul

7. Alimente care accentueaza stresul

8. Bibliografie

10

STRESUL I ALIMENTAIA
3

Definiie
Stresul este reacia individului fa de stimulii externi numii factori de stres (stresori). Stresul servete la
restabilirea echilibrului interior dereglat de solicitrile exterioare.Este un sindrom general de adaptare (reacia
individului pentru a se adapta la factorii de stres), n care se produc reacii ale diferitelor aparate i sisteme ale
organismului.

Factori de stres
Dup natura lor, factorii de stres se clasific n:

Factori fizici (temperatura, nivelul de radiaii din mediu, etc)

Factori chimici (substane chimice din alimente, aer, apa, mediul profesional, medicamente)

Factori biologici (externi virui, bacterii, parazii etc. sau interni factori endocrini, imunitari,
psihici, personalitatea individului etc.)

Factori sociali (mediul familial, mediul profesional, etc.)

Tipuri de stres

n funcie de aciunea asupra organismului, stresul se clasific n 2 categorii: eustres i distres.

Eustresul este produs de factorii de stres care au aciune benefic asupra organismului i nu genereaz reacii
nocive. Este stresul folositor, de nivel moderat, care faciliteaz performana i contribuie la accentuarea
achiziiilor. Experienele fcute pe animale au dovedit c un nivel foarte sczut de stres limiteaz performana.
Distresul este produs de factorii de stres care acioneaz n sens negativ, supunnd organismul la suprasolicitare
i genernd efecte negative asupra acestuia. Este stresul intens i prelungit care, depind nivelul de adaptare,
duce la scderea performanei. Se poate concretiza n diminuarea normalitii funciilor sau chiar n apariia
bolilor.
De menionat c, atunci cnd este vorba de stres, n mod obinuit oamenii se refer la noiunea de distres.
n funcie de reaciile produse n organism, stresul se clasific n:

Stres organic: reacii organice de diferite intensiti, care pot merge pn la boli organice: hipertensiune
arteriala, infarct miocardic etc.
Stres funcional: manifestri funcionale la care nu se poate evidenia un substrat organic, (cefalee, migren,
tulburri digestive diverse, iritabilitate etc.)

Stadiile stresului
1) Reacia de alarm reprezint primul rspuns al organismului, mobilizarea general a forelor de aprare ale
organismului. Acest prim stadiu cuprinde dou faze: faza de oc (caracterizat prin hipotensiune, hipotermie,
depresie nervoas etc.), cu afectare sistemic (general) brusc, urmata apoi de o faz de contra-oc, n care
apar fenomenele de aprare (hiperactivitate cortico-suprarenal, involuia aparatului timico-limfatic etc.).
2) Stadiul de rezisten, n care sunt activate mecanismele de autoreglare. Cuprinde ansamblul reaciilor
sistemice provocate de o expunere prelungit la stimuli fa de care organismul a elaborat mijloace de aprare.
3) Stadiul de epuizare, foarte asemntor reaciei de alarm, apare cnd agenii nocivi au aciune prelungit, iar
adaptarea organismului cedeaz.

Stresul i organismul uman

Stresul reprezint un aspect normal i necesar al vieii, aspect de care omul nu poate scpa.
Un anumit volum de stres este necesar pentru supravieuire.
Stresul se poate concretiza n diminuarea normalitii funciilor sau chiar n apariia bolilor, dar poate ajuta
persoana aflat ntr-o stare de pericol i contribuie la accentuarea achiziiilor.
Stresul poate genera un disconfort temporar i, de asemenea, poate induce consecine pe termen lung.
Stresul intens i prelungit poate altera starea de sntate a unui individ ct i bunstarea acestuia, provocnd
reacii funcionale i organice.
Reaciile organice pot merge pn la boli grave ca: boli endocrine (diabet zaharat, disfuncii tiroidiene), boli
cardiovasculare (hipertensiune arterial, infarct miocardic), boli digestive, boli ale sistemului imunitar, boli
psihice etc.
Reaciile funcionale ca: migrene, tulburri digestive diverse, manifestri cutanate, pot afecta calitatea vieii
individului.
5

Practic, stresul afecteaz ntregul organism. i, n afar de simptomele funcionale sau organice, stresul i
consecinele sale - iritabilitate, anxietate, depresie - provoac adesea probleme relaionale, n familie sau la
serviciu.
Stresul poate genera chiar conflicte importante care, la rndul lor, agraveaz situaia: stresul genereaz stres.
Stresul de zi cu zi" poate fi cauzat de aa-numiii factori de stres cronici, cum ar fi alimentaia haotic,
suprasolicitarea profesional, spiritul de competiie sau ambiana de munc neplcut.
n acest caz, starea de tensiune n care triete persoana devine permanent sau foarte frecvent. Aceasta duce
progresiv la epuizare. n acest context se ncadreaz ritmul de via - orele de sculare i de culcare, lucrul n
ture, schimbrile frecvente de fus orar.
Controlul factorilor de stres este, parial, n puterea omului, i poate contribui la creterea calitii vieii.
Oboseala si somnolenta sunt rezultatul perpetuarii starii de veghe in perioadele programate biologic pentru
somn, al insomniei prelungite si al reducerii sistematice a orelor de somn. Este incontestabil faptul ca asemenea
situatii duc la scaderea nivelului de performanta a oamenilor. Chiar si diminuarea moderata a duratei somnului
pe perioade scurte de timp (aproximativ doua ore pe noapte, de-a lungul unei saptamani) se acumuleaza si se
manifesta printr-o tendinta irezistibila de-a adormi in timpul unor situatii neadecvate sau cu potential de
periculozitate.
Cu toate acestea, atitudinea noastra fata de stres nu concorda cu datele statistice. Femeile simt mai acut aceste
surse de stres, sunt mai fragile, de aici apare necesitatea diminuarii acestor efecte negative prin diverse
mijloace. Trebuiesc alocate saptamanal cateva ore doar pentru propria persoana, timp in care se poate face o
vizita la coafor, pot beneficia de o sedinta de masaj, pot merge la sala pentru a face putina miscare, etc. Nu in
ultimul rand, trebuie sa maximizam rezultatul acestor remedii apeland la miraculoasele efecte ale plantelor prin
folosirea unui supliment nutritive (1)

Alimente care reduc stresul

Telina - un vechi remediu popular pentru scaderea tensiunii arteriale. Compusii care intra in compozitia
telinei scad concentratia de hormoni ai stresului, care provoaca vasoconstrictie. O tulpina de telina
consumata inainte de culcare va poate da un somn linistit;

Semintele de floarea-soarelui reprezinta nu numai o sursa bogata in potasiu, ci si in complexul de

vitamine B si zinc;
6

Orezul brun contine carbohidrati cu absorbtie lenta, care pot declansa eliberarea din organism a
serotoninei si norepinefrinei. Acesta va va ajuta sa faceti fata mai bine stresului, imbunatatindu-va
dispozitia si oferindu-va o energie sustinuta;

Algele contin aproximativ 60% proteine si sunt derivate ale celor opt aminoacizi esentiali. Au un efect
energizant asupra ficatului si faciliteaza eliminarea toxinelor, scazand astfel nivelul de stres din
organism;

Varza este o buna sursa de vitamine antioxidante A, C si E (care alunga stresul), beta-caroten si seleniu
mineral;

Migdalele sunt foarte bogate in magneziu, un element bun pentru functia suprarenala, precum si pentru
metabolizarea acizilor grasi esentiali;

Fructele de padure sub forma de boabe (murele), dar si capsunele si zmeura au un continut ridicat de
magneziu si vitamina C;

Semintele de susan ofera necesarul de zinc din perioadele de stres; "

Castravetii au un efect calmant asupra sangelui si ficatului;

Sparanghelul contine multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente si
oase;

Usturoiul contine o substanta detoxifianta, numita alicina, care ii da usturoiului gustul si mirosul
specific. Un puternic antibiotic, alicina are proprietati antivirale si antifungice, precum si de scadere a
colesterolului, tensiunii si cresterea bunei dispozitii;

Avocado are rol in reglarea functiilor organismului si stimularea cresterii. Merita remarcata concentratia
sa mare de fier si cupru, elemente utile pentru regenerarea globulelor rosii si prevenirea anemiei - una
dintre cele mai des intalnite cauze ale starii de oboseala si ale incapacitatii de a face fata eficient
stresului.

Primul raspuns la stres este reactia de alarma, denumita adesea reactia "lupta sau fugi". Aceasta este
declansata de anumite reactii din creier, care determina glanda pituitara (ce dirijeaza intregul sistem hormonal al
organismului) sa trimita catre glandele suprarenale mesaje chimice prin care ii comunica sa secrete adrenalina
7

sau alti hormoni ai stresului. De asemenea, exista anumite alimente si bauturi care stimuleaza puternic
organismul, devenind in felul acesta cauze directe ale stresului.

Alimente care accentueaza stresul

Cofeina - aceasta se gaseste in cafea, ceai, ciocolata, cola, etc. Cofeina determina producerea de
adrenalina si in felul acesta duce la cresterea nivelului de stres. Persoanele dependente de cofeina isi
extenueaza glandele suprarenale, cele care produc hormonii stresului. Acesti hormoni ai stresului
influenteaza metabolismul. In consecinta, pe termen lung, cofeina determina cresterea in greutate, mai
ales daca este asociata cu un regim alimentar nesanatos. Consumul excesiv de cofeina are acelasi efect
ca si stresul prelungit;

Alcoolul - este o cauza majora a stresului. Culmea ironiei este tocmai faptul ca unii oameni se apuca de
baut tocmai pentru a combate stresul. Insa daca alcoolul este asociat cu stresul, combinatia este fatala.
Alcoolul stimuleaza secretia de adrenalina, ceea ce duce la aparitia unor probleme precum tensiunea
nervoasa, irascibilitatea si insomnia. Excesul de alcool duce la cresterea depozitelor de grasime din zona
inimii si slabeste functia imunitara. De asemenea, alcoolul micsoreaza capacitatea ficatului de a elimina
toxinele din organism;

Dulciurile - zaharul contine substante nutritive esentiale. El furnizeaza o crestere brusca de energie in
organism, care este posibil sa duca la extenuarea glandelor suprarenale. Acest lucru poate duce la
irascibilitate, o slaba capacitate de concentrare si depresie. Consumul ridicat de zahar reprezinta o
povara serioasa pentru pancreas, fapt ce mareste riscul aparitiei diabetului;

Alimentele sarate - sarea creste tensiunea, epuizeaza glandele suprarenale si induce instabilitatea
emotionala. Folositi un inlocuitor al sari care sa contina potasiu, in loc de sodium. Evitati alimentele
gata preparate, cu un continut ridicat de sare, precum sunca, muraturile, carnatii;

Alimentele grase - evitati consumul de alimente bogate in grasimi saturate, cum ar fi produsele de
origine animala, produsele lactate, alimentele prajite si cele din meniurile de fast-food. Grasimile supun
sistemul cardiovascular la un stres inutil;
8

Laptele de vaca si produsele lactate - acestea streseaza organismul prin substantele pe care le contin,
de exemplu, proteina numita caseina, care este foarte greu de digerat si poate declansa reactii alergice;

Carnea rosie - are un continut ridicat de proteine, sporeste concentratia de dopamina si norepinefrina
din creier, ambele substante fiind asociate cu starea de anxietate si de stres;

Alimentele gata preparate si rafinate, precum painea alba si faina rafinata, supun la stres
organismul ca urmare a faptului ca sunt sarace in substante nutritive, continand din abundenta calorii
inutile. In plus, pentru a digera alimentele rafinate, organismul dumneavoastra trebuie sa-si foloseasca
propriile vitamine si minerale, adica sa isi consume rezervele. Alimentele pe baza de faina alba sunt
prajiturile, biscuitii, painea si produsele de patiserie;

Margarina si alte uleiuri vegetale procesate - au un continut foarte ridicat de acizi grasi trans, iar o
dieta care abunda in acesti acizi poate avea un efect negativ asupra colesterolului, crescand riscul
afectiunilor cardiace. In acelasi timp, aceste produse blocheaza asimilarea de catre organism a acizilor
grasi esentiali, benefici pentru sanatate;

Alimente condimentate - condimentele contin uleiuri volatile, care au capacitatea de a irita mucoasa
stomacului. Este mai bine sa evitati sa consumati curry, ardei iuti si carnati foarte picanti, prezenti in
bucataria mexicana si indiana, precum si unele bauturi. Un meniu cu curry sau chilli continand un
amestec de condimente foarte picante are capacitatea de a perfora, la propriu, mucoasa gastrica;

Aditivii alimentari, conservantii si alte substante chimice - aditivii alimentar provoaca un stres enorm
organismului, deoarece acesta este nevoit sa lucreze din greu pentru a le face fata; rezulta ca energia si
substantele nutritive atat de valoroase sunt irosite in loc sa fie folosite in mod profitabil (de exemplu, la
intarirea sistemului imunitar).

O dieta echilibrata este factorul crucial in mentinerea sanatatii si reducerea stresului. De asemenea,
consumul ceaiurilor din plante poate fi foarte eficient pentru ameliorarea multor simptome ale stresului.

Bibliografie
1.http://referate.itbox.ro/referate-psihologie/referat-stresul-si-consecintele-sale-asupra-omului/
9

2.http://www.studentie.ro/referate/psihologie/stresul-si-alimentatia_i46_c984_141292.html

10